Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), care are 500 de membri, vine cu trei soluții pentru a reduce cheltuielile de la bugetul de stat, despre care spun că „vor strânge mai mulți bani la buget decât transformarea în șomeri a 400 de angajați ai Parlamentului”.
Relocarea sediului Parlamentului, reducerea numărului de parlamentari și renunțarea de către instituții la sedii închiriate – acestea sunt soluțiile propuse de SAALG pentru a nu fi desființate posturi din Senat și Camera Deputaților.
„Palatul Parlamentului, a treia cea mai mare clădire administrativă din lume, înregistrează costuri operaționale exorbitante. Conform datelor oficiale, factura lunară la energie electrică se ridică la peste 1 milion de lei, echivalentul consumului unui oraș de dimensiuni medii. În contextul necesității reducerii cheltuielilor publice, considerăm imperativă mutarea sediului Parlamentului într-un imobil mai eficient energetic și cu costuri de întreținere reduse”, transmit anagajații de la Guvern.
O altă soluție în opinia sindicatului de la guvern ar fi reducerea numărului de parlamentari, pentru că „cheltuielile cu parlamentarii în prima jumătate a anului 2024 au fost de 141.948.314 lei”.
„Salariul de bază pentru senatori și deputați este de 18.720 de lei brut pe lună, adică aproape 11.000 de lei net, la care se adaugă o diurnă de 753 de lei pentru fiecare zi cu ședință în plen. Pe lângă salariul de bază, parlamentarii beneficiază de o serie de privilegii financiare şi logistice. Aceştia primesc o sumă forfetară pentru cheltuielile legate de activitatea parlamentară, care poate ajunge până la 35.500 lei pe lună, din care doar jumătate trebuie justificată”, explică sindicatul.
Angajații de la Palatul Victoria punctează și că parlamentarii au și o serie de alte avantaje, printre care călătorii gratuite pe trenurile CFR, dreptul la un zbor gratuit dus-întors pe săptămână către aeroportul cel mai apropiat de circumscripția sa și primesc și telefoane de serviciu cu abonamente plătite din bani publici.
„În comparație cu alte țări europene, veniturile parlamentarilor din România sunt relativ ridicate. În medie, un parlamentar român primește lunar aproximativ 11.500 de euro, incluzând atât salariul, cât și suma forfetară”, detaliază sindicatul.
„În schimb, un parlamentar britanic câștigă în jur de 8.000 de euro pe lună, iar un parlamentar francez, dacă ocupă mai multe funcții, ajunge la maximum 9.780 de euro. În Suedia, salariul lunar al unui parlamentar este de aproximativ 6.300 de euro. Astfel, venitul mediu al unui parlamentar român este semnificativ mai mare decât a demnitarilor din multe alte țări europene”, se arată în comunicatul de presă.
Ei susțin că reducerea la 300 a numărului de parlamentari ar aduce economii de circa 2 milioane de euro pe lună, față de 2 milioane de lei, atât cât s-ar reduce prin desființarea a 400 de posturi din Parlament.
A treia soluție propusă de acest sindicat pentru reducerile de cheltuieli este ca autoritățile și instituțiile publice aflate sub control parlamentar „să renunțe la sediile închiriate”.
„Este inacceptabil ca, în condițiile actualei crize economice, instituții publice să închirieze sedii la costuri de zeci de mii de euro pe lună, utilizând bani publici. SAALG subliniază că implementarea acestor măsuri ar demonstra angajamentul Parlamentului față de responsabilitatea fiscală și respectul față de contribuabilii români”, se mai arată în comunicatul de presă.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache a spus că membrii din sindicatul pe care îl conduce nu au nicio legătură cu senatul, dar „noi vorbim de dialog social și atunci îi susținem”.
„Dacă toată lumea ne consideră bugetari fără să mai facă o diferență între aparatul public local, aparatul public central, e normal să ne unim și să luăm atitudine”, a spus, pentru HotNews.ro, Iordache.
El a spus că nu știe nimic despre intenția Guvernului de a comasa ANRE, ANCOM și Consiliul Concurenței, informație confirmată pentru HotNews de oameni din conducerea acestor trei instituții publice.
„Nu știu. Nu putem să ne pronunțăm până nu vedem… În primul rând trebuie să ne uităm la cadrul normativ, să vedem, e permis să putem face așa ceva? Trebuie văzut statutul fiecărei instituții în parte. Adică nu vorbim de instituții care subordonate de exemplu Secretariatului General, vorbim de instituții autonome, care funcționează după o lege proprie, care sunt sub control parlamentar”, a explicat Noni-Emil Iordache.
Și miercuri, când președintele Senatului, Ilie Bolojan, a fost huiduit de angajații instituției în timpul unei conferințe de presă în care anunța tăierile de posturi, SAALG a transmis o reacție prin care se solidariza cu angajații din Senat. Ei au spus că nu sunt de acord cu „modul discreționar și lipsit de transparență în care sunt anunțate restructurările la nivelul Senatului României, instituție fundamentală în arhitectura statului român”.