Bulgaria face pasul în 2025 la avioane de vânătoare moderne – primește chiar luna aceasta primele sale avioane F-16 Block 70. Programul Bulgariei însă diferă de strategia României de a-și moderniza forțele aeriene. Bucureștiul a făcut tranziția de la vechile avioane sovietice cumpărând avioane de vânătoare second-hand.
Bulgaria va primi primele trei avioane noi F-16 Block 70 la finalul lunii ianuarie într-o ceremonie care va avea loc în SUA, a anunțat Ministrul Apărării de la Sofia, Atanas Zapryanov.
Două dintre aparate vor ajunge la sud de Dunăre chiar din primăvară, în timp ce al treilea va rămâne în SUA pentru antrenamentul piloților.
„Ulterior, pe parcursul anului 2025, Lockheed va livra alte 5 aparate pentru a finaliza prima etapă a contractului cu Bulgaria”, scrie publicația specializată Aviația Magazin, care notează că nu este clar câte dintre aceste avioane vor lua drumul Bulgariei și câte vor rămâne în SUA pentru antrenamente.
Bulgaria a ales să achiziționeze aeronave F-16 noi, produse în SUA, la cel mai recent standard – block 70, un standard care include elemente de tehnică modernă: radar performant, avionică și sisteme de luptă electronică similare cu cele de pe avioanele de generația a cincea F-35.
Pentru 16 aeronave noi F-16 block 70, la pachet cu armamentul inițial, piese de schimb, motoare, suport logistic inițial și pregătirea personalului, Bulgaria plătește peste 2,3 miliarde de dolari.
Spre comparație, per total, pentru 49 de avioane de vânătoare F-16 second-hand pe care să le folosească încă 10-15 ani de acum încolo, dar și piese de schimb și programe de modernizare, România plătește circa 1,3 miliarde de euro – aproape jumătate din suma pe care Bulgaria o dă pentru 16 avioane F-16 noi.
Un element cheie în tot programul românesc F-16 este că mentenanța avioanelor și mare parte din modernizări au fost și vor fi efectuate la Aerostar Bacău.
Perioada de tranziție de la vechile avioane de luptă sovietice la cele americane reprezintă un test important pentru forțele aeriene bulgare.
Încă nu există suficienți piloți chiar și pentru operarea celor opt aeronave așteptate pentru anul 2025, iar modernizarea bazei „Graf Ignatievo”, unde vor fi amplasate noile F-16, este lentă și costurile cresc constant.
Experții în aviație au criticat decizia guvernului de a cumpăra noi avioane de luptă, deoarece va întârzia pe termen nedefinit achiziționarea avioanelor de luptă din a cincea generație, scriu jurnaliștii bulgari de la Mediapool.bg, publicație parte din proiectul european PULSE alături de HotNews.ro
Mig-29 Fulcrum bulgaresc pe pista, Foto: PJF Military Collection/Alamy/ ProfimediaUn avion nou F-16 Block 70 are o durată de viață estimată la cel puțin 40 de ani, astfel încât, dacă Bulgaria le va ține până la capăt, ar însemna că ele ar putea fi scoase din uz tocmai după 2070.
Experții în aviație de la sud de Dunăre, citați de jurnaliștii bulgari, dau ca exemplu România, care gestionează mai bine proiectul de trecere la avioane occidentale și mai departe spre aeronavele F-35 de ultimă generație.
Bulgaria a fost pe punctul de a cumpăra chiar de la portughezi avioane de luptă F-16 la mâna a doua, dar în final România a fost cea care a parafat un astfel de program.
Există, de asemenea, critici cu privire la prețul avioanelor de luptă F-16 Block 70. Potrivit unor opinii publicate în presa din Bulgaria, avioanele de luptă suedeze „Gripen” ar fi mai profitabile pentru Bulgaria.
Avion F-16 al Fortelor Aeriene Romane la baza aeriana Borcea, Foto: HotNews.ro / Victor CozmeiDeși va primi în 2025 primele avioane F-16 noi, ele încă nu vor intra în uz operațional, ci vor trece printr-o perioadă de operaționalizare în care și piloții bulgari vor trebui să fie formați, dincolo de cei antrenați inițial pentru primele modele.
În plus, pentru operaționalizare va fi nevoie de multe etape de certificare, de stabilirea unui lanț logistic, de modernizări finalizate la baza aeriană „Graf Ignatievo”.
În orice caz, cu doar câteva avioane noi în 2025, Bulgaria se va baza în continuare și pe avioanele de vânătoare sovietice de tip MiG-29 pentru a-și apăra spațiul aerian. Însă cu doar 13 astfel de avioane în dotare, și nu toate mereu în stare operațională pentru că sunt pe final de resursă de viață, Bulgaria are nevoie de aliații NATO pentru apărarea spațiului aerian național.
Chiar România va asigura în 2027 o misiune de detașare a unor aeronave F-16 în Bulgaria pentru poliția aeriană a cerului bulgăresc, întrucât capabilitățile aeriene ale vecilor de la sud de Dunăre nu vor fi încă suficiente.
Similar, România va asigura o misiune de poliție aeriană și în Lituania chiar în acest an. Patru aeronave F-16 din detașamentul „Lituania” vor asigura Serviciul de Poliție Aeriană Întrunită în țara baltică în perioada aprilie-iulie 2025.
România a semnat la finalul anului 2024 contractul cu SUA pentru primele 32 de avioane F-35, din totalul de 48 de aparate pe care intenționează să le cumpere.
Achiziția celor 32 de avioane F-35, așa cum a fost aprobată de Parlament, va costa 6,5 miliarde de dolari și va presupune, dincolo de aeronavele propriu-zise și piese de schimb, motoare de rezervă, sprijin logistic, pregătirea personalului și antrenamentul primilor piloți, dar și muniție.
Cele 32 de aeronave stealth sunt așteptate să intre în operarea Forțelor Aeriene Române în jurul anului 2030 și să formeze două escadrile care vor înlocui din avioanele F-16 cele mai vechi din dotare.
A doua etapă a programului F-35 care presupune achiziția a încă 12 avioane încă nu a fost detaliată, dar planificarea generală presupune ca undeva la orizontul anilor 2040 România să opereze 48 de aeronave de generația a cincea F-35.
Cum ar arăta un F-35 românesc, Foto: HotnewsRomânia operează în acest moment 32 de avioane F-16 – ultimele 3 aeronave intrate în dotare au aterizat chiar la finalul anului 2024 și au fost preluate de Forțele Aeriene. Practic, în acest moment, România dispune de două escadrile F-16 operaționale – 17 avioane la baza aeriană Fetești și 15 avioane la baza aeriană de la Câmpia Turzii.
Până la final de 2025, Forțele Aeriene ar trebui să aibă în dotare nu mai puțin de 49 de astfel de aparate care să formeze trei escadrile separate de avioane de vânătoare.
Grație avioanelor F-16 intrate în uz treptat, începând din 2016, România a reușit să-și retragă de tot vechile avioane sovietice MiG-21 LanceR și să se bazeze pe mai noile aeronave occidentale pentru misiunile de apărare a spațiului aerian NATO.
România a ales la mijlocul anilor 2010 să achiziționeze avioane F-16 la mâna a doua ca o măsură de tranziție către avioane noi, de generația a cincea.
Cum avioanele de sorginte sovietice MiG-21 Lancer își epuizau practic resursa de viață, nevoia de a trece la aeronave mai noi și moderne era urgentă, însă un program prin care să trecem direct la avioane de generația a cincea F-35 era prea devreme de implementat, ar fi fost prea scump și complicat și ar fi durat prea mult până să se concretizeze în aeronave livrate și operaționale.
În 2014, România a semnat un contract cu Portugalia pentru 12 aeronave F-16 block 15, avioane care au trecut apoi printr-un program de modernizare de tipul MLU (Mid-Life Upgrade), iar primele aeronave au ajuns în țară în 2016.
Ulterior, România mai cumpăra din Portugalia încă 5 aeronave, formând o escadrilă de 17 aeronave la baza aeriană Fetești – Escadrila 53 Warhawks.
Toată achiziția a costat 630 de milioane de euro și a inclus modernizarea aeronavelor, sprijin logistic, precum și pregătirea personalului și antrenarea piloților.
Avion F-16 al Fortelor Aeriene Romane, Foto: Fortele Aeriene Romane – Bogdan PantilimonDeși avioanele cumpărate nu erau noi – fiind produse în anii 1980 majoritatea, ele mai aveau disponibilă aproape jumătate din resursa lor de viață și au trecut și printr-un proces de modernizare MLU (Mid-Life Upgrade) la standardul F-16 MLU Tape M5.2R, aducându-le în esență undeva la echivalentul unor avioane F-16 mult mai moderne (echivalentul block 40 cu unele elemente block 50/52).
Printre elementele cheie ale procesului de upgrade se numără: Motorizare F100-PW-220E – control digital; cabină standard F-16 C/D Block 50/52, compatibilă cu sistemele de vedere pe timp de noapte; două display-uri multifuncționale color; computer modular de misiune; radar de control al focului modernizat; sistem de navigație hibrid; sistem avansat de identificare amic-inamic IFF; sistem de management pentru război electronic; sistem de transmitere a datelor Link 16.
Pe lângă acestea, pachetul a inclus și integrarea altor dispozitive: SniperPod (container extern pentru cercetare și ochire) și JHMCS (Joint Helmet Mounted Cueing System – cască cu afișaj electronic) pentru folosirea lor cu rachetele de tip AIM-120C-7 AMRAAM și AIM-9 M și X Sidewinder (la fel, achiziționate de România).
În plus, aceste 17 avioane, precum și celelalte din programul românesc de F-16 vor mai fi modernizate mai departe pentru circa 280 de milioane de euro și vor fi aduse la standardul Tape M6.6.
În 2022 România a semnat un contract cu guvernul Norvegian pe circa 400 de milioane de euro pentru a achiziționa 32 de avioane F-16 pe care țara nordică le decomisiona pentru că le înlocuia cu avioane F-35 ce tocmai intrau în dotare. Până în prezent nouă astfel de aeronave au fost livrate și au intrat în dotarea Forțelor Aeriene Române.
Avioanele, deși și ele destul de vechi, au în continuare o resursă de zbor de circa 2-3.000 de ore, ceea ce le va permite să rămână în uz până când România va trece treptat la F-35.
Cele 32 de avioane F-16 din Norvegia au trecut și ele printr-un program de modernizare MLU și sunt în prezent la standardul Tape M6.5.2, fiind planificate să fie modernizate și mai departe până la standardul Tape M6.6.
Contractul cu Norvegia include și piese de schimb, motoare de rezervă, precum și sprijin logistic.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862.
HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.