Astmul nu afectează doar respirația, ci poate avea impact și asupra dezvoltării cognitive a copiilor. Un studiu recent sugerează că micuții diagnosticați cu astm de la o vârstă fragedă ar putea avea dificultăți în dezvoltarea memoriei de lucru și a memoriei verbale. În acest context, recunoașterea timpurie a simptomelor și gestionarea corectă a bolii devin esențiale nu doar pentru sănătatea fizică, ci și pentru dezvoltarea cognitivă a copiilor.
Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copiilor, iar astmul alergic este cea mai frecventă formă de astm întâlnită la copii. Mortalitatea provocată de astm în România este de 1,3 la 100.000 de locuitori, cu 50% mai mare decât la nivel mondial, arată analizele Societății Române de Pneumologie. Simptomele astmului sunt în mare parte respiratorii și pot include respirație șuierătoare, dificilă, tuse. Studiile pe rozătoare au sugerat că astmul duce, de asemenea, la leziuni neuronale în hipocamp și pierderi de memorie asociate.
Un studiu recent, publicat în JAMA Network Open, sugerează că astmul cu debut precoce influențează negativ și dezvoltarea memoriei la copii. Cercetătorii au efectuat o analiză longitudinală și transversală a datelor din Adolescent Brain Cognitive Development Study, care a început în 2015. Copiii au fost înrolați la vârsta de 9-10 ani și evaluați 1-2 ani mai târziu. Cercetătorii au descoperit că micuții diagnosticați cu astm înainte de vârsta de 5 ani prezintă un ritm mai lent în dezvoltarea memoriei de lucru și a memoriei verbale, comparativ cu cei care nu prezintă această afecțiune.
Mecanismul din spatele asocierii rămâne neclar; inflamația asociată cu astmul poate perturba procesarea neuronală și se poate manifesta ca disfuncție cognitivă, așa cum s-a văzut în modelele de astm la rozătoare, au scris cercetătorii. „Este posibil ca asocierile dintre astm și traiectoriile de dezvoltare să apară mai devreme pentru memorie, poate din cauza sensibilității sale la leziuni subtile ale hipocampului”, au remarcat ei. „Avem nevoie de studii suplimentare pentru a înțelege de ce copiii care au fost diagnosticați mai devreme și au suferit de astm mai mult timp par să fie afectați în mod deosebit”, a spus Nicholas J. Christopher-Hayes, unul dintre cercetători, pentru Medscape Medical News. Aceste descoperiri subliniază importanța monitorizării atente a copiilor cu astm pentru a identifica și aborda eventualele dificultăți cognitive.
Recunoașterea timpurie a simptomelor astmului este esențială pentru a asigura un management eficient al afecțiunii. Principalele semne și simptome ale astmului la copii includ:
Este important de menționat că simptomele pot varia de la un episod la altul și nu toți copiii au aceleași manifestări. În plus, testele care confirmă diagnosticul de astm nu sunt precise până la vârsta de 5 ani.
Dacă observați la copil simptome precum tuse constantă, sunete șuierătoare la expirație, respirație rapidă sau dificultăți de respirație, este esențial să consultați un medic cât mai curând posibil. Tratamentul timpuriu nu doar că ajută la controlul simptomelor zilnice, dar previne și atacurile astmatice, care pot fi extrem de periculoase. În cazurile severe, puteți observa că micuțul se luptă să respire. Copilul ar putea avea un ritm cardiac accelerat, transpirații abundente și să se plângă de dureri severe în piept. În astfel de situații, solicitați ajutor medical de urgență.
Identificarea și evitarea factorilor declanșatori ai crizelor de astm sunt, de asemenea, esențiale.
Diagnosticul astmului la copiii sub 5 ani poate fi provocator, deoarece testele funcționale respiratorii standard, precum spirometria, necesită cooperarea activă a copilului, ceea ce poate fi dificil la această vârstă. Cu toate acestea, există metode alternative care pot ajuta la evaluarea funcției pulmonare și la susținerea diagnosticului de astm la copiii mici.
De exemplu, măsurarea fracției de oxid nitric în aerul expirat (FeNO) este o probă care măsoară inflamația în căile aeriene și poate fi utilă în susținerea diagnosticului de astm și hiperreactivitate bronșică la copii. Testul poate fi realizat la copiii peste 5 ani, în funcție de capacitatea de înțelegere a manevrei. În plus, testul Phadiatop Infant (recomandat copiilor până în 4 ani) este utilizat pentru detectarea precoce a sensibilizării alergice la copii mici, ceea ce poate fi relevant în contextul diagnosticului de astm. De asemenea, există instrumente specifice pentru evaluarea controlului astmului la copiii cu vârsta cuprinsă între 4 și 11 ani, care implică atât copilul, cât și părinții acestuia și pot fi efectuate înainte sau în timpul unei vizite la medic. Astfel, deși diagnosticul astmului la copiii sub 5 ani rămâne o provocare, progresele în metodele de evaluare și instrumentele disponibile permit o mai bună identificare și monitorizare a acestei afecțiuni la vârste fragede.
Păstrarea unui mediu curat, fără praf, fum de țigară sau alți alergeni (polenul, blana de animale, mucegaiul), dar și factorii agravatori (poluarea, infecțiile respiratorii sau efortul fizic intens) poate reduce frecvența și severitatea simptomelor. Dar mai sunt câteva lucruri ușor de făcut, dar care sunt de ajutor:
Părinții joacă un rol crucial în monitorizarea și gestionarea bolii, iar controalele medicale regulate pot preveni complicațiile. Printr-o abordare atentă și informată, copiii cu astm pot avea o dezvoltare armonioasă și o viață activă, fără ca boala să le limiteze potențialul. De asemenea, recunoașterea timpurie a simptomelor, respectarea tratamentului și evitarea factorilor declanșatori sunt esențiale pentru a asigura o bună calitate a vieții.
SURSA FOTO: Dreamstime.com