De la debutul său în capodopera „Reconstituirea” a lui Lucian Pintilie, până la colaborările cu mari regizori precum Sergiu Nicolaescu, Vladimir Găitan a demonstrat că a fost un mare actor. Însă, spre sfârșitul vieții, acesta a ales să vorbească despre laturile mai puțin vizibile ale existenței sale, despre slăbiciuni, defecte și lecțiile învățate pe parcursul unei cariere de succes.
Vladimir Găitan.
„Nu mai am timp să mai spun poveşti şi minciuni.
Într-un interviu tulburător acordat în apropierea sfârșitului vieții, Găitan a mărturisit: „Nu mai am timp să mai spun poveşti şi minciuni. Nu vreau să duc povara unei minciuni a la long că am fost un Făt-Frumos pe cal alb. Am fost un om cu multe slăbiciuni, cu multe păcate şi defecte şi îmi asum, nu sunt mândru de ele, dar am singura consolare că, acolo unde am putut, am făcut bine şi nu am făcut rău nimănui”.
Unul dintre cele mai mari regretele ale actorului a fost legat de propria sa viață personală. El a recunoscut că, de-a lungul carierei și al unui drum plin de realizări, a făcut numeroase compromisuri, multe dintre ele fiind alimentate de frică și de dorința de a obține succesul în fața celor din jur. Găitan a înfruntat și o boală cruntă, policitemia vera, o afecțiune gravă, pe care a primit-o, consideră el, ca o „pedeapsă”. A fost diagnosticat în 1995, iar medicii i-au dat doar zece zile de viață. „Mi-am continuat profesia, dar am evitat anumite activităţi. Această boală mi-a interzis orice mişcare sportivă grea, mi-a oprit bucuria de a juca tenis şi de a călări. Am rămas cu drumeţiile şi cu înotul. În fiecare dimineaţă noptiera mea se goleşte de câte cinci-şase pastile”, spunea actorul.
„Soția m-a tolerat 50 de ani"
În ceea ce privește relațiile sale personale, Vladimir Găitan a avut un respect profund față de soția sa, care l-a susținut timp de 50 de ani, „tolerându-l” în ciuda slăbiciunilor sale. „Soția m-a tolerat 50 de ani. Am fost un om cu multe defecte, dar am avut și norocul de a fi iubit și sprijinit de o femeie extraordinară”, mărturisea el. A fost un om al compromisurilor, dar a avut mereu convingerea că, acolo unde a putut, a făcut bine celor din jurul său.
În ciuda succeselor profesionale și a numeroaselor filme în care a jucat, actorul s-a simțit, în ultimele sale momente, împăcat cu ideea că „viața e o succesiune de înfrângeri și reușite, dar esențial este să rămâi fidel propriilor valori”.
Relația sa cu Sergiu Nicolaescu a fost una specială, marcată de iubire, dar și de conflicte. Găitan și Nicolaescu au fost legătura unei prietenii care a traversat filme și momente de viață, uneori cu tensiuni și greutăți. „L-am iubit foarte tare, el fiind un tip foarte dificil. Nu avea tandrețuri, dar cred că avea câteva persoane foarte apropiate. După ce l-am pierdut pe Amza, am devenit eu actorul lui. Și, chiar dacă am avut conflicte, am reușit să ne iertăm”, povestea Găitan, citat de newsweek.
Pentru Vladimir Găitan, viața nu a fost doar despre lumina reflectoarelor, ci și despre înfruntarea celor mai adânci frici și slăbiciuni ale sale. „Am fost un om cu multe defecte și slăbiciuni, dar mă pot privi în oglindă știind că am făcut bine când am avut ocazia. Iar asta mă face să mă accept așa cum sunt.”