ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Erupția vulcanică submarină Tonga, o erupție record: înălțimea sa a ajuns la 56 de kilometri

9 November 2022 at 16:00
image

Cercetătorii au măsurat cu exactitate înălțimea avută de erupția vulcanică submarină Tonga, fenomen ce a avut loc în luna ianuarie a anului curent. Rezultatele confirmă faptul că nivelul erupției este cel mai înalt de acest fel înregistrat vreodată.

Erupția vulcanică subacvatică uriașă din Tonga, care a avut loc la începutul acestui an, s-a dovedit a fi cea mai înaltă coloană de acest fel înregistrată vreodată, potrivit unui nou studiu publicat în revista Science.

Turnul impunător de cenușă, praf și vapori de apă a ajuns la 56 de kilometri deasupra nivelului mării și a fost prima coloană care a ajuns în mezosferă – adică, în al treilea strat al atmosferei terestre, conform Live Science.

Erupția vulcanică submarină Tonga, cea mai puternică explozie de pe Pământ, din ultimii 30 de ani

La 15 ianuarie, vulcanul Hunga Tonga-Hunga Ha’apai, un con submarin aflat la 64 km nord de Tonga, insula principală a Tonga, Tongatapu, a erupt brusc. Explozia a fost cea mai puternică de pe Pământ din ultimele trei decenii, cu o forță echivalentă cu cea a 100 de bombe de la Hiroshima.

Evenimentul energetic a declanșat un tsunami care a ajuns și a generat unde de șoc atmosferice care au făcut ca atmosfera să sune ca un clopot.

O erupție record: Cele mai rapide unde atmosferice și aproape 600.000 de fulgere înregistrate

Erupția colosală a doborât deja o serie de recorduri. Aceasta a generat cele mai rapide unde atmosferice înregistrate vreodată și a declanșat un număr record de 590.000 de fulgere. De asemenea, vulcanul a scuipat mai mulți vapori de apă decât orice altă erupție înregistrată vreodată, ceea ce ar putea slăbi stratul de și ar putea încălzi planeta timp de ani de zile.

Nivelul erupției vulcanice a fost cel mai înalt înregistrat vreodată, atingând o înălțime de 56 de kilometri, conform studiului.

Precedentul deținător al recordului a fost erupția din 1991 a Muntelui Pinatubo din , care s-a extins la 40 km deasupra nivelului mării în punctul său cel mai înalt. De asemenea, pana Tonga a fost prima care a depășit stratosfera – al doilea strat al atmosferei, care se întinde între 12 și 50 km – și a ajuns în mezosferă, care se întinde între 80 și 80 km.

articolul original.

Finalizare proiect „Asigurarea materialelor sanitare necesare unităților de învățământ din comuna Vulcana-Băi în vederea gestionării situației de pandemie generată de virusul SARSCoV-2”

8 November 2022 at 04:18
By: Incomod

Astăzi – 8 noiembrie 2022, sub egida „Zilele mărului de Voinești”, reprezentanții Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură din localitate au organizat un eveniment de comunicare științifică, dar și de socializare de excepție dedicat fructelor care au adus faimă și prosperitate agricultorilor din comunele situate pe Valea Dâmboviței.

La sesiunea științifică intitulată „Realizări și perspective în domeniul creării la soiuri de măr și păr rezistente la boli”, alături de directorul Stațiunii – dr. inginer Daniel Comănescu, s-au aflat specialiști în domeniul pomiculturii sosiți de la unitățile de profil de la Pitești-Mărăcineni, Constanța și București, de la Universitatea din Craiova și, bineînțeles, fermieri de pe Valea Dâmboviței. A mai fost prezent și directorul Direcției Agricole Dâmbovița – Vlad Pătrașcu.

Amfitrionul acestei întâlniri de comunicare a fost directorul Daniel Comănescu. Acesta a prezentat o scurtă istorie a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură din Voinești, urmată de o incursiune pe tărâmul realizărilor colectivului de specialiști în activitatea de cercetare.

„Stațiunea de la Voinești s-a înființat la 1 ianuarie 1950, în baza unei hotărâri de Guvern din 31 decembrie 1949, sub denumirea de Stațiune Experimentală. Denumirea s-a modificat în timp. În prezent unitatea funcționează ca o instituție publică.

Încă de la apariția sa, Stațiunea a avut ca obiectiv prioritar stabilirea de soluții tehnico-organizatorice pentru refacerea patrimoniului pomicol și mai apoi de a pune bazele dezvoltării și modernizării pomiculturii în bazinul de pe Valea Dâmboviței și în zona sa de influență. Pentru atingerea acestui deziderat, au fost prevăzute programe și obiective din cele mai îndrăznețe, care au condus permanent la promovarea sortimentelor de mere și a tehnologiilor moderne în pomicultură.

Stațiunea a avut și are în continuare preocupări complexe în domeniul științific și de promovare a sectorului de producție. Suntem axați pe următoarele domenii prioritare: cercetare științifică, dezvoltarea tehnologică prin trei ferme – baza experimentală Voinești nr. 1, baza nr. 2 specializată pe producerea de material săditor pomicol și baza nr. 3 specializată pe cultura arbuștilor fructiferi, afini, coacăz și în promovarea speciilor pomicole în zona premontană. Din păcate, din 2017, la această bază, din lipsă de personal și din mai multe alte motive, activitatea este încetinită”, a precizat Daniel Comănescu.

A mai spus directorul Stațiunii de la Voinești că, la începuturile existenței sale, unitatea avea în folosință 120 de hectare. La începutul anilor ’90, deținea peste 600 de hectare terenuri cu livezi. În urma retrocedărilor, Stațiunea a mai rămas cu 114 hectare. Apoi, și această suprafață existentă pe teritoriul comunei Voinești s-a mai diminuat cu 22 de hectare în urma unor hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit dreptul de proprietate unor cetățeni. Acum, Stațiunea Pomicolă își desfășoară activitatea de cercetare pe 91 de hectare. Terenul se află în proprietatea Academiei de Științe Agricole și Silvice București.

A vorbit Daniel Comănescu și despre personalul care a deservit Stațiunea de Cercetare Pomicolă. Înainte de apariția legilor proprietății, la această unitate lucrau 208 salariați care își desfășurau activitatea în cadrul a 7 ferme pomicole și sectoare. Acum, au rămas doar 26 de angajați, dintre care doar 4 sunt cercetători. Mai spune directorul stațiunii că, pentru revigorarea activității, s-ar impune angajarea a încă doi tineri cercetători, cadre ajutătoare procesului de cercetare și a unor mecanizatori care să lucreze în sectorul de dezvoltare.

Colecția de măr a Stațiunii de la Voinești reprezintă un adevărat tezaur, realizat treptat. Vorbim despte soiuri autohtone, dar și de proveniență străină. Speciile acestea se află pe circa 3 ha și numără 696 de soiuri de măr.

„Obiectivele pe care ni le-am asumat la Stațiunea de Cercetare Pomicolă Voinești sunt conservarea resurselor genetice, crearea de soiuri noi la măr și păr cu rezistență genetică la boli, cu potențial de producție ridicat și calitate. Elaborarea de noi sisteme de cultură, tehnologii și secvențe tehnologice, în scopul creșterii competitivității tehnico-economice pentru cultura mărului. Strategia de prevenire și combatere integrată a bolilor și dăunătorilor din plantațiile de pomi, multiplicarea și diversificarea obținerii de material biologic de pomi în vederea înființării de plantații moderne. Verificarea în fermele proprii a rezultatelor obținute, promovarea și diseminarea acestora în producție”, a mai adăugat directorul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură de la Voinești.

În cadrul întâlnirii, au prezentat referate științifice dr. ing. Petre Gheorghe – Realizări și perspective în domeniul creării soiurilor la măr, dr ing. Mihaela Erculescu – Realizări și perspective în domeniul creării de soiuri la păr.

Mai mulți invitați, reprezentanți ai unor instituții simulare și universități cu care colaborează Stațiunea de la Voinești au transmis mesaje de felicitare pentru întreaga activitate depusă pe tărâmul cercetării echipei de specialiști de la Voinești.

La final, s-a făcut o scurtă prezentare a unor produse fitosanitare folosite în combaterea unor boli și dăunători.

articolul original.

Finalizare proiect „Asigurarea materialelor sanitare necesare în unitățile de învățământ din comuna Vulcana-Pandele pentru protecția împotriva SARS-COV2”

8 November 2022 at 04:15
image

08 noiembrie 2022

Comuna Vulcana-Pandele anunță finalizarea proiectului: “Asigurarea materialelor sanitare necesare în unitățile de învățământ din comuna Vulcana-Pandele pentru protecţia împotriva SARS-COV2” – Cod SMIS 149522.

Finanțat în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa prioritară 9 Protejarea sănătății populației în contextul pandemiei cauzate de COVID-19, Prioritatea de investiție – Obiectivul Specific 9.1 Creșterea capacității de gestionare a crizei sanitare COVID-19, proiectul s-a derulat pe o perioadă de 26 luni, începând cu data de 19 noiembrie 2020.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă desfășurarea în condiţii de siguranţă a anului școlar în curs, în condițiile crizei pandemice create de coronavirusul SARS-COV2, pentru a evita o creștere rapidă a numărului de cazuri de infecție. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și autoritățile de sănătate publică din întreaga lume iau măsuri pentru a ține sub control pandemia de COVID-19. Pentru a limita cât mai mult răspândirea noului coronavirus, este nevoie ca toate sectoarele societății noastre, inclusiv unitățile care activează în domeniul educației, să se implice activ în a opri răspândirea acestei boli. Obiectivul principal al acestor eforturi este acela de a ne păstra elevii și cadrele didactice în siguranță, dar și de a asigura în același timp continuitate în procesul educațional. Sănătatea și siguranța participanților în procesul educativ, copii și adulți, elevi și educatori, reprezintă obiectivul numărul unu și de aici rezultă depunerea tuturor eforturilor pentru ca școala să confere condițiile de reducere la minimum a riscurilor legate de răspândirea COVID-19.

Obiectivele specifice ale proiectului
1. Asigurarea gestionării corespunzătoare a procesului de implementare a proiectului.
2. Asigurarea dotărilor și echipamentelor necesare în contextul gestionării crizei COVID 19.
3. Asigurarea acțiunilor obligatorii privind transparența pentru proiectele finanțate din fonduri europene, conform manualului de identitate vizuală
4. În unitățile de învățământ susținute / sprijinite prin proiect. Număr de unități de învățământ preuniversitar sprijinite: 3

Valoarea totală eligibilă a proiectului a fost de 288.416,60 Lei

Rezultatele înregistrate la finalizarea proiectului:
• au fost achiziționate echipamente medicale necesare dotării unității de învățământ din comună în valoare totală de 288.416,60 lei, din următoarele categori:

– Măști pentru elevi și personal,
– Mănuși nitril,
– Dezinfectant suprafete,
– Dezinfectant mâini,
– Soluție hipoclorit sodiu,
– Dezinfectant aer,
– Dispensere,
– Covoraș dezinfectant,
– Coș de gunoi,
– Aparatură tip nebulizator,
– Termometru digital,
– Afișe igienă.

Proiect cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

Date de contact:
UAT Comuna Vulcana-Pandele, Str. Principală, nr. 9, județul Dâmbovița, România, cod poștal 137540, telefon 0245 708.728 / fax 0245.230.340, e-mail: office@vulcanapandele.ro.

articolul original.

Marte, o planetă surprinzător de dinamică. NASA a înregistrat peste 1.000 de cutremure pe Planeta Roșie

5 November 2022 at 16:00
image

Marte, a patra planetă de la Soare, cunoscută și drept Planeta Roșie, ar putea fi, din punct de vedere geologic, o planetă destul de activă. Sonda InSight de la NASA a detectat peste 1.000 de cutremure pe Marte, în decurs de patru ani.

Cercetătorii au analizat o serie de cutremure recente de pe Planeta Roșie și au arătat că aceste cutremure de pe Marte sunt probabil cauzate de magma care se deplasează la mare adâncime sub suprafața marțiană.

Aceasta este o dovadă că Marte este activă din punct de vedere vulcanic, au explicat cercetătorii într-un raport publicat recent în jurnalul Nature Astronomy.

Marte, o planetă surprinzător de dinamică

De când a aterizat pe Marte, în urmă cu patru ani, modulul de aterizare InSight al NASA a detectat peste 1.000 de .

Studiile anterioare au stabilit că mai multe cutremure de pe Marte au provenit dintr-o porțiune de teren marțian cunoscută sub numele de Cerberus Fossae. Această regiune, care este deosebit de plină de falii, se află la mai mult de 1.000 de kilometri depărtare de modulul de aterizare InSight.

De ce este planeta Marte supusă riscului seismic?

Faptul că diferitele tipuri de cutremure de pe Marte sunt toate concentrate într-o singură regiune este o surpriză. Cercetări anterioare au sugerat că  s-ar putea datora răcirii și micșorării suprafeței planetei Marte de-a lungul timpului.

Și, comparând undele seismice măsurate de cu undele seismice produse în diferite regiuni de pe Pământ, cercetătorii au mai arătat că seismele de joasă frecvență de pe Marte sunt probabil produse de magma care se deplasează la câteva zeci de kilometri sub suprafața planetei.

Cercetătorii subliniază că Marte ar putea fi, din punct de vedere geologic, un loc surprinzător de dinamic, date fiind cutremurele detectate.

articolul original.

Incendiu cu degajări mari de fum toxic în Vulcan (Video)

4 November 2022 at 19:26
By: -
image

Pompierii din Petroşani, judeţul Hunedoara, au intervenit pentru stingerea unui incendiu izbucnit vineri seară, la o fostă hală din municipiul Vulcan. În incendiu au ars deşeuri de mase plastice, astfel că a fost sesizată Garda de Mediu.

Focul a izbucnit în interiorul halei, anunţă ISU Hunedoara.

„În această seară, la Dispeceratul Integrat judeţean 112 a fost anunţat un incendiu care se manifesta în interiorul unei foste hale, din municipiul Vulcan. Pentru misiune au fost alocate de urgenţă o autospecială de lucru cu apă şi spumă din cadrul Detaşamentului Petroşani, precum şi echipajul SMURD Vulcan.

Ajunşi la locul indicat, pompierii au constatat faptul că incendiul a cuprins deşeuri compactate (mase plastice), pe o suprafaţă de aproximativ 50 mp. Pentru a facilita acţiunea de stingere, în sprijinul pompierilor a fost adus un buldozer, la locul evenimentului fiind prezenţi şi doi reprezentanţi ai Primăriei Vulcan”, precizează ISU Hunedoara.

Întrucât acest tip de incendiu se manifestă cu degajare mare de fum toxic rezultat în urma arderii deşeurilor, a fost sesizată Garda de Mediu şi doi inspectori au ajuns imediat la locul intervenţiei.

„În aceste momente, incendiul este localizat, iar pompierii depun eforturi susţinute pentru lichidarea acestuia”, mai transmite ISU Hunedoara.

Cauza probabilă a declanşării incendiului urmează a fi stabilită.

Încă un incendiu, al treilea din ultimele luni a avut loc în urmă cu puțin timp la locul de depozitare al maselor plastice din municipiul Vulcan.În această seară, la Dispeceratul Integrat județean 112 a fost anunțat un incendiu care se manifesta în interiorul unei foste hale, din municipiul Vulcan.Pentru misiune au fost alocate de urgență o autospecială de lucru cu apă și spumă din cadrul Detașamentului Petroșani, precum și echipajul SMURD Vulcan. Ajunși la locul indicat, pompierii au constatat faptul că incendiul a cuprins deșeuri compactate (mase plastice), pe o suprafață de aproximativ 50 mp.Pentru a facilita acțiunea de stingere, în sprijinul pompierilor petroșăneni a fost adus un buldozer, la locul evenimentului fiind prezenți și doi reprezentanți ai Primăriei Vulcan.Întrucât acest tip de incendiu se manifestă cu degajare mare de fum toxic rezultat în urma arderii deșeurilor, a fost sesizată Garda de Mediu și doi inspectori au ajuns imediat la locul intervenției.În aceste momente, incendiul este localizat, iar pompierii depun eforturi susținute pentru lichidarea acestuia.Cauza probabilă a declanșării incendiului urmează a fi stabilită.

Publicată de
HD365 TV
pe Vineri, 4 noiembrie 2022
articolul original.

(VIDEO) Vulcanul Stromboli din Italia a erupt

10 October 2022 at 05:50
image

Vulcanul Stromboli din Italia a erupt astăzi, iar lava s-a scurs până în mare. A fost emisă o alertă portocalie de mișcări sesimice, informează News.ro.

Prăbuşirea unei laturi a craterului, în urma căreia lava a ajuns în mare, a declanşat un semnal seismic de trei minute, relatează presa internaţională.

Institutul Italian de Geofizică şi Vulcanologie a postat un video în care se poate vedea o coloană imensă de fum în timp ce lava curge pe lateralul vulcanului.

Institutul a precizat că la vulcan prima explozie majoră s-a înregistrat la 29 septembrie, urmată de o creştere a activităţii care a culminat cu “revărsare de lavă” din crater dinspre nord.

Departamentul de Protecţie Civilă a ridicat nivelul de alertă de la galben la portocaliu, care implică o monitorizare mai intensă a situaţiei.

Vulcanul Stromboli este unul dintre cei mai activi de pe planetă. În 2019, un turist a murit după erupţie care a acoperit insula cu cenuşă.

Departamentul Protecției Civile a ordonat trecerea de la nivelul galben la nivelul portocaliu de alertă pentru mișcări seismice „în lumina evaluărilor făcute în timpul întâlnirii de astăzi cu Centrele de competență și Departamentul Protecției Civile din Regiunea Siciliană”.

Insula Stromboli este una dintre Insulele Eoliene, face parte din municipiul Lipari, și are puțin peste 400 de locuitori în afara sezonului.

Vulcanul Stromboli, situat în sudul Italiei, în largul coastei siciliene, este activ în mod constant cu erupții minore, adesea vizibile din multe puncte de pe insulă și din marea înconjurătoare, dând naștere poreclei insulei de Eoli „Farul Mediteranei”. Acesta a erupt aproape continuu din 1932.

articolul original.

Povestea neștiută a satului din Epoca Bronzului, îngropat de erupția vulcanului Vezuviu

7 October 2022 at 12:00
image

Erupția vulcanului Vezuviu de acum aproximativ 4.000 de ani – cu 2.000 de ani înainte de cea care a îngropat orașul roman Pompei, a conservat satul Afragola, din Epoca timpurie a Bronzului, în metri de cenușă, noroi și sedimente.

Satul Afragola era situat în apropiere de actualul Napoli, la aproximativ 16 km de Muntele Vezuviu. Datorită nivelului de conservare și a diversității plantelor conservate în sit, cercetătorii au fost interesați să vadă dacă pot stabili cu exactitate perioada din an în care

Afragola a fost excavat pe o suprafață de 5.000 de metri pătrați, ceea ce îl face unul dintre cele mai investigate situri din Epoca timpurie a Bronzului din Italia.

Într-un articol publicat în Journal of Archaeological Science: Reports, cercetătorii explică modul în care cursul erupției s-a desfășurat în diferite faze, începând cu o explozie dramatică care a trimis resturi care au călătorit în principal spre nord-est.

Satul ascuns sub cenușă

„Situl este excepțional, deoarece Afragola a fost îngropată de o , ceea ce ne spune multe despre oamenii care au trăit acolo și despre habitatul local. Găsind fructe și materiale agricole, am reușit să identificăm anotimpul erupției, ceea ce este de obicei imposibil”, a explicat Tiziana Matarazzo, de la Departamentul de Antropologie al UConn.

„Ultima fază a adus mai ales cenușă și apă, dispersată în principal spre vest și nord-vest până la o distanță de aproximativ 25 km de vulcan”, explică Matarazzo.

Această fază a îngropat satul într-un strat gros de material vulcanic care a înlocuit moleculele macro-rezervelor vegetale și a produs mulaje perfecte într-un material rezistent la degradare, chiar și după mai multe milenii, scrie Heritage Daily.

În sat exista, de asemenea, o clădire de depozitare în care toate cerealele și diverse bunuri agricole și fructe erau adunate din pădurile din apropiere pentru a fi depozitate. Clădirea a luat foc și s-a prăbușit, carbonizând materialele vegetale depozitate în interior.

Locul a rămas neatins timp de 4.000 de ani

Câmpia din zonă, din Epoca Bronzului, găzduia o diversitate bogată de surse de hrană, inclusiv o varietate de cereale și orz, alune, ghinde, mere sălbatice, lemn de cătină, rodii și cireșe de cornișă, toate extraordinar de bine conservate în urma erupției vulcanice.

Dovezile indică faptul că erupția a avut loc toamna, când sătenii și-au adunat rezervele de hrană din pădurile din apropiere. Urmele de frunze găsite la baza copacilor, împreună cu fructele coapte, indică foarte bine caracterul sezonier.

atât de extraordinară încât a schimbat clima pentru mulți ani după aceea. Coloana erupției s-a ridicat practic până la altitudinea de zbor a avioanelor. A fost ceva incredibil. Acoperișul de cenușă a fost atât de adânc încât a lăsat locul neatins timp de 4.000 de ani. Acum avem ocazia să învățăm despre oamenii care au trăit acolo și să le spunem poveștile”, a declarat Matarazzo.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

Erupția vulcanului din Tonga a produs vapori de apă care ar putea încălzi Pământul

28 September 2022 at 11:30
image

La mai bine de opt luni de la erupția vulcanului subacvatic de lângă Tonga, pe 14 ianuarie, oamenii de știință încă analizează impactul exploziei violente și descoperă că aceasta ar putea încălzi planeta.

Recent, cercetătorii au calculat că erupția vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha’apa a aruncat în atmosferă o cantitate impresionantă de 50 de milioane de tone de vapori de apă, pe lângă cantitățile enorme de cenușă și gaze vulcanice.

Această injecție masivă de vapori a crescut cantitatea de umiditate din stratosfera globală cu aproximativ 5 procente și ar putea declanșa un ciclu de răcire stratosferică și încălzire la suprafață – iar aceste efecte ar putea persista în următoarele luni, potrivit unui nou studiu.

pe o distanță de 260 de kilometri și a trimis stâlpi de cenușă, aburi și gaze care s-au înălțat în aer la peste 20 de kilometri, potrivit Administrației Naționale Oceanice și Atmosferice (NOAA).

Ce a eliberat erupția vulcanului Tonga în atmosferă?

răcesc de obicei planeta prin aruncarea de dioxid de sulf în straturile superioare ale atmosferei terestre, care filtrează radiațiile solare.

De asemenea, particulele de rocă și cenușă pot răci temporar planeta prin blocarea luminii solare, potrivit Corporației Universitare pentru Cercetare Atmosferică din cadrul National Science Foundation.

În acest fel, este posibil ca activitatea vulcanică extinsă și violentă din trecutul îndepărtat al Pământului să fi contribuit la schimbările climatice globale, declanșând extincții în masă cu milioane de ani în urmă.

Tonga a expulzat aproximativ 441.000 de tone de dioxid de sulf. Coloanele vulcanice subacvatice din Tonga au trimis ,,cantități substanțiale de apă” în stratosferă, potrivit Serviciului Național de Meteorologie (NWS).

În cazul vulcanilor subacvatici, ,,erupțiile submarine își pot extrage o mare parte din energia explozivă din interacțiunea dintre apă și magma fierbinte”, care propulsează cantități uriașe de apă și abur în coloana de erupție, au scris oamenii de știință într-un nou studiu publicat în revista Science.

Cât de mult s-ar putea încălzi suprafața Pământului?

Cercetătorii au analizat cantitatea de apă din coloane prin evaluarea datelor colectate de instrumente numite radiosonde, care au fost atașate la baloane meteorologice și trimise în aer în coloanele vulcanice, scrie ScienceAlert.

Pe măsură ce aceste instrumente se ridică în atmosferă, senzorii lor măsoară temperatura, presiunea aerului și umiditatea relativă, transmițând aceste date unui receptor de la sol, potrivit NWS.

Vaporii de apă din atmosferă absorb radiația solară și o reemit sub formă de căldură. Cu zeci de milioane de acum în derivă în stratosferă, suprafața Pământului se va încălzi – deși nu este clar cu cât de mult, potrivit studiului.

Dar, deoarece vaporii sunt mai ușori decât alți aerosoli vulcanici și sunt mai puțin afectați de atracția gravitațională, va dura mai mult timp pentru ca acest efect de încălzire să se disipeze, iar încălzirea suprafeței ar putea continua ,,în lunile următoare”, au declarat cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

articolul original.

O noua insulă a apărut în Oceanul Pacific. Cum s-a întâmplat și cât ar putea rezista?

24 September 2022 at 22:00
image

Noua insulă a apărut în sud-vestul Oceanului Pacific, unde vulcanii subacvatici sunt numeroși. Unul dintre acești vulcani scufundați s-a trezit pe 10 septembrie, aruncând lavă, aburi și cenușă, potrivit unui comunicat al Observatorului Terestru al NASA, raportează CNN.

La doar unsprezece ore după ce vulcanul a început să erupă, o nouă insulă a apărut deasupra suprafeței apei, precizează NASA, care a surprins imagini ale insulei în formare cu ajutorul sateliților.

Insula nou-născută a crescut rapid în dimensiuni, potrivit NASA. Pe 14 septembrie, Geological Services au estimat că insula acoperea doar 4.000 de metri pătrați.

Cât timp rezistă insulele create de vulcanii subacvatici?

Dar până la 20 septembrie, insula crescuse până la 24.000 de metri pătrați.

Noua insulă se află pe muntele submarin Home Reef din Insulele Tonga Centrale, la sud-vest de Insula Late din arhipelag.

„sunt adesea de scurtă durată”, precizează NASA. Dar, uneori, pot rezista ani sau chiar decenii.

Activitatea vulcanului „prezintă riscuri scăzute”

Vulcanul Home Reef erupea încă vineri, potrivit unei postări pe o rețea de socializare a serviciilor geologice din Tonga. Dar activitatea vulcanului „prezintă riscuri scăzute pentru comunitatea aviatică și pentru locuitorii din Vava’u și Ha’apai”, două grupuri de insule din centrul Tonga.

„Toți navigatorii sunt sfătuiți să navigheze la o distanță mai mare de 4 km de Home Reef până la noi ordine.”

articolul original.

Comunicat de presă: Asigurarea materialelor sanitare necesare unitaților de învățământ din comuna Vulcana-Băi în vederea gestionarii situației de pandemie generată de virusul SARSCoV-2

6 September 2022 at 04:08
By: Incomod
image

Compania de Apă Târgoviște – Dâmbovița S.A. organizează, în data de 20.09.2022, ora 09:30, la sediul său din Târgoviște, Bld. I.C.Bratianu, nr. 50, concurs pentru ocuparea postului vacant de șef Secție TITU – 1 post

1.Criterii generale:
– cetatenie romana sau cetatenia altor state membre UE si domiciliul in Romania
– cunoaste limba romana, scris si vorbit
– are varsta minima reglementata de prevederile legale, Codul Muncii

2.Criterii specifice:
– Studii superioare absolvite cu diploma de licenta sau echivalent
– Sa fie apt/a din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei (aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii

3. Descrierea postului:
– Conduce, coordoneaza si raspunde de respectarea schemelor tehnologice pentru sistemele de apa si de canalizare si mentinerea fiabilitatii acestora, asigurand nivelul de performanta al calitatii serviciului de apa si de canalizare
-Asigura exploatarea, buna functionare si respectarea tehnologiilor intregului sistem de alimentare cu apa si a sistemului de canalizare zonal, respectand legislatia in vigoare, standardele si procedurile aferente

4.In vederea inscrierii la concurs, candidatii vor depune la Biroul Resurse Umane al Companiei de Apa Targoviste-Dambovita S.A., Bld. I.C. Bratianu nr.50, telefon 0245614403, in perioada 12.09.2022-16.09.2022, interval orar 08.00-16.00, un dosar de inscriere cuprinzand urmatoarele documente:

– Dosar cu sina;
– Cerere de inscriere la concurs – se completeaza la depunerea dosarului;
– Declaratie privind acceptul protectiei datelor cu caracter personal-se completeaza la depunerea dosarului;
– Curriculum vitae;
– Copia actului de identitate;
– Copii diploma de studii superioare finalizate sau echivalent examen de diploma
– Cazier judiciar
– Adeverinta care sa ateste starea de sanatate corespunzatoare, eliberata de medicul de familie al candidatului cu cel mult 6 luni anterior datei desfasurarii concursului.

Copiile de pe actele prevazute se prezinta insotite de documentele originale, pentru a se certifica pentru conformitatea cu originalul de catre secretarul comisiei de concurs din cadrul Biroului Resurse Umane sau in copii legalizate.

Vor fi declarati admisi si vor participa la concurs numai candidatii ale caror dosare indeplinesc conditiile de mai sus si depun un dosar de inscriere care sa cuprinda documentele solicitate.
5.Proba scrisa de specialitate – test grila – 20.09.2022, ora 09:30.
– Pentru promovarea probei scrise, candidatul trebuie sa intruneasca minim 50 puncte, maxim 100 puncte
– Bibliografia pentru concurs este cea prezentata anexat.

6. Proba practica 20.09.2022, incepand cu ora 11:00.

Vor fi selectati pentru a participa la proba practica numai candidatii care vor obtine minim 50 de puncte la testul grila.Pentru promovarea probei practice, candidatul trebuie sa intruneasca minim 50 puncte, maxim 100 puncte pentru a fi declarat admis,

Relatii suplimentare pot fi obtinute luni-vineri intre orele 800 1600 la Biroul Resurse Umane al Companiei de Apa Targoviste Dambovita SA.

B I B L I O G R A F I E
concurs pentru ocuparea postului vacant de Sef Sectie TITU- 1 post

1. Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
2. Ordinul 88/2007 pentru aprobarea Regulamentului cadru al serviciului de alimentare cu apa si de canalizare
3. Ordinul nr. 600 din 20 aprilie 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităților publice
4. Legea nr.319/2006 a securitatii si sanatatii in munca, cu modificarile si completarile ulterioare. • Capitolul II – Domeniu de aplicare • Capitolul IV – Obligatiile lucratorilor
5. Legea nr. 307/2006 privind apararea impotriva incendiilor, Cap. II: Obligatii privind apararea impotriva incendiilor
SECTIUNEA 6: Obligatiile administratorului, conducatorului institutiei, utilizatorului si salariatului.

articolul original.

„Treasure Games in The Park”, un show care a viralizat „Ținutul Buzăului”

26 June 2022 at 15:53

Primul reality show în social-media din România, prin care 10 exloratori de conținut explorează timp de 5 zile „Ținutul Buzăului”, recent declarat Geoparc UNESCO, promovează Buzăul sub forma unui concurs ce poate fi urmărit pe Facebook și Instagram.

S-au „înarmat” cu gânduri bune, energie, aparate foto, drone și mașini confortabile de la Peugeot, iar vineri au plecat să exploreze cele mai interesante localități din Ținutul Buzăului. Povești aproape neștiute vor fi descoperite și dezvăluite iubitorilor de frumos, timp de 5 zile, 24 de ore din 24 h, prin imagini și scurte descrieri. Cei care urmesc aventurile lor în social-media pot decide și sarcinile pe care le au de îndeplinit participanții sau jocurile la care aceștia trebuie să ia parte în anumite puncte de pe traseu și vor vor putea participa la concursurile „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” de pe Facebook și Instagram.

Vulcanii Noroioși, Focurile vii, Domurile de sare, Travanții de la Ulmet, așezările rupestre și chihlimbarul roșu de la Colți sunt printre cele mai renumite atracții din „Ținutul Buzăului”, pe care 10 influenceri s-au angajat să le promoveze cum știu ei mai bine. Proiectul este unic și este realizat de Cronicari Digitali, brand cultural realizat de Zaga Brand și Asociația HUMART (Human Made Art), care se va materializa într-un serial online ce va putea fi urmărit în luna septembrie, pe canalul de You Tube Cronicari Digitali. „O super zonă din țară”, pe care niciun turist n-ar trebui s-o rateze!

Creatorii de conținut spun că anul trecut, la „Heritage Instameet, au ajuns la concluzia că Buzăul e un oraș în care comunitatea #cronicaridigitali are toate motivele să revină. „Arhitectură superbă, patrimoniu imaterial, oameni pe care ți-e drag să-i asculți cu orele”… Așa că au decis să aducă TREASURE GAMES la Buzău.

Odată stabilite traiectoria și obiectivele de vizitat pentru prima zi, au străbătut Calea Victoriei, după care au transmis (în direct) „salutări de la cel mai vechi târg din Muntenia (care durează și cel mai mult), DRĂGAICA. Încă de pe vremea lui Cantemir, atestat documentar din 1778, lumea se strângea la târgul care ține până de Sânziene (în zonă se numește și ziua Drăgăicii, de aici și numele) și, cu bucurie, sărbătoreau belșugul recoltelor. După doi ani de pandemie, târgul se redeschide, iar echipele noastre au primit provocări aici. DE LA VOI! Fiecare a făcut proba votată de comunitate!”. Pentru ei, Drăgaica s-a deschis special cât să testeze atracțiile decise de comunitățile lor în sondaje pe Instagram. Cea mai votată a fost plimbarea cu mașinuțele electrice, potrivită la orice vârstă.

De la Drăgaică, influencerii au străbătut rapid orașul și au ajuns centrul municipiului, unde au luat în obiectiv câteva dintre clădirile cu încărtură istorică între care sediul Primăriei municipiului, între puținele din țară în care există un turn cu ceas și singurul care are și muzică proprie. Melodia „Hai Buzău, Buzău” a fost dăruită de regretatul Benone Sinulescu, buzoienilor. Palatul Comunal din Buzău, clădire istorică și monument arhitectural, despre care istoricul Nicolae Iorga spunea că „este cea mai frunmoasă primărie din țară”, a fost construit de arhitectul Alexandru Săvulescu și inaugurat în prezența lui Carol I și al Principelui Ferdinand.

După turnul cu ceas, participanții la „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” și-au îndreptat apoi atenția către Palatul de Justiție, construit între anii 1909-1912, după planurile arhitectului râmnicean Petre Antonescu, același care a realizat Arcul de Triumf și sediul Primăriei Generale din București. Clădirii (monument istoric și de arhitectură), a cărei structură de rezistență a fost recent consolidată, i s-au refăcut și frescele originale, iar în curte, aproape nebăgată în seamă, are o fântână publică în stil neoromânesc, o adevărată raritate pe care influencerii s-au bucurat să o suprindă în imagini pe care le-au făcut publice pe conturile lor de Instagram, cu zeci de mii de urmăritori care i-au aflat astfel povestea.

Au mers apoi la Conacul Marghiloman, construit între anii 1882 şi 1887 de Iancu Marghiloman, figură marcantă a protipendadei buzoiene de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Fiul acestuia, Alexandru Marghiloman, fost prim-ministru în perioada interbelică, l-a modernizat cu ajutorul unui arhitect de origine franceză, Paul Gottreau, renumit pentru proiectarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni şi a clădirii Fundaţiei Universitare Carol I din Bucureşti. Conacul a devenit o clădire impozantă, cu arhitectură în stil franţuzesc, iar în anul 1897, Alexandru Marghiloman a inaugurat Vila Albatros (astăzi, Centrul Cultural Al. Marghiloman), dându-i numele unuia dintre armãsarii săi favoriţi din herghelia de cai pursânge pe care o avea pe domeniul de aici.

Frumuseţea peisajului care încadra conacul Marghiloman, dar mai ales luxul Vilei Albatros au făcut ca aceasta să devină un „magnet” pentru personalităţile politice, culturale şi pentru afaceriștii epocii. I-au trecut pragul oaspeți de seamă din țară și din străinătate, între care Nicolae Iorga, Lascăr Catargiu, Dimitrie Sturza, Take Ionescu şi chiar Regina Maria a României. Participanții la Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului au mărturisit, la finalul zilei, în interviurile realizate de Toader Păun, că descoperirea Conacului Marghiloman a fost una dintre cele mai frumoase suprize din Buzău.

„Cronicarii” virtuali au părăsit orașul și-au poposit la Pârscov, la „Casa Runcu”, o pensiune din comuna Pârscov, care oferă o priveliște mirifică a dealurilor înverzite din Ținutul Buzăului. „De data aceasta, aducem gastronomia pe harta căutătorilor de comori din Ținutul Buzăului”, au spus aceștia, impresionați. „Pe lângă ingredientele proaspete, din comunitate, un rol important pentru preparatele tradiționale îl joacă ustensilele și electrocasnicele. Iar cum vatra, plita sau țestul erau elementele cheie ale gospodăriei, plita electrică și cuptorul preiau în prezent acest rol și simplifică procesul: poți găti mai multe tipuri de preparate într-un singur cuptor multifuncţional sau poți opta pentru un cuptor cu abur, ai de ales dintre o sumedenie de electrocasnice intuitive pentru a face supe creme, sosuri, frișcă sau maioneză, fără dureri de brațe”.

A fost momentul și pentru o probă gastronomică pregătită cu ajutorul lui Laurențiu Grigore, antreprenor îndrăgostit de ingredientele locale, care pentru influenceri a gândit preparate care să-i ajute să se îndrăgostească și ei de gusturi și arome neaoșe, precum pasta de jumări, biluțele de brânză cu mărar, ouă  pe pat de sos de iaurt, drobul de ciuperci cu usturoi verde sau pateul din ficat de pui în care a strecurat puțină nucșoară. Supriza cea mare a fost păsatul de porumb fiert în lapte, așezat pe frunze de tei, despre care toți au spus că este DELICIOS, chiar dacă atunci când l-au gustat nu știau ce este.

Au ajuns apoi la Centrul de vizitareGeoGate” din comuna Berca, poarta de intrare în Geoparc, cu un important rol în promovarea patrimoniului natural și cultural al Ținutului Buzăului, infuencerii au subliniat că „Ținutul Buzăului a obținut anul acesta validarea oficială ca Geoparc internațional UNESCO, fiind astfel recunoscut drept teritoriu cu valori naturale și culturale de importanță globală. Acest lucru a fost posibil datorită colaborării și prieteniei a 3 entități importante: Consiliul Județean Buzău, Asociația Ținutul Buzăului și Facultatea de Geologie din cadrul UNIBUC. Misiunea din prezent a acestora este să folosească ca resursă primară patrimoniul natural și cultural al zonei, ca să îmbunătățească calitatea mediului și viața culturală, socială, economică și educațională a ținutului, precum și dezvoltarea turismului alternativ, responsabil și în armonie cu mediul”, au scirs influencerii pe pagina de socializare dedicată evenimentului.

La Centrul de vizitare „GeoGate, poarta de intrare în Geoparc, echipele au trecut prin proba scrabble în căpiță” pentru a afla numele următoarei destinații. „Am apucat să vedem în premieră câteva dintre experiențele care le sunt pregătite viitorilor vizitatori”, au spus influencerii, care au oferit și câteva imagini sugestive. GeoGate combină stilul de comunicare tradițional bazat pe interpretare cu realitatea virtuală și augmentată și este în curs de amenajare, urmând să fie accesibil publicului larg spre finalul acestui an.

Au plecat apoi cătreVulcanii Noroioși”, cu care au încheiat explorările primei zile a Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului. Echipele au admirat „fierbătoarele” de la Pâclele Mici, le-au imortalizat și au surprins diversitatea reliefului vulcanic, răspunzând în același timp provocării pe care-au avut-o de îndeplinit, ducând cu bine la final „vânătoarea de conuri vulcanice”.

„La nici 10 minute de Vulcanii Noroioși se află „Muddy Land” Camping, un mic antreprenoriat local care oferă turiștilor (până acum majoritatea din străinătate, românii dornici de descoperiri sunt așteptați cu drag) experiența unui loc superb, cu toate dotările necesare și cu oameni dedicați. Și nu ne ferim să spunem că dincolo de patrimonial natural, arhitectură, tradiții și meșteșuguri, Ținutul Buzăului înseamnă producători locali, tot așa cum înseamnă business-urile născute și crescute de buzoieni harnici”, este descrierea succintă a acestei experiețe.

La finalul zilei, Toader Păun, gazda show-ului, a realizat interviuri video, care au fost postate pe pagininile de socializare #CronicariDigitali.

Și în ziua a doua a „Treasure GamesS in the Park”, echipele au continuatvânătoarea de comori” în Ținutul Buzăului. De la Berca, influencerii au plecat către Valea Salciei, zonă cu multe văi înverzite, oameni gospodari și bucate delicioase care păstrează rețetele zonei. Tot aici, au descoperit ce înseamnă viața la stână, au învățat cum se mulg mioarele, dar și ce înseamnă un gust autentic de brânză pregătită de ciobani, cu roșii gustoase din grădină.

Și cum într-o zonă atât de bogată în floră spontană, mierea de albine este nelipsită, influencerii s-au bucurat să guste „nectarul zeilor”, să vadă cum cum arată stupul, să înțeleagă cum se obține mierea și au învățat cum se pregătește un fagure artificial, cum se descăpăcește ceara de albine, care este diferența între diferitele tipuri de miere de albine și au răspuns astfel unei noi provocări primită de la urmăritori. Imaginile de la fața locului spun mai mult decât cuvintele…

La masă au avut privilegiul de a-l întâlni pe chef Liviu Lambrino, care alături de prietenii de la Casa „Zestrea Bisoceană, au provocat fiecare echipă să ghicească cât mai multe ingrediente din preparatele pregătite ca starter. Echipa care a identificat cele mai multe ingrediente a primit punctajul cel mai mare, direct de la chef Liviu Lambrino. Au avut de identificat FILOFETA, un preparat din telemea semi-veche, puțin sărată, foi fine de plăcintă, miere de salcâm, muștar dijon cu semințe, usturoi, miez de nucă măcinat și o SALATA din roșii cherry colorate diferit, cu ceapă verde, ulei de floarea-soarelui, semințe de chimen, mărar proaspăt, semințe de coriandru, tarhon, salvie, cimbru, rozmarin, brânză proapătă moale/urdă, telemea, unt, frișcă lichidă, lime.

Casa „Zestrea Bisoceană” este primul hub țărănesc dedicat comunității din Bisoca, „un sat aflat în mijlocul unor meleaguri de poveste, cu un nou-nouț punct gastronomic local. Fie că vizitezi expoziția permanentă <Viața țăranului muntean>, pe cele temporare (artiști români) sau te bucuri de casa amenajată în stil tradițional bisocean, un lucru e CLAR: aici este locul în care pasiunea se întâlnește cu mobilizarea în a ridica o întreagă comunitate”, spun influencerii.

Casa „Zestrea Bisoceană” are o poveste fascinantă, spusă de trei surori, Cristina, Aura și Elena Cășaru, care deși au absolvit Matematica, Medicina veterinară și Farmacia au reunțat la Capitală și s-au întors la Bisoca, în localitatea natală. Aici au reușit să redea oamenilor pofta de viață prin hore și șezători, reînsuflețimdu-le dorința de a crea obiecte populare după tradiția locului. Peste 100 de ani de istorie au fost recuperați și redați comunității odată cu  înființarea, de către cele trei fete ale familiei Cășaru, a asociației intitulată sugestiv „Zestrea Bisoceană”, unde într-o casă renăscută au cuprins tradițiile și obiceiurile zonei.

Tot la Bisoca, echipele de influenceri au fost implicate în viața satului și au trecut prin cele mai distractive probe, cu cele mai serioase rezultate: au folosit produse autohtone și au încercat să înțeleagă munca de la țară alături de oamenii locului. Au cărat apă cu cobilița, și-au făcut singuri opinci pe care le-au purtat apoi la probe și au dărăcit lâna. La final, au primit lână și fuse pentru o probă viitoare! Unde o vor folosi? Rămâne de văzut… Le-au mai rămas trei zile întregi de colindat prin „Ținutul Buzăului” și de descoperit oameni, locuri și povești uimitoare, pentru a testa ei înșiși anumite obiceiuri, pentru a descoperi noi bunătăți culinare păstrate din generație în generație de femeile locurilor, de a descoperi plante aromatice și medicinale și de a învăța cum și la ce sunt bune de leac…

Și tot în acest periplu, influencerii l-au cunoscut pe Cristian Micu, fiu al satului Valea Largă – Sărulești, care știe să facă văile pline de farmec să răsune de voie bună sau de jale, atunci când cântă cu buciumul, cimpoiul sau alte instrumente populare tradiționale.

Ziua a treia a început în „Ținutul Buzăului”, Geoparc UNESCO din 2022, ca de obicei, cu gândul la alte locuri mirifice și oameni minunați pe care și-au propus să-i viziteze și să le afle tainele.

La bordul mașinilor Peugeot, de la Trust Motors, #CronicariDigitali au ajuns la Mânzălești, o zonă în care împrejurimile sunt de o frumusețe rară și „păstrează multe secrete în meșteșuguri, tradiții și obiceiuri. Călătoria în Ținutul Buzăului ne face cunoștință și cu oamenii locului. Producători, meșteșugari, un ansablu de joc cu un dans vechi din zonă. Chiar și un caterer vestit din Sighișoara, la Buzău, au fost gazdele competiției, sub bagheta magică a Ceciliei Petrescu, custodele Muzeului „Timpul Omului”. Satul Mânzălești din județul Buzău este singurul loc din lume unde mai poți admira, sau chiar participa, la dansul ritualic „Baba și Unchiașul”. Cele două personaje mascate, Baba și Unchiașul, intră în horă și iau la dans tinerii, alungând nenorocul și luând în schimb ceva din energia tinereții. Dincolo de a fi ritualic, este un dans comic și o experiență pe care niciunul dintre noi nu a uitat-o, odată intrat în horă cu aceste personaje”.

Cristian Micu și buciumul său n-au lipsit nici de la această întâlnire, und a venit însoțit și de unchiul său, Mircea Micu, unul dintre Tezaurele umane vii ale Buzăului, de la care a preluat tradiția și o duce mai departe, învățând la rândul lui tinerii să iubească folclorul autentic și cântatul la instrumente tradiționale…

Au urcat apoi munții de sare din zona Meledicului, unde relieful este sculptat de sarea care este vizibilă până la suprafață și care formează caneluri impresionante în pământ, creând paisaje unice. Aici, se spune că „cu 14 milioane de ani în urmă, când mările preistorice începeau să se închidă și Carpații prindeau formă, vulcanii fumegau mai mereu. O erupție vulcanică a umplut cerul de cenușă: sticlă din magmă și cristale microscopice. Vântul a purtat norul cenușiu deasupra mării, iar cenușa a căzut ca o ninsoare. Materialul magmatic s-a așezat pe fundul mării, unde s-a pietrificat de-a lungul milioanelor de ani, iar la confluența dintre două râuri, un pinten alb de cenușă vulcanică a rămas martor al acestui eveniment. Localnicii îl numesc GRUNJ”, subliniind că această sare „poate hrăni tot pământul”. Și tot aici, muntele de sare dintre Lopătari și Mânzălești, cunoscut și sub numele de platoul salin sau canionul de sare, ascunde peșteri de sare neexplorate încă în totalitate, gudețul Buzău fiind considerat de specialiști „cel mai sărat din țară”. Ape sărate, munți îmbrăcați în sare și forme de relief croite în sare, ba chiar drumuri care se modelează după sarea care le susține. „Sarea de aici ar ajunge întregului continent, cel putin 100 de ani, iar dacă ar consuma doar România, cel puțin în următorii 600 de ani nu ar mai trebui să importăm sare din Bulgaria sau din Ucraina”, explica pentru Sănătatea Buzoiană, într-un articol anterior, prof. dr. Marius Constantinescu, istoric și arheolog.

Și tot aici, ochiul vizitatorului se lasă furat de păşuni întinse rămase nepăscute, de păduri nemărginite ce par a fi crescut numai pentru podoaba munţilor şi adăpostul fiarelor şi „râuri de păcură ce, de la sine, au izbucnit din adâncuri”, arzând nerăbdătoare cu limbi de flăcări străvezii, așa cum măiestrit le descria Alexandru Vlahuță în „România pitorească”.

La Lopătari, în satul Vârteju, influencerii l-au cunoscut pe fierarul Brătilă care, de când se știe, nu lucrează duminica, la zi de mare sărbătoare a Domnului. „Totuși, rar mai vin oamenii să ceară lucru de fierărie pentru gospodăriile lor. De aceea, meșteșugul e tot mai rar întâlnit”, au constatat cei 10 promotori în mediul virtual ai „Ținutului Buzăului”. Și spun ei, nenea Brătilă, în această duminică a făcut o excepție, pentru concurenții care i-au devenit ucenici, „pentru a onora o comandă. Până la sosirea echipelor, fierarul a adus cărbunii și a făcut jarul, iar rolul concurenților a fost să dea la foale, ca să înroșească mai repede fierul”, aceasta fiind o nouă probă la care au fost provocați. Cine a câștigat proba de îndemânare, echipa care a adus cel mai repede focul la temperatura bună de înroșit bara de fier, va trebui ghicită de cei care urmăresc influencerii… Și, bineînțeles, câștigătorii vor fi premiați.

Ziua a treia s-a încheiat cu o cină binemeritată la pensiunea „Lacul Zânelor” de pe Lacul Mocearu, unde cele 5 echipe au avut parte de experiența gastronomică pregătită cu drag de  chef Liviu Lambrino și Cristina Baron. „Arome și culori, fine dining cu ingrediente autohome șiiiii… o probă de îndemânare pentru participanti: să pregătească un desert bazat pe bază de ananas la grătar și să realizeze plaitingul pentru preparat”…

În ședința ordinară a lunii iunie, consilierii județeni au aprobat participarea Consiliului Județean Buzău, în parteneriat cu Asociația „Human Made Art”, la organizarea și desfășurarea, în Geoparcul Internațional UNESCO „Ținutul Buzăului”, a Campaniei „Cronicari Digitali” 2022, prin proiectul „Treasure Games in the Park”, pentru care s-au alocat 40.000 de lei din bugetul județului. La finalul Campaniei, Asociația „Human Made Art” va prezenta documente justificative privind utilizarea sumei primite cu titlu de cofinanțare.

Este vorba despre Ținutul Buzăului, o activitate absolut interesantă. Practic, unii dintre cei mai importanți influenceri din țară vor fi prezenți în Ținutul Buzăului, va fi o chestie interactivă, se va face și un filmuleț, vor fi folosite toate mijloacele de media, mass – media, de la drone la fotografii, întâlniri interactive cu cetățenii din zonă, vom fi prezenți pe cele mai importante canale de Youtube. Este vorba și despre tradiție, și despre bucătăria noastră tradițională, vor fi concursuri, vor fi oameni premiați, va fi și un master chef care va găti împreună cu cetățenii. Dar cel mai important, oamenii din Ținutul Buzăului încep să simtă că fac parte din Geoparcul Ținutul Buzăului”, a arătat președintele CJ Buzău, Petre Emanoil Neagu.

Mai multe amănunte despre primele trei zile de „Treasure Games in The Park: Ținutul Buzăului” și despre următoarele două zile în care influencerii vor fi cu siguranță atrași de Focurile vii de la Lopătari, și de alte minunății din Ținutul Buzăului puteți afla pe Facebook și Instagram accesând #CronicariDigitali.

Sursă foto: Cronicari digitali


articolul original.
  • There are no more articles
❌