ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Orașul San Francisco autorizează folosirea roboților ucigași

30 November 2022 at 18:06
image

Consiliul Supervizor al orașului San Francisco a aprobat cu 8 voturi la o inițiativă controversată, care ar permite poliției să disloce roboții capabili să folosească forța letală în circumstanțe deosebite.

Votul a urmat unei dezbateri aprinse pe marginea inițiativei care le-ar permite polițiștilor să folosească roboți pentru a ucide „atunci când riscul pierderii de vieți omenești, civili sau polițiști, este iminent, iar polițiștii nu pot controla amenințarea prin folosirea forței sau prin tactici de dezescaladare”, potrivit Washington Post.

De asemenea, măsura are nevoie de un al doilea vot săptămâna viitoare și de aprobarea primarului.

„Ar putea apărea o circumstanță extraordinară în care, într-o potențială situație de urgență nemaipomenită, (poliția) ar putea dori să folosească forța letală pentru a împiedica pe cineva să facă și mai mult rău”, a declarat Aaron Peskin, membru în Consiliul Supervizor.

Publicația mai menționează că trei membri ai Consiliului, Dean Preston, Hillary Ronen și Shamann Walton, au votat împotrivă.

„Există un potențial serios de a folosi greșit sau de a abuza de tehnologia militară, într-o situație în care nu este necesar”, a declarat Dean Preston.

Roboții ucigași, în curând în ajutorul polițiștilor din San Francisco

Consiliul a adoptat un amendament care prevede ca unul dintre cei doi comandanți ai Poliției din San Francisco Police să autorizeze folosirea unui astfel de robot letal.

Un purtător de cuvânt al poliției, Robert Rueca, a declarat pentru Washington Post că poliția are mai mulți roboți în dotare și că nu plănuiește să-i doteze cu arme de foc.

În schimb, roboților ar putea să le fie atașate încărcături explozive, pentru a putea pătrunde în anumite spații baricadate sau ar putea fi folosiți pentru „a contacta, scoate din acțiune ori pentru a dezorienta” un suspect periculos, fără a pune în pericol viața unui polițist.

Înainte de acest episod au existat relatări potrivit cărora primul caz de folosire a unui robot letal în SUA s-a întâmplat în 2016, când poliția din Dallas a ucis un suspect înarmat, acuzat că ar fi împușcat cinci polițiști, prin detonarea unui dispozitiv exploziv amplasat pe un robot care a fost trimis în spațiul în care se adăpostea suspectul, potrivit CNN.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ungaria anunță, de la București, că blochează Comisia Ucraina-NATO

29 November 2022 at 20:51
By: -
image

Ungaria va continua să blocheze reuniunile Comisiei Ucraina-NATO atât timp cât drepturile minorităţii maghiare din Ucraina nu vor fi restabilite, a declarat marţi ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, în timpul reuniunii de la Bucureşti a miniştrilor de Externe din statele NATO.

De când a început războiul în Ucraina, „toată lumea poate vedea că ţara noastră nu a mai ridicat chestiunea drepturilor ungurilor din (regiunea ucraineană) Transcarpatia”, a subliniat Szijjarto într-o declaraţie acordată postului ungar de ştiri M1.

„Nu aducem această chestiune în discuţie, dar nici nu am uitat-o”, a atras el atenţia, exprimându-şi totodată speranţă că, după ce războiul din Ucraina se va fi terminat, vor putea fi reluate discuţiile pe acest subiect.

Potrivit şefului diplomaţiei ungare, la reuniunea ministerială a NATO care se desfăşoară la Bucureşti a fost înaintată o propunere informală, neînscrisă în vreun document, asupra Comisiei Ucraina-NATO, dar la care Ungaria şi Turcia au refuzat să subscrie.

Însă dineul de lucru la care va participa şi ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, ”poate oferi o platformă adecvată de consultări, aşa cum au cerut statele membre ale NATO”, a adăugat Peter Szijjarto.

MAE de la Kiev a anunţat mai devreme că, pentru a depăşi veto-ul ungar asupra reuniunilor Comisiei Ucraina-NATO la nivel superior celui de ambasadori, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a organizat în timpul reuniunii ministeriale de la Bucureşti o reuniune separată pentru miniştrii de externe ai NATO şi Ucrainei.

Ministeriala NATO de la București. Unii miniștri au cerut tancuri pentru Ucraina, Stoltenberg anunță o susținere fără precedent pentru Ucraina (Foto & Video)

articolul original.

Prețul la energie s-a votat

25 November 2022 at 07:56
image

Camera Deputaților a adoptat  legea privind plafonarea prețurilor la energie electrică. Iată ce au decis parlamentarii și la ce trebuie să se aștepte românii.

Camera Deputaților a adoptat  legea privind plafonarea preturilorla energie electrică. Potrivit noii legi, consumatorii casnici vor plăti 0,68 lei/kWh pentru un consum mediu lunar care este mai mic de 100 KWh inclusiv. Noua lege a fost adoptată de Camera Deputaților cu 177 de voturi pentru, 75 împotrivă și 11 abțineri. Camera Deputaților este for decizional. Acum, legea urmează să ajungă pe masa președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare. După ce va fi semnată de președintele României, legea va fi publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la 3 zile de la publicarea acesteia. Astfel, conform legii adoptate de Camera Deputatilor prețul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrica va fi:

0,68 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum mediu lunar este mai mic de 100 KWh inclusiv, pentru clienții casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, pentru clienții casnici care au în întreținere cel puțin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani, în cazul în care urmează o formă de învățământ, precum și pentru familiile monoparentale.

0,80 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum lunar este de maximum 255 kWh.

1 leu/kWh pentru IMM-uri, spitale, școli, creșe, grădinițe, biserici, instituții publice, Metrorex, industria pharma, institute de cercetare, aeroporturi.

1,3 lei/kWh pentru clienții casnici al căror consum lunar este de peste 255 kWh și pentru industria mare.

De asemenea, potrivit legii, prețurile se vor raporta fie la consumul lunar, pentru cei care trimit indexul, fie pe media la 3 luni.

articolul original.

Alina Gorghiu atacă partenerii de Coaliție: PSD nu ar fi de acord niciodată cu modificarea acestei legi

24 November 2022 at 21:15
image

Invitată joi la Buzău, la ”Cafeneaua Liberală”, activitate periodică a Organizaţiei de Tineret a PNL Buzău, liderul PNL, Alina Gorghiu, a transmis că formațiunea va lupta pentru ca proiectul ce vizează ca tinerii să voteze începând cu vârsta de 16 ani, să fie adoptat, chiar dacă PSD nu doreşte să treacă acest proiect, din simplu motiv că tinerii nu votează PSD.

În acest context, Alina Gorghiu a adus în discuţie faptul că liberalii încearcă să schimbe legislaţia electorală astfel încât tinerii să îşi poată exercita dreptul la vot după împlinirea vârstei de 16 ani.

”Ca tânăr, de la 16 ani ai dreptul să munceşti, dar nu ai voie să şi votezi. Mi se pare totuşi un soi de discriminare la modul că: bun, am 16 ani, am dreptul să muncesc, sunt mai informat ca o persoană, să zic, de 80 de ani, dar eu nu am dreptul să votez. Şi vă întreb: vi se pare normal? Eu cred că putem schimba asta. Deja un proiect în acest sens a trecut de Senat şi se află la Camera Deputaţilor, doar că acest proiect prevede doar votul la europarlamentare pentru că pentru celălalt tip de alegeri este necesară schimbarea Constituţiei”, le-a spus Alina Gorghiu tinerilor liberali buzoieni.

În continuare, ea a afirmat că din primăvară liberalii ar putea iniţia procedura de strângere de semnături pentru declanşarea referendumului de schimbare a Constituţiei, considerând că strângerea numărului de semnături necesar nu ar trebui să fie o problemă pentru un partid mare ca PNL.

”Chiar mă gândesc ca din primăvară să ne apucăm de treabă şi să strângem numărul de semnături necesar pentru a declanşa referendumul în vederea schimbării Constituţiei. Nu ar trebui să fie un efort prea mare pentru PNL, care suntem totuşi un partid mare”, a spus Gorghiu.

Proiectul legislativ nr.474/2022 a fost adoptat tacit de Senat şi se află în prezent la Camera Deputaţilor care este for decizional şi a primit deja aviz de la două comisii de specialitate.

De asemenea, Gorghiu a susţinut că PNL are tot interesul să adopte un asemenea proiect, în timp ce PSD nu ar fi de acord niciodată cu modificarea legii.

”Doar PNL va lupta pentru ca acest proiect să fie adoptat. PSD nu doreşte să treacă acest proiect, din simplu motiv că tinerii nu votează PSD. Şi aşa, sunt sigură ca dacă acest proiect va fi adoptat tacit, atunci cu siguranţă va fi atacat la Curtea Constituţională, pentru că social-democraţii nu vor fi niciodată de acord cu aşa ceva şi nu trebuie să vă spun eu de ce”, a mai declarat Alina Gorghiu, conform news.ro

articolul original.

Parlamentul European, ținta unui atac cibernetic după ce s-a votat rezoluția „Rusia, stat sponsor al terorismului”

23 November 2022 at 17:50

Site-ul Parlamentului European a fost miercuri ţinta unui atac cibernetic, a anunţat un purtător de cuvânt al instituţiei. Atacul a avut loc la scurt timp după adoptarea unei rezoluţii ce califică Rusia drept “stat care sponsorizează al terorismul”, relatează AFP, conform Agerpres.

Purtătorul de cuvânt Jaume Duch a evocat pe Twitter “un atac DDOS” (blocarea serviciului), care a paralizat “disponibilitatea site-ului web” al legislativului european. ”Echipele Parlamentului lucrează pentru a rezolva această problemă cât mai curând posibil”, a adăugat el.

Reunit în plen la Strasbourg, Parlamentul European a adoptat miercuri o rezoluţie referitoare la ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Eurodeputaţii subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi “recurge la mijloace teroriste”.

articolul original.

Noua Zeelandă ar putea oferi drept de vot tinerilor începând cu vârsta de 16 ani

22 November 2022 at 22:00
image

Prim-ministrul Jacinda Ardern a declarat că guvernul Noii Zeelande va elabora un proiect de lege pentru a reduce vârsta de vot la 16 ani, după o hotărâre istorică a Curţii Supreme de Justiţie care a stabilit că vârsta actuală de 18 ani este discriminatorie şi încalcă drepturile omului pentru tineri.

Ardern a declarat că, personal, susţine schimbarea vârstei la 16 ani, dar că va supune problema la vot în .

„Suntem de părere că aceasta este o problemă care ar trebui să ajungă în parlament pentru ca toată lumea să îşi spună părerea”, a declarat ea luni, conform The Guardian.

„Criza climatică va afecta viitorul generațiilor tinere”

Declaraţia acesteia vine după o hotărâre istorică a Curţii Supreme de Justiţie, care a marcat luni încheierea unui proces de doi ani intentat de un grup de tineri militanţi, Make It 16, care au susţinut că tinerii ar trebui să poată vota în probleme precum criza climatică, care îi va afecta în mod disproporţionat pe ei şi viitorul lor.

Hotărârea nu garantează în mod automat că dreptul de vot va fi extins – acest lucru poate fi făcut doar de către parlament – dar înseamnă că parlamentul încalcă acum drepturile fundamentale ale tinerilor alegători şi obligă legiuitorii să ia în considerare o schimbare.

„Facem istorie”, a declarat co-directorul campaniei Make It 16, Caeden Tipler. „Guvernul şi parlamentul nu pot ignora un mesaj legal şi moral atât de clar. Ei trebuie să ne lase să votăm”.

Cum ar putea tinerii din Noua Zeelandă să voteze de la 16 ani?

Cu toate acestea, legislaţia va avea un drum greu de parcurs: modificările aduse legii electorale din necesită un sprijin de 75% în parlament, astfel încât o schimbare ar avea nevoie de sprijinul atât al Partidului Laburist, cât şi al Partidului Naţional, aflat în opoziţie, pentru a deveni lege, mai notează sursa citată. Partidul Naţional, de centru-dreapta, a declarat luni: „Multe alte ţări au vârsta de 18 ani pentru a vota, iar Partidul National nu a văzut niciun motiv convingător pentru a reduce vârsta”.

Partidul Laburist, aflat la guvernare, nu a anunţat încă o poziţie cu privire la reducerea vârstei de vot. Partidul Verde şi Partidul Māori au indicat că ar susţine-o, iar Partidul Act se va opune.

De asemenea, nu s-a decis încă dacă legislaţia va fi un vot de partid sau un vot de conştiinţă.

Campania „Make It 16” a fost lansată la scurt timp după ce grevele şcolare pentru climă au început să mobilizeze zeci de mii de adolescenţi din întreaga ţară, iar criza climatică a devenit subiect de interes. „În urmă cu trei ani, am văzut grevele şcolare pentru climă… şi a existat un fel de schimbare globală spre: cum să le dăm tinerilor mai mult de spus şi mai multe modalităţi de a face schimbări la scară largă? Votul a fost una dintre aceste idei”. a declarat Sanat Singh, co-fondator al Make it 16.

articolul original.

Dreptul de vot de la 16 ani în Noua Zeelandă. Curtea Supremă a hotărât că actuala vârstă minimă pentru vot este discriminatorie

21 November 2022 at 10:30
image

Curtea Supremă a Noii Zeelande a subliniat luni, 21 noiembrie 2022, ca vârsta actuală pentru dreptul de vot, de 18 ani, încalcă drepturile celor mai tineri şi a venit cu propunerea către guvern de a analiza scăderea acesteia la 16 ani.

De doi ani Organizaţia tinerilor militanţi „Make it 16” din Noua Zeelandă cere scăderea sub 18 ani a vârstei de la care îşi pot exercita dreptul de vot. În acest sens, Curtea Supremă a cerut Parlamentului să ia în considerare această solicitare. Până acum, mai multe ţări au adoptat dreptul te vot sub 18 ani.

Dreptul de vot de la 16 ani în Noua Zeelandă

Prim- ministrul Jacinda Ardern a anunţat, după decizia Curţii Supreme, că va elabora un proiect de lege care va acorda dreptul la vot pentru cei mai tineri, însă a subliniat că această schimbare este dificilă şi nu va putea fi aplicată înainte de alegerile generale dn 2023.

Decizia Curţii Supreme înseamnă că drepturile tinerilor sunt în prezent încălcate, ceea ce îi constrânge pe parlamentarii neozeelandezi să examineze o schimbare.

Unii profesori universitari au menţionat ca diminuarea vârstei de vot ar putea spori angajamentul politic, însă bilanţul diferă de la o ţară la alta.

Până la momentul respectiv, doar Austria, Malta și Belgia acordă dreptul tinerilor de 16 și 17 ani să voteze la alegerile pentru Parlamentul European. Doar Austria și Grecia le permit tinerilor de 17 ani să voteze și la alegerile naționale. Şi Italia intenţionează să scadă vârsta pentru dreptul de vot.

Ca urmare a hotărârii Curţii Supreme, subiectul trebuie să fie dezbătut în parlament şi analizat de o comisie parlamentară. Însă parlamentul nu este forţat să schimbe vârsta minimă de vot.

“Este un moment istoric. Guvernul şi Parlamentul nu pot ignora un astfel de mesaj. Trebuie să ne lase să votăm”, a declarat Caaeden Tipler, unul dintre conducătorii Make It 16.

Grupul a mai subliniat pe site-ul său că nu există o justificare suficientă pentru a-i împiedica pe tinerii de 16 ani să voteze, în contextul în care la acea vârstă ei au dreptul să obţină un permis de conducere, să muncească full time şi plătesc impozite.

Noua Zeelandă îşi reafirmă susţinerea pentru Ucraina

Nouaa Zeelandă a declarat că ministrul Apărării, Peeni Henare a vizitat Kievul pentru a reafirma sprijinul din Pacific pentru rezistenţa Ucrainei în contextul invaziei ruse. Zilele acestea, ruşii şi-au intensificat bombardamentele şi au lovit infrastrucura civilă.

De la începutul invaziei în Ucraine, Noua Zeelandă a sancţionat peste 1.200 de persoane şi entităţi ruseti. Totodată, a oferit asistentă în valoare de peste 60 de milioane de dolari neozeelandezi (37 de milioane de dolari).

În aceeaşi ordine de idei, ministrul Apărării a avut o vizită în Polonia, în contextul incidentului din sud-estul tării, în urma căruia două persoane au decedat.

Curtea Supremă a decis că dreptul de vot la 18 ani este discriminatoriu și nu este în conformitate cu Declaraţia Drepturilor, care prevede că oamenii au dreptul de a nu fi discriminaţi pe motiv de vârstă atunci când ajung la 16 ani. Rămâne de văzut dacă solicitarea va fi aprobată în Parlament, în contextul în care acesta nu este forţat să schimbe vârsta minimă de vot.

articolul original.

S-a creat un precedent – Dreptul de vot de la 18 ani, discriminatoriu

21 November 2022 at 08:45
By: (S.P.)

Curtea Supremă a Noii Zeelande a apreciat luni că vârsta actuală pentru dreptul de vot, fixată la 18 ani, încalcă drepturile celor mai tineri, şi a îndemnat guvernul să ia în calcul scăderea acesteia la 16 ani, transmite AFP.

În urma deciziei Curţii Supreme, prim-ministrul Jacinda Ardern a anunţat imediat că va elabora un proiect de lege menit să acorde dreptul la vot pentru cei mai tineri, însă a atenţionat că această schimbare va fi dificil de adoptat şi nu va putea fi aplicată înainte de alegerile generale din 2023.

„Personal, susţin scăderea vârstei (de vot), însă aceasta nu este o chestiune care mă priveşte sau care priveşte guvernul”, a declarat Jacinda Ardern în faţa unor jurnalişti la Wellington. „Orice schimbare de această natură a legii electorale necesită sprijinul a 75% dintre parlamentari. De aceea, în opinia noastră, este vorba de o problemă destinată mai degrabă Parlamentului, pentru ca fiecare să se poată exprima”, a adăugat ea.

Decizia de luni constituie rezultatul a doi ani de dezbateri lansate de organizaţia tinerilor militanţi „Make it 16”. Însă doar parlamentul poate scădea vârsta pentru dreptul de vot.

Decizia Curţii Supreme înseamnă că drepturile tinerilor sunt în prezent încălcate, ceea ce îi constrânge pe parlamentarii neozeelandezi să examineze o schimbare.

Doar câteva ţări din lume – printre care Brazilia – le permit cetăţenilor lor să voteze începând cu vârsta de 16 ani.

Profesori universitari au constatat că diminuarea vârstei de vot tinde să sporească angajamentul politic, însă bilanţul diferă de la o ţară la alta.

articolul original.

Olanda și-a trimis propria misiune de evaluare pentru Schengen în România

16 November 2022 at 12:57
By: -
image

Olanda a trimis în ţara noastră o misiune de evaluare care să verifice stadiul îndeplinirii criteriilor necesare pentru aderarea la Schengen, după ce nu a participat la misiunea Comisiei Europene din octombrie.

Misiunea este formată din experți și va dura până la sfârșitul acestei săptămâni, au declarat pentru G4Media surse oficiale.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat încă de luna trecută că ministrul de Interne, Lucian Bode, l-a invitat în România pe omologul său olandez pentru a verifica îndeplinirea condițiilor de aderare la Schengen.

Potrivit datelor G4Media, misiunea de evaluare a Olandei se concentrează pe modalitatea de acordare a vizelor, protecția datelor și schimbul de informații dintre autoritățile române și cele din restul UE.

Premierul Mark Rutte a fost în octombrie, în România, ocazie cu care a spus că "misiunea de evaluare ar putea fi mai profundă"

Comisia Europeană recomandă extinderea spațiului Schengen cu România, Bulgaria și Croația, în raportul adoptat miercuri de Colegiul Comisarilor. Totuși, decizia rămâne la latitudinea statelor și ar putea fi luată la întrunirea Consiliului JAI din 8 – 9 decembrie, dar deocamdată agenda nu este publică.

Raportul amintește că Bulgaria și România au finalizat cu succes procesul de evaluare Schengen încă din 2011.

La începutul lunii noiembrie, România a primit de la președinția Cehiei a Consiliului UE felicitări pentru reușita vizitelor de verificare privind condițiile Schengen, precum și calendarul pentru decizia de aderare a țării noastre la spațiul unic european.

În urmă cu două săptămâni, parlamentarii europeni au aprobat rezoluția privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, depusă de şase grupuri politice din PE.

Ulterior, Parlamentul olandez a adoptat o rezoluţie împotriva aderării României la Schengen, iar opoziția politică din Suedia a vorbit despre riscurile pe care le-ar presupune primirea României și Bulgariei în Schengen.

articolul original.

Republicanii nu mai sunt siguri nici pe majoritatea din Camera Reprezentanților

13 November 2022 at 15:46
By: -
image

După ce au pierdut din nou în faţa democraţilor majoritatea în Senatul SUA la alegerile intermediare, republicanii îşi văd diminuat semnificativ şi avansul pe care-l aveau în cursa pentru Camera Reprezentanţilor în timp ce continuă numărarea voturilor, arată ultimele proiecţii prezentate de presa americană şi de agenţia DPA.

În ultimele 48 de ore democraţii au câştigat încă 13 mandate în Camera Reprezentanţilor, în timp ce republicanii nu au mai obţinut nici măcar un singur mandat.

Conform ultimelor proiecţii, republicanii au astfel 211 mandate, iar democraţii 205 şi mai rămân în joc 19 mandate, pentru care încă nu s-a încheiat numărarea voturilor, un mare număr de voturi fiind prin corespondenţă.

Printre mandatele încă indecise sunt şi cele din circumscripţii ale statului California, zonă cu electorat majoritar progresist, aşadar cel puţin acolo democraţii preşedintelui Joe Biden au prima şansă.

Dar chiar dacă în final republicanii fostului preşedinte Donald Trump vor obţine totuşi majoritatea în Camera Reprezentanţilor, aceasta va fi una fragilă şi instabilă.

articolul original.

Liga Aleșilor Locali PNL Dâmboviţa își desemnează conducerea

9 November 2022 at 18:01
image

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultura le reamintește beneficiarilor Măsurii 1 – „Microgranturi în domeniul agroalimentar” că trebuie să încarce în sistemul informatic Granturi IMM, secțiunea IMM RECOVER, rapoartele de progres, însoțite de documentele justificative.

Termenul de depunere a rapoartelor de progres este de 90 de zile calendaristice de la data încasării sumelor cuvenite în contul bancar al fiecărui beneficiar.

Nedepunerea rapoartelor de progres sau depunerea acestora dupa expirarea celor 90 de zile, utilizarea incorectă totală sau parțială a ajutorului financiar acordat sau depunerea raportului de progres cu informații / documente lipsă, va conduce implicit la recuperarea ajutorului financiar acordat sub formă de microgrant cu dobânzile datorate de la data plății până la data recuperării / rambursării sumei.

Toate documentele justificative care au stat la baza efectuării cheltuielilor și care urmează a fi încărcate în IMM Recover de către aplicanții eligibili ai Măsurii M1, vor purta sintagma „decontat din microgrant”, asumată prin semnătura beneficiarului.

Cheltuieile eligibile angajate după data de 1 februarie 2020 sunt următoarele:
a) cheltuieli privind stocurile de materii prime, materiale, mărfuri, precum şi alte categorii de stocuri necesare activităţii curente/operaţionale desfăşurate de beneficiari;
b) datorii curente şi restante faţă de furnizorii curenţi, inclusiv faţă de furnizorii de utilităţi, potrivit contractelor încheiate;
c) cheltuieli privind chiria pe bază de contract încheiat şi/sau cheltuieli privind arenda sau redevenţa pe bază de contract de arendă sau contract de concesiune aferente terenurilor agricole;
d) cheltuieli privind achiziţia de servicii necesare activităţii curente/operaţionale, cu excepţia serviciilor de consultanţă;
e) cheltuieli privind achiziţia de obiecte de inventar, inclusiv obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
f) cheltuieli privind achiziţia de echipamente, utilaje, instalaţii şi tehnologii necesare reluării activităţii curente/operaţionale;
g) cheltuieli privind plata datoriilor către bugetul statului şi bugetele locale.

„În județul Dâmbovița, sunt 567 de beneficiari ai Măsurii 1 – „Microgranturi în domeniul agroalimentar” care au obligația să încarce raportul de progres. Pentru aceștia, primul termen scadent este 14 noiembrie, iar ultimul este 09 ianuarie 2023, în funcție de data încasării sumelor”, precizează Centrul Județean APIA.

articolul original.

Defecțiunile tehnice și numărătoarea lentă a voturilor alimentează teoriile conspirației legate de alegerile intermediare din SUA

9 November 2022 at 08:54

Alegătorii care au votat marți la alegerile intermediare cruciale s-au confruntat cu zvonuri despre probleme tehnice și rezultate întârziate în ceea ce a însemnat un val de dezinformare și teorii conspiraționiste care e de așteptat să persiste mult timp după numărarea ultimelor voturi, anunță AP.

Teoriile conspiraționiste s-au răspândit foarte repede iar concluzia a dus la neîncredere generală în alegeri

În Arizona, zvonurile au generat afirmații nefondate despre fraudarea voturilor, care au trecut rapid de pe site-urile populare de extrema dreaptă pe platformele principale.

În Pennsylvania, oficialii electorali au respins afirmațiile nefondate potrivit cărora întârzierile în numărarea voturilor echivalează cu frauda electorală.

Alegătorii care au votat marți la alegerile intermediare cruciale s-au confruntat cu zvonuri despre probleme tehnice și rezultate întârziate, sursă foto: captură YT

Dar teoria conspirației s-a răspândit oricum, datorită în parte fostului președinte Donald Trump, senatorului Ted Cruz și altor republicani proeminenți care au amplificat ideea.

Au existat și o mulțime de alte dezinformări: afirmații false despre buletinele de vot exprimate de persoane fără cetățenie sau formulare de înregistrare precompletate; despre urnele de vot și povești despre rețele Wi-Fi suspecte din birourile electorale.

Statele și faptele implicate au fost toate diferite, dar majoritatea dezinformărilor care au vizat alegătorii în acest an au avut drept rezultat aceeași concluzie: Alegerile americane nu mai pot fi de încredere.

Multe dintre teoriile conspiraționiste ar putea să circule în continuare până în 2024, când vor avea loc alegerile prezidențiale

Multe dintre afirmațiile care au apărut marți vor persista zile, săptămâni și chiar ani, în ciuda eforturilor oficialilor electorali, ale jurnaliștilor și ale altora de a le demasca.

Popularitatea crescută a votului prin corespondență este unul dintre motivele pentru care rezultatele pot dura ceva timp.

În state cheie din zona de luptă, precum Pennsylvania, Michigan și Arizona, funcționarii electorali nu pot începe să numere buletinele de vot prin corespondență până în ziua alegerilor, ceea ce generează întârzieri.

Dezinformarea cu privire la vot și alegeri a fost pusă pe seama unei dezinformări politice tot mai mare, de scăderea încrederii în democrație și de o amenințare crescută de violență politică așa cum a fost atacul din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA.

Deși nu se află pe buletinul de vot, Trump a ajutat la răspândirea multora dintre principalele afirmații false de marți, surse foto: captură YT

Deși nu se află pe buletinul de vot, Trump a ajutat la răspândirea multora dintre principalele afirmații false de marți. Folosind platforma sa TruthSocial, el a amplificat teoriile conspirației din Pennsylvania și Arizona.

Afirmațiile false observate în 2022 este foarte probabil să rămână și să devină parte a dezinformării cu care se vor confrunta alegătorii la alegerile prezidențiale, a declarat Morgan Wack, cercetător în domeniul dezinformării la Universitatea din Washington.

„Aproape sigur vom vedea acest lucru din nou în 2024”, a spus Wack.

articolul original.

Marius Pașcan, prim-vicepreședinte PMP despre închiderea minelor din 2023: Este un act concret de subminare a economiei (VIDEO)

8 November 2022 at 14:43
image

Camera Deputaţilor a votat proiectul privind decarbonizarea sectorului energetic, care reglementează închiderea şi conservarea grupurilor energetice pe bază de lignit şi huilă.

România este obligată să importe surse energetice deși ar putea să fie aproape autonomă

Marius Pașcan, prim-vicepreședinte PMP a vorbit la emisiunea Politica Zilei de la B1 despre paradoxul cu care se confruntă România, în plină criză a energiei, având resurse pe care nu le exploatează: „Nu mă sfiesc să o spun cu toată responsabilitatea că ceea ce s-a întâmplat astăzi în Camera Deputaților este un act concret de subminare a economiei țării.

Este un act de trădare a economiei naționale de către această coaliție care a devenit tot mai toxică în fruntea României și care evident este condusă de interesele acestor societăți care speculează vânzarea/producerea energiei.

În primele opt luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, a scăzut aproape inexplicabil producția de energie în domeniul nuclear cu 2,3%.

De asemenea, a scăzut ce înseamnă producția de termocentrale clasice cu 1,3%, e o scădere cu 6,4% a producției de țiței, e vorba de tot ceea ce înseamnă producție în România, scăderea producției cu 5,6% de gaze naturale și de asemenea și de cărbune, în condițiile în care pentru toate aceste surse energetice au sporit importurile.

Deci România este obligată să cumpere de pe piața liberă, să cumpere din UE sau din altă parte, din SUA gaze lichefiate sau din Azerbaidjan în condițiile în care noi suntem blocați în producție. Nu e acesta un act de subminare a economiei naționale?”

Ce a votat Parlamentul în legătură cu închiderea minelor?

Prin proiectul adoptat de Camera Deputaţilor, se instituie măsuri pentru atenuarea consecinţelor sociale ale închiderii şi conservării capacităţilor de producere a energiei electrice pe bază de lignit şi huilă şi a carierelor şi minelor aferente, stabilirea surselor de finanţare a măsurilor de ajutor de stat, precum şi a 3 măsurilor pentru coordonarea şi implementarea procesului de decarbonizare.

Liderul deputaților social-democrați, Alfred Simonis, a precizat că este importantă atragere a banilor din PNRR, dar și asigurarea prelungirii închiderii minelor și înlocuirea lor cu energie verde:

Toate aceste mine nu se mai închid în 2023-2024 se închid în 2026, 2030, chiar 2032 unele dintre ele. Deci, noi practic, astăzi îmbunătățim ceea ce dumneavoastră ați făcut în PNRR. Fără această îmbunătățire pierdem 2,8 miliarde de euro.

Decarbonizarea sectorului energetic este un jalon prevăzut în planul național de redresare și reziliență și își propune să elimine etapizat cărbunele din mixul energetic până în anul 2032.

Senatorul PSD, Daniel Zamfir, spunea că Virgil Popescu a negociat ca încă două grupuri energetice să se închidă în 2022 și că asta e o crimă

Poziția PSD este cu atât mai ciudată când vine vorba de votul de azi, după ce în urmă cu doar câteva zile, chiar senatorul PSD, Daniel Zamfir, a vorbit într-o conferință de presă, despre raportul rezultat în urma deplasării la termocentralele Paroșeni și Rovinari din județul Gorj și spunea că România a ajuns să importe circa 10% din necesarul de energie electrică și importul de cărbune a crescut cu 13,5%.

Asta deși putem scoate cărbune de aici de la noi, putem produce energie aici la noi dar n-o facem.
Zamfir spunea cu acea ocazie că Ministrul Energiei, Virgil Popescu a negociat ca încă două grupuri energetice să se închidă în 2022.

„Asta este o crimă. Gândiți-vă că scoatem din sistemul energetic național 660 de MegaWați fără să punem nimic în loc ori lucrul acesta este inacceptabil.

De ce a negociat așa, cine a gândit acest plan de restructurare, a făcut o mare eroare. Eu cred că primul ministru are obligaia să renegocieze acest plan. România este în situația în care poate să-și producă singură energie electrică.” a declarat senatorul PSD Daniel Zamfir.

articolul original.

Elon Musk îi îndeamnă pe americani să voteze cu republicanii la alegerile de la jumătatea mandatului

7 November 2022 at 17:24

Proprietarul Twitter, Elon Musk, cea mai bogată persoană din lume, a recomandat luni americanilor să aleagă candidați republicani pentru Congresul SUA la alegerile de la jumătatea mandatului de marți, relatează Reuters.

„Către alegătorii cu mentalitate independentă: împărțirea puterii înfrânează cele mai grave excese ale ambelor părți, prin urmare recomand să votați pentru un Congres republican, având în vedere că președinția este democrată”, a spus Musk pe Twitter.

Democrații președintelui Joe Biden se confruntă cu o luptă acerbă pentru a păstra controlul asupra Congresului la votul de marți. Previziunile electorale și sondajele independente sugerează că republicanii au o șansă foarte mare de a câștiga o majoritate în Cameră, în timp ce la Senat va fi o luptă și mai strânsă.

To independent-minded voters:

Shared power curbs the worst excesses of both parties, therefore I recommend voting for a Republican Congress, given that the Presidency is Democratic.

— Elon Musk (@elonmusk) November 7, 2022

articolul original.

Vot deschis

7 November 2022 at 11:47
By: (R.C.)

Vot deschis, Andografia zilei, In memoriam Octavian Andronic, Vot deschis, Andografia zilei, In memoriam Octavian Andronic

articolul original.

Persoanele condamnate la închisoare pentru infracțiuni săvârșite cu intenție nu mai au dreptul să candideze la funcții publice

4 November 2022 at 16:36
image

Legile care prevăd că persoanele condamnate definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu pot candida în funcţii publice au fost promulgate astăzi de șeful statului.

Actele normative prevăd interdicţia de a candida şi a fi alese în funcţiile de senator, deputat, respectiv de primar, preşedinte al Consiliului judeţean, consilier judeţean, consilier local pentru persoanele care au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia postcondamnatorie sau dezincriminarea.

Noile norme modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor.

„Nu au dreptul de a depune candidaturi şi nu pot fi alese (…) persoanele care, la data depunerii candidaturii, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, condiţiile prevăzute la articolul 37 din Constituţia României pentru a fi alese şi persoanele care la data depunerii candidaturii au fost condamnate definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă nu a intervenit reabilitarea, amnistia post condamnatorie sau dezincriminarea”, prevăd noile legi.

articolul original.

Proiect: Pot vota doar unde au domiciliul

2 November 2022 at 09:11
image

Persoanele cu reşedinţă stabilită cu mai puţin de un an înaintea alegerilor pot vota doar unde au domiciliul.

Persoanele care au reşedinţa în altă localitate decât cea de domiciliu stabilită cu mai puţin de un an înaintea alegerilor vor putea vota doar acolo unde îşi au domiciliul, prevede un proiect de lege depus la Parlament.
Proiectul modifică Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale şi Legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români.

Potrivit proiectului, „persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală de mai puţin de un an de zile înaintea datei scrutinului îşi vot putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul”. În acest caz, alegătorii vor vota pe lista suplimentară.

Proiectul mai prevede că, trimestrial, persoana care a solicitat acordarea reşedinţei este obligată să reconfirme adresa declarată ca reşedinţă printr-o declaraţie pe proprie răspundere care poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă public, a notarului public ori a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.

Totodată, pentru înscrierea reşedinţei, solicitantul va completa, pe lângă cerere, şi o declaraţie pe proprie răspundere prin care declară că locuieşte în respectiva locaţie mai mult de 15 zile pe lună.

Iniţiatorul a menţionat, în expunerea de motive a proiectului, că modificările propuse au scopul de a preveni „turismul electoral” şi distorsionarea rezultatului alegerilor.

Actul normativ va intra mai întâi în dezbaterea Senatului, apoi a Camerei Deputaţilor care este for decizional.

Foto descriptiv

articolul original.

Trotuare la sate

31 October 2022 at 07:35
image

Senatul a votat un proiect de lege prin care autoritățile publice vor fi obligate să construiască trotuare pe drumurile naționale și județene din localități.

Pentru a reduce numărul accidentelor rutiere în care sunt implicați pietonii, autoritățile locale vor fi obligate să construiască trotuare în localitățile mici, pe cel puțin una dintre părțile drumurilor naționale, județene sau locale, potrivit unui proiect de lege adoptat azi de senatori.

Astfel, proiectul de lege va obliga autoritățile administrației publice ce au în proprietate drumurile de interes național, județean sau local și/ sau entitățile juridice ce le administrează să includă în programele de construire sau reabilitare a celor aflate în localități, pe lângă lucrările destinate circulației rutiere, și lucrări ce vizează circulația pietonală, respectiv de amenajare a unor trotuare pe cel puțin una dintre părțile drumului. Proiectul merge acum la votul deputaților.

„Consiliile locale vor asigura, în intravilan, condiții de deplasare a pietonilor și cicliștilor, prin amenajări de trotuare și piste”, va scrie, dacă proiectul va ajunge să se aplice, în OG 43/1997 privind regimul drumurilor. Trotuarele vor fi amplasate pe cel puțin una dintre părțile carosabilului, acolo unde, din motive tehnice, nu este posibilă amenajarea trotuarelor pe ambele părți ale drumului.

Totodată, autoritățile publice responsabile cu elaborarea planurilor de urbanism și de amenajare a teritoriului, precum și de normele tehnice privind regimul drumurilor publice de interes național, județean și local vor trebui să se asigure că, la proiectarea, execuția și intervențiile asupra drumurilor publice din intravilan, includ și facilități pentru traficul pietonal pe cel puțin una dintre părțile carosabilului, după cum subliniază inițiatorii.
Practic, acum se completează legislația din domeniu care, deși prevede în definiția drumurilor publice obligația existenței atât a părții carosabile, destinată circulației autovehiculelor, cât și a trotuarelor, ce sunt destinate circulației pietonilor, nu e aplicată de multă vreme.

Măsurile sunt necesare pentru reducerea sau eliminarea riscului la care pietonii din țara noastră sunt supuși zilnic din cauza lipsei trotuarelor. În cele mai multe cazuri, pe drumurile județene și naționale din localitățile mici nu există trotuare, iar pietonii din acele zone își riscă viața zilnic, în condițiile în care aproape 44% dintre români, adică circa nouă milioane de persoane, trăiesc în mediul rural.

articolul original.

Politologul Stelian Tănase: ‘Dacă nu se măresc pensiile, ăștia nu vor fi votați. Oamenii poate nu au viziune asupra situației României, Spațiul Schengen, dar când e vorba de pensioară și salariu au cerinte concrete’

30 October 2022 at 21:45
image

NEWS ALERT

articolul original.
❌