ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Ziua 342: Primul val aduce 140 de tancuri la Kiev, Grecia nu trimite. Ucraina avertizată să nu mai folosească mine antipersonal

31 January 2023 at 21:49
image

Ziua 342 de război a început cu anunțul lui Joe Biden că SUA resping cererea Ucrainei de a furniza avioane de luptă. Un refuz voalat venise anterior și de la președintele francez Emmanuel Macron, înaintea întâlnirii pe care o are programată la Paris cu ministrul ucrainean al Apărării. Olanda se declară însă ceva mai flexibilă în această chestiune.

Lucrurile încep să se miște, în schimb, în ce privește livrarea de vehicule blindate. Americanii au trimis deja primele zeci de Bradley-uri spre Kiev, iar lunile următoare vor ajunge și tancurile Challenger de la britanici. În plus, Norvegia tocmai a anunțat că va trimite și ea tancuri Leopard. Ucraina se aşteaptă la un prim val de 140 de tancuri primite din Occident.

Între timp, alarmele au răsunat în întreaga Ucraină, de teama unui atac rus lansat din Belarus. Avioanele staționate de Vladimir Putin în țara condusă de aliatul său Alexander Lukașenko au fost ridicate de la sol. Ele transportă temutele rachete Kinjal.

Informațiile colectate de serviciile occidentale arată că o nouă ofensivă majoră a Rusiei e tot mai aproape. Asta pentru ruși înseamnă un nou val masiv de mobilizare, ce va fi anunțat, cel mai probabil, în discursul către națiune pe care Putin l-a programat cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la startul invaziei.

Și de la Moscova vin noi amenințări la adresa Poloniei și țărilor baltice, despre care purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că și-o caută cu lumânarea.

Situația pe front

  • Atac din Belarus cu „pumnalele” lui Putin? - Alarmele anti-aeriene au început să sune în toată Ucraina puțin după ora 11:00. Nu este clar ce se întâmplă, însă presa ucraineană vorbește despre faptul că din Belarus au decolat avioanele MiG-31K pe care forțele Moscovei le-au dus acolo în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceste avioane sunt adaptate să transporte rachetele Kinjal (pumnal, în traducere), ce au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.
  • Noi victime ale bombelor rușilor - În ultimele 24 de ore, autoritățile ucrainene au raportat lovituri rusești în nouă regiuni, soldate cu un mort și patru răniți. Este vorba de regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Nikolaiev, Cernihov, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
  • Ucraina vrea Crimeea înapoi până-n vară - Kirill Budanov, șeful serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, spune că există planuri pentru recucerirea Crimeii până în vară. El a mai declarat, într-un interviu pentru The Washington Post, că Moscova nu va folosi arme nucleare dacă pierde Crimeea: „Rusia e o țară de la care poți să aștepți multe, dar nu prostie pură”.
  • Amenințări pentru Polonia și țările baltice - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a făcut noi declarații belicoase la adresa Occidentului: „Este tot mai evidentă implicarea Vestului colectiv în război, dar nu va schimba cursul evenimentelor. Țările baltice și Polonia fac tot ce pot ca să provoace noi confruntări”.
  • Moscova bagă bățul prin gardul NATO - Şeful spionajului rus, Serghei Narîşkin, afirmă că în rândul forţelor proruse din Donbas luptă voluntari francezi. El spune, în prezenţa nepotului lui de Gaulle, că opinia publică din Europa nu este atât de unitară pe cât şi-ar dori SUA.
  • Zelenski vrea să stârpească „teroarea rusească” - Volodimir Zelenski a făcut luni vizite de lucru la Nikolaiev şi Odesa, a avut întâlniri şi negocieri cu delegaţia daneză cu care a discutat despre nevoile pentru apărarea Ucrainei şi eliberarea teritoriului din sud şi est. De asemenea, s-a discutat despre reconstrucţia Ucrainei: „Teroarea rusească trebuie să piardă peste tot şi în toate – atât pe câmpul de luptă, cât şi în absenţa ruinelor în ţara noastră – aşa încât să putem reconstrui totul şi astfel să dovedim că libertatea este mai puternică”.
  • HRW avertizează Ucraina să nu mai folosească mine antipersonal - Human Rights Watch avertizează Ucraina cu privire la ”aparenta folosire” de către forţele sale armate a minelor antipersonal - interzise - în Bătălia de la Izium (est), un oraş ocupat timp de aproape şase luni de Rusia şi eliberat de ucraineni în septembrie. La Izium, ONG-ul a documentat numeroase cazuri de ”mine fluture” - de fabricaţie sovietică -, desfăşurate prin tiruri de rachetă. Ele au fost găsite în nouă zone, în care se aflau poziţii ruse, ceea ce arată că acestea din urmă erau ”ţintele”.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă

  • Putin pregătește marea ofensivă - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul zilnic de marți ofensivei pe care Rusia o pregătește și, potrivit informațiilor colectate, o va lansa curând. Moscova a făcut și continuă să facă achiziții substanțiale de arme și muniții și poate mobiliza rapid până la 200.000 de ruși. Pe front, forțele ruse par că se regrupează în Donbas, unde cel mai probabil va fi lansată noua ofensivă.
  • Noua mobilizare a rușilor, tot mai aproape - Universitatea din Tomsk a pregătit un site pentru momentul anunțării unei noi runde de mobilizare, cu toate informațiile necesare pentru rușii chemați pe front. Noua mobilizare e foarte posibil să fie anunțată de Putin în discursul său pentru națiune, programat să aibă loc în jurul datei de 20 februarie, adică aproape de marcarea unui an de când a ordonat invadarea Ucrainei.
  • Procurorul general îl confruntă pe Putin - Procurorul general al Rusiei Igor Krasnov i-a explicat lui Putin, în cadrul unei întâlniri, că au fost multe probleme cu mobilizarea decretată de el și până acum peste 9.000 de ruși trimiși ilegal pe front au fost aduși acasă.

Tancuri și avioane

  • Primul val aduce 140 de tancuri - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un „prim val” de livrări de la 12 țări. "Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.
  • Primele Bradley sunt pe drum - Statele Unite au trimis primul transport de peste 60 de vehicule militare Bradley ("ucigaşi de tancuri") către Ucraina.
  • Iepurașul de Paște aduce Challenger-uri - Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că tancurile Challenger 2 sunt aşteptate să ajungă în Ucraina înainte de vară: „Va fi în prima parte a verii sau în luna mai - va fi probabil spre perioada Paştelui”.
  • Ucraina primește și „leoparzi” norvegieni - Ministrul norvegian al Apărării Bjorn Arild Gram s-a angajat să livreze Ucrainei „cât mai curând posibil" tancuri Leopard 2. Nu este clar câte astfel de tancuri vor fi trimise. Norvegia are 36 de astfel de vehicule de luptă.
  • Americanii spun NU livrării de avioane - Preşedintele Joe Biden a declarat luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina, chiar dacă Statele Unite îşi intensifică asistenţa militară sub formă de artilerie şi tancuri.
  • Kievul încearcă să-l convingă pe Macron - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron, principalul subiect urmând să fie furnizarea de avioane de luptă Kievului. Macron deja s-a exprimat public pe subiect. Chiar dacă a spus că „în principiu nimic nu e exclus”, el a înșirat o serie de condiții care fac puțin probabilă livrarea de avioane.
  • Avioane de la olandezi? - Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că guvernul său ia în considerare cererea Ucrainei de furnizare de avioane de luptă F-16.
  • Brazilia refuză să livreze armament Ucrainei - Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a transmis cancelarului german, Olaf Scholz, că nu va livra deloc armament Ucrainei, liderul brazilian cerând implicarea Chinei pentru găsirea unei soluţii diplomatice la conflict.
  • Președintele din NATO care spune că Rusia va câștiga - Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei, ţară membră NATO, a criticat luni statele occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele şi alte arme în campania împotriva forţelor ruse de ocupaţie: „Sunt împotriva trimiterii de arme letale acolo. Asta prelungeşte războiul. Care este obiectivul? Dezintegrarea Rusiei, schimbarea guvernului? Se vorbeşte, de asemenea, de ruperea Rusiei. Este o nebunie". Detalii AICI
  • Kievul reacționează - Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată în mâinile Ucrainei.
  • Aderarea la UE creează disensiuni - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles, comentează Politico.
  • Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis. ”Nu vom trimite tancuri Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Alertă teroristă pe termen nedeterminat - Vladimir Putin a modificat decretul care reglementează modul în care sunt emise diferitele nivele de alertă teroristă. De acum încolo, alerta teroristă este declarată pe termen nedefinit, până când e anulată, iar în această perioadă orice vehicul poate fi inspectat dacă există suspiciuni că transportă arme sau explozibili.
  • Mită în terenuri pentru crimeeni care luptă împotriva Ucrainei - Guvernatorul rus al Crimeii a anunțat că locuitorilor care vor lupta împotriva Ucrainei în război li se vor da ca recompensă parcele gratuite de pământ. Această măsura ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie.
  • Fără OnlyFans pentru ruși - OnlyFans nu mai funcționează în Rusia, cei care încearcă să deschidă site-ul sunt întâmpinați de un mesaj cu eroare 403, care indică restricționarea accesării. În februarie anul trecut, la scurt timp după startul invaziei, OnlyFans a înghețat plățile către modelele din Rusia și Belarus și nici nu a mai acceptat ca utilizatorii din aceste țări să-și reînnoiască subscripția și să vizioneze conținut plătit.
  • Arestați pentru o discuție la restaurant - Un cuplu căsătorit din oraşul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat duminică pentru că a exprimat sentimente anti-război în timpul unei conversaţii private într-un restaurant, potrivit grupului de monitorizare independent rus OVD-Info. Aleksei Ovchinnikov a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru huliganism, în timp ce soţia sa a primit o amendă de 1.000 de ruble (14 dolari).
  • Rușii, monitorizați și la toaletă - Iar în regiunea Riazan un cetățean rus a fost pus sub acuzare pentru discreditarea armatei pentru o inscripție pe un perete al toaletei unui mall: „Putin este un criminal. Trupe, întoarceți-vă acasă”. Nu se știe cum a stabilit poliția cine a făcut inscripția.
  • Terorism împotriva armatei - În Nijnevartovsk, un tribunal a dat prima condamnare pentru terorism în cazul unui rus care a dat foc la un centru de mobilizare. Acesta a primit o sentință de 12 ani de închisoare în regim de colonie penală.
  • Număr record de pașapoarte - În 2022, în Rusia au fost emise cele mai multe pașapoarte din ultimii 9 ani. Față de 2021 au fost emise cu 40% mai multe pașapoarte (1,5 milioane). În total au fost emise 5,4 milioane de documente de călătorie.
  • Economia rusă rezistă - FMI a prezis o creștere economică de 0,3% pentru Rusia în 2023, o prognoză îmbunătățită, după ce anul trecut a fost estimată o scădere. Pentru 2024 prognoza este și mai optimistă, de 2,1%.
articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ion Cristoiu: ‘Occidentul s-a angajat oficial în Război. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sunt armament ofensiv’

30 January 2023 at 21:31
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv”.

”Dacă planeta nu va fi un deșert de cenușă ca urmare a Apocalipsei nucleare spre care se îndreaptă Războiul din Ucraina, dintre Occident și Rusia, intrat deja în faza Care pe care, atunci mai mult ca sigur manualele de Istorie din viitor vor consemna ca fiind cruciale (pînă acum cel puțin) două date:
24 februarie 2022.
23 ianuarie 2023.

Prima dată n-are nevoie de explicații. E ziua în care Federația Rusă a atacat Ucraina.
A doua trebuie neapărat explicată.

Pe 23 ianuarie 2023, Germania a decis trimiterea de tunuri Leopard Ucrainei, iar SUA, urmînd-o, a decis trimiterea de tancuri Abrams. În aceeași zi, alte state europene pînă atunci ținute de înțelegerea cu Germania, au anunțat că trimit și ele Ucrainei tancuri. E vorba de Danemarca, Olanda, Polonia, Finlanda, Spania. Dar nu atît decizia în sine, cît mai ales atmosfera de sărbătoare în care au fost făcute anunțurile conferă datei de 23 ianuarie 2023 dreptul de a intra în Istorie. Și aceasta din simplul motiv că în această zi, prin întregul spectacol mediatic – mai întîi a anunțat decizia Germania, urmată de salvele de tun sărbătorești lansate de Marea Britanie, Franța, Spania, Polonia, Țările Baltice, de zbieretele de bucurie țopăită din studiourile televiziunilor occidentale, și spre seară, de anunțul solemn făcut de America – Occidentul a lăsat deoparte ipocrizia și a recunoscut, în chip oficial, că se află în Război pe viață și pe moarte cu Federația Rusă.

Din punct de vedere militar nu se poate face un prognostic despre efectul deciziei asupra situației de pe front.
Din punct de vedere politic, lucrurile sînt clare:
Occidentul a ținut să semnaleze că s-a implicat oficial în Războiul din Ucraina.

Tancul e o armă ofensivă.
Așa cum au recunoscut mulți lideri occidentali fără nici o prudență, tancurile sînt date Ucrainei pentru a declanșa o contraofensivă avînd drept țel aruncarea rușilor în Marea Neagră. Așadar, fără să se mai pitească după vorbe precum Nu sîntem în Război cu Federația Rusă! liderii Occidentali, în frunte cu președintele Americii, au decis:

  • a) Continuarea Războiului din Ucraina.
  • b) Escaladarea Războiului din Ucraina.
  • c) Renunțarea la orice gînd de a încheia pace.

Mersul pînă la Confruntarea nucleară în Războiul cu Federația Rusă.
Nu putem înțelege aceste trei semnificații fără a arunca o privire asupra situației de pe front.

Războiul dintre Ucraina și Federația Rusă e în realitate Războiul dintre Occident și Federația Rusă. Cauzele conflagrației le-am mai prezentat.
Principala trimite la principala cauză a Războaielor din întreaga Istorie a Omenirii:
Rezolvarea pe calea armelor a problemelor care nu mai pot fi rezolvate pe calea diplomatică.

Acest Război a fost dorit de ambele părți. Atît de Rusia, cît și de Occident. Asemenea Germaniei dinainte de 1914 și dinainte de 1939, Rusia, învinsă în 1991, prin încheierea Războiului Rece, a vrut să-și ia revanșa. Dacă pe vremea bețivanului Elțîn, ușor de amețit cu o sticlă de vodcă, Occidentul a intervenit în diferite locuri de pe Glob, încălcînd dreptul internațional, fără să ia în calcul reacția Rusiei, la un timp după venirea la Putere a lui Vladimir Putin, Rusia a intervenit, la rîndu-i, în situațiile în care Occidentul se credea de unul singur. Pretenții de superputere moștenite de la Uniunea Sovietică. Punctul de conflict l-a reprezentat Siria. Occidentul a vrut să-și impună și aici voința. A eșuat, deoarece a intervenit Rusia. Concomitent între Rusia și China s-a ivit o alianță riscantă pentru Occident. Era limpede că bătălia cu armele nu mai poate fi evitată. Pentru aceasta trebuia căutată o țară care să-și asume nenorocirea de a duce pe teritoriul propriu un Război și de a-și face din popor carne de tun. Și această țară a fost Ucraina lui Volodîmîr Zelenski. O țară suficient de coruptă, lipsită de forțe democratice, o țară supusă dictaturii unui Clan: Clanul Zelenski. E mai mult decît semnificativ că în perioada cînd Rusia masa trupe în jurul Ucrainei, cînd manevrele deveneau tot mai amenințătoare, președintele francez și cancelarul german au fost la Moscova. Deși au stat de vorbă cu Putin ore-n șir, deși au fost contacte dintre Putin și Biden, nici un lider occidental n-a ținut cont de plîngerile lui Putin privind situația minorității ruse din Ucraina, dar mai ales privind admiterea Ucrainei în NATO. Dacă Occidentul ar fi vrut pace, s-ar fi înregistrat măcar semne că se vrea rezolvarea acestor plîngeri. În realitate, Occidentul n-a vrut o clipă rezolvarea pe cale pașnică a disputei.

Jocul a fost simplu.

Sau Rusia, văzînd determinarea Occidentului, renunță la pretențiile de a i se da un loc la masa marilor puteri sau ea va fi înfrîntă printr-un Război în care Occidentul se va bate cu Federația Rusă prin intermediul Ucrainei. Spre Ucraina au început să curgă bani cu nemiluita, armament, informații secrete, mercenari, sprijin politic și mediatic. Totul pus sub semnul lui Facem asta pentru a ajuta poporul ucrainean să-și păstreze integritatea teritorială. Cu tot sprijinul Occidental, Ucraina n-a reușit să-și păstreze integritatea teritorială. După aproape un an, 20 la sută din teritoriu se află sub stăpînirea rușilor, care, de altfel, l-au și anexat. Te-ai fi așteptat, judecînd după declarațiile lui Volodîmîr Zelenski, ca Ucraina să apere fiecare palmă de pămînt, ca rușii să nu poată înainta nici un metru dincolo de Crimeea. Nu s-a întîmplat așa și din simplul motiv că implicarea Occidentului a fost insuficientă. S-a subapreciat forța Rusiei și s-a supraapreciat forța Ucrainei.

Era greu de imaginat ca o țară mijlocie precum Ucraina să aibă forța de a ține în loc o superputere militară. Cînd s-a ivit întrebarea: Și acum ce facem? rușii au anexat 20% din teritorii, Volodîmîr Zelenski a răspuns că Ucraina va declanșa o contraofensivă. Anunțată pentru finele lui august 2022, contraofensiva a avut loc la televizor și nu pe teren. Rușii nu numai că s-au fixat în apărare, dar mai mult, au pornit la ofensivă. Ideea unui Război prin intermediar s-a dovedit dezastruoasă. Ucraina, de una singură, nu va putea angaja o contraofensivă. Așa s-a ivit schimbarea de strategie a Occidentului. Ipocriziile au fost lăsate deoparte. Întreg programul de manifestări dedicate trimiterii de tancuri s-a vrut un mesaj că Occidentul s-a angajat pe față în Războiul din Ucraina. Deocamdată trimițînd tancuri. Nu peste mult timp va trimite avioane de luptă, rachete și, în cele din urmă, oameni sub forma Coaliției mulținaționale.

De ce a fost nevoit Occidentul să dea cărțile pe față?
Pentru că niciuna din așteptările sale nu s-a îndeplinit.

A pariat pe prăbușirea militară a Rusiei.
Nu s-a întîmplat asta.

A pariat pe prăbușirea economică a Rusiei prin valul de sancțiuni economice, indiscutabile arme de luptă și nu expresii ale pedepsirii pentru încălcarea Dreptului internațional.
A pariat pe o revoltă în Rusia provocată de ostracizarea rușilor de rînd:
Campania de diabolizar, prin presă, interzicerea participării sportivilor și artiștilor ruși la manifestări internaționale.
Nu s-a întîmplat asta.

Orice Război din Istorie cunoaște o escaladare în clipa cînd una dintre părți e nemulțumită de situația de pe cîmpul de luptă.
Escaladarea Războiului de către Occident își are cauza în eșecul strategiei de pînă acum:
Dăm doar o mînă de ajutor Ucrainei! Nu sîntem în Război cu Federația Rusă!

Prin manifestările dedicate trimiterii de tancuri împotriva Rusiei, Occidentul s-a angajat oficial în Război.
Tancurile acum, avioanele de luptă și rachetele mai apoi, sînt armament ofensiv. Așa cum liderii occidentali au recunoscut, acest armament e destinat contraofensivei.pe care Ucraina urmează s-o declanșeze. Contraofensiva anunțată va duce automat și la un mai mare efort de Război al Rusiei. Cîtă vreme Armata Rusă cucerea teritoriul ucrainean, și, deci, Armata Ucraineană se apăra, rușii simpli mai puteau fi convinși că Agresorul e Rusia. Acum însă pentru rușii de rînd, Crimeea și Dombasul sînt deja teritorii aparținînd Rusiei. Ceea ce pentru Occident e un Război de eliberare dus de Ucraina, pentru ruși va fi un Război dus de Ucraina pentru cucerirea unor teritorii rusești. De altfel, Rusia a renunțat de mult la mănuși. A renunțat și Occidentul.

Orice Război, o dată început, scapă de sub control, urmîndu-și propria logică. Și primul și al doilea război mondial au pornit de la un Război local. Nu cred că l-a dorit cineva transformat în mondial. Mecanismul orb al împușcăturii de la Saraievo, care a dus la un măcel mondial de patru ani, e valabil pentru orice Război.

Dacă nu se încheie rapid, Războiul impune beligeranților ceea ce am putea numi:
Fuga înainte!

Nici Occidentul, nici Rusia nu mai au altă soluție decît Fuga înainte.
Nici una dintre părți nu mai poate da înapoi acum, după ce fiecare s-a adîncit tot mai tare în Război.

Pînă unde pot Fugi înainte cele două părți?
Pînă cînd vor pica amîndouă în prăpastia confruntării nucleare.”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Occidentul este gata de o eventuală escaladare a războiului! Președintele Comitetului Militar al NATO: ‘NATO e pregătită dacă cumva Rusiei îi vine ideea de a avansa spre Alianță’

30 January 2023 at 17:00
image

Amiralul Rob Bauer, președintele Comitetului Militar al NATO, în cadrul unui interviu, a declarat că NATO e pregătită să lupte împotriva Rusiei, dar a subliniat că Alianța e una defensivă și nu va face decât să răspundă unei agresiuni dacă ea va exista.

Citat de agenția de presă rusă Tass, înaltul oficial al NATO a făcut declarațiile în cadrul unui interviu la postul de televiziune portughez RTP.

E un semnal important pentru Rusia. NATO e pregătită dacă cumva Rusiei îi vine ideea de a avansa spre Alianță. Da, aceasta e o linie roșie. Dacă există o linie roșie aceasta e trecerea frontierei teritoriului NATO de către ruși”, precizează Bauer.

Întrebat direct dacă NATO e pregătită pentru un asemenea scenariu, oficialul a răspuns fără să ezite: „Da, suntem pregătiți”.

Cu alte cuvinte nu există nicio îndoială: Orice atac al Rusiei asupra unui stat NATO duce la activarea imediată a Articolului 5 ceea ce înseamnă că Federația Rusă e în război cu întreaga alianță.

Rob Bauer a adăugat în ceea ce privește amenințarea nucleară a Rusiei că are convingerea că la Kremlin există rațiune iar Vladimir Putin realizează ce ar însemna pentru Federația Rusă un atac nuclear asupra unui membru Aliat.

Președintele Comitetului Militar al NATO, cea mai puternică alianță militară din istorie, a amintit că după invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022 Alianța a întărit considerabil Flancul Estic inclusiv prin dezvoltarea grupurilor de luptă suplimentare din România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia, conform defenseromania.ro.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Vocea lui Putin, ieșire la adresa lui Boris Johnson: ‘Nu au existat amenințări cu rachete. A fost o minciună inconștientă și el nu a înțeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el’

30 January 2023 at 12:00
image

Kremlinul a declarat luni că fostul premier britanic Boris Johnson minte atunci când afirmă că preşedintele rus Vladimir Putin l-a ameninţat cu un atac cu rachete în timpul unei convorbiri telefonice înaintea invadării Ucrainei, transmite Reuters.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că ceea ce a spus Boris Johnson nu este adevărul, ci ”mai precis este o minciună”.

Într-un documentar realizat de BBC, Johnson afirmă că liderul rus l-a ameninţat cu un atac cu rachete care ”ar dura doar un minut”. ”El m-a ameninţat la un moment dat şi a spus ‘Boris, nu vreau să te rănesc, dar cu o rachetă ar dura doar un minut’ sau ceva de genul ăsta”, a menţionat fostul şef al executivului britanic.

”Nu au existat ameninţări cu rachete. Fie a fost o minciună intenţionată, şi atunci trebuie să îl întrebaţi pe domnul Johnson de ce a recurs la asta, fie a fost o minciună inconştientă şi el nu a înţeles de fapt despre ce vorbea Putin cu el”, a continuat reprezentantul Kremlinului.

Peskov, care a sugerat că ar putea fi vorba despre o neînţelegere, a adăugat că Vladimir Putin i-a explicat lui Boris Johnson cum, dacă Ucraina ar adera la NATO, rachetele SUA sau ale NATO plasate lângă frontierele Rusiei ar însemna că orice rachetă poate ajunge la Moscova în chestiune de minute.

”Dacă acest pasaj a fost înţeles în felul acesta, atunci este o situaţie foarte stânjenitoare”, a adăugat Dmitri Peskov.

Relaţiile dintre Moscova şi Londra au ajuns la un nivel minim în ultimele decenii chiar înainte ca armata rusă să invadeze Ucraina în 24 februarie anul trecut, după cazul otrăvirii fostului spion rus Serghei Skripal în oraşul britanic Salisbury în 2018.

Boris Johnson, care a demisionat în septembrie anul trecut după o serie de scandaluri, a încercat să poziţioneze Londra ca aliat principal al Ucrainei în Occident. În timpul mandatului său, el a vizitat Kievul de mai multe ori şi i-a telefonat frecvent preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El a vizitat şi în această lună capitala ucraineană, informează agerpres.ro

Citește și:

Fostul premier britanic Boris Johnson, amenințat de liderul de la Kremlin: ‘Nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut’

articolul original.

Boris Johnson povestește cum a fost amenințat de Putin: „Cu o rachetă ar dura doar un minut” UPDATE Kremlinul are altă variantă

30 January 2023 at 14:18
By: -
image

Fostul premier britanic Boris Johnson povesteşte într-un documentar BBC că preşedintele rus Vladimir Putin l-a „ameninţat cumva” înainte de invadarea Ucrainei, spunând: „Cu o rachetă ar dura un minut”.

În acest documentar în trei părţi, al cărui prim episod este difuzat luni seară pe BBC Two, fostul şef al guvernului britanic povesteşte convorbirea telefonică „foarte lungă” şi „extraordinară” cu preşedintele rus după vizita sa la Kiev, la începutul lunii februarie.

La acel moment, Vladimir Putin continua să susţină că nu are nicio intenţie să invadeze Ucraina, în pofida afluxului masiv de soldaţi ruşi în regiunile de graniţă.

Boris Johnson povesteşte că l-a avertizat pe preşedintele rus în legătură cu sancţiunile dure pe care le-ar adopta occidentalii dacă liderul de la Kremlin s-ar angaja pe calea războiului.

"El a spus: 'Boris, spui că Ucraina nu va intra în NATO în curând. (..) Ce vrei să spui prin "nu curând?'", povesteşte Boris Johnson.

"Ei bine, ea nu va intra în NATO în viitorul apropiat, ştiţi foarte bine asta", a răspuns fostul lider britanic, un susţinător al ucrainenilor.

"La un moment dat, m-a ameninţat cumva şi a spus: 'Boris, nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut sau ceva de genul acesta", a continuat Boris Johnson.

"Din tonul foarte relaxat adoptat şi detaşarea pe care părea să o aibă, cred că se juca cu încercările mele de a-l face să negocieze", a adăugat fostul lider britanic, care a părăsit Downing Street la începutul lunii septembrie, după o serie de scandaluri.

În acelaşi documentar, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski povesteşte cum s-a înfuriat pe atitudinea occidentalilor de atunci: "Dacă ştiţi că mâine Rusia va invada Ucraina, de ce nu îmi daţi astăzi suficient pentru a-l opri? Dacă nu puteţi, atunci opriţi-l voi".

Reacţia Kemlinului

Declaraţiile sunt o minciună, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţia rusă de presă TASS.

"Ceea ce a spus domnul Johnson nu este adevărat. Mai exact, este o minciună", a comentat Peskov. El a subliniat că ar putea fi vorba de o minciună deliberată a lui Johnson, ceea ce ridică atunci întrebarea de ce a dat o astfel de versiune a evenimentelor sau dacă premierul britanic "nu a înţeles de fapt" atunci despre ce vorbea Putin cu el.

"Atunci devine un pic incomod pentru interlocutorii preşedintelui nostru", a adăugat ironic Peskov.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a subliniat că este la curent cu acea conversaţie telefonică.

"Repet încă o dată, oficial: este o minciună, nu au existat ameninţări cu rachete. Vorbind despre provocările la adresa securităţii Rusiei, preşedintele Putin a menţionat că, dacă Ucraina ar adera la NATO, potenţiala amplasare de rachete ale NATO sau ale SUA la graniţele noastre ar însemna că orice rachetă ar ajunge la Moscova în câteva minute. Dacă acest pasaj a fost perceput în acest fel (...) este o situaţie foarte jenantă", a comentat Peskov.

De altfel, Peskov i-a sfătuit pe jurnalişti să nu-şi piardă timpul urmărind minciunile de la BBC, scrie TASS.

"Nu putem reacţiona la lansarea filmelor de la BBC. Vom vedea ce spune. Am reacţionat la episodul care este acum discutat în mod activ în Marea Britanie. Aici v-am povestit fără echivoc despre acel episod. Dacă şi restul filmului este în aceeaşi notă, nu v-aş sfătui să vă pierdeţi timpul", a declarat Peskov, într-o discuţie cu jurnaliştii.

articolul original.

LIVE UPDATE. Război în Ucraina, ziua 341: O rachetă rusească a lovit o clădire de locuinţe din Harkov. O persoană a murit (VIDEO) / Cancelarul Olaf Scholz: Germania nu va trimite avioane de luptă Ucrainei

30 January 2023 at 10:50
image

O persoană şi-a pierdut viaţa şi alte cel puţin trei au fost rănite după ce o rachetă a lovit duminică un bloc de apartamente din Harkov, al doilea oraş al Ucrainei, a declarat guvernatorul regional Oleg Sinegubov. „Conform informaţiilor actualizate, o persoană a murit în urma loviturii unei rachete ruseşti asupra unei clădiri rezidenţiale”, a scris Sinegubov pe Telegram. El a precizat că atacul a vizat districtul central al oraşului.

UPDATE 3: Cancelarul Scholz: Germania nu va trimite avioane de luptă Ucrainei

Cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania nu va trimite avioane de luptă Ucrainei, în timp ce Kievul continuă să solicite ţărilor occidentale armament pentru a contracara invazia rusă, transmite AFP, citată de Agerpres.

UPDATE 2: Șeful NATO îndeamnă Coreea de Sud să își intensifice sprijinul militar pentru Ucraina

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat luni Coreea de Sud să sporească sprijinul militar acordat Ucrainei, citând alte țări care și-au schimbat politica de a nu furniza arme țărilor aflate în conflict după invazia Rusiei, scrie Reuters.

Stoltenberg se află la Seul, prima oprire a unei călătorii care va include și Japonia și care are ca scop consolidarea legăturilor cu aliații SUA în fața războiului din Ucraina și a creșterii concurenței cu China.

Vorbind la Institutul Chey pentru Studii Avansate din Seul, el a mulțumit Coreei de Sud pentru ajutorul neletal acordat Ucrainei, dar a îndemnat-o să facă mai mult, adăugând că există o „nevoie urgentă” de muniție, scrie Mediafax.

„Îndemn Republica Coreea să continue și să intensifice sprijinul militar”, a spus el.

„În cele din urmă, este o decizie pe care trebuie să o luați, dar voi spune că mai mulți aliați NATO care au avut ca politică să nu exporte niciodată arme către țări aflate în conflict și-au schimbat această politică acum”, a adăugat Stoltenberg.

UPDATE 1: Boris Johnson dezvăluie: Vladimir Putin a amenințat că șterge de pe hartă Marea Britanie! „Nu vreau să vă fac rău, dar cu o rachetă ar dura un minut sau ceva de genul acesta”

Boris Johnson face dezvăluiri teribile: Vladimir Putin a amenințat că, la o adică, va șterge de pe harta Pământului insula Marea Britanie! Fostul premier a vorbit într-un documentar BBC despre discuțiile purtate cu liderul rus înainte de invazia din Ucraina.

ȘTIRE INIȚIALĂ

O bătrână a murit şi alte trei persoane au fost rănite la Harkiv, în urma unui atac cu rachetă asupra unei clădiri rezidenţiale, a anunţat Oleh Siniehubov, şeful administraţiei militare regionale, potrivit Ukrinform.

„Un atac al inamicilor. Potrivit datelor preliminare, o rachetă S-300 a lovit o clădire rezidenţială cu patru etaje din Harkiv. Trei victime au răni minore. Din nefericire, o bătrână a murit. Soţul ei era aaproape în momentul ataacului şi în mod miraculos nu a suferit răni graave”, a notat Siniehubov pe Telegram.

Clădirea a fost distrusă parţial, a precizat el, citat de News.ro.

Russian terrorists fired a missile which hit an apartment building in Kharkiv. At least one person was killed and several others were injured. pic.twitter.com/9DrXrCHAhH

— Michael MacKay (@mhmck) January 30, 2023

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior,citeste mai mult
articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Toate ‘tunurile’ pe Vladimir Putin! G7 propune plafonarea prețului motorinei rusești

28 January 2023 at 20:45
image

Grupul G7 pregătește încă o lovitură pentru Vladimir Putin. Cele şapte state puternic industrializate au anunţat Uniunea Europeană(UE) că nu se opune introducerii unor plafonări de preț la importurile de motorină din Federația Rusă.

UE ar dori o limită de preț de 100 de dolari pe baril, dar G7 a propus stabilirea limitei la un nivel puțin mai ridicat, sugerând că un plafon prea mic al prețurilor la motorină ar putea provoca scumpiri. Discuțiile pe această temă sunt în desfășurare, dar participanții se așteaptă că vor putea ajunge la un acord până la începutul lunii februarie. Costul futures pentru motorină vineri la Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange, LSE) era de 125 USD pe baril.

Economiile din G7, Uniunea Europeană şi Australia au convenit la data de 5 decembrie 2022 să interzică companiilor occidentale să furnizeze servicii de asigurări, finanţare şi brokeraj pentru navele care transportă ţiţei rusesc la un preţ mai mare de 60 de dolari per baril, în cadrul sancţiunilor impuse Moscovei pentru invadarea Ucrainei, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

Istoricul Cosmin Popa: ‘Cu cât mai puternic va fi armamentul de care va dispune Ucraina rapid, cu atât mai repede vor scădea apetiturile ofensive ale lui Putin’

27 January 2023 at 21:45
image

În contextul în care Ucraina va primi mai multe tancuri grele de luptă din partea țărilor occidentale, Cosmin Popa, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, spune că este foarte important pentru întreaga Europă ca până la primăvară invazia Rusiei în țara vecină să fie ținută pe loc.

Cu toate că Moscova transmite că lucrurile vor duce la o „escaladare permanentă” a situației după ce mai multe state vor trimite tancuri grele Ucrainei, Cosmin Popa spune că lucrurile stau altfel:

„Acum rușii vorbesc despre escaladare (…) escaladarea adevărată s-a petrecut atunci când Rusia a început să lovească ținte civile, aia este escaladarea războiului. Ceea ce se întâmplă acum e un ajutor dat Ucrainei pentru a rezista acestei agresiuni, faptul că Voludin (șeful Dumei de Stat)  vorbește despre capacitatea de a lovi ținte în interiorul Rusiei ar fi hilar tragic dacă n-ar fi comic (…). Tancul poate fi folosit și ca armă ofensivă, dar această ofensivă trebuie contextualizată în sensul în care ea se petrece pe terenul Ucrainei.”

Ce contează cu adevărat este ca planurile lui Putin să nu se îndeplinească, cel puțin până la primăvară, explică cercetătorul științific:

„Este esentialmente important pentru întreaga Europă ca până în primăvara anului în curs Putin să nu-și atingă niciunul dintre obiectivele acestui război, fie că vorbim de partea de sud-est a Ucrainei. E clar pe teren, dacă ne uităm unde se duc luptele, că ei tind să ocupe Kramatorskul și Slavianskul. Sunt cele două mari noduri de cale ferată, șosele, noduri logistice care ar permite, practic, tăierea Ucrainei în două.

Odată ocupate aceste două orașe, cu siguranță Putin ar proclama atingerea obiectivelor politice cel puțin de parcurs ale acestui război și ar incerca cu disperare să-l înghețe cel puțin pentru o perioadă. Asta nu ne va aduce nouă pace, nu ne va aduce nici măcar o amânare a războiului, va croniciza, va permanentiza instabilitatea politică pe toata suprafața continentului, nu doar în Ucraina.”

Cosmin Popa, despre diferența majoră dintre URSS și Federația Rusă

Deși nu trebuie deloc ingrorată capacitatea militară a Rusiei, ea nu mai este la fel ca cea pe care o avea URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, spune Cosmin Popa la Europa FM:

„Ceea ce este uimitor mi se pare ca Putin nu întelege foarte clar că URSS si Federatia Rusă sunt două țări diferite. Rușii lupta neglijent (…). Nu trebuie să ne mirăm de neglijența lor în maniera de a duce războiul, de deficiențele lor logistice, de incapacitatea cel putin inițială de a lupta modern, dar nici nu trebuie să considerăm această țară ca fiind o putere militară minoră. Cu cât mai puternic va fi armamentul de care va dispune Ucraina rapid, cu atât mai repede vor scădea apetiturile ofensive ale lui Putin.”

Sunt slabe șanse ca ofensiva Rusiei să mai fie una grandioasă, mai explică cercetătorul științific. Asta nu înseamnă însă că nu ar putea fi eficientă:

„Încep să fiu din ce în ce mai sceptic cu privire perspectiva unei bătălii grandioase în stilul celor din cel de-al Al Doilea Război Mondial. Nu există în momentul de față mobilizate pe front mase soldățești comparabile cu cele din cel de-al Al Doilea Război Mondial. Știm cu toții că Rusia s-a retras din Herson, din partea dreapta a Niprului, trebuie să țineți seama ă în cel De-al Doilea Război Mondial forțarea Niprului de către Armata Sovietică în timpul ofensivei spre Europa, a costat armata roșie 2 milioane de soldați. (…) Ceea ce cred că se va întâmpla este o măcinare mai puțin spectaculoasă dar la fel de eficientă”, conform europafm.ro

articolul original.

Premierul Poloniei acuză că Putin construiește noi lagăre de concentrare în estul Europei

27 January 2023 at 18:48
By: -
image

Preşedintele rus Vladimir Putin „construieşte noi lagăre de concentrare în estul Europei”, a acuzat premierul polonez cu ocazia celei de-a 78-a aniversări de la eliberarea de către Armata Roşie a lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, dată la care este onorată memoria victimelor Holocaustului.

„De ziua eliberării lagărului hitlerist german al morţii Auschwitz-Birkenau să ne amintim că (preşedintele rus Vladimir) Putin este pe cale să construiască noi lagăre în est”, a scris Mateusz Morawiecki pe pagina sa de Facebook, îndemnând la susţinerea Ucrainei, pentru ca istoria să nu se repete, informează AFP.

Şeful Guvernului polonez nu a făcut mai multe declaraţii cu privire la acuzaţiile sale împotriva Rusiei, care fac ecoul unor afirmaţii făcute în octombrie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Acesta evocase la acea dată închisoarea Olenivka, din regiunile estice ale Ucrainei aflate în mâinile separatiştilor proruşi, pe care el o calificase drept "lagăr de concentrare unde sunt deţinuţi prizonierii noştri".

Anchetatorii ONU au declarat anul trecut că au strâns informaţii cu privire la peste 400 de detenţii arbitrare şi dispariţii organizate de forţele ruse în Ucraina.

Diferite organizaţii şi instituţii au denunţat la rândul lor atacuri împotriva populaţiei civile, condiţiile de detenţie ale civililor şi prizonierilor de război, transferul forţat sau filtrarea de cetăţeni ucraineni - inclusiv copii - spre Rusia, precum şi omuciderile şi violenţele sexuale asimilabile execuţiilor.

"Cu fermitate şi împreună, trebuie să ne opunem demonilor criminali care comit un genocid în estul Europei", a insistat Morawiecki.

Spre deosebire de anii precedenţi, reprezentanţii Rusiei nu au fost invitaţi anul acesta la festivităţile prilejuite de cea de-a 78-a aniversare de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau, din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Printre participanţii la aceste festivităţi s-au numărat lideri religioşi, supravieţuitori ai Holocaustului şi Douglas Emhoff, soţul evreu al vicepreşedintei americane Kamala Harris.

Construit în Polonia ocupată, lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, unde un milion de evrei europeni - din totalul celor şase milioane ucişi - au murit în perioada 1940-1945, este simbolul acestui genocid comis de Germania nazistă.

Acest lagăr nazist, unde au fost ucişi de asemenea circa 80.000 de polonezi non-evrei, 25.000 de romi şi 20.000 de soldaţi sovietici, a fost eliberat de armata sovietică pe 27 ianuarie 1945.

articolul original.

O nouă lovitură dură pentru Vladimir Putin! Uniunea Europeană prelungește cu șase luni sancțiunile împotriva Rusiei

27 January 2023 at 16:15
image

Uniunea Europeană a decis vineri să prelungească cu şase luni sancţiunile împotriva Rusiei pentru declanşarea războiului din Ucraina şi pregăteşte noi măsuri împotriva Moscovei, relatează AFP.

Sancţiunile, impuse atunci când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014, au fost considerabil întărite după declanşarea invaziei din Ucraina în februarie 2022. Ele au fost prelungite sistematic pentru perioade de şase luni în cursul ultimilor opt ani.

UE a impus Rusiei nouă serii de sancţiuni după invazia declanşată pe 24 februarie anul trecut. Măsurile au afectat în special principalele exporturi de petrol ale Rusiei, au tăiat băncile ruseşti de la sistemul de plată mondial Swift şi l-au vizat personal pe preşedintele Vladimir Putin.

Anumite ţări din Europa de Est au încercat de această dată să prelungească sancţiunile cu un an pentru a menţine măsura o perioadă mai îndelungată, dar nu au avut câştig de cauză. Sancţiunile sunt decise în unanimitate de Cei 27.

Comisia Europeană lucrează în prezent la elaborarea de propuneri pentru un al zecelea ciclu de sancţiuni, dar devine din ce în ce mai dificil de ajuns la un acord între toate statele membre, subliniază responsabili europeni.

Ucraina a cerut sancţionarea industriei ruse de rachete şi sectorului energiei nucleare. UE ia în calcul să extindă sancţiunile la statul aliat Moscovei, Belarus, folosit de Kremlin pentru a susţine efortul de război rus împotriva Ucrainei, informează agerpres.ro

articolul original.

Vladimir Putin, prins pe tocuri în fața studenților! Imaginea care a amuzat mapamondul. FOTO

27 January 2023 at 11:40

Zilele acestea, Vladimir Putin a fost prezent la o întâlnire cu studenții ruși. La reuniune, liderul de la Kremlin a venit îmbrăcat la patru ace, dar și-a adus niște pantofi cu totul speciali. Complexul înălțimii nu îi dă pace președintelui Rusiei.

Vladimir Putin a fost la o universitate din Moscova pentru o întâlnire informală cu studenții. Bineînțeles, nu putea lipsi o fotografie de grup care să marcheze momentul. Nici bine nu a apărut imaginea pe internet că a și devenit virală! De ce? Pentru că liderul de la Kremlin a venit încălțat cu pantofi cu tocuri, ceva mai înalte!

Imaginea care a amuzat întreaga lume. Putin, pe tocuri

Nu este un secret faptul că președintele Rusiei are o înălțime de 1,68-1,70, motiv pentru care are o frustrare ce nu îi oferă liniște. Pentru a masca acest detaliu, utilizează, de multe ori, pantofi speciali cu tocuri mai înalte, precum cei din această imagine:

Vladimir Putin, pe tocuri. Sursă foto: Reuters

Secretul rușinos din trecutul lui Vladimir Putin. Meseria pe care voia să o ascundă

Conform spuselor sale, marele lider de la Kremlin a fost taximetrist. Din nevoia de a face rost de bani, Putin folosea mașina pentru a deplasa oamenii la adresele cerute. Președintele rus nu se simte deloc mândru de fostul său loc de muncă și consideră că este neplăcut să vorbească despre acea perioadă a vieții sale.

„Uneori a trebuit să câștig niște bani în plus. Adică să câștig niște bani cu mașina, ca șofer particular. Ca să fiu sincer, e neplăcut să vorbesc despre asta, dar, din păcate, așa au stat lucrurile”, a declarat Putin în documentarul „Rusia. Istorie recentă”.

articolul original.

Ziua 338: Numărul deținuților trimiși în război e secret de stat la Kremlin. Pregătiri pentru o nouă ofensivă majoră

27 January 2023 at 19:08
image

Ziua 338 de război a început cu un nou apel al lui Volodimir Zelenski către statele occidentale să lărgească „coaliția tancurilor”. Deja 12 state s-au angajat să trimită astfel de vehicule militare Ucrainei, dar Zelenski cere ca livrările să fie făcute rapid și să fie cât mai mari, pentru a pune capăt războiului.

De cealaltă parte, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani, potrivit unor oficiali ruși citați de Bloomberg. Iar propaganda Kremlinului a început să-i pregătească pe cetățeni de scenariul unui război cu SUA și aliații săi.

Ucraina încă se resimte puternic după ploaia de rachete de joi, fiind pene de curent în 10 regiuni din cauza avariilor înregistrate.

Îngrijorările sunt în creștere în zona centralei nucleare de la Zaporojie, unde au avut loc mai multe explozii în ultimele 24 de ore.

Situația pe front

  • Rușii fac noi victime - Explozii puternice au fost auzite în Herson vineri după-amiază. În Donețk, două persoane au fost ucise și cinci rănite în urma unui bombardament al rușilor în orașul Chasov Iar.
  • Beznă și frig - În 10 regiuni din Ucraina sunt pene de curent de urgență, după atacurile de ieri ale rușilor.
  • Explozii lângă centrala nucleară - Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei. Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
  • Germania antrenează ucraineni - Primul grup de soldați ucraineni a ajuns în Germania pentru a fi antrenați pe vehiculele de infanterie Marder. Berlinul a anunțat că va trimite 40 de astfel de mașinării de luptă în Ucraina. Antrenamentul va dura în jur de 8 săptămâni. Sunt programate antrenamente și pentru folosirea vehiculelor militare americane Bradley.
  • Coaliția tancurilor - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia tancurilor": „Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”.
  • Încă 60 de tancuri din Polonia - Biroul lui Zelenski a anunțat că Polonia a fost de acord să trimită în Ucraina, pe lângă cele 14 tancuri Leopard promise, și 60 de tancuri PT-91 Twardy, o versiune modernizată a tancurilor sovietice T-72.
  • Putin vrea război lung - Bloomberg scrie că Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, ce ar putea avea loc în februarie-martie, și că e pregătit să țină Rusia în război ani la rând. Potrivit unor oficiali și consilieri ruși, propaganda Kremlinului pregătește populația pentru ideea unui conflict cu SUA și aliații săi.
  • Mii de dezertori ruși - Peste 6.500 de militari ruşi au intrat în contact, în ultimele luni, cu forţe ucrainene, pentru a se preda, printr-un centru de apeluri telefonice – denumit „I Want to live” (”Vreau să trăiesc”), anunță Kievul. Detalii AICI.
  • Armele rușilor - Rusia a negat vineri că trupele sale s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susţinând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori: „Ceea ce spun inamicii noştri că Rusia a rămas fără rachete, muniţie şi alte lucruri este un nonsens complet".

Ce se întâmplă în Rusia

  • Tot ce face Putin e secret de stat - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că decretele semnate de putin pentru grațierea deținuților care luptă în Ucraina sunt clasificate.
  • Rușii, captivii Kremlinului - În mai multe regiuni din Rusia cetățenii reclamă că durează foarte mult să le fie emise pașapoarte și acuză autoritățile că le încalcă drepturile. Sunt invocate defecțiuni tehnice.
  • Comuniștii vor să-l dea jos pe Putin - Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”. Detalii AICI.
  • Haine confiscate pentru armată - Guvernul Rusiei a propus un proiect de lege ce prevede ca hainele confiscate la vămi să fie folosite pentru armată și „ajutoare umanitare”.
  • Cât de stresați sunt rușii - Un sondaj făcut printre ruși de Fundația „Opinia Publică” arată că 50% dintre ei trăiesc în teamă și anxietate, în timp ce 45% spun că se simt liniștiți. Principalul client al acestei Fundații este Administrația lui Putin.
  • Propaganda vs tancuri - Televiziunea rusă de stat a început să difuzeze tot felul de materiale satirice la adresa Germaniei și SUA, după ce au anunțat că trimit tancuri în Ucraina. Jurnaliștii de la Rossiya 24 spun că tancurile nemțești sunt „Leoparzi fără dinți”, mai primitive, grele și cu o rază de acțiune mai scurtă decât T-90-urile rusești. În timp ce pe ecran era prezentată o luptă fictivă între tancuri Leopard și T-90, prezentatorul spunea că jumătate dintr-un pluton NATO ar fi nimicit înainte să ajungă pe câmpul de luptă. Sunt prezentate ca neperformante și tancurile americane Abrams. Vezi imagini, detalii, și cum a răspuns Ucraina, AICI.
  • Copii ucraineni în „orfelinatul Auschwitz” - Cel puțin 14 orfani din Herson au fost luați de ruși și duși la orfelinatul Elocika din Crimeea. Acești copii au fost identificați după ce orfelinatul a postat fotografii cu ei pe site-ul Adopții în Moscova, ca parte a unei campanii de Crăciun. Acest orfelinat a fost acuzat în trecut de familiile care au adoptat copii de aici că cei mici erau înfometați. Presa a comparat condițiile de aici cu cele din lagărul de la Auschwitz.
  • CIA și FBI, interzise - Site-urile FBI și CIA au fost blocate în Rusia, după ce șeful CIA David Marlow a anunțat că agenția vrea să racoleze ruși care sunt împotriva războiului. „Căutăm în toată lumea ruși care sunt la fel de dezgustați de acest război cum suntem și noi. Suntem deschiși cooperării”, anunțase în noiembrie anul trecut șeful CIA.
  • Manifestație patriotică bizară - În orașul Nizhny Novgorod din vestul Rusiei, mai mulți tineri au organizat o manifestație în sprijinul Kremlinului. Ei s-au așezat astfel încât să formeze conturul unui tanc, au recitat mesajele propagandei și în final i-au mulțumit lui Putin că le trimite frații și tații să moară pentru patrie.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni prelungite - UE a extins cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei.
  • Arme pentru Ucraina - Belgia a anunțat asistență militară suplimentară pentru Ucraina. Pachetul în valoare de 93,6 milioane de euro include rachete sol-aer, arme anti-tanc, mitraliere, grenade și muniție.
  • Abramovici negociatorul - Wall Street Journal scrie că oligarhul rus Roman Abramovici, care a participat la negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, continuă să fie persoană de legătură între cele două părți implicate în conflict, însă acum doar în chestiuni ce țin de acordul pe cereale și schimburile de prizonieri.
  • Rusia a rămas cu micii aliați - Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sosit, joi, în Eritreea, pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care a votat în martie 2022, alături de Rusia, Belarus, Siria și Coreea de Nord, împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei: „Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii".
  • Sărbătoare desființată pentru bani la armată - Guvernul din Danemarca intenţionează să elimine sărbătoarea religioasă cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea și în care angajații au liber, pentru a creşte bugetul apărării până la obiectivul NATO de 2% din PIB până în 2030, în loc de 2033, aşa cum era planificat anterior. Asta i-a înfuriat pe cetățeni: „Este o mare ameninţare la adresa modelului de bunăstare danez”. Detalii AICI
articolul original.

Protest al comuniștilor în Piața Roșie: Critică războiul și cer o revoluție împotriva „regimului fascist al lui Putin” (Foto)

27 January 2023 at 10:15
image

Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”.

O manifestație organizată la Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de comuniștii ruși a trecut neobservată de presa occidentală.

Chiar dacă în Piața Roșie s-au strâns doar vreo 100 de oameni "înarmați" cu drapele sovietice și pancarte cu chipurile lui Lenin și Stalin, aceștia au avut un mesaj tăios la adresa Kremlinului și nu s-au ferit să-l transmită: Vladimir Putin trebuie înlăturat de la putere din cauza războiului din Ucraina.

Publicația independentă rusă SOTA a discutat cu unul dintre participanții la manifestația care a marcat 99 de ani de la moartea liderului politic Vladimir Lenin și a aflat care sunt nemulțumirile acestora.

Lenin died Jan 21st,1924. To mark the Day of Remembrance of V.I. Lenin, communists, Komsomol members, supporters of the KPRF laid flowers at the Mausoleum on Red Square. The funeral procession was led by G.A. Zyuganov, Chairman of the Communist Party of the Russian Federation. pic.twitter.com/AEEO9nUy7S

— Party of Communists USA (@PCUSA2016)
January 24, 2023

Înregistrarea video a dialogului a fost postată pe Twitter de Igor Sușko, directorul Wind of Change Research Group, un ONG din Washington, relatează Newsweek.

"#Rusia: Comuniștii au apărut în Piața Roșie, cerând o revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023", a scris acesta.

Membrul Partidului Comunist din Rusia cu care au stat de vorbă cei de la SOTA nu a criticat deschis decizia lui Putin de a declanșa invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar a acuzat incompetența celor de la putere și modul în care este executată ceea ce președintele rus continuă să numească "operațiunea militară specială", termen pe care protestatarul îl contestă.

"Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început. O 'operațiune militară specială' continuă de un an. Acum, în februarie, se va împlini un an. Poate să dureze o astfel de operațiune un an? Ăsta e deja un război deschis", a spus el.

"E clar că eliberarea poporului are deja loc. Trebuie să fie justificată politic, să i se dea un statut. Guvernul trebuie schimbat", a adăugat el.

Cameramanul l-a întrerupt, întrebându-l: "Și cine să schimbe Guvernul?".

"Oamenii vor schimba Guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia", a venit răspunsul.

Partidul Comunist al Federației Ruse, înființat în 1993 și condus de Ghenadi Ziuganov, se declară continuatorul comunismului din fosta Uniune Sovietică, dar nu se bucură de influența partidului lui Putin, Rusia Unită. La alegerile parlamentare din septembrie 2021, comuniștii au obținut 57 de locuri în Duma de Stat, cu 18,9% din voturi. Rusia Unită a luat peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohrizko, fostul ministru de externe al Ucrainei în perioada 2007-2009, a dezvăluit că un grup de oameni din jurul lui Putin a discutat despre înlăturarea lui Putin de la putere. Într-un articol publicat de New Voice of Ukraine, Ohrizko a scris că aceste discuții secrete au scopul de a scăpa de Putin pentru a proteja interesele participanților la complot.

"Se fac multe pe la spatele lui Putin, despre care, desigur, el nu este informat. Dar mai mulți oameni care stau de partea sau deasupra sau sub Putin (nu contează), care vor pierde foarte mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru siguranța lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor anterioară de paradis din Occident", a scris fostul șef al diplomației ucrainene.

Contactat atunci de Newsweek, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat afirmațiile ca fiind "fără temei care n-au nicio legătură cu realitatea".

Revista americană The Hill a scris recent despre un complot eșuat, pus la cale de generalul Maslov, care urma să-l elimine pe Vladimir Putin în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul Nijni Taghil. FSB a dejucat planul, iar liderul de la Kremlin a anulat călătoria de 1.700 de kilometri de la Moscova.

Potrivit publicației citate, deși nu se cunosc multe detalii despre tentativa de lovitură de stat, există indicii că în armata Rusiei există ofițeri care nu sunt de acord cu războiul și cu pierderile suferite de trupele Moscovei.

articolul original.

La a 99-a comemorare a lui Lenin, comuniștii ruși au manifestat în Moscova nemulțumiți de războiul lui Putin: „Guvernul trebuie schimbat” (VIDEO)

27 January 2023 at 07:17
image

Piața Roșie din Moscova a fost scena unui miting comunist, cu prilejul celei de-a 99-a comemorări a morții fostului lider politic sovietic Vladimir Lenin, unde participanții au cerut ca președintele Vladimir Putin să fie înlăturat de la putere.

Presa independentă rusă SOTA a vorbit cu un membru al Partidului Comunist Rus din capitală, pe data de 21 ianuarie.

Potrivit fotografiilor din presa locală, cel puțin 100 de persoane, unele cu steaguri comuniste, au fost prezente în tradiționala piață a adunărilor nostalgicilor sovietici.

Clipul cu bărbatul care cere un transfer de putere în Rusia a fost postat miercuri pe Twitter de Igor Sushko, directorul executiv al Wind of Change Research Group, o organizație non-profit cu sediul la Washington.

„#Russia: Comuniștii s-au prezentat în Piața Roșie cerând o Revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023”, a scris Sushko pe Twitter, citat de Newsweek.

#Russia: Communists showed up on the Red Square calling for a Revolution against Putin’s fascist regime.
Welcome to 2023. pic.twitter.com/9adjM7gN9G

— Igor Sushko (@igorsushko) January 25, 2023

Comuniștii plâng incompetența regimului de la Kremlin

Manifestantul intervievat nu denunță în mod deschis decizia lui Putin de a lansa o invazie la scară largă a Ucrainei în februarie 2022, dar se plânge de incompetența celor aflați la putere și de modul cum decurge ceea ce președintele rus continuă să numească o „operațiune militară specială”.

„Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început”.

O «operațiune militară specială» – se desfășoară de un an de zile. Acum, în februarie, va fi fost un an. O astfel de operațiune poate dura un an? Acesta este deja în mod deschis un război.

Este clar că eliberarea oamenilor are loc deja aici. Trebuie să fie justificată politic, având în vedere un statut. Guvernul trebuie schimbat”. a declarat comunistul din Piața Roșie.

Comuniștii se oferă să preia puterea din mâinile lui Putin

Conform publicației citate, în timpul interviului, reporterul care filma a întrebat: „Și cine va schimba guvernul?”

„Poporul va schimba guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia”, a răspuns manifestantul care purta la gât un fular cu secera și ciocanul, simbolul internaționalismului comunist.

Remarcile sale vin aproape un an în războiul care a costat viața a zeci de mii de ruși și ucraineni dar și în contextul în care  Putin pare că pregătește o nouă ofensivă, însoțită de o nouă mobilizare la scară largă în Ucraina, în primăvara sau începutul verii 2023 – relatează publicația citată.

Comuniștii ruși în sondaje

Partidul Comunist al Federației Ruse (KPRF), înființat în 1993, este condus de Gennady Ziuganov și se situează cu mult în sondaje în spatele Rusiei Unite a lui Putin.

La alegerile pentru Duma din septembrie 2021, a primit 18.9% din voturi, cu 57 de locuri în timp ce Rusia Unită a obținut peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohryzko, fost ministru de externe al Ucrainei din 2007 până în 2009, a susținut că un grup de oameni din jurul lui Putin discutau pe ascuns despre cum să-l înlăture de la putere pe președintele rus.

Într-un articol de opinie publicat de The New Voice of Ukraine, Ohryzko a scris că aceste pretinse discuții secrete au ca scop să scape de Putin pentru a proteja interesele participanților.

„Se fac multe în spatele lui Putin, despre care, desigur, nu este informat.

Dar un grup de oameni care stau de partea sau deasupra sau dedesubtul lui Putin (nu contează), care vor pierde mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru securitatea lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor paradisiacă anterioară în Occident” – a scris Ohryzko.

Dmitri Peskov a comentat afirmațiile pentru Newsweek, la acea vreme, susținând că acesteaar fi „afirmații nefondate care nu au nimic de-a face cu realitatea”.

articolul original.

Casa lui Putin de lângă Moscova, vegheată de un sistem anti-aerian în valoare de 15 milioane de euro. Ucrainenii au distrus 13 astfel de unități pe front

26 January 2023 at 14:09

Un sistem aerian a fost montat la doar șase kilometri de locuința oficială a lui Putin din Valdai, un oraș aflat în apropiere de Moscova, transmite publicația independentă Meduza; un astfel de sistem costă până la 15 milioane de dolari.

Potrivit agenției citate, trei militari sunt staționați permanent la acest sistem: imaginile au fost trimise de un localnic unei publicații independente.

Sistemul ales pentru protecția liderului de la Kremlin este Pantsir-S1, considerat de ruși ca fiind ultramodern deși Israel și Turcia au distrus mai multe astfel de instalații în Siria, iar în Ucraina, Rusia a pierdut cel puțin 13 unități Pantsir-S1, potrivit OSINT iar cel puțin două au fost abandonate din cauza problemelor tehnice.  Putin

Unitatea Pantsir din apropiere reședinței lui Putin a fost luată după ce Ucraina a atacat două aeroporturi militare din Rusia

Pantsir folosește rachete sol-aer cu rază medie de acțiune și ar trebui să ofere protecție împotriva avioanelor, elicopterelor, dronelor, proiectilelor ghidate, rachetelor aer-sol sau rachetelor de croazieră.

Kremlinul păstrează tăcerea în ceea ce privește imagini care surprind instalarea unor sisteme de apărare antiaeriană de tip Panţir S-1 inclusiv în capitala rusă.

Oficialii ruși au refuzat să spună dacă se pregătesc de un atac aerian, în ciuda faptului că sistemul de apărare aeriană a fost instalat în apropierea unui sediu al Ministerului rus al Apărării, iar altul ridicat pe acoperişul unui imobil în centrul Moscovei, potrivit AFP.

”Ei sunt însărcinaţi să asigure securitatea ţării, în general, şi a capitalei în particular. Este, deci, preferabil să întrebaţi Ministerul Apărării despre toate măsurile care sunt luate”, a precizat Peskov jurnaliştilor.

Kievul cere Occidentului, în context, să-i livreze armament cu rază lungă de acţiune, cu scopul de a lovi în adâncime liniile logistice ruseşti.

articolul original.
❌