ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Petr Pavel este noul președinte al Cehiei

28 January 2023 at 19:49

Fostul premier ceh, Andrej Babiš, a pierdut alegerile prezidențiale în favoarea fostului ofițer Petr Pavel, care și-a adjudecat peste 58% din voturile din al doilea tur. Cu asta, Cehia va împărtăși soarta Slovaciei, ambele țări intrând definitiv în siajul forțelor „progresiste”, atât la nivelul președinției, cât și al Guvernului. Este și o lovitură puternică pentru Grupul Visegrad, de acum dezmembrat de facto.

„General Pavel”

Cel care vorbește despre sine ca „Generalul Pavel” și ca și un urmaș al lui Vaclav Havel, actualul președinte ales al Cehiei, este un bărbat trecut de 61 de ani, cu alură macho, care pozează în militarul viril și viteaz care stă alături de popor și se opune populismului. O imagine extrem de falsă, din păcate! Anterior, a fost președinte al Comitetului militar al NATO din 2015 până în 2018 și șef al Statului Major General al Forțelor Armate Cehe din 2012 până în 2015. Dacă despre contracandidatul său, fostul premier Andrej Babis se spune că ar fi populist, atunci cu siguranță că ar fi dificil de găsit vreun termen pentru Petr Pavel!

Petr Pavel (stânga), nu a ratat nici o ocazie ca să arate că este alături de popor / Foto: Twitter

Candidând ca „independent”, Petr Pavel n-a ratat nici o ocazie să se arate un obișnuit om din popor, mâncând și bând cu oameni obișnuiți, îmbrățișând mămăițe, umblând cu bicicleta, cu motocicleta, cu trenul, cu barca, mergând prin fabrici, ascultând cu răbdare păsurile tuturor, pozându-se cu tot poporul. A avut o campanie foarte bună! Și, nici o tinichea prinsă oficial de coadă. Dimpotrivă! Extrăgând toată simpatia populară din fosta apartenență la structurile militare, în care, nu-i așa, n-a făcut decât să-și servească patria!

Numai că, noua „patrie” a generalului rezervist nu este Cehia, ci Uniunea Europeană, iar armata lui nu este armata Cehiei, ci NATO. Cum crezul lui este alături de „progresiști”, militând pentru vaccinuri și război cu Rusia. Pavel este noul manechin din vitrina „democrației liberale” ce se opune „oligarhiei populiste”.

Pavel a avut și o bună campanie online. S-a promovat – potrivit uzanțelor „progresiste” sau „liberale” – prin atacuri dure la adresa lui Babis, etichetat ca „ticălos”, „mincinos”, „comunist” etc. despre care spunea că „nu-l va lăsa să doarmă la castel”. La cel prezidențial, se înțelege. Deși are o poziție vădit pro-ucrainenană, Pavel nu s-a sfiit să joace cartea pacifistului în campanie, acuzându-l pe Babis, nu doar că e pro rus, ci și că ar minți când îl acuză pe el că ar avea o agendă militaristă. „Să spui că cineva care a fost militar ar duce țara în război este o lipsă de respect față de toți soldații”, a tunat Pavel, cerându-i lui Babis să își prezinte scuze publice. N-a fost cazul, deoarece ura stârnită împotriva lui Babis a generat suficiente amenințări cu moartea la adresa acestuia încât a fost nevoit să își suspende aparițiile publice.

Babis este om de afaceri și cât timp a condus Guvernul Cehiei, preocuparea sa principală a fost prosperitatea cetățenilor, iar într-un plan mai larg, suveranitatea Cehiei. Suficient cât să fie atacat din toate părțile și acuzat de toate organizațiile „progresiste” de toate relele planetei. Dar cea mai mare „greșeală” comisă pare să fi fost apropierea de Viktor Orban în cadrul Grupului Visegrad, grup catalogat ca fiind „eurosceptic”.

Pentru că nu au găsit nimic încriminator la adresa lui Babis, au inventat! Sarcina le-a revenit celor de la Transparency International, un ONG care a construit un sofism pe care s-au clădit ulterior acuzele. Astfel, dacă economia Cehiei prospera, pe cale de consecință – au conchis cei de la Transparency, ar prospera și firma lui Babis, chiar dacă era dată în administrare unor fonduri fiduciare. Iar asta, au concluzionat ei, ar putea fi un fel de „conflict de interese”. Așadar, au început să-l acuze de hoție și de corupție. În plus, pentru că înainte să devină premier al Cehiei utilizase fonduri europene pentru un proiect, i-au cerut să restituie banii europeni, fiind „evident” pentru acuzatori că acele fonduri utilizate s-au obținut prin corupție. Cu o opoziție fără prea mari scrupule, iată că din nimic s-a însăilat un imens scandalul care nu s-a încheiat decât în momentul în care Babis a decis să apeleze la instanțele de judecată. Atunci, ca prin farmec, toate acuzele au fost negate, în fond, poate nu erau decât simple neînțelegeri…

Dacă anul trecut Andrej Babis era dat de sondaje câștigător în alegeri, se vede că o intensă campanie de denigrare, dublată de obișnuitele manipulări „liberale” a fost îndeajuns să producă victoria lui Petr Pavel. Clipul electoral al lui Pavel e destul de grăitor: „Aceste alegeri sunt o bătălie a două lumi. Lumea noastră prețuiește curajul, onoarea, demnitatea și adevărul. Și apoi există o lume plină de minciuni, frică și haos, în care nu se regăsește decât interesul propriu. Știm cu toții ce lume vrem. Cea în care prețuim ordinea și demnitatea. ”

Tyto volby jsou soubojem dvou světů. V našem se cení odvaha, čest, důstojnost a říká se pravda. A pak je tu svět plný lží, strachu a chaosu, ve kterém jde pouze o vlastní prospěch. Všichni víme, který svět chceme. Ten, kde si ceníme řádu a důstojnosti. Přijďte proto k volbám. pic.twitter.com/TRovRzafOM

— Petr Pavel (@general_pavel)
January 19, 2023

Nu a lipsit nici un pic promovare NATO:

În general, campania s-a axat pe demonizarea lui Andrej Babis și extrem de puțin pe abilitățile fostului general de a rezolva vreo problemă, el lăsând a se înțelege că se pricpe la orice, de la oțelării la copii, de la căței la teatru, de la mersul pe bicicletă la rezolvarea problemelor pandemiei, de la hochei pe gheață la tăiat de lemne etc. Cam pe modelul Emil Boc.

Dincolo de opoziția față de „oligarhia populistă”, susținerea teoriei Covid și a războiului din Ucraina, Petr Pavel a devenit un avocat al eutanasiei, dar și al căsătoriilor între persoanele de același sex, subliniind încă o dată „angajamentul său pro-occidental” și aderența la noile „valori europene”, cucerind electoratul tânăr, cu vederi „liberale”, în special din capitală.

La fel, el l-a acuzat pe președintele în funcție, Miloš Zeman, că și-ar fi câștigat mandatul opunându-se „refugiaților” și migrației în Europa, lăsând a se înțelege că va avea o abordare mai deschisă și în chestiunea migrației.

Nu în ultimul rând, Petr Pavel s-a prezentat ca un politician gata să respecte „regulile” și „ordinea internațională bazată pe reguli”, dar și „statul de drept”, spunând totodată că este inadmisibil felul în care fostul președinte și-a depășit atribuțiile, fiind un susținător al amestecului președinției în chestiunile politice ale țării, vizată fiind susținerea președintelui față de fostul premier Andrej Babis.

Cum era de așteptat, cu Babis au votat cei care muncesc și produc bani. Cu Pavel au votat cei tineri, vrăjiți de noile „libertăți” și care nu mai pun nici un preț pe muncă și pe un mediu concurențial.

Stânga extremă, în nirvana!

Lăsând la o parte explozia de bucurie de întreaga presă mainstream la anunțarea victoriei lui Pavel, merită reținut că președintele ucrainean Volodymyr Zelenski a fost între primii care l-a felicitat pentru victorie! Lui i s-a raliat și președinta Slovaciei, care s-a și dus la Praga pentru a fi alături de „generalul” învingător.

Zuzana Čaputová, președintele Slovaciei îl felicită pe noul președinte al Cehiei / Foto: Twitter

Președintele slovac Zuzana Čaputová (fosta șefă Soros Slovacia), a ținut să-l felicite personal pe noul președinte ales al Cehiei! Čaputová și-a câștigat mandatul pedalând pe tema anticorupției, victoria ei fiind primul pas pentru îngenuncherea Slovaciei, care ulterior s-a ales și cu premieri anticorupție și promotori ai vaccinurilor împotriva Covid și ale „noilor valori europene”.

Evident, nu putea lipsi premierul ceh Petr Fiala, un fervent reprezentant al „progresismului” în Cehia. Fiala l-a caracterizat pe Pavel ca fiind „candidatul unității”, chiar dacă toată campania acestuia s-a axat pe demonizarea lui Babis și a fostului partid de guvernământ – ANO. El a mai adăugat că victoria a fost necesară „pentru viitorul nostru de succes împreună”.

Premierul ceh Petr Fiala, alături de câștigătorul alegerilor prezidențiale / Foto: Twitter

Cehia, o nouă țară desuveranizată

Cu victoria lui Petr Pavel, Cehia devine o țară total desuveranizată, polii puterii fiind capturați de forțele globaliste. Nu este greu de anticipat care va fi poziția președinției Republicii Cehe de acum înainte! Petr Pavel este autorul textului „Nu ar trebui să existe limită pentru extinderea NATO” de pe Aspen Review.

Și, dacă tot vorbim despre Aspen, Petr Pavel devine al doilea șef de stat cu „antecedente” Aspen, după premierul italiei Giorgia Meloni. După cum se știe, Aspen este un ONG finanțat de Rockefeller, Soros, Gates etc.

Victoria lui Petr Pavel reprezintă și destrămarea de facto a Grupului Visegrad. Fără Cehia și Slovacia și cu Polonia mai preocupată de războiul din Ucraina și de opoziția la Rusia, Viktor Orban pare să fi rămas văduvit de susținătorii săi tradiționali în plan european. Este greu de crezut că în viitorul apropiat politicile celor patru țări din Europa Centrală se vor mai afla în consonanță și că se vor mai putea alinia împotriva politicilor dictate de la Bruxelles.

articolul original.

Viktor Orban se ține tare! Ungaria se va opune sancțiunilor UE împotriva Rusiei care vizează energia nucleară

27 January 2023 at 11:46
image

Premierul Viktor Orban a declarat că Ungaria se va opune prin veto sancţiunilor Uniunii Europene împotriva Rusiei care vizează energia nucleară.

Ucraina a făcut apel la UE să includă compania rusă de stat pentru energie nucleară Rosatom în sancţiunile sale, însă Ungaria, care are o centrală nucleară construită de Rusia şi pe care intenţionează să o extindă cu ajutorul Rosatom, blochează o astfel de decizie, potrivit Reuters.

Orban a reiterat în interviu că sancţiunile în privinţa energiei nucleare „trebuie cu siguranţă respinse prin veto„.

Nu vom permite ca planul de a include energia nucleară în sancţiuni să fie implementat. Nici nu se pune problema„, a declarat premierul ungar.

Ungaria a criticat în mod repetat sancţiunile europene impuse Rusiei pentru invazia acesteia din Ucraina, spunând că ele nu au slăbit Rusia semnificativ, dar, în schimb, riscă să distrugă economia UE.

Occidentul nu a impus sancţiuni împotriva Rosatom de la începutul invaziei ruse din Ucraina.

Centrala nucleară ungară de la Paks are patru reactoare mici VVER 440 construite de Rusia, cu o capacitate combinată de circa 2.000 de megawaţi şi care au început să funcţioneze din 1982-1987.

Ea generează aproape jumătate din energia din Ungaria şi primeşte combustibil nuclear din Rusia.

Conform unui acord semnat în 2014 cu Rusia, Ungaria intenţionează să extindă centrala de la Paks cu două reactoare VVER de producţie rusească şi cu o capacitate de 1,2 gigawaţi fiecare, conform agerpres.ro.

articolul original.

Viktor Orban: Ungaria „este de fapt o ţară insulară”, chiar dacă „este înconjurată de pământ din toate părţile”

23 January 2023 at 10:46
Foto: mediun.com

Premierul Viktor Orban a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Culturii Maghiare. În cadrul declarației sale, acesta a lansat un atac la adresa autorităților europene și a spus ce trebuie să facă țara sa în actualul context politic.

Astfel,„Este corect şi just ca Ziua Culturii Maghiare să fie ziua în care s-a născut imnul naţional al Ungariei. Dintr-o perspectivă milenară nu există nicio altă creaţie a culturii maghiare care să înalţe inimile ca imnul naţional maghiar.

Dacă ar fi să încercăm să concentrăm într-o singură operă tot ceea ce este maghiar şi tot ce ne face maghiari, ar trebui să alegem imnul naţional. Deşi, ca gen, imnul este rugăciune şi o ieremiadă, prin urmare i s-ar potrivi postura profundă şi serioasă a smereniei spăşite, imnul nu se cântă în genunchi şi în niciun caz cu capul plecat, ci în picioare, stând drept, neclintit, întotdeauna cu fruntea sus”, a declarat Viktor Orban.

Acesta a susținut că țara sa trebuie să rămână pe partea maghiară a istoriei

De asemenea, acesta a susținut că țara sa trebuie să rămână „pe partea maghiară a istoriei, chiar şi în situaţiile cele mai complicate şi dificile”.

„Poetul Kölcsey Ferenc, autorul imnului, a aşternut pe hârtie cea mai importantă frază din istoria literaturii maghiare: Şi-a ispăşit acest neam trecutul şi viitorul.

Dintr-o perspectivă creştină, acest lucru nu înseamnă un bonus, bilet de favoare sau permis de liberă trecere pentru a comite alte păcate. Citită cu spirit creştin, această frază înseamnă că, deşi numărul şi amploarea păcatelor noastre pot fi mari, Dumnezeu nu ne-a şters de pe faţa pământului. Chiar dacă ne-a pedepsit, El ne dă voie să ne continuăm istoria. Singurul motiv pentru aceasta poate fi faptul că avem şi numeroase virtuţi şi merite, adică ne-am câştigat dreptul de a avea un viitor.

Dacă este adevărat că supravieţuirea noastră nu este rezultatul unui noroc orb, ci al unor confruntări, bătălii şi lupte pentru libertate, politice, militare şi spirituale, purtate cu ajutorul lui Dumnezeu, atunci trebuie să ne punem şi întrebarea: cu ce am meritat faptul că trăim încă în centrul Bazinului Carpatic şi că deţinem încă tot ce a răsărit în această zonă. Acest lucru este valabil chiar dacă Ungaria, adaptată ritmului unei inimi în contracţie şi expansiune, se află acum într-o stare de contracţie.

Este dreptul şi poate chiar datoria fiecărei generaţii să găsească propriul răspuns la această problemă, iar răspunsul poate fi cu greu separat de pericolele care ameninţă în acest moment viaţa maghiarilor.

Cele mai mari lupte ale noastre – fie că au fost duse cu mijloace paşnice sau războinice – le-am purtat întotdeauna pentru a rămâne ceea ce suntem, pentru a putea trăi aşa cum vrem noi şi nu aşa cum ne spun alţii”, a completat premierul maghiar.

Viktor Orban spune că părţile bune şi rele ale istoriei vor fi hotărâte de marile puteri care se vor impune în cele din urmă

Mai apoi, Orban a spus că oamenii urmează să vadă „peste alte 200 sute de ani cine va mai fi în picioare şi care vor fi popoarele cernute de stăpânul istoriei”.

Aşadar, „Otomanii ne spuneau cine este credincios adevărat şi cine era ghiaur, Habsburgii ne spuneau cine este un bun creştin, germanii ne ziceau cu cine putem trăi şi cu cine nu, iar sovieticii încercau să ne forţeze să devenim proletari globali în loc să fim maghiari. Iar birocraţii de la Bruxelles vor să facă din noi cu forţa cetăţeni liberali ai lumii, să renunţăm la calitatea noastră de maghiar, pe care o consideră demodată.

Am rezistat întotdeauna, am găsit mereu propriile căi în viaţă. Dacă există o virtute care merită răsplata supravieţuirii, aceasta este ataşamentul faţă de propria identitate. De aceea nu putem fi atraşi în capcană nici astăzi de vocile de sirenă, care ne îndeamnă să ne aliniem la partea cea bună a istoriei.

Acesta este motivul pentru care nu ne lăsăm prinşi în vârtejul unui război din ce în ce mai sângeros, pentru care dorim încetarea focului, negocieri şi pace. Maghiarii au învăţat că părţile bune şi rele ale istoriei vor fi hotărâte de marile puteri care se vor impune în cele din urmă, iar aceste puteri nu sunt câtuşi de puţin interesate de ceea ce este bun sau rău pentru maghiari.

Trebuie să ne menţinem pe partea maghiară a istoriei, chiar şi în situaţiile cele mai complicate şi dificile. Cu toate că Ungaria este înconjurată de pământ din toate părţile, ea este de fapt o ţară insulară.

În urmă cu 1100 de ani, maghiarii au venit aici, şi-au ales un loc de trai printre străini, în strângerea străinilor. Maghiarii şi-au întemeiat statul în umbra celor mai mari decât ei şi au stabilit o ordine maghiară a vieţii, pe care o menţinem de peste 1100 de ani.  Noi nu suntem mai buni sau mai răi, ci suntem diferiţi, iar această diferenţă este dată de cultura maghiar.

Noi suntem maghiari, nu suntem şi nu vom fi mai prejos faţă de alte popoare, prin natura noastră deosebită suntem cel puţin la fel de buni şi demni de respect ca orice alt popor. Tot restul ţine de voia lui Dumnezeu. Peste alte 200 de ani vom vedea cine va mai fi în picioare şi care vor fi popoarele cernute de stăpânul istoriei”, a conchis Viktor Orban.

articolul original.

Declarații controversate ale lui Viktor Orban, despre scandalul Qatargate: „Și-ar putea face echipă de fotbal în închisoare”

19 January 2023 at 13:52
image

Viktor Orban, premierul din Ungaria, a făcut mai multe declarații controversate despre eurodeputaţii suspectaţi de implicare în cazurile de corupţie din Parlamentul European, scandal denumit Qatargate.

Concret, Victor Orban susține că europarlamentarii implicați în scandalul Qatargate, că sunt atât de numeroşi, încât ar putea forma propria lor echipă de fotbal „la puşcărie”.

„În curând vor fi suficienţi eurodeputaţi corupţi în spatele gratiilor pentru a-şi forma propria lor echipă de fotbal la puşcărie. Cine ştie? Poate chiar vor ajunge la Campionatul European de Fotbal din 2024”, a scris Orban pe Twitter.

Parchetul European a ridicat imunitatea Evei Kaili

Parlamentul European a permis marţi noului Parchet European, care o are în vizor pe deputata din Grecia, Eva Kaili, aflată în centrul unui presupus scandal de corupţie legat de Qatar, să ceară ridicarea imunităţii parlamentare.

Printr-un vot aproape unanim (610 voturi pentru, 26 împotrivă şi 9 abţineri), eurodeputaţii, reuniţi la Strasbourg, au acceptat o modificare a regulamentului de funcţionare internă a instituţiei pentru a permite ridicarea imunităţii europarlamentarilor. Până în prezent, doar autorităţile unui stat membru al Uniunii Europene erau în măsură să facă acest lucru.

articolul original.

Viktor Orban sare în apărarea Rusiei: Politica de sancțiuni aplicată Federației Ruse este greșită

14 January 2023 at 14:45
image

Premierul Viktor Orban sare din nou în apărarea Federației Ruse, precizând faptul că politica de sancţiuni aplicată Rusiei este greșită și crede că Bruxelles ar trebui să spună în sfârşit că au dat-o în bară. 

„Dacă acest lucru s-ar întâmpla, preţurile la energie ar scădea imediat, totodată inflaţia s-ar înjumătăţi într-o clipă” a argumentat el.

În acelaşi timp a adăugat însă că el nu vede persoana care ar afirma acest lucru.

„Din cauza sancţiunilor eronate ale UE, trebuie să plătim suprataxe pentru energie, dar când preţul energiei importate a crescut de la 7 miliarde de euro la 17 miliarde de euro, guvernul a propus să ne unim forţele şi să creăm un fond de protecţie a cheltuielilor generale”, a insistat Orban.

El afirmă că Bruxelles-ul are o viziune despre viitor care este diferită de cea a maghiarilor și că urmăresc în realitate schimbarea regimului.

„Rezervele financiare ale ţării sunt la un nivel record, astfel încât nu numai că Ungaria nu poate fi încolţită, dar ne putem descurca şi fără ei. Bineînţeles, cu ei ne-am descurca mai bine, ar fi mai simplu, am avansa mai repede – dar să crezi la Bruxelles că fără ei nu răsare soarele este o concepţie total greşită”, a adăugat liderul maghiar.

Premierul a transmis condoleanţe familiei poliţistului ucis joi seara la Budapesta.

Un bărbat a rănit cu un cuțit trei ofițeri de poliție din Budapesta joi noapte, ulterior autoritățile locale anunțând că unul dintre polițiști a murit la spital, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

Anul Matrioșcăi

13 January 2023 at 05:47
image

Anul 2022 a stat sub semnul războiului rus împotriva Occidentului, care a luat însă forma atacului dezlănțuit împotriva Ucrainei la 24 februarie.

RĂZBOIUL IRAȚIONAL

Acest ultim război imperialist al unui secol care parcă nu vrea încă să plece, teribilul secol XX, început – depinde de perspectiva aleasă – în 1914, în 1945, în 1989 sau în 2014, este încercarea unui imperiu retrograd de a supraviețui înghețând Istoria! În acest sens, păpușile Matrioșca sunt, metaforic vorbind, un simbol al omniprezenței războiului rusesc peste tot, nu doar în politica internă sau externă, ci și în viața de zi cu zi.

Dacă aplicăm principiul Matrioșcăi unui demers explicativ și înlăturăm fiecare păpușă – înveliș, întotdeauna aparent – în interior, vom găsi o nouă Matrioșca. Oare această operațiune poate merge până la minus infinit?

Cuvântul infinit, pe care îl folosim mai degrabă ca pe un adjectiv pentru a califica un obiect sau un proces care nu are nicio limită în cantitate sau dimensiune, cum ar fi, de exemplu, numărul de zecimale ale unui număr irațional, ne dă proporția aproximativă a situației. Și astfel ajungem la esența acestui război care este, dincolo de pregătirea sa aparent rațională, profund irațional.

Revenind la metafora Matrioșcăi, odată îndepărtat învelișul exterior, sub acesta vom găsi o nouă Matrioșcă, un nou nivel al acestui proces pe care războiul început demult îl dezvăluie. Și dacă 2022 va rămâne în Istorie ca primul an al ultimului război colonial al secolului XX, el va fi și un reper în analiza a tot ce se întâmplă de acum încolo. Și cum acest război era inevitabil, declanșarea sa a influențat deja politica internă și internațională a multor state, înainte și, din ce în ce mai evident, încă din a doua jumătate a anului 2021.

De la retragerea americană din Afganistan – pregătită încă de pe vremea administrației Trump – până la conștientizarea mondială a consecințelor crizei ecologice și sanitare, anul 2021 a accelerat schimbarea în societățile noastre, producând o serie de fracturi, dintre care cea geopolitică pare a fi matricea. Iar aceasta dezvăluie o încercare disperată de a schimba cursul ordinii mondiale.

STABILITATEA CA DERIVĂ AUTORITARĂ

Și în România, anul 2022 a început mai devreme, odată cu formarea Guvernului supramajoritar care pregătea statul – nu și societatea – pentru condițiile geostrategie care se anunțau dificile.

Războiul care sta să înceapă pare să fi fost cauza formării celui mai larg și stabil Guvern din ultimii 30 de ani. După experiența guvernelor de coaliție de după alegerile parlamentare din 2020, mai ales în condițiile războiului hibrid dus prin teoriile conspirației și pierdut în timpul apogeului crizei pandemice, devenea evident că PNL nu ar fi putut asigura stabilitatea politică în condiții de război la graniță, dacă PSD și UDMR s-ar fi aflat în opoziție.

Or, cum președintele Klaus Johannis – obligat deja să fie un arbitru tăcut în primul său mandat când guvernele au fost toate dominate de PSD – nu ar fi putut accepta încă un guvern asupra căruia să nu aibă nicio influență. Și cum, probabil din oportunism, în perioada pandemiei de Covid19,

PSD s-a plasat pe aceleași poziții ca AUR, încercând să profite de influența teoriilor conspirațiilor, criticând restricțiile, abordând trumpist temele de politică internă și internațională și susținând curentele antivaccin, iar UDMR în opoziție ar fi devenit instrumentul docil prin care Viktor Orbán ar fi putut interveni asupra politicii românești, formula unei majorități supradimensionate (mult mai mare decât cei 50% plus unu dintre parlamentari necesari pentru susținerea Guvernului) se impunea.

Cu acest Guvern supradimensionat, dincolo de diferențele – în mare măsură jucate mediatic de parteneri – nu a existat pericolul instabilității. Iar România, o țară în care instabilitatea politică era cronică a avut – în condiții dificile geopolitic – cel mai stabil Guvern cu putință: o stabilitate care le apare multora ca o derivă autoritară.

articolul original.

Cum a ajuns azi breaking news în toată presa un „halucinant” discurs de anul trecut al lui Viktor Orban

9 January 2023 at 13:38
image

Aseară, spre miezul nopții, cade o bombă de presă: Digi 24 difuzează ceea ce numește un nou discurs „halucinant” – interesant de remarcat, eticheta apare cam peste tot – al premierului ungar Viktor Orban, în care acesta avertizează că statele care antrenează ucraineni pe teritoriul lor se plasează în război cu Rusia și că Europa deja e, parțial, în respectivul război. Nu se suflă un cuvînt despre locul și momentul susținerii discursului, nu e invocată vreo sursă.

De aseară pînă acum, materialul e preluat de aproape întreaga presă de la noi și din Republica Moldova. Nimeni nu pare interesat de datele de localizare a respectivului discurs, toți preiau pe nemestecate și comentează cu indignare maximă.
Există o singură mică problemă: respectivul discurs a fost ținut de Orban, într-adevăr, dar anul trecut, în cel mai oficial cadru cu putință, în fața reprezentanților presei internaționale. Cum – și eventual de ce – a fost el descoperit brusc, în România și Moldova, după trei săptămîni?

În cursul zilei de ieri, pe un cont cvasi-anonim de Youtube, aparținînd unui anume @MrLocaljuju, cu doar 16 urmăritori înscriși, a fost postat un fragment dintr-un discurs rostit de Orban, cu subtitrări în engleză. Fără niciun fel de informații legate de momentul și cadrul susținerii lui. Putea să fie, teoretic, și după invadarea Crimeii, din 2014.

La foarte scurt timp apare materialul Digi24, cu traducerea în română a subtitrărilor amintite, preluate azi de restul presei.

Care text sună așa:

„O mare parte din Europa este deja implicată în acest război. S-au lăsat atrași în război. Cei care transportă arme sunt parte din război. Cel puțin până la glezne. Cei care antrenează soldații uneia dintre părți sunt băgați în asta până la genunchi. Aceia care nu doar antrenează soldați, dar oferă ajutor operațional… Cei care antrenează trupe sunt legați de acest război. Dacă pentru un an întreg una dintre tabere este finanțată… Nu doar cheltuielile militare, dar și cele guvernamentale. Așa cum face Uniunea Europeană cu 18 miliarde de euro. Asta înseamnă că ești în război până la brâu. Sper din suflet că Europa să nu se bage în treaba asta până la gât. Ungaria a reușit să stea deoparte complet de toate astea. Și am reușit să facem asta în ciuda presiunii internaționale. Punctul nostru de vedere este că un armistițiu trebuie semnat imediat. Trebuie să avem de îndată negocieri de pace și trebuie să găsim pacea”.

Problema e, cum spuneam, data susținerii acestui discurs. Care este miercuri, 21 decembrie 2022. E vorba de discursul rostit de premierul ungar într-o conferință internațională de presă susținută la guvern, în care Orban a prezentat bilanțul guvernării sale pe anul 2022. Cam ce ar fi trebuit să facă și al nostru Ciucă, dar era ocupat cu vacanțele în Coreea de sud.

Un discurs de peste două ore, postat pe siteul guvernului ungar și pe pagina de Facebook a lui Orban, în care la un moment dat apare acest fragment:

„Punctul de vedere maghiar este că, dacă vrei să eviți participarea la un război, nu te lăsa târât într-un război. Cred că cea mai mare parte a Europei este deja în acest război, fiind târâtă în el. Oricine furnizează arme este în acest război – cel puțin până la glezne. Oricine îi antrenează pe soldații uneia dintre părțile în conflict se află până la genunchi în ea și oricine nu doar antrenează soldați individuali, ci oferă și pregătire operațională sau de conducere este în război până la brâu. Și oricine finanțează în totalitate nu numai cheltuielile militare, ci și costurile de funcționare a statului uneia dintre părțile beligerante – așa cum face acum UE în valoare de 18 miliarde de euro – este în război până la gât. Sper foarte mult ca Europa să nu ajungă până la gât în ​​acest război. În orice caz, Ungaria a reușit – în ciuda presiunii internaționale mari – să rămână în afara tuturor acestor lucruri și să mențină poziția potrivit căreia ceea ce este nevoie este o încetare imediată a focului, discuții de pace imediate și pacea însăși”.

Este exact fragmentul care, într-o traducere mult mai aproximativă, face turul presei drept mare și îngrijorătoare noutate, de 24 de ceasuri încoace.
Foarte interesant, pe 21-22 decembrie, presa de la noi a acordat spații destul de largi conferinței lui Viktor Orban, fără a sufla o vorbă despre povestea cu instruirea de ucraineni șamd.

Cum s-a scos subiectul după trei săptămîni de la naftalină, strict grație unui cont obscur de Youtube, cum se explică răspîndirea atît de rapidă în pofida absenței unor date elementare, rămîn întrebări grele, dar care în mod cert nu vor căpăta vreun răspuns. 

articolul original.

Viktor Orban critică dur ajutorul Europei pentru Ucraina: „Asta înseamnă că ești în război până la brâu”

9 January 2023 at 07:41
image

Viktor Orban a susținut un nou discurs pro rus, care a dat naștere la îngrijorări în rândul liderilor europeni. Acesta a afirmat că statele europene sunt deja în război până la brâu și speră că nu vor intra până la gât.

Orban a declarat că cei care ajută Ucraina în războiul cu Rusia se află în război.

„O mare parte din Europa este deja implicată în acest război. S-au lăsat atrași în război. Cei care transportă arme sunt parte din război. Cel puțin până la glezne. Cei care antrenează soldații uneia dintre părți sunt băgați în asta până la genunchi”, spune Viktor Orban.

„Aceia care nu doar antrenează soldați, dar oferă ajutor operațional… Cei care antrenează trupe sunt legați de acest război. Dacă pentru un an întreg una dintre tabere este finanțată… Nu doar cheltuielile militare, dar și cele guvernamentale. Așa cum face Uniunea Europeană cu 18 miliarde de euro. Asta înseamnă că ești în război până la brâu. Sper din suflet că Europa să nu se bage în treaba asta până la gât“, mai spune el.

„Ungaria a reușit să stea deoparte complet“

Premierul ungar susține că țara sa este neutră și că trebuie încheiat cât mai repede un armistițiu.

„Ungaria a reușit să stea deoparte complet de toate astea. Și am reușit să facem asta în ciuda presiunii internaționale. Punctul nostru de vedere este că un armistițiu trebuie semnat imediat. Trebuie să avem de îndată negocieri de pace și trebuie să găsim pacea“, susține el.

Orban nu sta în calea lui Putin

Viktor Orban nu a renunțat la relațiile sale bune cu Moscova, comportându-se ca o trompetă a Kremlinului. Premierul ungar nu a pus în aplicare sancțiunile dispuse la nivel internațional împotriva Rusiei, Ungaria beneficiind în continuare de gazul rusesc.

Premierul ungar Viktor Orban şi foştii şefi de guvern Silvio Berlusconi şi Gerhard Schröder sunt singurii politicieni din Uniunea Europeană care au primit anul acesta urările de Crăciun şi Anul Nou ale lui Vladimir Putin.

La sfârșitul anului trecut, Orban a blocat din nou prin drept de veto un pachet financiar pentru Ucraina în valoare de 18 miliarde de euro.

Potrivit analiștilor, liderul de la Budapesta caută prin presiunile pe care le face să obţină deblocarea fondurilor europene destinate ţării sale, la care Ungaria şi-a pierdut accesul după ce Comisia Europeană a stabilit că în ţară a avut loc un puternic declin al democraţiei şi o agravare a fenomenului corupţiei, potrivit Adevărul.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Viktor Orban, discurs putinist: „Sper din suflet că Europa să nu se bage în treaba asta până la gât”

9 January 2023 at 05:17
image

Premierul ungar Viktor Orban a susținut, recent,  un discurs putinist, în care a afirmat că statele europene sunt deja în război până la brâu și speră să nu fie nevoite să intre până la gât în acest conflict. Politicianul a adoptat retorica Moscovei, afirmând că este ultimul aliat al lui Putin din Europa.

Ungaria a reușit să stea deoparte

„O mare parte din Europa este deja implicată în acest război. S-au lăsat atrași în război. Cei care transportă arme sunt parte din război. Cel puțin până la glezne. Cei care antrenează soldații uneia dintre părți sunt băgați în asta până la genunchi.

Aceia care nu doar antrenează soldați, dar oferă ajutor operațional… Cei care antrenează trupe sunt legați de acest război. Dacă pentru un an întreg una dintre tabere este finanțată… Nu doar cheltuielile militare, dar și cele guvernamentale.

Așa cum face Uniunea Europeană cu 18 miliarde de euro. Asta înseamnă că ești în război până la brâu. Sper din suflet că Europa să nu se bage în treaba asta până la gât. Ungaria a reușit să stea deoparte complet de toate astea.

Și am reușit să facem asta în ciuda presiunii internaționale. Punctul nostru de vedere este că un armistițiu trebuie semnat imediat. Trebuie să avem de îndată negocieri de pace și trebuie să găsim pacea”, a declarat premierul ungar.

Viktor Orban, victorie confortabilă la ultimele alegeri din Ungaria

Cunoscut pentru declarațiile controversate, liderul Fidesz câștiga la începutul lunii aprilie un al patrulea mandat consecutiv de premier al Ungariei, la capătul unei campanii dominate de poziția sa controversată în legătură cu invazia Rusiei în Ucraina, moment în care ținea un discurs în care a părut să îl ironizeze inclusiv pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Guardian.

„Victoria este una de ținut minte, poate chiar pentru tot restul vieților noastre, deoarece am avut cea mai largă (gamă de adversari) de învins. Stânga de acasă, stânga internațională, birocrații de la Bruxelles, banii imperiului Soros, mass-media internațională și chiar și președintele ucrainean până la urmă”, declara Viktor Orban, în râsetele mulțimii prezente.

articolul original.

Viktor Orban, la catafalcul lui Benedict al XVI-lea. Vaticanul anunță cum se va desfășura înmormântarea fostului papă

3 January 2023 at 21:30
By: -
image

Zeci de mii de persoane, între care premierul Ungariei, Viktor Orban, i-au adus marţi un omagiu fostului papă Benedict al XVI-lea, în a doua zi în care trupul său a rămas expus în Bazilica Sfântul Petru pentru ca publicul să-şi ia rămas bun.

Între timp, Vaticanul a anunţat că funeraliile – care vor avea loc joi – vor fi similare cu cele ale unui papă în funcţie, inclusiv o înmormântare în trei sicrie.

Premierul ungar Viktor Orban, care, la fel ca Benedict, a cerut protejarea rădăcinilor creştine ale Europei, s-a aflat printre cele aproximativ 70.000 de persoane care i-au adus un omagiu la Bazilica Sfântul Petru, după ce luni au venit în jur de 65.000 de credincioşi.

Deoarece Benedict nu mai era pontif în funcţie când a murit, delegaţiile oficiale participante la funeralii au fost limitate la cele din Italia şi Germania natală.

Printre cei aşteptaţi să participe în calitate privată se numără preşedinţii Poloniei şi Ungariei şi monarhii Spaniei şi Belgiei.

Papa Francisc va prezida joi funeraliile lui Benedict în Piaţa Sfântul Petru, în faţa unei mulţimi care, potrivit estimărilor poliţiei de la Vatican, va fi de ordinul zecilor de mii de persoane.

Benedict a fost depus în Bazilica Sfântul Petru fără niciun fel de însemne papale, cum ar fi toiagul de argint cu crucifix, sau paliul, o bucată de ţesătură din lână purtată de papi şi de episcopi în jurul gâtului pentru a semnifica rolul lor de păstori ai turmelor lor. Papii sunt, totodată, episcopi ai Romei. Decizia de a nu avea aceste însemne în timpul expunerii publice pare să fi fost luată pentru a sublinia faptul că Benedict nu mai era papă atunci când a murit.

Însă liturghia pentru slujba de înmormântare de joi se va baza în mare parte pe cea pentru un papă în funcţie, cu unele modificări minore, în special în ceea ce priveşte rugăciunile, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Matteo Bruni.

În sicriul lui Benedict vor fi aşezate paliuri, alături de monede şi medalii bătute în cei opt ani de pontificat şi un tub de plumb sigilat care va conţine un act scris în latină ce descrie pontificatul său - toate acestea fiind obişnuite pentru funeraliile papilor.

Aşa cum este tradiţional pentru papi, trupul lui Benedict va fi aşezat într-un sicriu de chiparos, care va fi transportat în afara Bazilicii Sfântul Petru şi în piaţă pentru funeralii.

Ulterior, aşa cum este de asemenea tradiţia, acesta va fi aşezat într-un sicriu de zinc şi apoi ambele vor fi aşezate într-un alt sicriu din lemn.

Benedict va fi înmormântat, conform dorinţei sale, în acelaşi loc din criptele de sub Bazilica Sfântul Petru unde a fost înmormântat iniţial Papa Ioan Paul al II-lea în 2005, înainte ca trupul său să fie mutat într-o capelă din bazilică în 2011.

În ceea ce-l priveşte pe Papa Francisc, suveranul pontif şi-a continuat activitatea normală de când Benedict al XVI-lea a murit sâmbătă, la vârsta de 95 de ani. El a avut seria obişnuită de audienţe şi întâlniri, luni şi marţi, iar miercuri îşi va ţine audienţa generală săptămânală.

Moartea lui Benedict, care în 2013 a devenit primul suveran pontif din ultimii 600 de ani care s-a retras în loc să domnească pe viaţă, ar putea face ca orice decizie de a părăsi funcţia să fie mai uşoară pentru Francisc şi pentru Biserică, care a întâmpinat în aceşti ani dificultăţi în a avea „doi papi".

articolul original.

Lőrinc Mészáros, cu ajutorul căruia Viktor Orbán controlează o parte din presa maghiară, nu mai este cel mai bogat om din Ungaria

2 January 2023 at 13:42

[unable to retrieve full-text content]Omul de afaceri și mogulul de presă Lőrinc Mészáros, intermediarul principal al „afacerilor cu presa maghiară” în serviciul Guvernului Orbán, nu mai este cel mai...

articolul original.

Ion Cristoiu: 2022 pe plan extern. Topul primelor cinci evenimente care au făcut Istorie

31 December 2022 at 13:15
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a vorbit despre cele mai importante evenimente petrecute în anul 2022.

1) Rusia atacă Ucraina la ora 5:30, în dimineața zilei de 24 februarie 2022

Am simțit nevoia să menționez nu numai ziua, ci și ora la care s-a declanșat atacul, pentru că e vorba, indiscutabil, de unul din marile evenimente ale secolului al XXI-lea. Indiferent de rezultatul Războiului, ora 5.30, 24 februarie 2022, va fi în toate cărțile de Istorie a lumii, la începutul rîndului întîi al capitolului Războiul din Ucraina. La scurt timp, după aflarea vestei, pe la 9 și ceva dimineața, am intervenit în regim de Breaking News în Jurnalul meu video pentru a-mi avertiza telespectatorii: Obișnuiți-vă cu gîndul! Din această dimineață, viața va fi altfel!

Așa a fost, pot spune acum, la finele lui 2022.
Au trecut de la declanșarea Războiului 10 luni. Zece luni în care s-au petrecut atît de multe evenimente în și în legătură cu conflictul violent din Europa încît le-am putea subsuma definiției de Accelerare a Istoriei.

Nu știm ce se va întîmpla de acum încolo în Războiul din Ucraina. Acum, la finele lui 2022, știind deja ce s-a întîmplat, putem spune că deocamdată Rusia e victorioasă.
A reușit să cucerească și să anexeze 20% din teritoriul Ucrainei, fără o declarație de Război și, prin asta, fără o mobilizare a tuturor forțelor umane și materiale. Anunțată cu surle și trîmbițe de presa occidentală , presă devenită constelație de fițuici de război, contraofensiva Ucrainei, declanșată oficial la finele lui august, a eșuat. Succesul contraofensivei ar fi însemnat ca acum, în decembrie 2022, cel puțin o jumătate din teritoriul cucerit de ruși să fie eliberat. E drept, Ucraina a eliberat cîteva localități și un petic de pămînt. În sine, se poate mîndri cu o victorie. Prin raportare la obiectivul anunțat de Volodîmîr Zelenski seară de seară, în podcastul care ține loc de contraofensivă pe teren, nu înseamnă nimic. Obiectivul Rusiei a fost chiar din debutul Războiului cucerirea teritoriului ucrainean dominat de ruși și anexarea acestuia. După ce și-a atins obiectivul, Moscova a trecut în apărare. Pentru păstrarea teritoriului cucerit, Rusia folosește strategia de paralizare prin loviturilor năprasnice administrate Ucrainei de la distanță. Repet, e vorba de situația de pe teren la finele lui 2022. Nu resping posibilitatea ca Ucraina în 2023 să recucerească teritoriile pierdute din 2014 pînă acum și să-i azvîrle pe ruși în Mare. Cum nu resping posibilitatea ca Războiul Occident – Rusia să devină din Război Rece – Război fierbinte. Avem astfel un prim efect istoric al Războiului din Ucraina: Harta Europei s-a schimbat. Ucraina a rămas fără 20% din teritoriu, Rusia și-a mărit teritoriul cu 20%.

Sînt multe efecte istorice ale Războiului de pînă acum. Pînă și o carte ar fi insuficientă pentru a le trece în revistă.
Ne vom rezuma la cîteva, mai importante:

  • a) Clătinarea ordinii planetare de după Căderea comunismului, în care America învingătoare în Război a rămas singura superputere a Planetei. America n-a pierdut această poziție. Numai că întîia oară după 1990, această poziție e pusă sub semnul întrebării.
  • b) Căderea Europei occidentale la nivelul de a cincea roată la căruța Americii. Înainte de Război, Europa Occidentală aspira la postura de concurent al Americii în cadrul unei lumi multipolare. UE își făcuse o politică externă proprie. Germania și Franța invocau o Armată Europeană. Visul unei Europe Occidentale care să-și spună cuvîntul pe plan mondial s-a prăbușit. Europa Occidentală s-a aliniat pe post de batalion în Coaliția condusă de America.
  • c) Confirmarea spectaculoasă a Europei de Est ca pod al Americii în Europa și în UE. Polonia, România, Statele baltice au devenit instrumente ale Americii. Atît în Războiul cu Federația Rusă, cît și în confruntarea discretă cu Europa de Vest. Spre deosebire de țările occidentale America trece în plan secund, cînd e vorba de protectorate, statul de drept, în favoarea rolului de bază militară. Prin urmare, Războiul din Ucraina a dus la o înrăutățire a democrației în România, în Polonia.
  • d) Compromiterea totală a marii Prese Occidentale. În timpul Pandemiei, Marea Presă Occidentală a fost un simplu mijloc de Propagandă al Puterii, practicînd pe scară largă Fake news-ul. Războiul din Ucraina a transformarea Marea Presă din instrument al Propagandei medicale în instrument al Propagandei militare.
  • e) Prăbușirea ONU. La fel ca și Liga Națiunilor înainte de Al Doilea Război, ONU a devenit o instituție paralizată și prin asta inutilă. Ar fi cazul să-i fie proclamat oficial Decesul.
  • f) Victoria direcției asiatice în fața direcției europene ca urmare a sancțiunilor aplicate Moscovei. E un moment din Istoria Rusiei în care se optează pentru teza Rusia aparține Asiei și nu Europei. Asta înseamnă că Europa nu va mai putea apela ca pînă la Război la Rusia pentru rezolvarea unor probleme precum terorismul, migrația.

2) Realegerea lui Xi Jingping ca președinte al Partidului Comunist Chinez

Așa cum am scris la vremea respectivă, cine conduce PCC, conduce China. Xi Jinping conducea China la vremea Congresului de două mandate de cinci ani. Teoretic, la Congres trebuia înlocuit. Partidul și China au fost de acord ca el să fie reales, grație unor modificări de statut și de Constituție. Alegerea unui nou lider ar fi slăbit China cel puțin prin perioada de frămîntări tipice schimbărilor la vîrf. PCC și China au considerat că o asemenea perioadă trebuie evitată în acest timp cînd China e angajată alături de Rusia, în bătălia pentru noua ordine planetară.

3) Victoria lui Victor Orban în alegerile parlamentare din Ungaria, în 3 aprilie 2022

Așa cum am scris la vremea respectivă, victoria lui Victor Orban e o palmă dată birocrației de la Bruxelles. Evident, UE a încercat să influențeze alegerile chiar în chip fățiș. N-a reușit. S-a dovedit astfel că Birocrația de la Bruxelles nu mai poate face orice. Realitate confirmată de blocarea de către Austria a admiterii în Schengen a României și Bulgariei.

4) Scandalul de corupție de la Parlamentul european

Chiar dacă în România el a fost neglijat, Scandalul va avea efecte grave asupra încrederii cetățenilor europeni în UE. Asta și pentru că Birocrația de la Bruxelles n-a dat nici un semn că-și recunoaște eșecul și că trebuie să ia măsuri. Absența măsurilor va adînci neîncrederea cetățenilor europeni în Comisia Europeană, în Parlamentul European și chiar în UE.

5) Referendumul de alipire a teritoriilor cucerite de Rusia de la Ucraina

A fost pentru Războiul din Ucraina un moment de cotitură. Cîtă vreme teritoriile erau doar cucerite militaricește, se mai putea spera într-o cedare a Rusiei la negocieri în genul:
Teritorii cucerite în 2022 în schimbul Crimeii.

Anexarea face dificile, dacă nu imposibile, negocierile. Pe de o parte, pentru că Ucraina, nu-și poate permite să piardă 20% din teritorii. Pe de alta pentru că Rusia nu-și permite să renunțe la ele.
Pentru Occident anexarea a semnalat că Federația Rusă nu dă înapoi.

Topul primelor cinci evenimente care s-a dovedit simple plesnituri mediatice

1) Nominalizarea Giorgiei Meloni ca prim ministru al Italiei

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur, evenimentul s-a dovedit o simplă plesnitoare mediatică. Nimic din ceea ce făgăduia Meloni în campanie stîrnind frisoane birocrației de la Bruxelles nu s-a întîmplat. Se confirmă bănuiala că victoria așa-zisei Extreme Drepte în Italia a fost o Operațiune a Sistemului care și-a propus prin asta să compromită Suveranismul. Cine ca mai vota în Italia pentru un partid suveranist după ce ajuns la putere, partidul lui Meloni nu și-a îndeplinit niciuna din bubuitoarele făgăduieli electorale.

2) Vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan

Urmărită de întreaga planetă ca o provocare a Chinei la Război, vizita n-a avut nici un efect asupra Istoriei. Tentativa de pupare a mîinii lui Zelenski a egalat vizita în plan mediatic.

3) Alegerile legislative din SUA

Profețite ca un moment de cotitură în Istoria Americii și a Lumii, alegerile din SUA n-au schimbat nimic în politica externă și internă a Americii. Și nu pentru că republicanii n-au cîștigat la scor, ci pentru că Statul paralel, cel care l-a dat jos pe Donald Trump, e cel care conduce America. Și dacă ar fi învins la scor republicanii, tot nu s-ar fi schimbat ceva în politica Americii, dictată de statul din dosul perdelei.

4) Ucraina și Moldova primesc statutul de țări candidate la UE

Văzută la vremea respectivă ca un cutremur în politica europeană, decizia n-a avut nici un efect în realitate.
Nu de alta, dar mai toate țările nemembre ale UE sînt ademenite cu perspectiva admiterii în UE.

5) Moartea Reginei Elisabeta a II-a

Uriaș spectacol mediatic, moartea Reginei n-a reușit să influențeze nici măcar poziția Casei Regale în viața politică a Angliei, d-apoi viața politică a țării. După ce-a devenit Rege, Charles s-a dovedit mai mediocru decît pe vremea cînd pretindea succesiunea. Ce-o fi făcînd el de cînd a ajuns Rege? Împletește vreun ciorap de lînă?”, a scris Ion Cristoiu pe blogul său.

articolul original.

Ucraina îl acuză pe Viktor Orban de lipsă de respect

28 December 2022 at 06:36
By: -
image

Premierul ungar Viktor Orban a fost aspru criticat de Ministerul de Externe ucrainean, potrivit unor remarci publicate marţi pe site-ul ministerului.

Declaraţiile premierului Orban „demonstrează o desconsiderare patologică faţă de Ucraina şi poporul ucrainean care luptă împotriva agresiunii ruse”, a indicat ministerul ucrainean acuzându-l pe liderul ungar de „miopie politică”.

Comentariile au survenit ca răspuns la o declaraţie a premierului Orban, potrivit căreia războiul s-ar putea încheia dacă Statele Unite ar înceta furnizarea de arme către Ucraina.

Orban a lucrat în acest fel spre înfrângerea Ucrainei, chiar dacă aceasta ar spori pericolul agresiunii ruse îndreptate către Ungaria, a spus ministerul. "Liderul ungar ar trebui să se întrebe dacă vrea pace", a menţionat sursa citată.

Într-un interviu acordat anterior premierul Orban a declarat: "Ucraina poate să continue luptând doar atât timp cât Statele Unite îi sprijină cu bani şi arme. Dacă americanii doresc pace, atunci va fi pace".

Relaţiile dintre cele două state vecine sunt tensionate. Orban a încercat în mod repetat să blocheze sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina şi sancţiunile impuse Rusiei, notează dpa.

articolul original.

Ucraina pune tunurile pe Viktor Orban: ‘Declarațiile prim-ministrului demonstrează disprețul său patologic față de Ucraina’

27 December 2022 at 21:15
image

Ministerul ucrainean al afacerilor externe l-a acuzat pe premierul Ungariei de „miopie politică” și spune că declarațiile lui Viktor Orban „demonstrează disprețul său patologic față de Ucraina”, transmite Ukrinform.

Kievul a făcut aceste comentarii în replică la o serie de afirmații ale lui Viktor Orban.

„Declarațiile prim-ministrului Ungariei demonstrează disprețul său patologic față de Ucraina, care rezistă agresiunii ruse, precum și propria sa miopie politică. Până la urmă, înfrângerea Ungariei în război, pe care o cere indirect Viktor Orban, ar conduce la o amenințare directă de agresiune rusă pentru Ungaria și ungari”, spune Ministerul ucrainean al afacerilor externe.

Instituția consideră că premierul ungar ar trebui să se întrebe pe sine însuși dacă își dorește într-adevăr pace.

„Dacă răspunsul este afirmativ, trebuie să își folosească legăturile strânse cu Moscova astfel încât aceasta să oprească agresiunea împotriva Ucrainei și să își retragă trupele”, a adăugat ministerul ucrainean.

Într-un interviu, Viktor Orban a confirmat că, în viziunea Ungariei, este necesară o încetare a focului în războiul din Ucraina, urmată de negocieri de pace, și a declarat că Ucraina poate continua să lupte doar atât timp cât SUA o susține cu bani și arme, conform b1tv.ro

articolul original.

Consiliul Naţional Secuiesc vrea autonomie teritorială. Din nou

27 December 2022 at 11:38
image

Preşedintele CNS, Balázs Izsák, i-a trimis o scrisoare premierului Nicolae Ciucă în care îi readuce aminte de angajamentele luate de țara noastră, în 1993, când a devenit membră a Consiliului Europei. Atunci, a spus el, România s-a angajat să fundamenteze politica în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, să restituie proprietăţile naţionalizate ale bisericilor şi să permită înfiinţarea şi funcţionarea şcolilor bisericeşti. Liderul CNS susține că demersul său vine în sprijinul aderării noastre la spațiul Schengen.

Recomandarea 1201/1993, prin care România a fost acceptată ca membru al Consiliului Europei, prin Avizul 176/1993, prevede angajamentul de fundamentare a politicii în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, pe principiile definite în document. De asemenea, articolul 11 din recomandare spune că regiunile unde sunt majoritare persoanele aparţinând unei minorităţi naţionale au dreptul de a avea administraţii locale autonome adecvate sau să beneficieze de un statut special, corespunzător situaţiei istorice şi teritoriale specifice şi conforme cu legislaţia naţională a statului.

,,Acest lucru înseamnă, în esenţă, autonomia teritorială. Solicităm ca aceste angajamente să fie onorate, demonstrând astfel că criteriile de aderare la Schengen vor fi respectate pe termen lung”, a declarat Balázs Izsák, citat de hirado.hu.

Acesta a precizat că dorește să prezinte lumii o ţară care îşi respectă pe deplin şi cu bună credinţă angajamentele internaţionale.

În conferința de presă susținută la Sfântu Gheorghe, politicianul a ținut să reamintească momentul de după aderarea României la Consiliul Europei, când fostul preşedinte Ion Iliescu ar fi negat obligativitatea Recomandării 1201/1993. Atunci, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei ar fi adoptat o hotărâre în care era precizat caracterul obligatoriu al angajamentelor asumate de statele membre.

Balázs Izsák a mai spus că va trimite scrisoare şi preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului României, deoarece îndeplinirea angajamentelor implică şi proiecte legislative. Totodată, el a adăugat că CNS a inițiat un proiect pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, dar acesta a fost respins de mai multe ori de Parlamentul României.

,,Dacă o resping, atunci să ne explice cum intenţionează să îndeplinească angajamentele articolului 11 din Recomandarea 1201. Îi vom asculta. Aşteptăm sugestiile domniilor lor. Noi avem o propunere, noi avem o viziune, dânşii au un angajament. Pentru acest angajament trebuie să aibă şi o viziune proprie”, a explicat Balázs Izsák.

Balázs Izsák a anunţat că scrisoarea adresată prim-ministrului conține documente, pe 108 pagini, și a adăugat că este conştient de faptul că aderarea la Schengen nu este condiţionată de drepturile minorităţilor.  Totuși, a ținut să reamintească faptul că aderarea României la Consiliul Europei a fost o condiţie pentru aderarea la spaţiul euro-atlantic.

Este știut că, încă din 2016, guvernul de la Budapesta a alocat zeci de milioane de euro cluburilor sportive din Harghita, Covasna și Mureș. Au fost construite arene sportive, au fost create academii, s-a investit în infrastructura și în oamenii din regiunea cunoscută drept Ținutul Secuiesc.

Investiții, în sportul românesc, de peste 83 de milioane de euro, potrivit index.hu

Însuși premierul Viktor Orbán a fost interesat în special să acorde sprijin financiar pentru hochei și fotbal. Suma este semnificativă față de alte tipuri de investiții în zonă, așteptate de mulți ani, să vină de la autoritățile de la București.

Ministrul Sportului, Eduard Novak, nu consideră o problemă intonarea Imnului Ținutului Secuiesc în cadrul competițiilor sportive din România. Acesta a comentat, la o conferință de presă, faptul că la unele evenimente sportive din România se intonează Imnul Ținutului Secuiesc. Răspunsul oferit de Eduard Novak poate fi considerat de-a dreptul revoltător.

„Domnul meu, e o regiune (n.r. – Ținutul Secuiesc) unde majoritar se vorbește în limba maghiară, e tradiția noastră, nu deranjăm pe nimeni cu nimic. E foarte normal să se cânte Imnul Ținutului Secuiesc, este respectat și prin Constituție și e tradiția noastră”, a spus acesta, citat de gsp.ro.

Intonarea Imnului Ținutului Secuiesc, o obișnuință la competițiile sportive din România

În septembrie, Tanczos Barna, ministrul Mediului, a îngenuncheat alături de jucătorii clubului de hochei, Miercurea Ciuc, la intonarea Imnului Ținutului Secuiesc. Evenimentul a avut loc la meciul de hochei din Cupa României, câștigată de Sport Club Miercurea Ciuc în fața celor de la Steaua cu 5-0.

În mai, tot la hochei, a avut loc un moment scandalos, de această dată la o competiție internațională. Naționala masculină a României, alcătuită în mare parte din hocheiști români de etnie maghiară, au cântat, alături de naționala Ungariei, Imnul Ținutului Secuiesc la Campionatul Mondial din Slovenia! Și tot în mai, dar la fotbal, după finala Cupei României U19, Csikszereda – Sepsi 1-0, fotbaliștii celor două formații s-au aliniat în fața galeriei, au intonat Imnul Ținutului Secuiesc și au fluturat drapelul regiunii.

Așa-numitul Ținut Secuiesc este un teritoriu format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș, județele cu cele mai mari procentaje de populație de etnie maghiară din România: Harghita (85,2%), Covasna (73,7%), Mureș (38,1%).

Etnicii maghiari din Ținutul Secuiesc militează pentru o autonomie sporită față de celelalte provincii, iar autoritățile centrale, de la București, consideră că pretențiile sunt anticonstituționale și nu iau considerare niciun proiect de autonomie teritorială pe baze etnice.

articolul original.

Impozite pentru cei bogați. Viktor Orban nu se lasă: Ungaria introduce o taxă pe profiturile extraordinare ale producătorilor de medicamente

25 December 2022 at 18:15
image

Guvernul ungar condus de Viktor Orban a decis să introducă o taxă pe profiturile extraordinare ale producătorilor de medicamente, taxă care va fi bazată pe veniturile lor nete realizate în 2022 şi 2023.

Nivelul taxei creşte progresiv în funcţie de cifra de afaceri şi va fi de 8% pentru veniturile nete de peste 150 de miliarde de forinţi (398,36 milioane de dolari).

Producătorii de medicamente vor trebui să plătească anul următor noua taxă pe profiturile extraordinare, atât pentru anul 2022 cât şi pentru anul 2023, arată un decret guvernamental, informează Reuters, citează agerpres.ro.

Vezi și:

Lovitură cruntă pentru Viktor Orban! Uniunea Europeană reține toate fondurile de coeziune ale Ungariei

articolul original.

Lovitură cruntă pentru Viktor Orban! Uniunea Europeană reține toate fondurile de coeziune ale Ungariei

24 December 2022 at 14:45
image

Lovitură dură pentru Viktor Orban! Comisia Europeană (CE) nu va acorda Ungariei cele 22 miliarde de euro sub formă de fonduri de coeziune care îi revin până când Budapesta nu va garanta că programele de utilizare a acestora respectă Carta Europeană a Drepturilor Fundamentale în materie de independenţă judiciară, legi ale educaţiei, libertate academică şi dreptul la azil.

Este vorba totuşi despre un proces diferit de mecanismul de condiţionalitate prin care Budapestei îi vor fi blocate 6,3 miliarde de euro din aceste fonduri, aferente unui număr de trei programe de coeziune, până când aceasta va aplica 17 măsuri convenite pentru a garanta respectarea statului de drept.

Executivul comunitar a aprobat joi acordul de asociere cu Ungaria pentru plata fondurilor sale de coeziune – o procedură esenţială pentru toate statele membre – în care Budapesta include o „foaie de parcurs” pentru îmbunătăţirea transparenţei în licitaţiile publice, lupta împotriva corupţiei, fraudei şi conflictelor de interese şi îmbunătăţirea capacităţii administrative.

Această cale are legătură cu angajamentele pe care Bruxellesul le-a cerut guvernului ungar pentru a-i aproba planul de redresare – pentru care Budapesta are dreptul la 5,8 miliarde de euro – şi pentru a putea debloca cele 6,3 miliarde de euro din fonduri de coeziune, îngheţate pentru moment de Consiliu.

Bruxelles a dat undă verde acordului de asociere după ce a evaluat că sunt îndeplinite criteriile pentru acesta, cum ar fi ca programele să ţină cont de recomandările anuale ale Comisiei Europene. Însă, în momentul implementării cheltuielilor trebuie îndeplinite o serie de „condiţii favorabile” pentru a putea solicita plăţi de la Uniune.

Printre aceste condiţii se numără şi ca programele să garanteze respectarea Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale, lucru care nu se întâmplă în cazul Ungariei, potrivit Bruxellesului.

Mai exact, Comisia subliniază că legea pentru protecţia minorilor – care, printre altele, interzice difuzarea de conţinut privind homosexualitatea în şcoli -, „riscurile grave pentru libertatea academică şi dreptul la azil au un impact concret şi direct asupra respectării Cartei” în implementarea unor programe de coeziune şi a Fondului pentru azil şi migraţie.

În ceea ce priveşte independenţa judiciară, Bruxellesul consideră că această condiţie este îndeplinită întrucât Ungaria s-a angajat în cadrul planului său de redresare să adopte reforme pentru rezolvarea deficienţelor în primul trimestru al anului 2023, care va permite şi respectarea Cartei Drepturilor.

Totuşi, Budapesta va trebui să explice cum intenţionează să îndeplinească această condiţie în domeniile educaţiei şi azilului.

În ciuda reţinerii fondurilor până la respectarea Cartei, aprobarea acordului de asociere va permite Ungariei să înceapă implementarea programelor de coeziune şi să primească banii corespunzători sprijinului tehnic şi prefinanţării, echivalentul a aproximativ 1,5% din fonduri, au explicat pentru EFE surse comunitare, citează agerpres.ro.

articolul original.

Profilerul H.D. Hartmann la „Dezbaterea Zilei” – BZI LIVE despre întâlnirea de la București cu președintele României cu Viktor Orban și Ursula von der Leyen

19 December 2022 at 15:00
image

H.D. Hartmann a explicat în cea mai nouă ediție a emisiunii „Dezbaterea Zilei”  de la BZI LIVE ce presupune acest acord de energie semnat sâmbătă, 17 decembrie, la București de Ursula von der Leyen și premierul Viktor Orban. Cunoscutul profiler a scos totodată în evidență un aspect ce ci siguranță a scăpat chiar și celor mai iscusiți analiști politici, această funcție de „co-” adoptată de prim-ministrul ungar la adresa României.

Profilerul H.D. Hartmann la „Dezbaterea Zilei” – BZI LIVE

H.D. Hartmann a discutat la „Dezbaterea Zilei” din 19 octombrie, despre dedesubturile semnării Acordului între guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi ce a avut loc sâmbătă, 17 decembrie, la București.

Cunoscutul profiler a subliniat că în urma semnării acestui Acord, România nu se alege cu nimic. Ba mai mult, se pare că ne-am luat angajamentul a de păzi acel cablu de electricitate care pe deasupra, poluează apa Mării Negre. Iar umilință peste umilință, premierul ungar Viktor Orban își cam însușește niște atribuțiuni specifice unui președinte al României…

„În primul rând, sunt două lucruri care trebuie înţelese. Noi din acele cabluri submarine, nu obţinem nimic. Curentul se duce în Ungaria şi apoi este redistribuit în UE. Noi suntem doar geografie. Auzi tu, ce aroganţă, România ‘va asigura securitatea cablului’…

Ca să faci tu un eveniment şi să o aduci pe von der Leyen aici şi să acoperi eşecul Schengen, mi se pare o nenorocire!

Asistăm de câţiva ani la o insinuare din punct de vedere editorial pentru o ‘co-conducere’ a Transilvaniei, asistăm deja la un fel de ‘co-conducători’. Dacă cineva nu a analizat din acest punct de vedere mesajele lui Orban, luările de poziţie, prezenţele sale în Transilvania, acest tip şi sub acest unghi acest tip de mesaje, înseamnă că nu înţelege. Din ce în ce mai mult Budapesta se insinuează că un ‘co-membru’ al conducerii României. Că UE prin măsluirea din 2004 a conducătorilor României a devenit conducătorul României. Prin această dublă coroană de la Cotroceni, se insinuează a treia. Şi eu am o întrebare: amorul în trei mai e măcar la modă?

Auzindu-l pe premierul ungar vorbind despre nedreptatea făcută de Europa României, de fapt el lua o poziţie de co-preşedinte al României, de co-prim-ministru. Această nuanță mă sperie, pentru că ea s-a manifestat imediat după 1918, unde foarte multe din acțiunile Guvernului românesc, indiferent de partidul aflat la putere se luau după negocieri cu Budapesta. De ce? Pentru că scris în documentele internaționale că acest lucru trebuie să se întâmple. Eu am impresia că am început să ne pierdem şi această suveranitate unică dată de Constituția României.

Observăm o ultimă şi reală fază de integrare a intereselor Ungariei la toate nivelele. Noi nu avem integrare europeană, având în vedere că Schengen-ul ne-a fost refuzat. Dar avem o integrare politică şi economică cu Ungaria, de Ungaria ne spune că să facem. Şi noi ne ascundem după cuvântul „apărăm securitatea cablului”… Băi să fiu! Ce securitate aperi, bre? De la cine? Cine vine să îţi taie cablul? Coreenii de nord?”, a spus H.D. Hartmann.

H.D. Hartmann: „Suntem folosiţi pe post de miliţieni, adică suntem geografie”

Invitatul a precizat că această tentativă de a rupe dependența de Rusia, prin ‘sărirea’ ei nu are nici o șansă de izbândă. De altfel, H.D. Hartmann mai spune că în aceste jocuri ale statelor Occidentale, România nu este decât geografie, un pion, sursă de exploatat și piață de desfacere. Clasa politică de la guvernare habar nu are în ce s-a implicat de bunăvoie, de vreme ce și Ungaria vorbește în numele ei… Tupeu.

„Marea Neagră nu este ocean şi oceanul nu adună 3 continente printr-un cablu. Rușii au anunțat un singur lucru: Conducta care trece din Azerbaidjan, pe teritoriul ăla, a fost astăzi blocată. E celebru Azerbaidjan, care nu mai e dictatură pentru europeni, prin care europenii încearcă să ia gazul pe care nu îl mai iau de la ruși.  Știți ce a făcut astăzi Rusia? A zis că este o problemă ecologică, în Caspică. Și au blocat țeava care merge pe teritoriul lor. Nema gaz! Nema!

Dacă îşi imagina cineva că poţi să sari Rusia cu ţevile de gaz, cu acele cabluri care leagă 3 continente… Dacă îşi imagina cineva că aceste lucruri se vor întâmpla, se înşeală amarnic. Dragi guvernanţi români, habar nu aveţi ce înseamnă securitatea unui cablu submarin.

Băi fraţilor, în zona caspică aveţi dictatura peste dictatura şi război după război! „Creşteţi Caspica…”

Noi asigurăm securitatea, ei semnează, dar măcar ne plăteşte cineva sau ne dă curent electric? Nu ne aduce nimic, suntem doar geografie. Dar stai să vezi când o să vină ţevile de gaz din Turcia în vreo 3-4 ani…

“Asigurăm securitatea”… Adică suntem un fel de poliţişti. Noi suntem folosiţi pe post de miliţieni, adică suntem geografie. Suntem crescuţi să dăm muncitori sclavi în UE şi acum să fim miliţieni, să asigurăm securitatea cablului. Şi acum vine von der Leyen să îl sprijine pe Iohannis, pentru că şi-a luat-o cu Schengen-ul.

Asigurăm acum într-un mod foarte clar al co-conducerea Transilvaniei, iar asta este un lucru foarte grav”, a conchis H.D. Hartmann.

articolul original.

Acordul privind parteneriatul strategic în domeniul energiei verzi a fost semnat la Palatul Cotroceni

17 December 2022 at 13:25

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, premierul Georgiei, Irakli Garibashvili, premierul României, Nicolae Ciucă, şi premierul Ungariei, Viktor Orban, au semnat Acordul privind Parteneriatul strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi. Acordul a fost semnat la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis.

România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând

Premierul Viktor Orban, revenit la București după 8 ani, a declarat că decizia luată la ultimul consiliu al JAI a fost „o greșeală” și că România trebuie să fie inclusă cât mai curând în Schengen.

Premierul Viktor Orban a revenit la București după 8 ani Foto presidency.ro

„Vreau să îi mulțumesc președintelui României pentru invitație. Am venit la București după 8 ani și văd dezvoltarea care a avut loc în acești ani și vreau să îmi felicit prietenii din România. Această dezvoltare justifică parteneriatul și intrarea României în Schengen. Decizia noastră a fost nedreaptă în cadrul Uniunii Europene, iar această greșeală ar trebui corectată. România ar trebui să fie inclusă în Schengen cât mai curând. Vreau să vă asigur și să îmi asigur prietenii din România că pot conta pe țara noastră în această speță”, a declarat Viktor Orban.

De asemenea, șeful Executivului de la Budapesta a subliniat că s-a încheiat istoria economiei europene, când importam energie şi materii prime ieftine din Rusia. În context, Orban a arătat că trebuie „condiții efective pentru a realiza conexiunile”, altfel totul rămâne doar un vis.

„Dorim să avem o creştere economică şi securitate. Nu avem însă o strategie nouă şi în această situaţie noi, liderii, trebuie să ne asigurăm că vom asigura popoarelor noastre securitate economică şi energetică. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord că soluţia este de a identifica noi surse de energie regenerabilă pentru Europa. Dar asta rămâne doar un vis până în momentul în care vom avea condiţii efective pentru a realiza conexiunile. Avem în jurul Europei astfel de surse, iar regiunea Mării Caspice este o astfel de regiune”, a spus Orban.

Noul pod din Azerbaidjan către Europa

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a declarat că ţara sa va deveni un furnizor important de energie electrică pentru Europa, în special de energie verde.

Preşedintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev Foto presidency.ro

„Această înţelegere este un pas pentru a crea un coridor pentru energia verde. (…) Azerbaidjanul îşi lărgeşte aria de acţiune geografică furnizând gaz către pieţele europene. Este o situaţie de win-win pentru că Europa are nevoie să-şi întărească securitatea energetică, iar Azerbaidjanul are nevoie de pieţe de desfacere pentru resursele uriaşe pe care le are. Astăzi începem să construim un nou pod din Azerbaidjan către Europa. Ţara noastră va deveni furnizor important de energie electrică către Europa, mai ales de energie verde”, a spus preşedintele Ilham Aliyev.

El a mai arătat că ţara sa a exportat anul trecut 8,2 miliarde metri cubi de gaz către UE, iar anul acesta – 11,3 miliarde metri cubi de gaz.

„Anul viitor vor fi cel puţin 11,6 miliarde metri cubi de gaz“, a informat Ilham Aliyev, amintind de semnarea de către Romgaz a unui acord de livrare de gaz din Azerbaidjan către România începând din ianuarie.

Georgia, puntea naturală între Occident și Asia Centrală

Premierul georgian, Irakli Garibashvili, a arătat în intervenția sa că Georgia, prin amplasamentul său strategic, este puntea naturală dintre Occident și Asia Centrală.

Premierul georgian Irakli Garibashvili Foto presidency.ro

„Problemele geopolitice şi războiul din Ucraina au creat nevoia de diversificare şi de capacitate de a se adapta, mai ales în domeniul energetic. Amplasamentul strategic al Georgiei ne face o punte naturală între Occident şi Asia Centrală”, a arătat premierul georgian, în intervenţia sa.

El a spus că ţara sa investeşte în lărgirea şi modernizarea infrastructurii energetice şi de comunicaţii, în acord cu normativele europene.

Astfel, proiectul cablului submarin prezintă o „perspectivă foarte importantă“. Acest proiect face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.

România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că documentul semnat astăzi „răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi și securitatea energetică”. El a arătat că România este angajată să investească în producția de energie și infrastructura energetică.

Premierul Nicolae Ciucă semnează acordul cvadrilateral Foto presidency.ro

„Acordul răspunde unei nevoi urgente de a spori ponderea energiei verzi şi securitatea energetică. Prezenţa preşedintelui CE subliniază importanţa strategică a acordului din perspectiva UE. În vremuri de criză trebuie să rămânem uniţi, să ne aducem la un loc potenţialul şi resursele noastre. România este angajată să investească în producţia de energie şi infrastructura energetică şi în cooperare cu partenerii noştri să promoveze securitatea energetică pentru noi şi întreaga regiune. Ca o consecinţă, România va juca un rol important ca ţară de tranzit şi ca un hub energetic, oferind alternative vecinilor şi partenerilor noştri din UE, dar şi Republicii Moldova şi Ucrainei. Acordul reprezintă un pas înainte către întărirea cooperării bilaterale pe termen lung în domeniul energetic“, a spus premierul, la Palatul Cotroceni.

El a afirmat că semnarea acestui document reprezintă o „piatră de hotar importantă în cadrul eforturilor UE de a creşte ponderea energiei verzi în lupta împotriva încălzirii globale şi întăririi capacităţii de a face faţă în acest domeniu“.

„Putem astfel să facem faţă mai bine provocărilor cu care ne confruntăm cu toţii în criza energetică exacerbată de războiul neprovocat al Rusiei în Ucraina, de efectele pandemiei, de inflaţie. Piaţa energetică are preţuri mari şi este volatilă în momentul de faţă în toată lumea“, a mai spus premierul.

Ambele maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată mai aproape

Ursula von der Leyen, președinta CE, a arătat că trebuie creat un viitor în ceea ce privește sursele de energie.

Ursula von der Leyen a fost primită la Palatul Cotroceni de președintele Klaus Iohannis Foto presidency.ro

„De la începutul războiului Rusiei am decis să renunţăm la combustibilul fosil de provenienţă rusă şi să diversificăm opţiunile către parteneri fiabili în domeniul energiei, precum cei de la această masă. Şi funcţionează. Uniunea Europeană a fost capabilă să compenseze reducerile de gaz provenit din Rusia. Dar nu vorbim doar de gestionarea unei situaţii geopolitice noi. Este vorba de crearea unui viitor pentru noi în ceea ce priveşte sursele de energie curate, accesibile şi sigure, iar acestea sunt formele de energie regenerabilă”, a arătat Ursula vond der Leyen.

Ea a spus că „acest proiect va conecta cele două maluri ale Mării Negre şi, mai departe, către regiunea Mării Caspice, atât în ceea ce priveşte comunicarea digitală, cât şi energia“.

„Cablul electric de sub Marea Neagră prezintă multiple oportunităţi. Acest proiect ar putea aduce Georgiei, o ţară cu destin european, beneficii considerabile. Ar putea transforma ţara într-un hub de energie electrică şi ar putea-o integra în piaţa de electricitate a UE. Cablul de sub Marea Neagră ar putea transporta electricitate către vecinii noştri din Moldova şi Balcanii de Vest şi desigur către Ucraina. Va ajuta la reconstrucţia sistemului energetic ucrainean şi la reconstrucţia ţării“””, a evidenţiat Ursula von der Leyen.

Ea a concluzionat că, în acest context, „ambele maluri ale Mării Negre nu au fost niciodată mai aproape“.

articolul original.
❌