ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Giorgia Meloni a câștigat doar alegerile din Italia, partea ușoară a bătăliei

26 September 2022 at 09:39

Prezența la vot a fost sub 64%, adică mai slabă cu 10 procente decât la precedentele alegeri. Cu toate acestea, forțele de dreapta au câștigat detașat alegerile. Pe primul loc, Fratelli d’Italia, care a urcat de la 4 procente la ultimele alegeri, la 26% acum, deschizând calea pentru Giorgia Meloni să devină prim-ministru al Italiei!

Dreapta are mâinile legate

Rămâne de văzut, odată alegerile încheiate, în ce măsură Giorgia Meloni a învățat (sau nu) câte ceva din experiențele aliatului Matteo Salvini (Lega)! În primul rând, chiar dacă președintele Sergio Mattarella nu are prea multe „instrumente” la îndemână pentru a schimba rezultatul votului, este el însuși unul din „instrumentele” aflate la dispoziția Comisiei Europene pentru a împiedica accederea la putere a dreptei!

Giorgia Meloni (FdI) ar putea deveni prima femeie prim-ministru al Italiei / Foto: Twitter

Mattarella este trup și suflet alături de establishmentul european, fiind cel mai probabil un adversar redutabil al oricărui guvern de dreapta în Italia, mai ales al unui guvern care ar veni cu propriile proiecte și ar repudia falimentarele proceduri ale UE. Președintele Sergio Mattarella face parte din vechea gardă a politicii italiene care nu mai vorbește o limbă comună cu politicienii mai tineri.

În caz că lucrurile ar decurge fără incidente ciudate, ceea ce ar fi o adevărată surpriză, tot mai rămâne pe listă construirea unui guvern alături de Salvini și Berlusconi, iar diferențele în abordarea diferitelor chestiuni ar putea conduce la negocieri cu final greu de prezis.

„Putin e de vină”

În primul rând, dificile vor fi negocierile legate de Rusia, cei trei protagoniști ai dreptei având viziuni divergente. Dacă Berlusconi și Salvini au o abordare cât de cât realistă în privința Rusiei, Meloni îmbrățișează versiunea „progresistă”, pro-americană, pro-NATO. Ceea ce, automat, duce la discuții despre energie și situația economiei italiene.

Dependența Italiei de gazul rusesc a scăzut la 25% de la 40%, potrivit spuselor fostului premier Mario Draghi, deși cifrele ar trebui luate cu reținere. În general, Italia importă gaz și petrol rusesc în valoare de 12 miliarde de euro pe an, în condițiile în care țara consumă 1.236.628 de barili pe zi. Orice reducere a consumului se reflectă direct în economie, în prețuri și în inflație. Iar de aici, lovește direct în nivelul de trai al italianului de rând.

Dar chiar și fără a ne gândi la cetățeanul obișnuit, ar trebui luat în calcul dependența lui Matteo Salvini de zona din care-și culege voturile, zona industrială a Italiei, care în mod evident nu își dorește nici criză energetică și nici inflație. Va exista aici un nod gordian greu de retezat!

Salvini, considerat „inacceptabil” de americani

Mai e, apoi, faptul că Meloni este susținută de americani. Nu reprezintă nici un secret nici apropierea ei de establishmentul republican, nici de Aspen Institute. Ceea ce, ridică noi bariere majore și, concomitent, explică apetența arătată de Meloni pentru aprovizionarea Ucrainei cu bani și arme, în general chestiuni nesusținute nici de partenerii ei de coaliție, dar nici de electoratul italian.

Cel mai mare coșmar al americanilor este Salvini! Americanii nu îl vor pe Salvini la guvernare. Nu oricine, ci Departamentul de Stat și Blinken, care potrivit cotidianului La Repubblica, consideră că „prezența lui Salvini în guvern nu este acceptabilă”.

Liderul LEGA, Matteo Salvini, continuă să stârnească neliniști profunde progresiștilor / Foto: Twitter

Principala îngrijorare a americanilor în privința lui Salvini o reprezintă faptul că cei de peste ocean îl consideră pe liderul LEGA ca fiind „omul lui Putin”. Povestea nu este nouă, și a dus deja la respingerea Cabinetului Salvini de către Mattarella, la repudierea lui Salvini de către Donald Trump și îmbrățișarea fără rezerve a fostului premier Giuseppe Conte etc.

Nu în ultimul rând, americanii nu văd cu ochi buni nici apropierea lui Salvini de Viktor Orban, ceea ce este hazliu, întrucât Meloni are relații mult mai trainice cu liderul Fidesz decât Salvini! Dar, desigur, acestea nu sunt ingerințe în politica internă a Italiei, ni se pare doar!

Ca lucrurile să fie și mai clare, să nu uităm că amenințarea șefei Comisiei Europene la adresa Italiei s-a făcut din fața unui drapel american și exact de pe continentul american. Iar singurul care a dat și o replică a fost Salvini, nicidecum Meloni!

Nu în ultimul rând, mai există și problema spinoasă a migranților ilegali. Potențiala revenire a lui Salvini la Ministerul de Interne, îngrozește atât Bruxellesul, cât și Washingtonul, dar este în armonie deplină cu viziunile deja exprimate de Giorgia Meloni.

Piețele financiare și BCE

Mai e, apoi, Banca Centrală Europeană! Există diferențe semnificative în abordarea chestiunilor financiare, în funcție de priorități. O politică „Prima l’Italia” – pe modelul Meloni-Salvini, nu concordă deloc cu politicile imaginate de Lagarde, în condițiile în care datoria Italiei este de peste 152% din PIB, în creștere!

Un nou instrument al Băncii Centrale Europene pentru a proteja statele îndatorate de creșterea costurilor împrumuturilor nu a reușit deocamdată să impresioneze investitorii pe piețele financiare, dimpotrivă chiar!

Pe scurt, în cadrul Instrumentului de protecție a transmisiei (TPI), BCE va cumpăra obligațiuni din țări ale căror costuri de împrumut (în raport cu Germania) se află pe creștere, dar fără ca țara să aibă vreo vină.

Pentru a fi eligibilă pentru utilizarea TPI, o țară trebuie să respecte regulile fiscale (suspendate în prezent) ale UE, să nu se confrunte cu dezechilibre macroeconomice majore, finanțele să fie „sustenabile” și să aibă „politici macroeconomice solide și durabile”, conforme cu planurile prezentate UE pentru Fondul de recuperare COVID-19. Iată „instrumente” despre care nici măcar nu vorbea Ursula von der Leyen!

Problema datoriei Italiei, provine din insistența de sorginte totalitară a UE de a deține controlul asupra sistemului politic. Nu e nici o surpriză că problemele de astăzi sunt mult mai grave decât erau în 2011, când Silvio Berlusconi a fost înlăturat de la conducerea țării și înlocuit forțat cu tehnocratul Mario Monti.

Mai către zilele noastre, Mario Draghi nu a făcut decât să agraveze problemele, conducând BCE și (implicit) UE la dobânzi negative timp de aproape un deceniu. Christine Lagarde a fost adusă pentru a menține sistemul, în timp ce „Super Mario” a fost instalat la cârma Italiei pentru a se asigura că țara este legată fedeleș de Comisia Europeană prin fondurile de ajutor COVID. Ca atare, datoriile Italiei au devenit datoriile UE și nu există nici un mecanism prin care acestea ar putea fi rambursate. Singurul „instrument” este hiperinflația, care mai reduce datoriile. Cel puțin aceasta pare să fie viziunea „genială” a cuplului Lagarde – von der Leyen.

Ca atare, viitorul guvern, indiferent de orientare, aici ar trebui să acționeze prioritar: să scape din chingile UE și BCE pentru a putea redresa economia.

Salvini și Meloni ar putea îndrepta politicile Italiei spre dreapta / Foto: Twitter

Deocamdată, fiecare zi aduce facturi suplimentare de achitat, la prețuri tot mai ridicate „din vina lui Putin”, singurul scop nemărturisit al eurocraților fiind, după toate aparențele, naționalizarea industriilor și centralizarea puterii, cu distrugerea piețelor de capital încă funcționale și a clasei de mijloc. Adică, nu tocmai ce și-ar propune un guvern de dreapta.

În plus, Giorgia Meloni dorește să revizuiască reformele italiene convenite cu UE în schimbul celor aproape 200 de miliarde de euro în granturi și împrumuturi din programul de redresare post-Covid, argumentând că actuala criză energetică a schimbat situația în care se afla țara la momentul acordării fondurilor din programul de redresare.

Rămâne de văzut cum va reuși Meloni să „revizuiască” banii europeni cu von der Leyen în condițiile în care noul guvern și-a propus să reducă taxe și cum anume se gândește dreapta italiană să repornească motoarele economiei din Italia, în condiții de totală ostilitate, în penurie de energie, de materii prime, cu lanțuri de aprovizionare fracturate și firme care se închid.

Cu Ucraina în cârcă, cu „schimbările climatice”, Green Deal-ul halucinant și niscaiva „valori europene”, e de presupus că noul guvern va avea o existență interesantă. Nimic nou, căci Italia e dusă de căpăstru și biciuită de diversele guverne ilegitime de aproape un deceniu! Mult mai dificil decât până acum va fi ca un eventual cabinet Meloni să mențină economia Italiei pe linia de plutire în condițiile în care BCE tipărește miliarde de euro în mod constant și iresponsabil, iar Comisia Europeană crește la fel de artificial și iresponsabil prețurile.

Așadar, greu de crezut că Meloni va reuși să realizeze miracolul de a ține datoria Italiei sub control, mai ales în situația în care investitorii de pe piețele de obligațiuni și-ar putea pierde (ori li s-ar sugera să-și piardă) încrederea în soliditatea demersurilor guvernamentale și ar începe să vândă hârtiile de valoare.

Altfel spus, politicile fiscale ale noului guvern depind deocamdată de disponibilitatea Băncii Centrale Europene de a răscumpăra periodic obligațiunile și de a colabora pentru a menține obligațiunile din piață la randamente stabile.

Foarte multe depind, în consecință, de persoana viitorului ministru al Finanțelor și de stabilitatea coaliției care ține în viață guvernul.

articolul original.

Orban dă termen pentru destrămarea UE

23 September 2022 at 14:00
By: (R.C.)

La o întâlnire care a avut loc luna aceasta, Viktor Orbán a ținut un discurs în care a abordat o gamă largă de subiecte. Premierul maghiar a vorbit despre Ucraina, război, cooperarea țărilor V4, viitorul guvernului Fidesz și aderarea Ungariei la UE.

Întâlnirea a fost închisă publicului, dar Szabad Európa a întrebat mai mulți participanți despre ce a vorbit premierul.

Războiul din Ucraina a fost unul dintre subiectele principale ale discursului. Potrivit lui Orbán, acest război ar putea dura până în 2030, iar Ucraina ar putea pierde o treime, chiar și jumătate din teritoriul său. Era sigur că războiul ar fi fost local, dar „Occidentul a intervenit, făcându-l global”, iar acum ne împușcăm în picior în Europa cu sancțiuni. Potrivit lui Orbán, 40% din industria europeană s-ar putea închide în această iarnă din cauza acestor sancțiuni.

Uniunea Europeană și cooperarea V4

Prim-ministrul încă crede că până în 2030, Uniunea Europeană s-ar putea destrama. Cu toate acestea, V4 (Grupul de la Vișegrad= Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria) va fi un centru puternic de putere până atunci. Orbán a recunoscut că, acum, cooperarea este în criză din cauza războiului, dar crede că acest lucru poate fi depășit. Gânduri despre părăsirea Uniunii Europene? Până în 2030, membrii V4 vor deveni contribuabili neți, iar Orbán a spus că la acel moment, „trebuie să reflectăm asupra semnificației apartenenței la UE și a ceea ce ne oferă această calitate de membru în aceste circumstanțe. Dacă nu putem găsi un răspuns pozitiv, trebuie să tragem concluzii“, a spus el.

Urmează noi măsuri de sprijin pentru familie. Despre Ungaria, el a spus că nu va ceda în niciun caz patru obiective strategice. Prima este demografia: trebuie făcut totul pentru creșterea populației, dar nu a dat detalii, scrie Szabad Európa.

Al doilea este de a menține ocuparea deplină a forței de muncă și de a proteja valoarea veniturilor. A treia este modernizarea continuă a economiei, iar ultima este unificarea națională. Aici, potrivit surselor, premierul se gândea în primul rând la maghiarii de dincolo de granițe, nu la nevoia de a atenua diviziunile politice din Ungaria.

Viitorul guvernului Fidesz

În cele din urmă, referindu-se la propria sa tabără politică, premierul a spus că în ultima vreme a pregătit în mod conștient o nouă generație în Fidesz, care este bine educată, capabilă să guverneze. El a spus că ar trebui să poată conduce țara din 2030 până în 2060.

articolul original.

Războiul din Ucraina, transformat într-un război economic global. Viktor Orban, ultimatum dat Uniunii Europene

23 September 2022 at 09:44
sursa foto: Wikipedia

Viktor Orban a declarat, la reuniunea grupului parlamentar FIDESZ-KDNP care a avut loc la Balatonalmádi, județul Veszprém, că Uniunea Europeană trebuie să retragă sancțiunile împotriva Rusiei până la sfârșitul anului.

„Azi este deja clar pentru toată lumea că trebuie să ne aşteptăm la prelungirea conflictului şi că trebuie să ne pregătim pentru continuarea acestui război din vecinătatea noastră atât în acest an, cât şi anul viitor”, a spus Viktor Orban.

Premierul a precizat că dacă sancțiunile vor fi ridicate, prețuri s-ar înjumătăți, la fel și inflația.

Reamintim că joi, singurul ministru de Externe din Uniunea Europeană care a avut o întrevedere cu Serghei Lavrov a fost şeful diplomaţiei ungare Peter Szijjarto.

„Pacea nu se va obţine fără dialog” şi negocieri cu Moscova, a insistat ministrul ungar, după cum a transmis vineri pe Twitter, Zoltan Kovacs, secretar de stat pentru afaceri internaţionale, scrie știripesurse.ro.

Citește și: Viktor Orban cere ca sancțiunile împotriva Rusiei să fie eliminate

articolul original.

Cristian Diaconescu, despre declarațiile lui Viktor Orban privind ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei: ‘Joacă foarte politic. Ei nu au acces la PNRR’

23 September 2022 at 06:09
image

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe al României, a declarat că „Ungaria nu scoate o vorbă” într-un cadru multilateral la nivel înalt, în ciuda declarațiilor făcute în spațiul public de premierul Viktor Orban și reprezentanții săi. „Suntem noi mai vocali”.

Fostul ministru de externe a fost întrebat dacă se poate spune că liderul ungar joacă politic atunci când pledează pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și invocă presupuse efecte pozitive ale unui astfel de demers.

Da, joacă foarte politic, dacă îmi permiteți, pentru că are un anume tip de presiune politică generată de câteva decizii iminente pe care le va lua Uniunea Europeană. Prima, ei nu au acces la PNRR, mecanismul de redresare și reziliență nu se aplică în legătură cu Ungaria, deci au pierdut câteva milioane bune de euro pentru probleme legate de corupție și stat de drept, pentru declarațiile domniei sale. În egală măsură, vor pierde cam 60-70% din fondurile de coeziune, tot datorită acestor probleme”, a răspuns Cristian Diaconescu.

La aceste declarații nu e domnul Orban de vină. După părerea mea, avem un Consiliu Nord-Atlantic, avem un NATO și avem o Uniune Europeană, ambele organizații care sunt fundamentate (…) pe valori și standarde, păi să ne hotărâm… În condițiile Articolului 5 – Doamne, ferește! – dacă se întâmplă ceva, mergem și luptăm, și murim, soldați de-ai noștri, ca să apărăm Ungaria”, a continuat el.

Mie mi se pare ceva derutant – și nu neapărat pe această declarație, ci față de mai multe atitudini ale domnului Viktor Orban. Dânsul sau reprezentanții dânsului la nivel înalt, într-un cadru multilateral, deci acolo unde probabil ceea ce spune ar presupune și o decizie, și o atitudine, și crearea unei mase critice, că de aia de duci în sala aia, că, altfel, degeaba dai banii pe bilet, la Consiliul Nord-Atlantic sau la Consiliul Uniunii Europene, Ungaria nu scoate o vorbă, o vorbă, nimic, absolut nimic! Suntem noi mai vocali decât sunt ei, nu scoate o vorbă!”, a adăugat Cristian Diaconescu.

În momentul în care este întrebat direct, dacă se întâmplă, dar nu prea îl bagă în seamă, dar în momentul în care e întrebat direct, `domnule prim-ministru, dumneavoastră ați făcut niște declarații, ați spus niște lucruri, mă interesează pe mine din statul x, din Uniunea Europeană, ce ați vrut să spuneți`, cam așa e întrebarea, singura argumentație pe care am auzit-o din partea domnului Orban – nu e din bârfă, ca să zic așa – a fost `ceea ce spun eu am trecut prin campania electorală, deci sunt andorsat (aprobat, n.r.) de poporul meu, sunt legimat în a spune ce am spus, nu este o improvizație sau un fel de narcisism politic`. Bun, și problema rămâne acolo și trecem mai departe pe agendă”, a mai spus Cristian Diaconescu, conform b1tv.ro.

articolul original.

Viktor Orban, ‘mitraliat’ de opoziție: Cât timp este la putere, criza va persista în Ungaria

19 September 2022 at 06:45
image

Klára Dobrev, europarlamentar din partea partidului ungar de opoziţie Coaliţia Democrată, a transmis duminică că premierul Viktor Orbán este principalul vinovat pentru criza nivelului de trai din Ungaria şi atât timp cât se află la putere, criza va persista, scrie news.ro

Dobrev a explicat că guvernul din umbră se formează acum deoarece observă că, în prezent, ţara se află foarte departe de o Ungarie europeană, mai mult decât oricând în ultimii 30 de ani. “Situaţia devine din ce în ce mai gravă pe zi ce trece, iar ceea ce vedem acum este începutul colapsului”, a declarat ea, adăugând că, dacă nu acţionează acum, mai târziu va fi mult mai dificil.

Politicianul de opoziţie a afirmat că Viktor Orbán se află la putere de 12 ani, timp în care a declarat mereu că întotdeauna altcineva este de vină, iar acum a inventat că războiul este cauza tuturor problemelor din Ungaria.

”Dacă războiul este cauza tuturor problemelor, cum se face că inflaţia în Ungaria este de două ori mai mare decât în restul Europei? De ce preţurile alimentelor de aici sunt pur şi simplu inaccesibile?, a pus întrebarea Klára Dobrev.

”Dacă ar fi adevărat că războiul este cauza tuturor problemelor”, a continuat ea, adăugând: ”De ce este forintul ungar cel mai slab şi de ce doar aici s-a putut întâmpla ca preţul utilităţilor să crească peste noapte de şapte ori? De ce sistemul de sănătate din Ungaria s-a deteriorat cel mai mult şi de ce se află educaţia într-o stare atât de dramatică?”.

“Răspunsul este foarte simplu: premierul nu spune adevărul”, a declarat politicianul, potrivit căreua Viktor Orbán se ascunde în spatele războiului pentru a evita să fie tras la răspundere pentru ceea ce se întâmplă în ţară.

Klára Dobrev a mai afirmat că “în această ţară doar atunci va fi în sfârşit pace, doar atunci va avea viitor Ungaria europeană, când guvernul lui Viktor Orbán va cădea”.

În reacţia sa, la anunţul făcut duminică de Comisia Europeană, Klára Dobrev a declarat că Viktor Orbán este de vină pentru suspendarea fondurilor UE pentru Ungaria, şi nu războiul din Ucraina.

În opinia europarlamentarei, Orbán a înşelat pe toată lumea: a înşelat Ungaria, în ultimii 12 ani, şi a înşelat ţara în timpul campaniei electorale când a promis siguranţă.

Iar la câteva luni după alegeri “a aruncat milioane de cetăţeni ai Ungariei în cea mai mare insecuritate existenţială din ultimele decenii”. Orbán a înşelat ţara, pe proprii săi alegători şi a minţit în legătură cu planurile şi obiectivele sale, a declarat Klára Dobrev.

În opinia acesteia, Uniunea Europeană (UE) nu-l mai crede pe Viktor Orbán, motiv pentru care Ungaria nu mai primeşte subvenţii. UE nu mai crede că banii destinaţi Ungariei nu vor fi furaţi.

Potrivit Klárei Dobrev, dacă de mâine Viktor Orbán nu ar mai fi prim-ministru, ar fi mai uşor de ajuns la un acord cu UE, economia şi forintul s-ar stabiliza, iar inflaţia şi creşterea preţurilor ar fi mai mici.

Liderul opoziţiei a subliniat că guvernul Orbán este sursa problemei, motiv pentru care conducerea Convenţiei Democrate a decis să formeze un guvern din umbră. Trebuie să fim pregătiţi pentru a prelua guvernul atunci când va veni momentul şi trebuie să facem tot posibilul pentru a ne asigura ca guvernul Orbán să cadă cât mai repede posibil, a mai adăugat Klára Dobrev.

Aceasta a subliniat că trebuie avut grijă de opoziţie: aceasta este singura, nu există alta.

Klára Dobrev a mai afirmat că DK începe să formeze un guvern din umbră, însă sunt deschişi şi aşteaptă ca oricine să li se alăture, scrie news.ro

articolul original.

Istoricul Adrian Cioroianu, după declarațiile fostului ministru Andrei Marga: ‘Oameni care rezonează la ce spune Orban sau Putin. Modificările de graniță nu se fac în maniera încercată acum de Putin. Marga știe’

19 September 2022 at 06:13
image

Istoricul Adrian Cioroianu, fost ministru de Externe, a reacționat la afirmațiile făcute de fostul ministru al Educației, Andrei Marga.

Adrian Cioroianu a declarat că Andrei Marga face parte din categoria oamenilor care rezonează la ce spune Viktor Orban sau la ce spune Vladimir Putin.

Istoricul susține că Andrei Marga știe foarte bine că România susține Carta ONU, potrivit căreia modificările de graniță nu se fac așa cum încearcă acum Vladimir Putin.

„Nu sunt multe de spus. Era absolut firesc ca România să aibă porția ei de iliberali, de oameni care să rezoneze la ce spune premierul Viktor Orban sau la ce spune președintele Vladimir Putin, fie că sunt gânditori, fie că sunt oameni politici. E bine să știm fiecare ce gândește, iar din acest punct de vedere, la rândul meu mă gândesc la Andrei Marga mai puțin ca la un fost ministru și mai mult ca la un profesor. Paradoxal, cât era ministru, știe că toate guvernele României, România susține Carta ONU. Potrivit acestei Carte, modificările de graniță nu se fac în maniera în care încearcă acum președintele Putin.

A pleca de la acastă fantasmă că, dacă dai unui vecin agresiv o bucată de teren îl vei mulțumi, asta istoria a demonstrat că ne înșelăm de fiecare dată când o facem. Dacă unui stat agresiv îi faci o cedare, va deveni și mai agresiv.

Mai este și această fantasma neutralității, că Români nu are ce căuta, că nu e treaba noastră. Treaba noastră e pentru că e vorba de valorile pe care statul român le-a construit de 30 de ani. Istoria ne arată că ori de câte ori am încercat să rămânem neutri în această zonă, pur și simplu nu ne-a ieșit.

De pe vremea lui Carol I până la Ceaușescu, care și el semnala, uneori, stânga și o lua dreapta și știm cum a sfârșit. Nu poți să fii neutru! Nu poți să spui că nu e treaba noastră. Să așteptăm să ne dea unii niște bucăți de teren, să se facă așa, un fel de congres al popoarelor, iar sfere de influență. Apropo, legat de guvernele în care Marga a fost parte, noi, poziția României este împotriva sferelor de influență.

Chiar dacă ele în abstracție există. Noi, politic, diplomatic, vorbim de alianțe, nu de sfere de influență și e o mare diferență între ele”, a explicat, la Digi24, Adrian Cioroianu.

Suntem într-o situație absolut specială și o spun cu toată răspunderea, Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbasul și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări. Ne cramponăm, asta e, va fi conflict. Să fim foarte limpezi – cât timp nu se rezolvă printr-o discuție și cu America, și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina și cu China situația și nu se va ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi”, a spus Andrei Marga, răspunzând unei întrebări pe tema războiului din Ucraina.

Profesorul Andrei Marga: ‘Afirmațiile mele corespund adevărului istoric. Ucraina a refuzat aplicarea acordurilor de la Minsk, care erau susținute și de europeni. Ucrainienii merită respectul, ca orice popor și ca toți oamenii, dar a forța lucrurile, falsificând propagandistic situații, mi se pare indecent’

articolul original.

Ungaria a blocat active ruseşti în uriașa sumă de… 3.000 de euro

18 September 2022 at 20:30
image

Didier Reynders, comisarul european pentru Justiție, a declarat că Uniunea Europeană a blocat active în valoare de 14,5 miliarde de euro ale unor personalităţi ruse în cadrul sancţiunilor adoptate după ce Rusia a invadat Ucraina. Numai că unele state nu au vrut să participe la acest efort. Deloc o surpriză, pe listă e Ungaria, care a blocat active ruseşti de doar 3.000 de euro.

Ungaria, stat UE, face jocurile Rusiei. Iar

Într-un interviu pentru LCI, Didier Reynders a declarat că „trebuie să facem o presiune foarte puternică” asupra Ungariei pentru că „putem presupune că legăturile sale foarte strânse cu Rusia o împiedică să acţioneze”.

El a precizat, în acest context, că Ungaria a blocat active rusești de „puţin peste 3.000 de euro”, informează AFP.

Comisarul european a mai afirmat că din cele 14,5 miliarde de euro, active rusești blocate, „90% sunt realizate de şase state membre”. Alte state nu au blocat nimic sau nu au comunicat nimic, a mai spus el.

Dând exemple, Reynders a susținut că în top sunt Franța, care a înghețat „puţin peste un miliard de euro” în active, Belgia, cu 3,5 miliarde, Germania, Luxemburgul, Irlanda şi Austria.

Comisarul european a precizat că acest efort continuă, așa încât toate statele UE să aplice aceleaşi instrumente pentru a ajunge la active, nu doar la conturi bancare, iahturi și reşedinţe.

Ungaria, calul troian al lui Putin în UE

Informația nu vine ca un șoc în contextul în care Ungaria lui Viktor Orban a luat mai multe decizii în raport cu Rusia contrar atitudinii UE. De exemplu, în timp ce Uniunea încearcă să scape de dependența de gazul rusesc, Budapesta a anunțat un contract cu gigantul rus Gazprom pentru a primi livrări suplimentare. În plus, Guvernul Orban cooperează cu rușii de la Rosatom pentru construcţia a două noi reactoare nucleare.

Pe lângă acțiuni sunt și discursurile. Premierul Viktor Orban are tot mai des ieșiri anti-UE și pro-Rusia. Cel mai recent, el a susținut că războiul din Ucraina era unul local, dar din cauza Occidentului a devenit unul global. A mai precizat, de asemenea, că se va opune prelungirii sancțiunilor împotriva Rusiei.

De precizat că Ungaria are probleme în UE și din cauza corupției, care amenință fondurile europene ce-i sunt alocate. Comisia Europeană a amenințat că va priva Ungaria de 7,5 miliarde de euro dacă reformele promise de Guvernul Orban nu vor fi implementate rapid.

articolul original.

Istoricul Cosmin Popa: Putin și cei care îl susțin sunt puternici doar dacă le permitem să ne șantajeze / Kremlinul va căuta să creeze în jurul UE un spațiu de insecuritate / Iarna va fi un test de anduranță pentru europeni

18 September 2022 at 17:33
image

„Putin și cei care îl susțin sunt puternici, doar dacă le permitem să ne șantajeze, să ne submineze încrederea în valorile noastre și mai ales să ne facă să ne îndoim de cine suntem cu adevărat”, a declarat istoricul Cosmin Popa, specialist în probleme ruse și sovietice și cercetător științific la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, într-un interviu pentru G4Media.

Acesta a mai susținut că asistăm la prăbușirea sistemului de securitate organizat de Rusia în fosta URSS. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin încă mai are pârghii pentru a destabiliza mai multe state, inclusiv Republica Moldova, și astfel să creeze în jurul Uniunii Europene un spațiu de insecuritate.

Cât despre discursurile anti-UE și pro-Rusia ale premierului ungar Viktor Orban, Popa a susținut că între Moscova și Budapesta funcționează cel puțin o alianță ideologică.

„Georgia, Armenia, Moldova, Serbia toate sunt țări în care regimul Putin încă deține prin ocupație directă, aranjamente frauduloase de securitate sau corupție politică, poziții foarte puternice. Kremlinul va căuta să creeze în jurul Uniunii Europene un spațiu de insecuritate, subminând în paralel coeziunea internă și economia societăților occidentale. Doar astfel Rusia poate deveni puternică, pe un fond european dominat de frici, dificultăți economice și conflicte sociale.

Iarna care va veni va aduce cu sine un adevărat război al nervilor, însemnând un adevărat test de anduranță pentru economiile și societățile europene. Este penultimul „argument” pe care îl mai are Kremlinul, dar asta nu înseamnă că timpul se scurge în favoarea sa. Lovitura pe care Moscova lui Putin vrea să o dea lumii trebuie să fie rapidă și devastatoare, dar dacă lumea va rezista, regimul său se va prăbuși ca un castel de cărți de joc”, a declarat Cosmin Popa, pentru G4Media.

Când s-ar putea descotorosi rușii de regimul Putin

Cosmin Popa a susținut că Rusia are încă destule resurse să-și continue războiul din Ucraina, dar folosirea sa va fi târzie și ineficientă din cauza degringoladei organizatorice și deficitului acut de legitimitate al acestui război.

„Rușii vor înceta să dea crezare propagandei Kremlinului, care capătă trăsăturile unei adevărate „spălări” a creierelor, doar atunci când vor simți direct efectele politicii pe care o duce Putin, din păcate. Sunt convins că atunci când se va petrece acest lucru și vor înțelege că toate suferințele sunt doar pentru satisfacția și prestigiul unui om bolnav de putere, vor cere socoteală celor pe care regimul s-a sprijinit. Rusia nu poate supraviețui ca mare putere decât dacă va trece printr-o perioadă de transformări structurale, culturale și politice de natură să crească gradul de compatibilitatea civilizațională între ea și Occident”, a continuat istoricul, în interviul pentru G4Media.

Popa: Putin pare atât de disperat încât e dispus să pescuiască în ape tulburi, iar în Moldova are toate condițiile

Întrebat dacă Vladimir Putin mai are la dispoziție instrumente și pârghii pe care să le acționeze în avantajul său pe plan extern, istoricul a răspuns: „Desigur că în afara șantajului nuclear și a celui energetic mai are. Unele dintre ele privesc direct România, iar aici mă refer la Moldova. Putin pare atât de disperat încât este dispus să pescuiască în ape tulburi, iar în Moldova are toate condițiile spre a face acest lucru. Chișinăul este extrem de atent, încercând să nu provoace Rusia, urmare a situației sale. Totuși, concepția cu privire la menținerea statu-quoului între Chișinău și Tiraspol are nevoie de forme noi de exprimare, care măcar să poziționeze clar lucrurile, în noul context politic și militar”.

Cum vede Cosmin Popa derapajele premierului ungar Viktor Orban

Întrebat cum vede discursurile tot mai dese anti-UE și pro-Rusia ale premierului ungar Viktor Orban, Popa a răspuns: „Din păcate pentru vecinii noștri, dar și pentru noi, în egală măsură, regimul premierului Viktor Orban începe să semene din ce în ce mai bine, cel puțin în declarațiile sale, cu cel al lui Putin. (…) El seamănă cu Putin, în multe privințe, dar este aproximativ frecventabil, în comparație cu acesta, cel puțin printre vecinii Ungariei, printre care și România”.

Acesta a mai precizat că „între Moscova și Budapesta funcționează cel puțin o alianță ideologică, susținută de o componentă energetică, ce are un substrat politic evident”.

articolul original.

Un partid de opoziţie din Ungaria anunţă formarea unui guvern din umbră, condus de eurodeputata Klara Dobrev

18 September 2022 at 15:42
By: -
image

Coaliţia Democrată (DK), aflată în opoziţie în Ungaria, a anunţat vineri formarea unui guvern din umbră, în fruntea căruia se va afla eurodeputata Klara Dobrev, transmite Digi24, citând MTI.

Klara Dobrev, soția fostului prim ministru Gyurcsany Ferenc, a fost desemnată de conducerea DK pentru a forma un guvern din umbră, iar ea a acceptat, a declarat viceliderul DK, Csaba Molnar, într-o conferinţă de presă. DK este convinsă că „nimeni în Ungaria astăzi nu este mai calificat” decât Dobrev pentru a conduce un cabinet din umbră, a adăugat Molnar, potrivit căruia eurodeputata, în calitate de vicepreşedinte al Parlamentul European, şi-a creat relaţii internaţionale cruciale pentru Ungaria. Klara Dobrev îşi va face cunoscute planurile duminică, iar luni îi va prezenta pe membrii guvernului din umbră într-o conferinţă de presă, a anunţat Molnar.

Citește mai mult pe Digi24.ro.

articolul original.

Viktor Orban lansează un avertisment dur: Ucraina ar putea pierde o treime sau jumătate din teritoriul său. Uniunea Europeană însăși s-ar putea destrăma până în 2030

18 September 2022 at 08:55
image

Premierul ungar Viktor Orban atrage atenția că războiul ar putea dura până în 2030, iar Ucraina ar pierde o treime sau jumătate din teritoriu.

Viktor Orbán a ținut un discurs despre mai multe teme de interes pentru retorica sa, la Kötcsé, în 10 septembrie. Kötcsé este un mic sat din județul Somogy, în apropiere de Lacul Balaton, considerat o destinație de vacanță preferată de mulți politicieni din Ungaria, notează Europa Liberă, citează G4Media.ro.

Întâlnirea, care marchează începutul sezonului politic de toamnă pentru Fidesz, este în principiu închisă pentru public, dar jurnaliștii Europa Liberă au reușit să facă rost de informații referitoare la retorica liderului Fidesz din 10 septembrie.

Ucraina

Războiul din Ucraina a fost, bineînțeles, unul dintre subiectele principale ale discursului lui Orban. Potrivit premierului, acest război ar putea dura până în 2030, iar Ucraina ar putea pierde o treime sau jumătate din teritoriul său. Potrivit premierului, războiul a fost local, dar Occidentul a intervenit, făcându-l global, iar acum Europa ”își trage în picior” cu sancțiunile pe care le impune.

Criza energetică provocată de sancțiuni ar putea bloca până la 40% din industria europeană în această iarnă, a mai prezis Orbán. Se așteaptă ca liderii europeni să poarte discuții în toamnă cu privire la prelungirea pachetului de sancțiuni pentru încă șase luni, iar premierul a declarat că ar trebui depuse eforturi pentru a preveni acest lucru. Premierul este conștient că este aproape singurul dintre liderii statelor membre care adoptă această poziție, dar, referindu-se la alegerile din Italia din septembrie, a mai spus că ”sperăm că până atunci se va forma un guvern în Italia care să ne sprijine în acest sens”.

Orbán a declarat că adoptarea sancțiunilor arată că Europa nu are un lider care să recunoască interesele continentului și să acționeze în consecință, și care să-i convingă pe ceilalți să facă același lucru.

Conform Europa Liberă, premierul a reiterat linia de gândire pe care a exprimat-o deja la Băile Tusnad, în România, potrivit căreia zona euro și chiar Uniunea Europeană însăși s-ar putea destrăma până în 2030.

El a mai spus că, până în 2040, imigranții musulmani vor fi majoritari în orașele franceze și că acest lucru s-ar putea întâmpla și în alte orașe și capitale ale UE. În acest caz, însă, va trebui ”să ne reevaluăm relațiile cu aceste capitale, deoarece este discutabil cât de europeană poate fi numită o țară în care naționalitățile europene indigene sunt reduse la o minoritate de câteva municipalități”.

Pe de altă parte, cei patru de la Visegrád vor fi un centru puternic de putere până atunci, a mai spus Viktor Orban. Premierul a recunoscut că această cooperare este ”în criză din cauza războiului”, dar o depășire a crizei este posibilă, mai ales că guvernele liberale de la Bratislava și Praga ”se clatină și ar putea fi ușor să existe în ambele țări guverne cu care Fidesz să formeze o alianță”.

Premierul a mai spus că Europa nu este pregătită pentru ascensiunea noilor actori în politica globală (în primul rând China) și că a văzut cât de eficient a fost capitalismul de stat chinez și că, prin urmare, ar dori să dezvolte un model economic similar în Ungaria.

Demografie, economie

În ceea ce privește Ungaria, acesta a declarat că nu va ceda în niciun caz în privința celor patru obiective strategice. Primul este demografia: trebuie făcut totul pentru a crește populația, astfel că în două săptămâni vor fi anunțate noi măsuri de sprijinire a familiei. Acesta nu a oferit detalii despre acestea.

A doua este menținerea ocupării depline a forței de muncă și protejarea valorii veniturilor, în special a celor 40% din veniturile de la baza scalei: ”Este esențial să creștem veniturile acestor persoane în anii următori”, a spus Orban.

Al treilea estemodernizarea continuă a economiei și ultimul este ”unificarea națională”. Aici, potrivit surselor Europa Liberă, premierul s-a gândit în primul rând la maghiarii din afara granițelor, nu la necesitatea de a atenua diviziunile politice din Ungaria.

Fidesz crește o nouă generație și construiește o rețea

În cele din urmă, referindu-se la propria sa tabără politică, premierul a spus că Fidesz a cultivat în mod conștient o nouă generație de lideri guvernamentali ”bine educați și capabili”, care ar trebui să fie capabili să conducă țara între 2030 și 2060. Iar după Sistemul de Cooperare Națională, trebuie creat și Sistemul de Cooperare Internațională, iar Fidesz face acest lucru prin crearea de rețele cu cercuri conservatoare, grupuri de reflecție și factori de influență, a mai spus premierul Ungariei, conform Europa Liberă.

articolul original.

Viktor Orban: Uniunea Europeană s-ar putea destrăma până în 2030

18 September 2022 at 06:29
image

Viktor Orban a avut un nou discurs anti-european și  anti-migrație. Premierul ungar crede că zona euro și Uniunea Europeană s-ar putea destrăma până în 2030. De asemenea, preconizează că  până în 2040, imigranții musulmani vor fi majoritari în orașele și capitale UE.

Va trebui să ne reevaluăm relațiile cu aceste capitale, deoarece este discutabil cât de europeană poate fi numită o țară în care naționalitățile europene indigene sunt reduse la o minoritate de câteva municipalități”, a declarat Viktor Orban.

Ungaria se opune prelungirii sancțiunilor UE împotriva Rusiei, estimând că războiul ar putea dura până în 2030. Premierul maghiar prevede, de asemenea, că Ucraina ar pierde o treime sau chiar jumătate din teritoriu.

Viktor Orban spune că intervenția Occidentului în războiului din Ucraina este sinonimă cu extinderea globală. În plus, Europa „își trage în picior” cu sancțiunile pe care le impune. Criza energetică provocată de sancțiuni ar putea bloca până la 40% din industria europeană în această iarnă, a mai prezis Orban.

articolul original.

Viktor Orbán: „Ungaria se va opune prelungirii sancțiunilor UE împotriva Rusiei”

17 September 2022 at 14:36
By: -
image

Premierul ungar Viktor Orbán, aflat într-o vizită în Kötcsé, a ținut un nou discurs anti-UE și pro-Rusia în care afirmă că se va opune prelungirii sancțiunilor UE împotriva Rusiei,

Discursul lui Viktor Orbán marchează începutul unui nou sezon politic la Budapesta. Printre altele, premierul ungar a mai spus că vrea un Guvern Fidesz până în 2060, conform Europa Liberă.

De asemenea, Orbán a mai vorbit și despre războiul Rusiei care, spune el, ar putea dura până în 2030. Ucraina ar pierde o treime sau jumătate din teritoriu, potrivit sursei citate.

În cadrul discursului său, Viktor Orbán a afirmat că războiul din Ucraina a fost local, dar Occidentul a intervenit, iar astfel conflictul a devenit unul global.

Acesta a mai adăugat că acum Europa „își trage în picior” cu sancțiunile pe care le impune.

Criza energetică provocată de sancțiuni ar putea bloca până la 40% din industria europeană în această iarnă, mai spune premierul Orbán.

În contextul discuțiilor liderilor europeni cu privire la prelungirea pachetului de sancțiuni împotriva Rusiei pentru încă șase luni, premierul a declarat că ar trebui depuse eforturi pentru a preveni această situație.

articolul original.

Amenințat cu tăierea fondurilor UE, din cauza derapajelor pro-putiniste, Viktor Orban îi sfidează pe mai-marii Europei! ‘Este o glumă plictisitoare’

16 September 2022 at 15:28
image

Din cauza derapajelor pro-putiniste, mai-marii Uniunii Europene l-au amenințat pe Viktor Orban, premierul maghiar, că îi vor tăia accesul la fondurile europene.

În acest context, Viktor Orban sfidează, pur și simplu, UE, afirmând că amenințarea eurodeputaților nu este altceva decât „o glumă plictisitoare”.

În ceea ce privește decizia Parlamentului UE, credem că este de domeniul glumelor. Nu râdem pentru că este o glumă plictisitoare.

Ei (n.r. – parlamentarii UE) fac acest lucru pentru a se amuza. Noi nu le acordăm atenție”, a declarat, după întâlnirea cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, Viktor Orban.

articolul original.

Ungaria riscă să piardă zeci de miliarde de la UE din cauza divergențelor politice

16 September 2022 at 11:11
image

Premierul ungar Viktor Orban a declarat, vineri, referitor la solicitarea Parlamentului European de a tăia fondurile pentru Ungaria din cauza regresului democratic că reprezintă o… „glumă plictisitoare”.

Executivul european ar urma să recomande, duminică, suspendarea a până la 70% din fondurile de coeziune în valoare de 22,5 miliarde de euro alocate Ungariei din bugetul UE pentru 2021-27, potrivit oficialilor europeni.

Corupția, scheletul din dulapul „democrațiilor” estice

Reacția vine după ce europarlamentarii au discutat tăierea fondurilor pentru Budapesta, ieri, cauzată de „deteriorarea democrației” în Ungaria sub conducerea guvernului Orban aflat la putere din 2010.

Invocând „riscuri de corupție”, Comisia Europeană ar putea suspenda sumele alocate Budapestei din bugetul comun al blocului comunitar în valoare de 1.100 de miliarde de euro pentru perioada 2021-27.

Orban sfidează UE din Serbia

„În ceea ce privește decizia Parlamentului UE, credem că este de domeniul glumelor. Nu râdem, pentru că este o glumă plictisitoare. Ei (legislatorii UE) fac acest lucru pentru a se amuza. Noi nu le acordăm atenție„, a declarat Orban, după o întâlnire cu președintele sârb Aleksandar Vucic.

Ar fi prima sancțiune a Uniunii Europene în cadrul pachetului de sancțiuni financiare, denumit „bani pentru democrație” însă măsurile au fost convenite în urmă cu doi ani, după ce liderii UE au acuzat guvernele de la Varșovia și Budapesta că „au dat înapoi cu privire la principiile democratice liberale”.

articolul original.

Verdict al Parlamentului European în privința Ungariei lui Viktor Orban: ‘Ungaria nu este o democrație’

15 September 2022 at 13:28
image

Parlamentul European a condamnat, joi, derapajele Guvernului Viktor Orban din ultima vreme.

Ungaria nu este o democrația, a susținut Gwendoline Delbos-Corfield, raportorul Parlamentului privind situația din Ungaria.

„Concluziile prezentului raport sunt clare şi irevocabile: Ungaria nu este o democraţie”, a declarat Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franţa), raportorul Parlamentului privind situaţia din Ungaria.

Parlamentul European a adoptat joi un raport în care condamnă „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene şi solicită rezultate în procesul prevăzut la articolul 7 al Tratatului UE, informează un comunicat de presă al Comisiei pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne (LIBE), scrie Agerpres.

Lipsa unei acţiuni decisive a UE a contribuit la apariţia unui „regim hibrid de autocraţie electorală”, şi anume un sistem constituţional în care au loc alegeri, dar respectarea normelor şi standardelor democratice este absentă, afirmă eurodeputaţii.

Documentul adoptat joi, cu 433 voturi pentru, 123 împotrivă şi 28 abţineri, se bazează pe raportul cu care Parlamentul a declanşat procedura prevăzută la articolul 7 în 2018 (care poate duce în cele din urmă la o suspendare a anumitor drepturi ale unui stat membru, în special, a dreptului de vot în Consiliul UE, n.red.), pentru a oferi o imagine de ansamblu a evoluţiilor din cele 12 domenii de interes ale Parlamentului.

Acesta demonstrează modul în care valorile consacrate la articolul 2 din tratatele UE, inclusiv democraţia şi drepturile fundamentale în această ţară, s-au deteriorat şi mai mult din 2018, prin „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar” şi au fost exacerbate de lipsa de acţiune a UE.

Potrivit comunicatului, Parlamentul deplânge incapacitatea Consiliului UE de a realiza progrese semnificative pentru a contracara regresul democratic în Ungaria. Deputaţii subliniază că articolul 7 alineatul (1) nu impune unanimitatea între statele membre pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE şi nici pentru a emite recomandări şi termene concrete. Aceştia afirmă că orice întârziere suplimentară în luarea de măsuri în temeiul articolul 7 pentru a proteja valorile UE în Ungaria ar constitui o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliu.

Eurodeputaţii îndeamnă Comisia să utilizeze pe deplin toate instrumentele de care dispune şi, în special, Regulamentul privind condiţionalitatea bugetară.

Într-un moment în care valorile UE sunt ameninţate în special de războiul Rusiei împotriva Ucrainei şi de acţiunile sale anti-UE, aceştia solicită, de asemenea, Comisiei:
– să se abţină de la aprobarea Planului de redresare şi rezilienţă al Ungariei până când aceasta va respecta pe deplin toate recomandările relevante ale semestrului european şi va pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curţii de Justiţie a UE şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului;
– să excludă de la finanţare acele programe de coeziune care contribuie la utilizarea abuzivă a fondurilor UE sau la încălcări ale statului de drept;
– aplicarea mai strictă a Regulamentului privind dispoziţiile comune şi a Regulamentului financiar pentru a combate orice utilizare abuzivă a fondurilor UE din motive politice.

„Concluziile prezentului raport sunt clare şi irevocabile: Ungaria nu este o democraţie”, a declarat Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franţa), raportoarea Parlamentului privind situaţia din Ungaria.

articolul original.

UE se va implica în politica internă din Ungaria. Parlamentarii consideră că nu mai există democrație în stat

15 September 2022 at 12:02
image

Decizie de noaptea minții luată de parlamentarii din UE care au ales să se implice în politica internă din Ungaria. Oficialii de la Bruxelles sunt de părere că în statul maghiar nu mai există democrație.

Ungaria s-a opus mai multor măsuri pe care UE le dorea a fi luate în contextul războiului din Ungaria. Semnalul pare să fie clar, dacă nu eşti cu noi, ești împotriva noastră.

UE se va implica în politica internă din Ungaria

Parlamentul european a decis, printr-o majoritate covârșitoare, că UE trebuie să se implice în politica internă din Ungaria pentru că în statul amintit nu mai există democrație. Rezoluția arată faptul că ”UE trebuie să facă totul pentru a o aduce înapoi la valorile europene.” Pentru acest lucru au votat un număr de 433 de parlamentari europeni, în timp ce 123 au votat ”împotriva” şi au existat şi 28 de abțineri.

În rezoluția cu pricina se arată faptul că lipsa de acțiune a Uniunii Europene a dus la apariția unui regim care se vrea a fi autocrat. Aceeași rezoluție condamnă eforturile maghiare de a sumina valorile Uniunii.

”Ungaria nu mai este o democrație deplină. Lipsa de acțiune a UE a dus la apariția unui regim hibrid de autocrație electorală. Sunt eforturi deliberate și sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile UE.” arată rezoluția care a fost votată în Parlament.

Faptul că UE s-ar putea implica, în mod oficial, în politicile Guvernului de la Budapesta reprezintă un precedent periculos pentru valorile democratice europene.

Ungaria, luări de cuvânt împotriva Uniunii Europene

Ungaria pare a fi ”copilul rebel” al Uniunii Europene prin numeroase luări de cuvânt împotriva blocului comunitar. Cea mai recentă luare de poziţie în acest sens a avut loc în momentul în care UE a decis să aplice Rusiei un embargo pe petrol. La acea dată, Viktor Orban a declarat că nu are o problemă pentru a pune un embargo, dar că țara să ar intra în colaps dacă acest lucru s-ar întâmpla. Premierul a menţionat faptul că trebuie ca UE să vină cu soluții alternative la importurile dinspre Rusia, iar mai apoi să impună măsuri:

” 85% din aprovizionarea noastră cu gaze provine din Rusia, iar 65% din aprovizionarea noastră cu petrol provine din Rusia. De ce? Pentru că acest lucru este determinat de infrastructură. Acest lucru nu este pentru distracție, nu am ales noi situația. declarase ministrul de Externe de la Budapesta.

O altă poziţionare contrară cu politicile UE a fost refuzul de a respinge educația sexuală din școli. Viktor Orban s-a arătat revoltat de o asemenea măsură spunând că părinții trebuie să fie responsabili cu acest lucru. Partidul ungar de guvernământ Fidesz a propus un proiect de lege care interzice diseminarea a ceea ce a numit conţinuturi care promovează schimbările de sex sau homosexualitatea în şcoli, stârnind revolta UE.

Revenind la subiectul principal, este un semnal alarmant faptul că UE a decis să se implice în politica internă a Ungariei. Acest lucru va duce la o slăbire a democrației și a valorilor europene. Nu este normal ca un stat independent să răspundă, la Bruxelles, pentru politicile pe care are, dacă acestea sunt democratice.

articolul original.

Prima sancțiune împotriva premierului Viktor Orban

14 September 2022 at 16:36
By: (R.C.)

Executivul Uniunii Europene va recomanda suspendarea miliardelor de euro alocate Ungariei din cauza problemelor de corupție, au declarat miercuri doi oficiali pentru Reuters. Ar fi prima măsură de acest fel împotriva premierului Viktor Orban.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că va îngheța finanțarea pentru membrii care dăunează democrației, anunță Reuters.

„Trebuie să luptăm pentru democrațiile noastre… Aș dori să mă concentrez asupra corupției”, a spus ea, fără a numi Ungaria în mod special.

Dar executivul ar urma să recomande duminică suspendarea a până la 70% din fondurile de coeziune în valoare de 22,5 miliarde de euro (22,44 miliarde de dolari) alocate Ungariei din bugetul UE pentru 2021-27, potrivit oficialilor europeni. Niciunul dintre ei nu a precizat suma exactă.

Forintul și obligațiunile ungare au scăzut miercuri în urma acestei informații, în timp ce legislatorii europeni l-au denunțat pe Orban pentru că ani de zile ar fi desființat drepturile migranților, ale homosexualilor și ale femeilor, precum și libertatea presei, a cadrelor universitare și a instanțelor.

„Ungaria nu este deloc o democrație adevărată”, a declarat Gwendoline Delbos-Corfield, o deputată franceză din partea Verzilor.

Veteranul premier al Ungariei, Orban, neagă astfel de critici, dar se află sub presiune pentru a asigura fonduri pentru economia aflată în dificultate. Budapesta a promis că va înființa o agenție anticorupție și a declarat în repetate rânduri că speră la un acord cu Bruxelles-ul.

articolul original.

Sondaj: Tot mai puțini unguri cred că țara lor poate menține relații bune și cu UE, și cu Rusia în același timp / Cum văd ei războiul declanșat de Putin în Ucraina

8 September 2022 at 07:17
image

Un sondaj realizat în Ungaria luna trecută arată că a crescut din nou numărul ungurilor care susțin că acțiunea Rusiei în Ucraina e mai degrabă o agresiune decât un act de apărare. Sondajul a fost realizat de Institutul Publicus, la solicitarea ziarului ungar ”Népszava”. El nu e reprezentativ pentru populația adultă ungară, ci doar din punct de vedere al vârstei și al educației, notează Rador.

Cum văd ungurii reacția țării lor la războiul din Ucraina

Tot mai mulți unguri sunt nemulțumiți de politica externă pro-rusă a Guvernului condus de Viktor Orban.

Procentul nemulțumiților și mulțumiților a fost exact același în februarie (46-46%), în aprilie au predominat cei mulțumiți (56%), iar în august 50% erau nemulţumiţi şi doar 40% mulţumiţi.

În februarie, 60% dintre cei chestionați erau mulțumiți de modul în care Guvernul Orban a reacționat la războiul din Ucraina, în aprilie – 66%, iar în august grupul mulțumiţilor a scăzut la 42%, iar grupul nemulțumiţilor a crescut la 52%.

Procentul celor care cred că e posibil să se mențină relații politice bune cu Uniunea Europeană și cu Rusia în același timp a scăzut de la 45% în aprilie la 29% în august. 56% din respondenți cred că Ungaria ar trebui să aleagă unde își dorește să aparțină.

Numărul celor care ar aștepta ca premierul Viktor Orban să condamne Rusia mai aspru a crescut la 48%. 34% dintre respondenți nu au o astfel de aşteptare, iar 18% nu au răspuns la întrebare. Nu este surprinzător că mult mai puțini simpatizanți ai FIDESZ (15%), partidul lui Orban, vor să vadă o poziţie mai dură din partea premierului decât cei din opoziție (88%).

23% consideră că Ungaria ar fi trebuit să acorde mai mult ajutor Ucrainei, 48% consideră că nivelul de asistență este aproximativ adecvat, 12% susţin că ar fi fost bine cu mai puțin, în timp ce 8% cred că ar fi trebuit să ajute altfel și într-un mod diferit, nu neapărat mai mult sau mai puțin (10% nu au răspuns).

Cum văd ungurii războiul declanșat de Rusia în Ucraina

În februarie, 64% dintre respondenţi au calificat drept agresiune războiul dus de ruși în Ucraina, în aprilie erau doar 56%, iar în august procentul a crescut la 63%. 19% dintre participanţi au spus că războiul e mai degrabă o apărare din partea Rusiei, iar 17% nu au putut sau nu au vrut să dea un răspuns.

Printre simpatizanții FIDESZ, partidul premierului Orban, mult mai puțini (46%) cred că Rusia a comis o agresiune decât în tabăra opoziției (88%).

În rândul persoanelor cu studii superioare este deosebit de mare (80%) procentul care apreciază drept o agresiune cele întâmplate, și aceasta este și opinia marii majorități a locuitorilor din Budapesta (77%).

De la începutul războiului, opinia a 53% din populație s-a deteriorat despre Putin, iar într-un procent de 43-43% despre Rusia și Viktor Orbán.

37% dintre respondenți au o părere mai proastă despre Uniunea Europeană, 35% despre SUA, 32% despre Ucraina și 19% despre NATO.

articolul original.

Nepszava: Ungurii încep să se sature de dansul păunului orbanist. Nu pot fi întreţinute relaţii bune în acelaşi timp cu UE şi Rusia

8 September 2022 at 05:24
image

În Ungaria a crescut din nou numărul celor care susţin că mai degrabă este o agresiune atacarea Ucrainei de către Rusia, şi nu împărtăşesc presupunerea că Rusia doar se apără, rezultă dintr-o cercetare realizată la solicitarea ziarului ungar “Népszava” de Institutul Publicus, cercetare care nu este reprezentativă pentru populația adultă ungară, ci este reprezentativă doar din punct de vedere al vârstei și al educației, citează Rador.

În luna februarie, 64% dintre respondenţi au calificat drept agresiune rusă războiul din Ucraina, iar în aprilie doar 56% dintre respondenţi au avut opinii similare.

Potrivit datelor din luna august, această afirmație aparent evidentă este susţinută de 63%. Însă, 19% dintre participanţii la sondaj afirmă că războiul este mai degrabă o apărare din partea Rusiei, iar 17% nu au putut sau nu au vrut să dea un răspuns.

Printre simpatizanții FIDESZ mult mai puțini (46%) cred că Rusia a comis o agresiune decât în tabăra opoziției (88%). În rândul persoanelor cu studii superioare este deosebit de mare (80%) procentul care apreciază drept o agresiune cele întâmplate, și aceasta este și opinia marii majorități a locuitorilor din Budapesta (77%).

Aproximativ la 21% dintre unguri le este “foarte” frică şi la 27% mai “puţin” frică din cauză că este război într-o ţară vecină.

Pe de altă parte, 31% din populație nu este interesată de acest lucru, iar 21% sunt îngrijorați într-o “măsură variabilă”.

51 la sută dintre cei chestionați consideră că nu este probabil ca războiul să se extindă în Ungaria, iar alți 30 la sută au spus că este “destul de puțin probabil”.

Din această privinţă opiniile oamenilor s-au schimbat doar puţin din februarie.

Comparativ cu datele din februarie și aprilie, aceasta a scăzut oarecum până în august, însă procentul celor care consideră că este puțin probabil să fie folosite arme nucleare în timpul războiului este în continuare mare (74 la sută).

Din sondajul Institutului Publicus a mai rezultat că marea majoritate se tem (“mult” – 53%, “puţin” -19%) că prețul gazelor naturale va continua să crească din cauza războiului. Există însă un grup al cărui procent este echivalent cu 13% care nu iau deloc în considerare această posibilitate.

Numărul celor care ar aștepta ca premierul Viktor Orbán să condamne Rusia mai aspru decât în prezent pentru atacul Ucrainei a crescut (la 48%).

34% dintre respondenți nu au o astfel de aşteptare, iar 18% nu au răspuns la întrebare. Nu este surprinzător că mult mai puțini simpatizanți ai FIDESZ (15%) vor să vadă o poziţie mai dură din partea premierului decât cei din opoziție (88%).

De asemenea, din ce în ce mai mulți sunt nemulțumiți de politica externă pro-rusă promovată de Guvernul Orbán înainte de război.

Procentul nemulțumiților și mulțumiților a fost exact același în februarie (46-46 la sută), însă în aprilie au predominat cei mulțumiți (56%) pentru ca azi tendința să se inverseze: 50% sunt nemulţumiţi şi doar 40% sunt mulţumiţi.

Se poate observa o schimbare şi mai mare dacă intervievaţii trebuie să răspundă la întrebarea: Cât de mulțumiţi sunt de modul în care Guvernul a reacţionat la război până acum?

În februarie, 60% dintre cei chestionați erau mulțumiți, iar în aprilie, 66%, dar până în august grupul mulțumiţilor a scăzut la 42%, iar grupul nemulțumiţilor a crescut la 52%.

Deși în august, față de 23% în martie, 30% erau nemulțumiți de modul în care Guvernul se îngrijește de refugiații ucraineni care sosesc în Ungaria, în această chestiune majoritatea societății (62%) nu are nicio problemă cu activitățile Cabinetului.

O afirmație similară poate fi făcută în mai multe alte cazuri. În martie, 86% au fost de acord că Ungaria nu sprijină Ucraina cu arme, iar 79% au fost de acord că Ungaria acceptă toți refugiații care vin aici din Ucraina.

În aceste două chestiuni procentul celor care au fost de acord a scăzut la 79 la sută, respectiv la 68 la sută. 64% dintre respondenți sunt de acord că Ungaria nu permite ca armele să fie livrate Ucrainei prin teritoriul său.

În total, 23% consideră că Ungaria ar fi trebuit să acorde mai mult ajutor Ucrainei, 48% consideră că nivelul de asistență este aproximativ adecvat, 12% susţin că ar fi fost bine cu mai puțin, în timp ce 8% cred că ar fi trebuit să ajute altfel și într-un mod diferit, nu neapărat mai mult sau mai puțin (10% nu au răspuns).

Procentul celor care cred că este posibil să se mențină relații politice bune cu UE și Rusia în același timp, a scăzut semnificativ – de la 45% în aprilie la 29 la sută în august.

Pe de altă parte, 56% din respondenți cred că Ungaria ar trebui să aleagă unde își dorește să aparțină.

De asemenea, 56% se așteaptă la un război de lungă durată, dar speră, totodată, că alte țări nu se vor “implica” în acest conflict armat.

De la începutul războiului, opinia a 53% din populație s-a deteriorat despre Putin, iar într-un procent de 43-43% despre Rusia și Viktor Orbán.

37% dintre respondenți au o părere mai proastă despre Uniunea Europeană, 35% despre SUA, 32% despre Ucraina și 19% despre NATO.

Potrivit a 70% dintre cei chestionați, aprecierea Ungariei în Europa s-a deteriorat de la izbucnirea războiului, potrivit Nepszava, citat de Rador.

articolul original.
❌