ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Lucian Heiuș: ‘Noi, ANAF-ul, suntem într-un plin proces de modernizare. Îmi doresc predictibilitate fiscală, pentru că și noi suntem o victimă a schimbărilor legislative’

7 December 2022 at 06:30
image

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Lucian Heiuş, a declarat că îşi doreşte o predictibilitate fiscală, pentru că şi ANAF este o victimă a schimbărilor legislative, şi nu îi este uşor tot timpul să se modifice legile şi să fie obligată, astăzi, să analizeze o speţă într-un mod, iar mâine în alt mod.

Noi, ANAF-ul, suntem într-un plin proces de modernizare. Digitalizarea de care se vorbeşte foarte mult este doar o mică parte din ceea ce vrem să facem la ANAF, din viziunea pe care o avem pe termen mediu şi lung şi cred că drumul pe care ANAF-ul a pornit este drumul corect şi pe care trebuie să îl continuăm. Dar pentru a face acest lucru am nevoie de sprijinul dumneavoastră (mediul de afaceri, n.r.), agenţii economici oneşti, a fi alături de noi, a ne sprijini, a ne spune unde greşim şi să încercăm să realizăm într-adevăr acest parteneriat pe care îl dorim cu toţii.

S-a vorbit aici foarte mult şi nu numai aici, de fiecare dată când ne întâlnim, de predictibilitate, că e fiscală sau că e de altă natură. Da, şi eu îmi doresc o predictibilitate fiscală, pentru că suntem şi noi o victimă, la fel cum sunteţi şi dumneavoastră, a schimbărilor legislative.

Să nu credeţi că nouă ne este uşor tot timpul să se modifice legile şi să fii obligat, astăzi, să analizezi o speţă într-un mod, mâine în alt mod. Dar tot împreună putem să realizăm şi această deziderat la care dorim toţi să ajungem, la un Cod fiscal, un Cod de procedură fiscală care să nu se schimbe cel puţin doi ani de zile. Dumneavoastră trebuie să aveţi un plan de business corect, noi să ştim exact ce să urmărim şi ce să facem„, a afirmat Heiuş, într- dezbatere de specialitate.

Acesta a menţionat, totodată, că mediul de afaceri din România corect trebuie să colaboreze cu autorităţile pentru a preîntâmpina concurenţa neloială a altor firme care creează prejudicii prin evaziune fiscală sau muncă „la negru”.

De multe ori, noi, ANAF-ul, suntem analizaţi doar din punctul de vedere al colectării de venituri bugetare, dacă asigurăm sau nu asigurăm sursele de venituri pentru funcţionare a statului, un lucru important de altfel, dar în acelaşi timp cred că noi, ANAF, alături de alte instituţii ale statului, trebuie să creăm un climat economic favorabil pentru mediul de afaceri şi trebuie să protejăm şi piaţa concurenţială românească.

Dacă 93% dintre contribuabilii români îşi declară la timp impozitele şi taxele, dacă 86% din contribuabilii îşi plătesc impozitele şi taxele la timp, din păcate, există şi alt gen de agenţi economici care fie fac evaziune fiscală, fie folosesc muncă la negru, fie fac contrabandă sau alte lucruri incorecte şi ilegale şi care produc o concurenţă neloială dumneavoastră, cei care vă luptaţi să păstraţi business-urile corecte, să vi le dezvoltaţi, să vă achitaţi la timp impozitele şi taxele. Şi aici trebuie să lucrăm împreună, noi în special, dar cu ajutorul dumneavoastră, pentru a elimina, pentru a asana piaţa concurenţială de asemenea oameni, pentru că ei vă fac o concurenţă neloială şi vă creează prejudicii importante în business-urile dumneavoastră„, a spus Lucian Heiuş, conform agerpres.ro.

Afacerile româneşti în noul context economic, dar şi programele de redresare economică adresate firmelor, au fost pe agenda subiectelor abordate, marţi, în cadrul celei de-a VI-a ediţii a evenimentului „Forumul Capitalului Românesc”.

articolul original.

După „taxa pe soare”, urmează „taxa pe inflaţie”: Ce venituri vor fi impozitate suplimentar

5 December 2022 at 06:24

După „taxa pe soare”, urmează „taxa pe inflaţie”: Ce venituri vor fi impozitate suplimentar

Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România, spune că „Statul pune o nouă taxă pe inflaţie prin aplicarea CASS de 10% pe câştigurile din dobânzile bancare care depăşesc nivelul 6 -12 sau 24 de salarii minim brute”, potrivit Economica.net.

După apariţia HG cu salariul minim brut vom vedea exact care sunt plafoanele de la care populaţia va trebui să plătească CASS şi economiile din bănci, spune şi Gabriel Biriş, avocat specializat în fiscalitate.

CITEȘTE ȘI: ”Taxa pe soare”, o ordonanță emisă de Guvern: Oamenii vor fi taxați pentru energia solară produsă de ei, consumată tot de ei

Anul acesta, pentru câștigul din depozitele bancare se plătește impozitul pe venit (care se reține la sursă) și contribuția la sănătate, dacă plafonul de 12 salarii minime a fost depășit. Prin Ordonanţa 16 din 15 iulie 2022, statul introduce noi plafoane pentru plata contribuţiei asigurărilor sociale şi de sănătate (CASS), de 6, 12 şi 24 de salarii minime brute.

Practic veniturile din investiţii vor fi impozitate suplimentar începând de la dobânzile care vor cumula minim 6 salarii minime brute şi până la nivelul de 24 de salarii minime brute.

„Vedem concret plafoanele când ştim precis cât va fi salariul minim. Dacă luăm acum de exemplu, salariul minim brut de 2.800, avem plafon nou din 2023, de 16. 800 de lei. Practic, toate venituri nete din investiţii egale sau mai mari decât 16.800 vor fi taxate cu 10% din 2024, data de la care intră în vigoare noua lege”, arată avocatul Gabriel Biriş, partener asociata la firma de avocatură Biriş, Goran şi Asociaţii.

Deocamdată există doar ordonanţa 16, dar va trebui să apară şi hotărârea de guvern care stabileşte exact nivelul salariului minim. În funcţie de aceasta vor putea fi stabilite exact plafoanele de venit în funcţie de care se va plăti CASS. Noile plafoane de 6, 12 și 24 de salarii au fost introduse de ANAF în proiectul privind Declarația unică pe 2023. Practic, depozitele de 500.000 de lei vor plăti impozit 10% pe dobândă şi 10% CASS. Veniturile din investiţii se înjumătăţesc astfel.

CITEȘTE ȘI: De când se aplică ”taxa pe soare”. Precizări ale Ministerului Energiei

Cum nivelurile dobânzilor cresc, noile plafoane pentru plata CASS nu vor face altceva decât să mărească baza de impozitare a celor care vor plăti contribuţii la sănătate de anul viitor.

„Contribuţiile sunt de fapt o altă taxă pe inflaţie, aşa cum a fost şi majorarea TVA. Creşterea dobânzilor bancare a determinat statul să impoziteze dobânzile, cu acest nou 10%”, subliniază Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România şi al Asociaţiei Analistilor Financiar Bancari din România (AAFBR). Noul tip de CASS se va aplica doar la câştigurile nete, după scăderea impozitului de 10% pe dobânzi. Vor fi impozitate suplimentar şi câştigurile realizate pe bursă, fonduri de investiţii și alte tipuri de plasamente financiare.

articolul original.

Vești bune pentru sute de mii de pensionari! Vor avea parte de noi sume de bani

2 December 2022 at 20:46

sursa foto:  realitateaoltului.ro

Super-veste pentru sute de mii de pensionari! Potrivit unui proiect de ordonanță pe care Guvernul ar urma să-l adopte luna aceasta, pensionarii cu venituri sub 3.000 de lei vor beneficia un ajutor financiar între 600 și 1.000 de lei.

COMENTEAZĂ
articolul original.

S-ar putea întâmpla și în România? Italia intenționează să impună o taxă excepțională unică de 50% pe veniturile excesive ale companiilor energetice

28 November 2022 at 16:04
image

Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters.

Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.

Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.

Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.

Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, conform agerpres.ro.

articolul original.

Ministrul Familiei, Gabriela Firea: Veniturile a peste 3,2 milioane de pensionari vor fi mai mari din 2023

24 November 2022 at 12:19
image

Ministrul Familiei, Gabriela Firea, anunță o victorie a Partidului Social Democrat în fața membrilor coaliției de guvernare.

Este vorba despre majorarea de venituri pentru pensionari, începând cu ianuarie 2023.

„Ne ținem de promisiune! Pensiile vor crește de la 1 ianuarie, iar cei mai mulți bani în plus îi vor primi pensionarii care au cele mai mici venituri. Partidul Social Democrat se ține de cuvânt.

PSD a reușit să convingă membrii coaliției de guvernare că modelul propus este cel mai bun în acest moment. Pensiile mici cresc cel mai mult. Veniturile a peste 3,2 milioane de pensionari vor fi mai mari din 2023.

Pensionarii care au acum pensii mai mici de 2.000 de lei vor avea creșteri cuprinse între 22% și 45% în anul 2023.

În primul rând, punctul de pensie se majorează cu 12,5% de la 1.586 de lei la 1.784 de lei. Toți pensionarii, adică aproape 4,8 milioane de persoane, vor primi acești bani în plus.

În plus, toți seniorii cu pensii sub 3.000 de lei vor primi un ajutor suplimentar astfel:
✅ pensionarii care încasează până la 1.500 de lei vor primi 1.000 de lei, plătiți în două tranșe pe parcursul anului 2023.
✅ cei cu pensie între 1.501 și 2.000 de lei, vor primi în plus 800 de lei, în două tranșe.
✅ pentru pensionarii care încasează între 2.001 și 3.000 de lei, ajutorul plătit în două tranșe este 600 de lei.

Pentru pensionarii cu pensia până în 2.000 de lei, va fi oferit și un ajutor financiar de 1.400 de lei, în două tranșe, ca ajutor pentru plata facturilor la energie.

Nu renunțăm anul viitor la cardurile sociale în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pentru persoanele cu venituri până în 1.700 de lei.

Este o reușită importantă pentru multe familii din România, mai ales în aceste vremuri dificile când din cauza creșterii prețului la energie s-au scumpit toate produsele de bază, medicamentele și utilitățile, iar cei mai afectați sunt românii cu venituri mici.

PSD va continua lupta pentru pensionari, dar va avansa în Coaliție și propuneri pentru salariați, aceștia fiind cei care contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea veniturilor bugetare”, afirmă Gabriela Firea.

articolul original.

Vești uriașe pentru milioane de români! Adrian Câciu: ‘Cu siguranță salariul minim va fi 3.000 de lei’

24 November 2022 at 06:45
image

Vești bune pentru români! Ministrul Finanţelor Publice, Adrian Câciu, a declarat că salariul minim ”cu siguranţă” va fi 3.000 de lei.

Mâine avem Consiliul Naţional Tripartit. (…) Mâine o să avem şi răspunsul. Aş vrea să rezerv un pic elementele de negociere pentru şedinţa de mâine, dar cu siguranţă salariul minim va fi 3.000 de lei. (…) Eu vă spun că va fi 3.000 de lei, cu 200 de lei scutiţi de taxe, vorbim de ceea ce este peste plafon şi ne uităm în negocierile pe care le avem şi cu mediul de afaceri pentru acea eventuală măsură voluntară pentru cei care cresc cu mai mult decât 200 de lei, pentru ceea ce depăşeşte 3.000 de lei. Dar aici sindicatele spun un lucru: ne întoarcem la partajarea contribuţiilor.

Or aici, lăsaţi-ne mâine să discutăm. Pentru că partajarea contribuţiilor – adică reîntoarcerea la sistemul în care contribuţiile erau plătite pe de o parte de angajat, pe de altă parte de angajator – nu e o măsură pe care să o ia statul fără ca masa rotundă să fie de acord, nu e discreţionar să intervii, trebuie să ai o discuţie şi cu mediul de afaceri, care înseamnă, de fapt, să fie taxat, dar nu e o idee care trebuie să fie respinsă”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, miercuri seară, la Digi 24.

El a vorbit şi despre propunerea ca salariul minim în domeniul construcţiilor să crească la 4.000 de lei, arătând, în acest context, că o creştere a valorii salariului în acest sector economic ar duce la o echilibrare a bugetului asigurărilor de stat.

A apărut propunerea ca salariul minim pe construcţii să crească la 4.000 de lei. Asta aduce un plus de contribuţii care îmi acoperă acel 12,5% astfel încât să fie neutru impactul, deci venituri versus cheltuieli, pe bugetul asigurărilor de stat”, a mai declarat Adrian Câciu, conform news.ro.

Vezi și:

articolul original.

PSD anunță o victorie pentru pensionarii cu venituri mici! ‘În 2023, cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele lor’

22 November 2022 at 12:53
image

Partidul Social Democrat susține că a obținut o victorie în cadrul Coaliției de guvernare prin adoptarea creșterii diferențiate a veniturilor pensionarilor.

Astfel, social-democrații afirmă că, în 2023, cei cu venituri mici vor avea cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele lor, față de cât au în prezent.

„Reușita PSD de a convinge Coaliția de guvernare să adopte o creștere diferențiată a veniturilor pensionarilor va aduce, în 2023, cu până la 45% mai mulți bani în buzunarele celor care fac parte din categoriile cele mai vulnerabile. Se confirmă astfel că decizia PSD de a intra la guvernare produce rezultate pozitive pentru cetățenii cei mai afectați de creșterea prețurilor. Dincolo de cifrele dezbătute în Coaliție, este cert că această dezbatere privind majorarea diferențiată a veniturilor pensionarilor, în baza principiului solidarității, nu ar fi avut loc dacă PSD nu ar fi fost la guvernare.

Cele mai mari creșteri se vor înregistra la pensionarii cu veniturile cele mai mici.

Astfel pentru 2,3 milioane de pensionari, a căror pensie este între 1.000 și 1.500 de lei, beneficiile totale vor determina o creștere a veniturilor anuale între 34% și 45%. Aceste creșteri sunt compuse din: majorarea punctului de pensie cu 12,5%, un ajutor anual de 1000 de lei, un sprijin anual pentru energie de 1.400 de lei și voucherele pentru alimente de 250 de lei la fiecare două luni.

Pensionarii a căror pensie este cuprinsă între 1.501 și 2.000 de lei (950.000 de persoane), vor beneficia de creșteri ale veniturilor anuale între 22% și 25%, constând în majorarea punctului de pensie cu 12,5%, un ajutor anual de 800 de lei și un sprijin anual pentru energie de 1.400 de lei.

Pentru cei un milion de pensionari cu pensia între 2.001 lei și 3.000 de lei, creșterea veniturilor totale din 2023 va fi cuprinsă între 14% și 15%, aceasta fiind compusă din majorarea punctului de pensie cu 12,5% și un ajutor anual de 600 de lei.

Pentru pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, veniturile vor crește cu 12,5% ca urmare a majorării punctului de pensie.

Reușita PSD de a introduce acest model al creșterilor diferențiate reprezintă o victorie pentru pensionarii care au resimțit cel mai puternic creșterile de prețuri la alimente, medicamente și utilități. PSD va continua să lupte pentru pensionari, dar va avansa în Coaliție și propuneri care se vor adresa categoriilor active din societate, respectiv salariaților care contribuie la dezvoltarea economică și la creșterea veniturilor bugetare”, a transmis Biroul de presă al PSD.

articolul original.

Deputatul Eduard Popica anunță că pensionarii și familiile cu venituri mici vor fi sprijinite financiar în 2023

22 November 2022 at 09:14
image

Deputatul Eduard Andrei Popica susține că social-democrații vor fi alături de categoriile vulnerabile, propunând un set de măsuri care să sprijine toate persoanele și familiile cu venituri mici în 2023.

Parlamentarul vasluian anunță că salariul minim va crește la 3.000 de lei, din care 200 de lei vor fi scutiți de taxe, în sectorul “construcții” acesta ajungând la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent.

Tot de la 1 Ianuarie, pensiile vor crește cu un procent de 12,5 %, în timp ce seniorii cu pensii sub 3.000 de lei vor primi un sprijin financiar, plătibil în două tranșe pe parcursul anului 2023, de 1.000 de lei, pentru cei cu pensii de până la 1.500 de lei, 800 de lei pentru cei cu pensii cuprinse între 1.500 și 2000 de lei, și 600 de lei pentru cei cu pensii cuprinse între 2.000 de lei și 3.000 de lei.

„Persoanele cu venituri de până la 1.700 de lei vor primi carduri sociale în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023. Pensionarii cu pensii de până la 2.000 de lei vor primi un sprijin de 1.400 de lei în două tranșe semestriale ca ajutor pentru plata facturilor la energie. Alocațiile de stat pentru copii vor fi indexate cu rate inflației. Persoanele cu handicap vor beneficia de cea de-a 13-a indemnizație. De asemenea, indemnizațiile veteranilor și văduvelor de război vor crește cu aproximativ 30%, având în vedere că aceasta fusese înghețate încă din 2018”, a precizat deputatul Eduard Andrei Popica.

articolul original.

Raluca Turcan, fost ministru al Muncii: ‘O majorare cu 15% a punctului de pensie este posibilă bugetar în anul 2023. Nu putem accepta la nesfârșit ca pensiile contributive să nu beneficieze de majorarea meritată, în timp ce pensiile speciale răm

17 November 2022 at 16:15
image

Deputatul PNL Raluca Turcan, fost ministru al Muncii, a afirmat, joi, că liberalii „nu pot să abdice în măsurile privind pensiile şi salariile, chiar dacă traversăm un context dificil”, de la stimularea celor care muncesc şi acordarea de pensii pe bază de contributivitate.

„Cel de-al doilea subiect pe care doresc să-l abordez reprezintă principiile liberale de la care PNL nu poate să abdice in măsurile privind pensiile şi salariile, chiar dacă traversăm un context dificil: stimularea celor care muncesc. Salariul trebuie să rezulte din productivitatea muncii şi din calificarea profesională a angajatului. Ar fi îmbucurător să aflăm că, din negocierile care s-au purtat şi care vor continua în Consiliul Tripartit, salariul minim va fi majorat la o valoare de 3.000 de lei.

Chiar dacă avem certitudinea că salariul minim va creşte, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la evoluţia salariului pentru persoanele care au calificări înalte: profesori, ingineri, cercetători. Nu cred că ne dorim o egalizare salarială în România şi nici o destimulare totală a tinerilor de a urma toate treptele sistemului de învăţământ. România are nevoie de o clasă de mijloc puternică, pentru care s-a făcut foarte puţin în ultima vreme. Dacă unii încă îşi mai pun întrebări de ce tinerii valoroşi continuă să plece din ţară, ar trebui să reflecteze la nivelul salarial pentru cei calificaţi”, a declarat Raluca Turcan, într-o conferinţă de presă.

Turcan cere ca pensiile să fie bazate pe contributivitate şi majorarea lor să acopere în întregime indicele de inflaţie.

„Pensia bazată pe contributivitate. Este deosebit de important să nu se abdice de la acest principiu, pentru că ar fi profund nedrept ca o persoană care a muncit peste 40 de ani să aibă venituri similare cu o persoană care nu a realizat nici stagiul minim de cotizare de 15 ani!!! Se încheie anul şi nu cunoaştem nicio propunere concretă a Ministerului Muncii cu privire la pensiile speciale şi diminuarea inechităţilor dintre pensionari!! Am lăsat proiecte la minister, care pot reprezenta o bază de plecare pentru actualul ministru.

(…) Majorarea pensiilor care să acopere în integralitate rata inflaţiei nu este numai o obligaţie morală, ci şi una legală! O majorare cu 15% a punctului de pensie este posibilă bugetar în anul 2023. Ne încadrăm fără probleme şi în deficitul bugetar asumat, precum şi în plafonul de 9,4% din PIB, despre care tot se vaită ministrul Muncii. Nu putem accepta la nesfârşit ca pensiile contributive să nu beneficieze de majorarea meritată, în timp ce pensiile speciale rămân încă neatinse, inechităţile persistă, iar pensia minimă pare să fie privilegiată în raport cu pensionarii care au muncit toată viaţa”, a mai spus Raluca Turcan.

Fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, insistă ca protecţia socială să fie acordată doar celor care au nevoie.

„În mandatul meu de ministru, am demarat şi susţinut programe de sprijin de tipul one-off, sume de sprijin, însă pentru persoanele vulnerabile, cu venituri mici. Este foarte grav, periculos chiar şi profund inechitabil să se discute în spaţiul public despre generalizarea acestui tip de ajutoare! Voucherele sau alte tipuri de ajutoare pot fi soluţii punctuale. Însă nu măsuri de creştere a veniturilor pe termen lung. Nu putem accepta ca o politică ce trebuie să fie ţintită să devină regulă generală”, a adăugat Raluca Turcan, în conferinţa de presă, informează agerpres.ro

Citește și:

Raluca Turcan iese la rampă: ‘Supraimpozitarea contractelor part-time este o greșeală. Există pârghii parlamentare pentru a o corecta. Nu stimulează munca, ci dimpotrivă, încurajează munca la negru’

articolul original.

Președintele Consiliului Fiscal: Avem o încetinire puternică a economiei. Dacă am reuși să absorbim mai mulți bani europeni, am putea să rezistăm mai bine | AUDIO

17 November 2022 at 12:03
image

În condițiile încetinirii creșterii economice atât la noi cât și în restul Europei, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune la Europa FM că Guvernul trebuie să facă tot posibilul să atragă cât mai mult și mai bine din banii europeni.

Numai prin programul PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență, România mai poate primi aproape 23 de miliarde de euro, care sunt alocați numai după îndeplinirea reformelor și a investițiilor promise de noi Comisiei.

Președintele Consiliului Fiscal: Absorbția este legată de proiecte bine definite care aduc multă valoare

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-trebuie-sa-luam-banii-de-la-UE.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Această absorbție care este legată de proiecte bine definite și care ar aduce multă valoare ar reprezenta ceea ce noi considerăm că ar fi singurul driver contra ciclic fiindcă avem o încetinire puternică a economiei și datele deja arată acest lucru și în România în partea a doua a anului. Dacă am reuși să absorbim mult din aceste resurse, noi am putea să rezistăm mai bine. Condițiile de ansamblu sunt… nu aș spune de avarie în Europa, dar de stres enorm”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal mai spune că Guvernul poate mări, în condițiile războiului și a crizelor prezente, veniturile mici, dar ele trebuie compensate obligatoriu cu încasări mai mare realizate de FISC.

Președintele Consiliului Fiscal: E nevoie de o creștere a veniturilor fiscale

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-avem-incasari-prea-mici-din-taxe-si-impozite.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „Indexările sunt firești. Nu te poți aștepta ca oamenii să accepte cu stoicism reducerea în termeni reali de 10-15%, de 20% în 20 de ani. Nu se poate așa ceva. Altfel spus, ai nevoie și de o creștere a veniturilor fiscale care ar fi de bun augur pentru provocările imense cu care se confruntă România în acești ani”.

Anca Grădinaru: Acum cât încasăm noi față de media europeană?

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „La venituri fiscale, ce includ contribuțiile, noi avem în jur de 27%. În Uniunea Europeană, media este în jur de 41%, inclusiv contribuțiile”.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Creșterea economică din primul trimestru n-a fost de 5,2 procente, ci doar de 1,5%, anunță INS. Cum schimbă revizuirea calculele bugetare | AUDIO

articolul original.

Digi Communications N.V. raportează o evoluție susținută a numărului de RGU și o creștere a veniturilor în al treilea trimestru din 2022

15 November 2022 at 14:36
  • Veniturile din al treilea trimestru au progresat cu 19%, ajungând la 385 de milioane de Euro, datorită creșterii puternice a numărului de clienți pe toate piețele noastre;
  • Unitățile generatoare de venituri (RGU) ale Grupului au crescut cu 15%, de la an la an, ajungând la 20.1 milioane;
  • Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă din România a ajuns la 4.7 milioane, ceea ce reprezintă o creștere de 17%;
  • EBITDA ajustată (inclusiv IFRS 16) a crescut cu 6,4%, ajungând la 127 milioane de Euro, EBITDAaL în T3 se ridică la 107 milioane de Euro;
  • În Spania, ascensiunea continuă, cu venituri în creștere care au atins 128 milioane de Euro.

Digi Communications N.V. și-a depășit performanța financiară și operațională, în comparație cu trimestrul al treilea din 2021, întrucât veniturile consolidate ale Grupului au crescut cu 19%, până la un total de 385 milioane de Euro. EBITDA ajustată (inclusiv IFRS 16) a marcat o creștere de 6,4%, de la an la an, până la 127 milioane de Euro. EBITDAaL a progresat cu 10%, până la 107 milioane de Euro.   

Rezultatele comerciale solide au fost determinate de creșterea constantă a bazei noastre de utilizatori, care a ajuns la 20.1 milioane de RGU, adăugând 2.7 milioane de unități la sfârșitul celui de-al treilea trimestru.

În România, DIGI a continuat să furnizeze servicii performante clienților săi rezidențiali și de afaceri și a depășit 15.1 milioane de RGU, atât în serviciile mobile, cât și în cele fixe, cu o creștere de 9,8% față de anul precedent. Ne-am menținut poziția de lider pe segmentul de portabilitate, astfel, numărul utilizatorilor de telefonie mobilă a crescut cu 17%, de la an la an, ajungând la un total de 4,7 milioane. Numărul utilizatorilor de servicii fixe s-a majorat în trimestrul al treilea, grație extinderii bazei de clienți de televiziune cu plată, cărora li s-au adăugat 0.3 milioane de utilizatori, și a creșterii segmentului de servicii de bandă largă, cu 11%, până la un total de 4.1 milioane.

Operațiunile din Spania au înregistrat o nouă performanță trimestrială puternică, cu o creștere de 35% a veniturilor, ajungând la 128 de milioane de Euro. Rezultatele pozitive au fost determinate de majorarea cu 29% a numărului de utilizatori de telefonie mobilă și de creșterea cu 90% a serviciilor în bandă largă. Astfel, utilizatorii de servicii mobile au depășit 3,6 milioane, în timp ce segmentul de bandă largă a atins 746 de mii de RGU. Filiala noastră din Italia a obținut rezultate notabile, ca urmare a majorării numărului de utilizatori de telefonie mobilă, acesta ridicându-se la 359 de mii. Valoarea vânzărilor a depășit 7,1 milioane de Euro, în creștere cu 15%, de la an la an.

Serghei Bulgac, CEO al Digi Communications, a declarat: „Suntem încântați că am încheiat acest trimestru cu o creștere accelerată a numărului de servicii și cu rezultate solide pe cele mai mari piețe ale noastre, România și Spania. Deși evoluțiile recente ale economiei ne-au afectat, alături de întreaga comunitate, realizările noastre reflectă poziția solidă pe care ne-am consolidat-o, de-a lungul anilor, prin investiții continue în infrastructură și tehnologie de ultimă generație. Ne menținem angajamentul de a ne extinde și de a îmbunătăți oferta de servicii pe piețele noastre existente, precum și dincolo de acestea”.

Indicatori comerciali în funcție de țară (RGU, sute de mii) T3 22 T3 21 Variație (%)
România      
Pay-TV 5.360 5.056 6%
Servicii internet fix 4.083 3.662 11%
Servicii mobile 4.715 4.035 17%
Telefonie fixă      948      999 -5%
Spania      
Servicii mobile 3,614 2.795 29%
Servicii internet fix             746            393 90%
Telefonie fixă 249 135 84%
Italia                    
Servicii mobile 359 312 15%
TOTAL 20.074 17,387 15%

 

Raportul financiar poate fi consultat aici

Despre Digi Communications N.V.

Digi Communications N.V. este compania mamă a operatorului de telecomunicații RCS & RDS, liderul pieței de televiziune cu plată și servicii convergente de bandă largă din România, cu operațiuni în Spania, Italia și prezență în Portugalia și Belgia. Înființată în urmă cu mai bine de 28 de ani, compania operează în România o rețea extinsă și avansată de fibră optică. DIGI aduce pe piață cele mai accesibile servicii de comunicații electronice, atât în domeniul comunicațiilor fixe, cât și în cel al comunicațiilor mobile. De-a lungul timpului, acest avantaj competitiv a devenit un beneficiu pentru milioane de clienți, care au obținut acces mai rapid și mai accesibil la servicii de înaltă calitate.

 

articolul original.

Nicolae Ciucă, după datele INS privind creșterea economică: „Cei cu venituri foarte mici trebuie să beneficieze de majorare pentru acoperirea inflației” | AUDIO

15 November 2022 at 12:22
image

Produsul intern brut (PIB) în trimestrul al III-lea al anului 2022 a înregistrat o creștere față de trimestrul III din anul 2021 cu 4% pe serie brută și cu 4,7% pe seria ajutată sezonier, transmite Institutul Național de Statistică (INS).

În perioda 1 Ianuarie 2022 – 30 Septembrie 2022, PIB-ul României a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, cu 5% pe seria brută și cu 4,3% pe seria ajutată sezonier, mai spune INS.

Sursa foto: INS

În aceste condiții, premierul Nicolae Ciucă a spus că prin pachetele de sprijin decise de Guvern au fost asigurate atât creşterea venitului minim garantat, cât și o serie de facilităţi pentru persoanele vulnerabile.

Sursa foto: INS

Nicolae Ciucă: „Trebuie să ne asigurăm că cei cu venituri foarte mici trebuie să beneficieze de mărirea veniturilor pentru acoperirea inflaţiei”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/15nov-13-Ciuca-venituri-sa-acopere-rata-inflatiei.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Discutăm şi de analiza pe care o facem la nivelul Coaliţiei şi în Guvern pe baza acestor rezultate în care avem o imagine a proiecţiei bugetului pe anul viitor să putem asigura compensarea inflaţiei care a depăşit 15%. Atunci, trebuie să ne asigurăm că cei cu venituri foarte mici trebuie să beneficieze de mărirea veniturilor pentru acoperirea inflaţiei”, a spus Nicolae Ciucă.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Nicolae Ciucă: România nu e în pericol de a intra în recesiune, dar depindem de ce se întâmplă cu economiile cu care colaborăm | AUDIO

articolul original.

Cushman & Wakefield Echinox: Investitorii privați, activi mai ales pe segmentul rezidențial, investesc acum și în proprietăți comerciale generatoare de venituri

14 November 2022 at 13:39

Bucuresti, Noiembrie 2022: Achiziția de proprietăți generatoare de venituri reprezintă o opțiune din ce în ce mai apreciată de investitorii privați români sau străini pentru a-și plasa banii, investitori care până în urmă cu câțiva ani erau interesați cu precădere de sectorul rezidențial, unde ținteau achiziția de proprietăți ”trofeu”. Apetitul acestora este pentru pentru toate segmentele de piață – birouri, retail, industrial, hotelier, iar bugetele alocate pot porni de la 2-3 milioane de euro pentru o proprietate, dar pot depăși și 10-15 milioane de euro, în funcție de produs, arată datele companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

Pentru mult timp, rezidențialele premium și de lux au reprezentat pentru acești investitori aproape singurul tip de plasament pe piața imobiliară datorită randamentelor ridicate pe care le generau, însă pe fondul creșterii prețurilor cu un ritm superior față de cel de majorare a chiriilor, randamentele s-au diminuat. În același timp, evoluția pieței a dus la apariția unor clase de active mai atractive din punct de vedere investițional prin prisma câștigurilor pe care le pot oferi.

Mihaela Pană, partner Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox: ”Această categorie de cumpărători de active imobiliare, pe care noi o numim private investors (investitori privați), acoperă un segment de piață pe care fondurile și investitorii instituționali au o expunere redusă, pentru că nu se încadrează în strategiile lor de achiziții. Astfel, fie că vorbim despre antreprenori care au lichidități disponibile din alte business-uri, fie de familii care investesc de mulți ani pe piața imobiliară, investitorii privați sunt extrem de activi și doar în ultimii trei ani au făcut achiziții care pot fi estimate la 200 milioane de euro.”

Acești investitori în general nu au nevoie de finanțare, dispunând de lichidități și investesc atât în produse care generează venituri imediat, cât și în proiecte care prin investiții pot deveni active aducătoare de venituri. Vorbim aici de spații comerciale, diverse clădiri care pot fi modernizate, refurbisate și apoi închiriate ca birouri, clădiri de birouri mai vechi, dar amplasate în zone ultracentrale și centrale și care prin investiții pot fi aduse la standarde moderne. Investitorii privați acționează fie în nume propriu, fie se asociază în fonduri de investiții private pentru a achiziționa produse diverse și mai valoroase.

Piața locală oferă un număr mult mai mare de astfel de produse și care ar putea atrage acești investitori, comparativ cu numărul activelor disponibile la vânzare pentru investitori și fonduri instituționale, și de aceea credem că vom vedea în perioada următoare mai multe tranzacții, fapt care va contribui la lichidizarea pieței de investiții imobiliare în general.

Departamentul de Capital Markets al Cushman & Wakefield Echinox are în portofoliu atât proprietăți care îndeplinesc condițiile pentru a deveni o țintă atractivă pentru investitorii privați, dar este mandatat de un număr din ce în ce mai ridicat de astfel de investitori pentru a găsi cele mai bune oportunități de plasare a capitalului.

Mihaela Pană, partner Residential Agency Cushman & Wakefield Echinox: ”Am observat în timp o schimbare a focusului investorilor privați, cererile acestora fiind tot mai diverse și având ca  strategie diversificarea portofoliilor imobiliare. Mai mult decât atât, doar în ultimii doi ani, compania noastră a oferit consultanță pentru tranzacții de aproape 50 de milioane de euro, cea mai mare dintre acestea având ca obiect un portofoliu de spații de retail în București, în valoare de circa 20 de milioane de euro.”

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală si afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deținut și operat independent, ce administrează cel mai variat portofoliu de proprietăți de 488.000 metri pătraţi de spații de birouri, retail și logistice, atât în București, cât și în orașe principale din țară. Echipa de peste 80 de profesioniști și colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor și chiriașilor. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cwechinox.com

Cushman & Wakefield, unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 50.000 de angajați în 60 de țări, ajută chiriașii, proprietarii și investitorii în optimizarea valorii activelor. Cu venituri de 7,8 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanță în gestionarea activelor şi investițiilor, piețe de capital, închirieri, administrarea proprietăților, reprezentarea chiriașilor, management de proiect, evaluare, design şi proiectare. Pentru mai multe informații, vizitați site-ul companiei www.cushmanwakefield.com.

 

articolul original.

Șeful ANAF, cu lupa pe stomatologi: „80% dintre cabinete nu declară integral veniturile”

13 November 2022 at 08:25
image

Preşedintele ANAF, Lucian Heiuş, a declarat că aproximativ 80% dintre cabinetele stomatologice nu declară integral veniturile obţinute.

„Am încheiat un proiect pe fonduri europene de conformare voluntară la declarare la persoane fizice şi de acolo s-au pornit acele acţiuni de prevenţie pentru cei care lucrează în domeniul înfrumuseţării, pentru profesorii care dau meditaţii şi pentru cei care închiriază locuinţe. Şi din analizele pe care le-am făcut, repet ieri fiind finalizarea acelui proiect, am constatat că lucrurile s-au îmbunătăţit. A crescut practic conformarea pe aceste domenii şi am luat decizia să extindem acest mecanism. În sensul în care s-au făcut nişte ghiduri pentru aceste profesii, s-au trimis scrisori ţintite în anumite judeţe.

Vom trimite anul viitor scrisori pe acele trei domenii de activitate care au fost prinse în acest program şi în alte judeţe şi vom extinde şi la alte categorii de profesii. Iar din analizele noastre, da, a reieşit că există un mare grad de neconformare la declarare în cazul medicilor stomatologi”, a spus Heiuș, conform Adevărul.

Şeful Fiscului a adăugat că, că în cazul în care ulterior campaniei de informare nu se va observa o creştere a gradului de conformare voluntară, există posibilitatea ca instituţia să meargă în controale.

Pe lângă medicii stomatologi, ANAF vrea să determine o creştere a gradului de conformare voluntară şi în cazul cabinetelor de înfrumuseţare.

articolul original.

Stomatologii nu prea declară toate sumele încasate, atrage atenția Fiscul. „Inevitabil se ajunge și la controale”, spune șeful instituției | AUDIO

10 November 2022 at 15:48
image

Stomatologii nu declară la stat sumele reale încasate, atrage atenția Fiscul, care speră să schimbe situația în perioada următoare. ANAF ar vrea ca, în curând, și cei care închiriază apartamente prin platforme ca AirBnB și Booking să declare sumele realizate către fisc.

Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, Lucian Heiuș:

„Există un grad mare de neconformare la cabinetele medicilor, la stomatologi mai concret, unde gradul de conformare fiscală din analizele noastră este redus și vom încerca să facem niște ghiduri, vom încerca să prindem și acest domeniu de activitate în acest mecanism de prevenție și de informare și inevitabil se ajunge și la controale.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-17-Heius-despre-dentisti.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

ANAF a încheiat programul de informare a firmelor și persoanelor fizice care au venituri pe care nu le declară. O campanie cu bani europeni, începută în august 2020 și care a vizat persoanele care fac bani din chirii, meditații și frizerie-coafură-cosmetică:

„Asta facem de fapt prin acest proiect, informăm contribuabilii din diverse zone de unde am considera noi că există neconformare și le spunem ce trebuie să facă, să înțeleagă că acești pași trebuie să îi parcurgă ca să își declare și să își plătească impozitele și taxele și, bineînțeles, cei care nu înțeleg că trebuie să facă acest lucru trebuie să fie identificați de noi și să fie supuși rigorilor legii.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-17-Heius-informam-apoi-controlam.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Fiscul susține că, după campania de informare care a durat 2 ani, ar fi crescut numărul celor care și-au declarat veniturile.

De asemenea, în cadrul campaniei, au fost create trei ghiduri pentru contribuabili publicate pe site-ul ANAF.

articolul original.

Dentiștii sunt luați la țintă de ANAF: Urmează controale la sânge în cabinete, în cazul veniturilor nedeclarate

10 November 2022 at 15:03

Dentiștii sunt luați la țintă de ANAF: Urmează controale la sânge în cabinete, în cazul veniturilor nedeclarate

Medicii stomatologi vor primi scrisori de informare din partea ANAF pentru a declara toate veniturile, spune președintele ANAF, Lucian Heiuș.

El solicită pacienților să ceară bonuri fiscale. „NU ascund că identificăm și suntem în faza finală de analiză pentru a identifica și alte domenii unde activează persoane fizice și care au un grad mare de neconformare. Discutam cu directorii mei o informare că există un grad mare de neconformare la stomatologi, unde gradul de conformare fiscal este redus. Vom încercam să facem niște ghiduri, să includem și acest domeniu de activitate în acest mecanismul de prevenție și de informare și, inevitabil, se ajunge și la controale mai devreme sau mai târziu”, spune Lucian Heiuș, scrie Mediafax.

El spune că și pacienții trebuie să solicite bon fiscal, „așa cum este normal când pătesc sume de bani”.

De asemenea, președintele ANAF spune că există un grad mare de neconformare a declarării veniturilor în rândul celor care închiriază locuințe „cu ziua” prin intermediul platformelor online.

„Este un fenomen, iar aici suntem în discuții avansate pentru a încerca să găsim mecanisme pentru a încerca să descoperim și pe cei care închiriază cu ziua prin platfome, pentru că și acolo există un risc de neconformare la declararea veniturilor”, afirmă Heiuș.

articolul original.

Guvernul ceh a aprobat plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate

9 November 2022 at 17:05
image

Guvernul ceh a aprobat miercuri plafonarea veniturilor companiilor care produc electricitate, pentru a putea finanţa măsurile destinate reducerii poverii preţurilor mari asupra gospodăriilor şi companiilor, transmite Reuters.

Plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate se va adăuga taxei pe veniturile excepţionale impuse firmelor din energie şi celor mai mari bănci, astfel încât anul viitor vor fi strânse la buget sume de cel puţin 100 de miliarde de coroane (4,12 miliarde de dolari). Sumele vor finanţa programele de compensare pentru utilizatorii de electricitate afectaţi de creşterea preţurilor, după invazia rusească din Ucraina.

Plafonul va aduce anul viitor venituri la buget de ordinul „zecilor de miliarde de coroane”

Plafonul va aduce anul viitor venituri la buget de ordinul „zecilor de miliarde de coroane”, peste estimările anterioare, a declarat miercuri ministrul ceh al Industriei.

Guvernul de la Praga a respins criticile care susţin că măsurile sale reprezintă o dublă taxare şi merg dincolo de măsurile convenite la nivel european.

Cu toate acestea, va fi nevoie de aprobarea Parlamentului pentru aceste plafoane, care încep de la 70 de euro pentru un Megawatt/oră de energie electrică produs la centralele nucleare şi ajung până la 240 de euro pentru un Megawatt/oră de energie electrică produs în instalaţiile alimentate cu gaze rezultate din biomasă. Statul ceh va colecta 90% din veniturile generate de producătorii de electricitate peste plafon.

Plafoanele se vor aplica şi pentru producţia de electricitate pe baza unor contracte în avans încheiate în trecut

Autorităţile au subliniat că plafoanele se vor aplica şi pentru producţia de electricitate pe baza unor contracte în avans încheiate în trecut, ca răspuns la faptul că producătorii de electricitate din Cehia, precum grupul CEZ, au vândut deja cea mai mare parte a energiei electrice pe care o vor produce în 2023.

Plafonul de preţ din Cehia se bazează pe acordul convenit la nivelul Uniunii Europene care limitează veniturile producătorilor de electricitate la 180 de euro pentru un Megawatt/oră, acord care permite statelor membre să modifice această cifră pentru fiecare centrală în funcţie de tipul de combustibil pe care îl utilizează.

Plafonul de venit pentru producţia de electricitate din surse eoliene, fotovoltaic şi hidro va fi de 180 de euro

Plafonul de venit pentru producţia de electricitate din surse eoliene, fotovoltaic şi hidro va fi de 180 de euro. Pentru termocentralele care funcţionează pe lignit cu o producţie de până la 140 de Megawaţi, plafonul de preţ va fi de 230 de euro, iar pentru centralele mai mari va fi de 170 de euro.

Ministrul Finanţelor, Zbynek Stanjura, a apreciat că, deşi plafonarea veniturilor va permite statului să colecteze o sumă mai mare decât cea de 15 miliarde de coroane, bugetată iniţial, ea va reduce în acelaşi timp profiturile firmelor, astfel că Guvernul va strânge o sumă mai mică de pe urma taxei pe profiturile excepţionale, care a fost aprobată deja de camera inferioară a Parlamentului. În total, sumele colectate de pe urma celor două măsuri ar putea depăşi 100 de miliarde de coroane, a apreciat Zbynek Stanjura.

Propunerea Guvernului de la Praga vizând plafonarea veniturilor producătorilor de electricitate merge dincolo de acordul convenit la nivelul UE, sugerând că măsura va intra în vigoare la 1 decembrie anul curent şi se va prelungi până la finele l

articolul original.

Povestea unei bătrâne sărmane, dar cu suflet bogat, care a emoționat o ţară întreagă: „Nu a vrut să rămână datoare”

8 November 2022 at 12:13
image

Scumpirile din ultima perioadă au fost resimțite din plin de oamenii de rând, însă cei care suferă cel mai tare sunt bătrânii cu venituri mult prea mici. Este și situația unei bătrâne a cărei poveste a fost relatată de un român, pe un grup de Facebook.

„Aștept să îmi treacă durerea din suflet, apoi o să vă spun povestea acestei pâini”, a scris bărbatul într-o postare pe grupul Mâncarea oamenilor de la țară, notează bzi.ro.

Gest de milioane făcut de o bătrână sărmană

Se pare că pensionarii sunt puternic afectați de aceste scumpiri, iar unii dintre ei nu își permit să cumpere nici măcar alimente de bază.

„Dragii mei, poveștile sunt cele pe lângă care trecem în fiecare zi. La un mic magazin de cartier, o bătrânică, am intrat după pâine, îmbrăcată sărăcăcios, dar curat, număra niște bănuți să ia o pâine.

Când am văzut ceva parcă s-a rupt în mine. Am plătit pâinea pentru mine și i-am zis vânzătoarei să îi dea o pâine din cea plătită de mine. Am ieșit repede din magazin, ca un făcut am agățat de o ladă punga de plastic și am împrăștiat pâinea pe jos.

A ieșit doamna și m-a ajutat să o pun în coșul bicicletei. Am mulțumit frumos și am plecat. Acasă a fost surpriza. Și acum când scriu aceste cuvinte am lacrimi în ochi. Cine suntem? Ce suntem? Oamenii sunt prea mici pentru gesturi mari! Atât de mic m-am simțit!”, a relatat bărbatul.

„Bătrâna, scuze, doamna căreia i-am plătit pâinea m-a ajutat să strâng pâinea din punga ruptă. Acasă am descoperit acel leu pus în pâine. Despre asta vorbeam, nu a vrut să rămână datoare, ceea ce e un lucru rar în ziua de astăzi”, a adăugat românul.

articolul original.

Ce venituri şi ce averi au şefii de secţii de la SCJU Craiova (II)

7 November 2022 at 03:15
image

Gazeta de Sud continuă astăzi seria materialelor cu declaraţiile de avere ale şefilor de secţii din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. După analizarea acestei a doua tranşe a declaraţiilor de avere, impresia generală este mulţi dintre ei nu sunt adepţii banilor depuşi în conturile bancare, unii dintre ei nedeclarând nici măcar un leu. La alţii, însă, e destul de greu să ţii pasul cu numărul terenurile şi imobilelor pe care le deţin. Ca şi cei din primul material publicat, medicii declară că nu câştigă mai nimic din servicii medicale din cadrul unor clinici particulare, ci mai degrabă din dividente.

Şefa ATI, venituri de aproape 290.000 de lei într-un an

Nicoleta-Alice-Marilena Drăgoescu este şefa Secţiei de Anestezie Terapie Intensivă (ATI). Aceasta a declarat că deţine, alături de soţ, un teren de 333 mp, o casă de 183 mp şi două apartamente, toate în Craiova. Unul dintre apartamente a fost moştenit de soţul medicului. De asemenea, şefa ATI are un Mercedes din 2016. În restul declaraţiei nu a mai fost specificat vreun alt bun de valoare. În conturi, medicul a declarat că avea, la momentul completării declaraţiei, 110.536 de lei. Marilena Drăgoescu nu are nicio datorie bancară, iar la capitolul venituri, aceasta aduce în bugetul familiei venituri semnificative.

În 2021, aceasta a câştigat un salariu de 238.632 de lei de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Craiova. La aceşti bani s-a adăugat şi salariul de la UMF Craiova, adică 48.886 de lei. Aşadar, medicul a câştigat din salarii, 287.518 lei într-un an, adică 23.959 de lei pe lună. Soţul acesteia, Petru Octavian Drăgoescu, care lucrează tot la SCJU Craiova, a avut un salariu anual de 79.260 de lei de la SCJU şi încă 48.826 de la UMF Craiova. Pe lângă veniturile salariale, cei doi soţi au încasat o sumă foarte mare de bani din dividentele de la SC Urology Center SRL. În dreptul fiecăruia dintre aceştia este trecută o sumă identică, adică 217.194 de lei.

Şefa de la Pediatrie, niciun leu în conturi

Ajungem acum la Secţia de Pediatrie, condusă de Mihaela Gheonea. Aceasta spune că are un teren de 256 mp şi o casă de 140 mp, ambele la Cârcea, alături de soţ. Mihaela Gheonea a mai specificat în document un Audi TT, un VW Beetle şi un VW Polo. Cam aceasta ar fi averea şefei de la Pediatrie, fiindcă medicul nu a specificat nici măcar că ar avea vreun leu în conturi. Însă, a menţionat o datorie bancară în valoare de 90.000 de lei. Faptul că Mihaela Gheonea nu a depus bani în bancă, nu înseamnă că veniturile ei nu i-ar permite acest lucru.

Medicul a încasat, în 2021, de la SCJU, un frumos salariu de 220.883 şi încă unul de 53.337 de la UMF, adică un venit total de 274.220 de lei într-un an. Tot în bugetul familiei s-au adăugat şi veniturile soţului, care lucrează la Spitalul Filantropia şi la UMF. Acesta a adus în familie un venit total de 193.023 de lei, în 2021.

Şeful de la Ortopedie, pasiune pentru case şi terenuri

Şeful Clinicii de Ortopedie este Dan Grecu. Acesta spune că a moştenit, alături de doi fraţi, un teren de 326 mp în Craiova. Pe lângă acesta, medicul mai deţine alte patru terenuri. Unul, cu suprafaţa de 722 mp se află în Craiova, altul de 1.790 mp în Bucovăţ, iar altul de 391 mp în Craiova. Pe acestea trei le are împreună cu soţia. Ultimul teren, pe care îl deţine alături de soţie şi de o altă persoană, are o suprafaţă de 3.000 de mp şi se află în localitatea Săcelu, judeţul Gorj. Medicul ortoped are o pasiune şi pentru case, fiindcă stă foarte bine la acest capitol. Acesta are trei case alături de soţie ( 130 mp – Craiova, 270 mp – Craiova şi 176 mp – Bucovăţ).

De asemenea, a mai moştenit, alături de cei doi fraţi, încă o căsuţă de 34 mp în Craiova. Pe lângă acestea, medicul mai are încă un apartament de 40.57 mp în Craiova. Se pare, însă, că şeful de la Ortopedie nu investeşte în maşini. Acesta are doar un Nissan X Trail, din 2014, şi niciun alt bun de valoare. La capitolul bani, acesta a declarat că are în conturi 158.879 de lei şi 151.320 de euro.

Dan Grecu spune că are şi două credite bancare consistente, în valoare de 236.000 de euro. Ca venituri, medicul ortoped a avut un salariu anual de 149.010 de la SCJU, în 2021, iar de la UMF a mai încasat 97.026 de lei. Medicul a mai câştigat încă 95.212 de lei din servicii medicale independente. Nici soţia acestuia, Georgiana Grecu, medic la Spialul de Boli Infecţioase Craiova, nu s-a lăsat deloc mai prejos. Aceasta a avut un salariu anual de 273.399 de lei, plus încă 1.468 de lei de la Medicina Muncii. Tot în bugetul familiei au mai intrat nişte bani din chirii, în dreptul fiecăruia dintre soţi fiind trecută suma de 72.404 de lei.

Simona Ianoşi spune că nu deţine niciun imobil

Simona Laura Ianoşi, şefa Clinicii de Dermato-venerologie spune că deţine, alături de soţ, două terenuri – unul de 3.000 de metri la Pieleşti şi altul de 1.400 mp la Bucovăţ, încadrat la „alte categorii de terenuri extravilane“. Ciudat este că Simona Ianoşi nu a declarat că ar avea pe numele său niciun imobil, iar la categoria maşini a menţionat o Toyota din 2008. Şi la capitolul bani, şefa de la Dermatologie spune că stă destul de prost. Aceasta a menţionat că are 63.228 de lei şi 7.132 de euro. Practic, averea Simonei Ianoşi se rezumă la două terenuri, o maşină şi puţini bani în conturi.

În rest, la toate categoriile de bunuri bate vântul. Însă, la capitolul venituri, şefa de la Dermatologie nu stă rău deloc. Aceasta câştigă de la SCJU un salariu anual de 133.093. La aceşti bani se adaugă 83.878 de lei de la UMF şi alţi 6.851 din activităţi independente. Practic, medicul a declarat că încasează doar 570 de lei pe lună de la clinica particulară pe care o deţine. Potrivit declaraţiei, soţul acesteia, Nicolae Gabriel Ianoşi are un salariu derizoriu. Acesta ar fi câştigat, în 2021, doar 15.343 de lei. Celor doi soţi le mai este asigurat un venit din dividente de la Laserland. În dreptul fiecăruia este trecută suma de 52.500 de lei.

Dominic Iliescu nu are maşină şi nici bani în conturi

Dominic Iliescu, şeful de la Obstretică-Ginecologie, a menţionat în declaraţia de avere un teren de 719 mp în Craiova, al cărui titular este soţia acestuia. De asemenea, medicul este unic titular pe un teren de 2.521 mp în localitatea Brastavăţu, din judeţul Olt. Ambele terenuri au fost cumpărate. Medicul mai deţine, alături de soţie, o casă de 161 mp în Craiova. Pe numele său mai are un spaţiu comercial de 110 mp în Brastavăţu (Olt). În aceeaşi declaraţie mai apare un apartament, pe care medicul îl împarte cu alţi trei proprietari, cel mai probabil fraţii acestuia.

În rest, medicul spune că nu mai are absolut nimic. Nici maşini, nici bani în conturi, nici un alt bun de valoare. În schimb, acesta a menţionat un împrumut acordat în nume personal către SC OLTCOMB PETRESCU SRL, în valoare de 117.250 de lei. La capitolul venituri, Dominic Iliescu a câştigat 142.106 de lei de la SCJU, 67.911 de la UMF, 8.143 de lei din servicii medicale independente şi 1.168 de lei de la Colegiul Medicilor. De asemenea, acesta a mai menţionat suma de 4.916 de lei câştigată din materiale promoţionale de la o firmă din Franţa.

Nici şefa de la Epidemiologie nu are bani în conturi

Ajungem la Secţia de Epidemiologie, condusă de Tatiana Dorina Iota. Aceasta a declarat că are, împreună cu soţul, un teren intravilan de 1.250 de mp în localitatea doljeană Almăj. Medicul mai are, tot alături de soţ, un apartament de 65 de mp în Craiova. La cesta se adaugă o casă de vacanţă de 100 de mp la Almăj. Tatiana Iota mai deţine o treime dintr-un apartament în Craiova, provenit dintr-o moştenire. În declaraţia de avere mai apar două maşini – un SMARTFOR din 2016 şi un Logan din 2005. Restul declaraţiei este gol-goluţă la toate categoriile de bunuri, investiţii sau bani. Medicul a precizat, însă, două credite bancare în valoare de 219.132 de lei. Şefa de la Emidemiologie a avut, în 2021, un salariu de 170.016 de lei.

Două apartamente moştenite

Dorina Iovănescu se află la cârma Secţiei de Neurologie a SCJU. Aceasta a declarat că are împreună cu soţul un teren agricol, în Craiova, cu o suprafaţă de 450 mp. De asemenea, alături de soţ şi de încă o familie, mai are un teren de 1.130 mp în Mischii. Medicul mai are un apartament cumpărat împreună cu soţul şi încă două apartamente moştenite, unul de soţul ei, altul de ea. Dorin Iovănescu mai deţine o casă de vacanţă la Mischii, tot alături de soţul ei şi de familia cu care deţine şi terenul în aceeaşi localitate.

La capitolul maşini, medicul deţine trei astfel de bunuri – un Opel Astra din 2002, un Volkswagen Golf din 2007 şi un Volkswagen Polo din 2011. Despre alte bunuri nici nu poate fi vorba, nici măcar de vreun leu în conturile bancare. Salariul încasat de la SCJU de Dorina Iovănescu s-a ridicat la 178.750 în 2021. De asemenea, medicul a mai câştigat încă 32.287 din servicii medicale independente. Soţul acesteia, Liviu Constantin Iovănescu, tot medic la SCJU, a adus şi el în bugetul familiei un venit de 129.446 de lei. Tot el a mai câştigat încă 65.616 din pensie.

„Palat“ de 330 de metri pătraţi şi mulţi bani în conturi

Şeful Secţie Cardiologie, Octavian Istrătoaie, a menţionat în declaraţia de avere un teren de 637 mp în Craiova, pe care îl deţine împreună cu soţia. În aceeaşi declaraţie mai apare un teren de 575 mp, la Cârcea, al cărui titular este doar soţia. La capitolul imobile, cei doi soţi stau destul de bine. Aceştia deţin două apartamente generoase, de 86 şi 106 mp, în Craiova. De asemenea, mai au încă un imobil, de 280 mp, încadrat la „Alte categorii de bunuri imobile“.

Cei doi soţi se mai pot lăuda cu o impresionantă casă de 330 de mp, la Cârcea. Familia Istrătoaie mai are şi un BMW X6, din 2017. De asemenea, medicul Octavian Istrătoaie a fost printre singurii medici din această serie care a declarat că deţine bijuterii în valoare de 8.000 de euro. Şi la capitolul bani familia Istrătoaie stă foarte bine. Şeful de la Cardiologie a declarat că are în conturi 592.270 de lei, 15.398 de dolari şi 13.359 de euro.

Medicul a mai declarat că are acţiuni sau părţi sociale în două societăţi comerciale, cu o valoare totală de 500 de lei. Medicul mai spune că nu are niciun fel de datorie. Ca venituri, medicul cardiolog a câştigat, în 2021, un salariu de 132.740 de lei de la SCJU. Încă 76.906 de lei i-au intrat în conturi de la UMF Craiova. Alţi 51.480 de lei i-au intrat în conturi din activităţi medicale la cele două cabinete particulare. De asemenea, din studii clinice, Istrătoaie a mai încasat 60.523 de lei. Nici soţia medicului, Manuela Istrătoaie nu s-a lăsat mai prejos. Aceasta este conferenţiar univeristar la UCV şi a avut un salariu anual de 77.236 de lei. Aceasta a mai câştigat încă 8.565 din avocatură. Însă, de departe, cei mai mulţi bani au fost câştigaţi de Manuela Istrătoaie din dividentele de la două cabinete medicale. Este vorba despre suma de 221.616 lei.

Şefa de la Neurochirurgie nu şi-a cumpărat imobile sau terenuri

Medic şef la Clinica de Neurochirurgie este Otilia Mărgăritescu. Aceasta a declarat că are un teren de 830 mp, în Craiova, pe care l-a obţinut prin donaţie, alături de o altă persoană. De asemenea, medicul a mai menţionat încă un teren de 300 de mp, în Băile Govora. Titularul acestuia este soţul medicului. Otilia Mărgăritescu a mai obţinut, tot prin donaţie şi tot alături de o altă persoană, o casă de 140 mp în Craiova. Soţul acesteia mai are o casă de 75 mp în Băile Govora. Cu alte cuvinte, Otilia Mărgăritescu nu şi-a cumpărat terenuri sau imobile pe numele său. Pe partea de maşini, şefa de la Neurochirurgie a făcut ceva investiţii. Aceasta spune că are Volkswagen Golf din 2015, un Mercedes seria C din 2015 şi un Mercedes GLE din 2018.

Alte categorii de bunuri de valoare nu au mai fost menţionate în declaraţie, ci doar duma de 14.000 de euro în conturi. Ajungem acum şi la venituri. Şefa Secţiei de Neurochirurgie a avut, în 2021, un salariu anual în valoare de 215.658 de lei. Alţi 51.344 de lei i-a încasat ca şef de lucrări la UMF Craiova. Şi soţul acesteia, Claudiu Mărgăritescu, tot medic la SCJU, a avut un salariu de 123.647 de lei de la spital şi încă unul de 96.999 de lei de la UMF Craiova.

Casă de aproape 250 de mp şi conturi grase

Clinica de Nefrologie o are în frunte pe Daniela Teodora Maria. Aceasta a menţionat în declaraţia de avere un teren de 6.200 de mp, la Cârcea, al cărui titular este soţul său. Împreună deţin o impunătoare casă de 246.43 de mp, în Craiova. Medicul mai deţine o maşină marca VOLKSWAGEN şi încă una marca Mazda. În conturi, medicul a strâns o frumoasă sumă de 389.352 de lei şi încă 56.133 de euro. Veniturile medicului sunt consistente. Daniela Teodora Maria a încasat de la SCJU un salariu de 139.943, în 2021 şi alţi 84.118 de lei de la UMF. I-au mai intrat în conturi încă 5.142 de lei din activităţi medicale independente. Soţul acesteia, medic şi el la SCJU Craiova, a avut un salariu de 152.802 de lei, anul trecut.

Şeful de la Interne II investeşte în imobiliare, bijuterii şi tablouri

Şi şeful Secţiei Medicină Internă II, Paul Mitruţ, are înclinaţie spre domeniul imobiliar. Acesta a cumpărat, împreună cu soţia, patru terenuri intravilane, în Craiova ( 1.320 mp, 407 mp, 224 mp, 443 mp). Cei doi soţi împart şi o casă de 236 mp, aflată tot în Craiova. Pe lângă acestea, soţii Mitruţ mai au trei spaţii comerciale/de producţie, toate în Craiova. Şeful de la Medicină Internă II mai are un Audi A4 din 2010. Noutatea care impresionează, comparativ cu toate celelalte declaraţii de avere, este aceea că familia Mitruţ a declarat că are bijuterii în valoare de 40.000 de euro şi tablouri cu o valoare de 30.000 de euro.

În schimb, medicul Paul Mitruţ a declarat că nu ar avea vreun leu în conturi, ci doar un împrumut bancar în valoare de 320.000 de lei. De la SCJU, Paul Mitruţ are un salariu mai mic faţă de ceilalţi şefi de secţii. Acesta a încasat, în 2021, un venit anual de 75.120 de lei. De la UMF, însă, a avut un salariu mai mare, care a ajuns la 100.000 de lei. La aceşti bani s-au adăugat 134.646 de lei din dividente de la un centru medical şi alţi 27.071, tot din dividente la un SRL. Soţia acestuia a adus în bugetul familiei 21.288 de lei ca administrator la o un centru medical şi încă 89.858 din dividente la acelaşi centru medical.

Sume fabuloase în conturile şefei de la Oftalmologie

La Clinica de Oftalmologie este în frunte Carmen Mocanu. Aceasta deţine, împreună cu soţul, un teren de 493 de mp, în Craiova. Pe lângă acesta, soţul acesteia a primit moştenire încă două terenuri în Craiova, unul la Deveselu (Olt) şi încă unul la Stoeneşti (Olt). De menţionat că bărbatul deţine aceste terenuri împreună cu un frate. Nici imobilele deţinute de familia Mocanu nu sunt de neglijat. Cei doi au împreună o impunătoare casă de 267 mp şi încă un apartament de 80 de mp, ambele în Craiova. Tot din moşteniri, soţul medicului Carmen Mocanu mai deţine, alături de fratele său, două case şi un apartament în Craiova. Carmen Mocanu mai are trei maşini – o Toyota Yaris din 2009, o Toyota Corrola din 2013 şi un Ford Ecosport din 2017.

Familia Mocanu a strâns sume de bani fabuloase în conturile bancare. Este vorba despre 836.908 lei, 437.679 de euro şi încă 71.880 de dolari. În declaraţie mai apare şi un împrumut de 75.000 de lei către o persoană. De asemenea, familia Mocanu nu are niciun fel de datorie bancară. La capitolul salariu, Carmen Mocanu a încasat, de la SCJU, un salariu anual de 149.805 de lei, iar de la UMF alţi 94.501 de lei. Alţi bani, adică 42.728, i-au intrat în conturi din activitatea de cercetare medicală. Grosul, însă, a venit din dividentele pe care le deţine în două centre medicale. Vorbim despre impresionanta sumă de 252.691,85 de lei. Soţul acesteia, profesor la UCV Craiova, a avut venituri anuale de 137.625 de lei, la care s-au adăugat încă 2.289 de la ARACIS.

Încheiem, deocamdată, seria declaraţiilor de avere ale şefilor de secţii de la SCJU, mai ales că sumele de bani şi proprietăţile din ultima pot provoca „ameţeli“.

Citeşte şi: Ce venituri şi ce averi au şefii de secţii de la SCJU Craiova (I)

articolul original.
❌