ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Uniunea Europeană pune piciorul în prag! Cine ‘ocolește’ aplicarea sancțiunilor contra Federației Ruse, va fi sancționat

28 November 2022 at 20:45
image

Preşedinţia cehă a Consiliului UE a transmis că Uniunea Europeană are dreptul de a sancţiona evitarea măsurilor restrictive adoptate împotriva Rusiei pentru a garanta punerea în aplicare a acestora.

Guvernele europene au adoptat „în unanimitate” decizia de a considera „o infracţiune” încălcarea sancţiunilor europene, se arată într-un comunicat al preşedinţiei UE.

Concret, această decizie va face posibilă sancţionarea ţărilor terţe şi a cetăţenilor acestora sau a entităţilor lor vinovate de eludarea sancţiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.

„UE a răspuns cu hotărâre la războiul neprovocat şi nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei. A adoptat un număr fără precedent de sancţiuni pentru a viza economia Rusiei şi a contracara capacitatea acesteia de a continua această agresiune”, a declarat ministrul ceh al Justiţiei, Pavel Blazek.

„Pentru a avea succes, punerea lor în aplicare necesită un efort comun, iar decizia de astăzi este un instrument esenţial pentru a garanta că orice încercare de eludare a acestor măsuri va fi oprită”, a adăugat el.

Europenii au adoptat opt serii de sancţiuni, în special oprirea achiziţiilor lor de petrol şi cărbune, pentru a priva Moscova de sursele sale de finanţare pentru războiul din Ucraina.

Turcia este acuzată în mod constant că a eludat sancţiunile europene şi că a creat o rută ocolitoare pentru a transporta petrolul rusesc către ţările UE, în pofida embargoului european.

„Includerea încălcării măsurilor restrictive în lista ‘infracţiunilor’ este primul dintre cei doi paşi care vizează asigurarea unui grad similar de aplicare a sancţiunilor în întreaga UE şi descurajarea încercărilor de eludare sau încălcare a măsurilor UE”, a subliniat comunicatul preşedinţiei cehe.

Al doilea pas este adoptarea unei legislaţii care să definească infracţiunile şi sancţiunile care trebuie aplicate în cazul încălcării sancţiunilor europene, întrucât statele membre au în prezent definiţii diferite cu privire la ceea ce constituie o încălcare a măsurilor restrictive.

Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere la sfârşitul săptămânii, cu obiectivul de a „acţiona rapid” pentru a contracara eludarea sancţiunilor, a indicat o sursă europeană, conform AGERPRES

articolul original.

Analist de politică externă: ‘În România o să crească numărul euroscepticilor. Va fi o presiune pe politicieni să nu ne mai vândă baliverne’

27 November 2022 at 20:15
image

Prof. Dan Dungaciu, director general Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I.C. Brătianu“ al Academiei Române,  spune că în România o să crească numărul euroscepticilor.

În acea perioadă, România și-a făcut temele, a avut anumite personaje politice care nu erau de acord cu anumite cerințe, dar nu proiectul lor politic neapărat. Noi, structural, n-am fost niciodată o amenințare pentru Uniune Europeană.

Nu vă mai mirați că în România să crească scepticismul. În România o să crească numărul euroscepticilor. Va fi o presiune pe politicieni să nu ne mai vândă baliverne. 

Asta e problema, să nu ne mai povestească ore întregi viziunea lor despre lume și viață când problemele reale nu există în niciun discurs politic. Mediocritatea când intră în sistem, ea nu se manifestă disproporționată.

Populația se va uita mai acut la această chestie decât o făcea. Nu ai cum să ai o reacție la așa manifestare. Diplomații nu fac conferință de presă într-un partid.

Miniștrii de externe nu fac conferință de presă în sediul partidului”, a spus Dan Dungaciu, conform gândul.ro.

articolul original.

Noi reglementări europene care vizează etichetele sticlelor de vin pot fi introduse de anul viitor. Iată ce ar trebui să apară pe noile etichete

26 November 2022 at 20:18

Noi măsuri vor fi implementate pe sticlele de vin marca Bachus. Potrivit informațiilor venite din partea reprezentanților, eticheta de pe sticlele de vin ar putea conține toate substanțele și ingredientele utilizate în procescul pentru obținerea băuturii. Această decizie nu este deloc pe placul producătorilor de vinuri, mai ales că pot exista peste 800 de substanțe care s-ar putea regăsi în fiecare sticlă de vin. 

Procesul prin care trec vinurile, înainte de a ajunge pe rafturile magazinelor

Înainte de a fi expuse la vânzare, vinurile trebuie să treacă mai multe teste. Mai concret, degustorii autorizați trebuie să țină cont de mai multe criterii, înainte de a-și da acordul pentru vânzarea lor.

,,Scopul este de a învăţa, de a descoperi vinuri noi. Este un fel de examen”, a fost declarația Dianei Păvălescu, reprezentant al asociaţie degustători.

Cum ar putea arăta noile etichete ale sticlelor de vin. Sursă foto: Pixabay.com

,,Anul viticol a fost bun, în general, în toate zonele, dar din strugurii din toamna aceasta cred că cele mai bune vinuri s-au realizat la noi în Oltenia”, a declarat Aurel Popa, somelier.

De asemenea, Constantin Băducă, specialist, explică faptul că pe etichetă ar fi imposibil să fie trecute absolut toate valorile, încât compoziția chimică ar putea să depășească peste 800 de substanțe.

,,Este imposibil ca pe etichetă să treci pentru că în compoziţia chimică ajung să se regăsească peste 800 de substanţe în fiecare vin”, a declarat Constantin Băducă, specialist oenologie, potrivit informațiilor oferite de observatornews.ro.

articolul original.

Vești bune pentru Volodimir Zelenski! Ursula von der Leyen anunță că va intensifica acțiunile pentru facilitarea reluării alimentării cu electricitate și căldură

26 November 2022 at 06:45
image

Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, atransmis vineri seara după convorbirea purtată cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că Uniunea Europeană menţine solidaritatea cu Ucraina şi va intensifica acţiunile pentru facilitarea reluării alimentării cu electricitate şi căldură.

„În cursul convorbirii de astăzi cu preşedintele Zelenski, am exprimat solidaritatea Uniunii Europene cu Ucraina în contextul atacurilor criminale ale Rusiei asupra infrastructurii civile. Comisia Europeană intensifică susţinerea, inclusiv împreună cu partenerii, pentru restabilirea alimentării cu electricitate şi căldură în Ucraina”, a declarat Ursula von der Leyen, într-un mesaj postat pe Twitter.

„I-am exprimat preşedintelui Zelenski solidaritatea totală a UE cu Ucraina în contextul în care suferă din cauza atacurilor deliberate şi barbare ale lui Vladimir Putin (preşedintele Rusiei – n.red.) asupra infrastructurii civile a ţării. Condamn vehement aceste atacuri. Rusia trebuie trasă la răspundere pentru ceea ce reprezintă crime de război. Intensificăm eforturile şi colaborăm cu partenerii pentru a furniza Ucrainei susţinerea de care are nevoie pentru restabilirea şi menţinerea în funcţiune a alimentării cu electricitate şi a încălzirii pentru populaţia civilă.

Prin intermediul Centrului UE de coordonare a reacţiilor la situaţii de urgenţă, Comisia pregăteşte furnizarea în Ucraina cât mai rapid a următoarelor donaţii din partea statelor membre şi direct din rezervele proprii: 200 de transformatoare de capacitate medie şi un transformator mare din Lituania; un transformator mediu din Lituania, 40 de generatoare de mare capacitate din rezervele UE localizate în România. Toate aceste generatoare pot alimenta fără întrerupere cu electricitate un spital mic sau mediu”, a transmis Ursula von der Leyen într-o declaraţie postată pe site-ul Comisiei Europene şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

Preşedintele Comisiei Europene a subliniat că există eforturi pentru crearea unui centru de distribuire în Polonia, care va permite donaţii din state terţe şi va ajuta Ucraina în coordonare cu partenerii din Grupul G7, anunță stiripesurse.ro

articolul original.

Tensiuni între Europa și SUA: Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina

25 November 2022 at 17:15
image

Mai mulți oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu, au transmis că Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice și vânzări de arme, în timp ce ţările din UE suferă.

”Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme”, remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului.

”Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric”, spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. ”America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE”, subliniază interlocutorul citat.

Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. ”Americanii – prietenii noştri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus el într-un interviu pentru Politico.

Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act – IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE.

De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană.

Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor.

În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept ”neprietenoase” preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă ”solidaritate” reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni.

Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. ”Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA”, declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel.

Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico, conform AGERPRES

articolul original.

Produsele de tutun încălzit aromatizate, interzise în UE

23 November 2022 at 06:06

Interdicţia privind produsele din tutun încălzit aromatizate a intrat în vigoare în Uniunea Europeană, iar statele membre au la dispoziţie 8 luni pentru a transpune directiva în legislaţia naţională.

Comisia Europeană salută intrarea în vigoare a interdicției privind produsele din tutun încălzit aromatizate, miercuri, iar cu această ocazie a subliniat că în contextul în care vânzările de produse din tutun încălzit aromatizate au crescut semnificativ în spatiul comunitar, interdicția va contribui la atingerea obiectivului de a crea o „generație fără tutun” stabilit în Planul European de Combatere a Cancerului.

Conform datelor CE, consumul de tutun este cel mai mare risc de sănătate care poate fi evitat și cea mai importantă cauză de deces prematur în UE, responsabil pentru aproape 700.000 de decese în fiecare an. Aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme).

Tutunul cauzează 90 % din cancerele pulmonare. Este esențial să se adopte o poziție fermă pentru a se reduce consumul de tutun, cu atât mai mult cu cât asistăm la introducerea continuă pe piață a unor noi produse. Datorită interdicției, cetățenii noștri, și în special tinerii, vor fi mai bine protejați de efectele dăunătoare ale acestor produse, ceea ce ne aduce cu un pas mai aproape de o «generație fără tutun»”, a delarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

Stella Kyriakides

În ciuda progreselor considerabile înregistrate în ultimii ani, numărul fumătorilor în UE rămâne ridicat. Statisticile arată că aproximativ 26% din populația totală și, mai îngrijorător, 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fumează. În încercarea de a schimba această situație, Uniunea Europeană și guvernele statelor membre au luat diferite măsuri de control al tutunului sub formă de legislație, recomandări și campanii de informare, dar eforturile trebuie să continue.

Planul European de Combatere a Cancerului „își propune ca mai puțin de 5 % din populație să mai utilizeze tutun până în 2040”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. „Rata fumatului în UE rămâne ridicată, de aproximativ 25%. Ca răspuns, am stabilit un obiectiv foarte clar – crearea unei generații fără fum de țigară în Europa, în care mai puțin de 5% din oameni să consume tutun până în 2040, a mai spus Stella Kyriakides. 

Statele membre au acum la dispoziție opt luni pentru a transpune directiva delegată în legislația lor națională.

Noile norme vor deveni pe deplin aplicabile începând cu 23 octombrie 2023, după încheierea unei perioade de tranziție de trei luni în care să se poată epuiza stocul existent de produse din tutun încălzit aromatizate.


articolul original.

Viktor Orban, pe cale să ‘învingă’ Comisia Europeană! Ungaria ar putea fi exceptată de la plafonarea prețului petrolului rusesc

24 November 2022 at 19:45
image

Ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, a transmis joi că Ungaria este pe cale să obţină o excepţie în aplicarea planificatei plafonări a preţului importurilor de petrolul rusesc în cadrul sancţiunilor aplicate Rusiei de către UE.

Conform proiectului actual, plafonarea nu se va aplica importurilor de petrol efectuate prin conducte sau, în cazul în care conductele (care trec prin Ucraina) nu vor mai putea fi folosite, importurilor efectuate pe mare pentru a le substitui pe cele care urmau să vină prin respectivele conducte, a explicat ministrul ungar.

El a mai menţionat că statele UE au început să discute şi despre impunerea de plafoane asupra preţului importurilor de gaz rusesc, ideea urmând să fie rediscutată la întâlnirea miniştrilor europeni ai energiei pe 13 decembrie. Ministrul ungar a descris această iniţiativă drept ”periculoasă, inutilă şi inadecvată”, întrucât există riscul devierii unor volume de gaz dinspre piaţa europeană către alte pieţe.

Cât despre celelalte iniţiative ale Comisiei Europene, Szijjarto a criticat mecanismul de solidaritate menit să evite între statele UE disparităţile majore în aprovizionarea cu gaze, considerând că acest plan reflectă ”încă o dată aspiraţiile Bruxellesului de a avea mai multă putere pentru a eroda suveranitatea politicii energetice a statelor membre”.

”Imaginaţi-vă o situaţie în care cineva de la Bruxelles ne poate ordona nouă să cedăm către altă ţară gazul cumpărat cu banii poporului ungar, pentru poporul ungar şi pentru funcţionarea economiei ungare”, a indicat el.

Pentru a ajuta în special Germania, ţară foarte dependentă de gazul rusesc şi de a cărei economie este legată cea a întregului bloc comunitar, Comisia Europeană a cerut statelor UE să-şi reducă consumul de gaze cu 15% în perioada august 2022 – martie 2023, faţă de media ultimilor cinci ani, în contextul perturbării aprovizionării provocate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile împotriva Rusiei.

Primită nefavorabil de unele state membre, propunerea Comisiei a fost în final inclusă într-un acord încheiat în luna iulie la nivelul UE, care prevede însă că această reducere va fi deocamdată voluntară, dar, în cazul unui ”risc de penurie gravă” de gaze, executivul comunitar o poate face să devină obligatorie, cu unele excepţii pentru mai multe state membre, transmite AGERPRES

articolul original.

Ucraina, ‘ordin’ către Occident: Finalizați cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

22 November 2022 at 21:15
image

Ucraina cere țărilor UE să finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Federației Ruse, ca răspuns la invazia pe care a pornit-o asupra teritoriului ucrainean. Şeful diplomaţiei ucrainene Dmitro Kuleba spune că dacă ucrainenii nu sunt obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi.

„Îi invit pe colegii mei din UE” să „respingă orice îndoială” şi orice „oboseală” şi să „finalizeze cât mai repede cel de-al nouălea pachet de sancţiuni care este aşteptat de mult timp”, a declarat el într-o conferinţă de presă online.

„Dacă noi, ucrainenii, ne suntem obosiţi, restul Europei nu are drept moral sau politic de a obosi”, a apreciat ministrul de externe ucrainean.

El a cerut în special sancţionarea operatorului nuclear public Rosatom din cauza rolului său în ocuparea de către Rusia a centralei nucleare ucrainene din Zaporojie, cea mai mare din Europa.

Kuleba a subliniat de asemenea importanţa sancţiunilor care permit „frânarea” industriei militare ruse.

„Capacitatea Rusiei de a produce noi rachete trebuie distrusă pentru a o împiedica să aibă resurse suplimentare pentru a ucide ucraineni, a distruge oraşele ucrainene şi sistemul energetic”, a spus el.

În timp ce Moscova bombardează de săptămâni în şir infrastructurile energetice ale ţării, aruncând în întuneric milioane de ucraineni, Kuleba a cerut din nou ţărilor occidentale să-şi sporească livrările de arme, în special sisteme de apărare antiaeriană, transmite AGERPRES

articolul original.

Șeful diplomației UE, Josep Borrell, avertizează: Blocul comunitar trebuie să evite crearea de noi dependențe

21 November 2022 at 11:45
image

Șeful diplomaţiei europene Josep Borrell a transmis că Uniunea Europeană trebuie să evite crearea de noi dependenţe şi să ofere o alternativă ţărilor partenere în contextul în care blocul comunitar îşi remodelează abordarea diplomatică după invadarea Ucrainei de către Rusia.

”Nu căutăm să înlocuim alte parteneriate – şi cu siguranţă nu suntem interesaţi de crearea de noi dependenţe”, a spus Borrell atunci când a fost întrebat dacă el consideră că există riscul ca europenii să repete greşelile făcute în relaţiile cu Rusia şi China.

Blocul comunitar trebuie să ”renunţe la a concentra livrările de materii prime pe un singur furnizor – aceasta este lecţia pe care cred că am învăţat-o din criza gazului”, a adăugat demnitarul european.

El s-a referit la scăderea dependenţei Europei de gazul rusesc de la 40% la numai 7% în prezent şi la necesitatea găsirii unor furnizori alternativi de resurse energetice. ”Central-asiaticii vor să aibă o relaţie cu Europa, dar dacă nu facem nimic, cu siguranţă alţii vor avea mai multă influenţă decât noi”, a explicat Borrell, în marja reuniunii UE-Asia Centrală din oraşul uzbek Samarkand.

Întrebat dacă UE este un partener mai atractiv în Asia Centrală şi în afara acesteia, Josep Borrell a spus că noua strategie a UE, numită Global Gateway, ‘este modul nostru de a ne arăta ambiţia şi prezenţa politică”.

”Global Gateway s-ar putea să nu sune prea atractiv şi chinezii îşi vând eficient iniţiativa lor Belt and Road (aşa-numitul nou drum al mătăsii), care a fost lansată cu ani în urmă comparativ cu noi – iată de ce trebuie să ne implicăm mai mult”, a menţionat şeful diplomaţiei UE.

Totuşi, iniţiativa europeană, în valoare de 300 de miliarde de euro, a fost criticată pentru că nu furnizează suficientă putere financiară pentru a contracara iniţiativa chineză.

”Este adevărat că Global Gateway este doar la început, dar în prezent suntem deja cel mai important investitor în termeni agregaţi în Asia Centrală, ceea ce va continua”, a accentuat el.

Pe de altă parte, Josep Borrell a criticat lentoarea cu care sunt parafate acordurile comerciale ale UE. ”Trebuie să folosim instrumentele pe care le avem şi cel mai important este cu siguranţă reprezentat de relaţiile economice”, a spus demnitarul european, conform AGERPRES

articolul original.

Ajutor de 200 de milioane de euro de la UE pentru români. Cine primeşte banii

18 November 2022 at 13:08
image

Comisia Europeană a aprobat, vineri, o schemă de ajutoare în valoare de aproximativ 200 de milioane euro (985 milioane de lei) notificată de România pentru sprijinirea procesatorilor de produse agricole, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, notează Agerpres.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 în baza articolului 107 alineatul (3) litera (b) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

Ajutorul va lua forma unor granturi directe

Potrivit acestei scheme, ajutorul va lua forma unor granturi directe. Măsura va fi deschisă firmelor din sectorul de procesare a produselor agricole, în special operatorilor din industria morăritului, uleiurilor şi grăsimilor, produselor lactate şi prepararea nutreţurilor pentru animale. Schema urmăreşte să furnizeze lichiditate beneficiarilor eligibili, care sunt afectaţi de de situaţia geopolitică actuală şi creşterea costurilor la energie şi inputuri.

Comisia a constatat că schema-cadru de ajutoare a României îndeplineşte condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. În special, valoarea ajutorului nu va depăşi două milioane de euro per beneficiar, iar sprijinul se acordă până cel târziu la 31 decembrie 2023.

Comisia a concluzionat că schema de ajutoare acordată de România este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar de criză. Având în vedere aceste considerente, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Sursă: observatornews.ro

articolul original.

Viktor Orban ‘atacă’ sancțiunile impuse Federației Ruse: Europa joacă un joc foarte periculos

18 November 2022 at 12:15
image

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a transmis vineri că sancţiunile impuse de către Occident, Federației Ruse, duc către război, precizând faptul că Europa joacă un joc foarte periculos.

”Oricine intervine economic într-un conflict militar ia poziţie”, declară în tradiţionalul interviu la un post de radio apropiat puterii liderul naţionalist.

”Puţin câte puţin alunecăm către război”, insistă el.

Orban se declară îngrijorat de măsurile luate în vederea sancţionării ofensivei ruse în Ucraina.

Şeful Guvernului de la Budapesta denunţă cu regularitate sancţiunile europene – în pofida faptului că a votat alături de partenerii săi europeni – şi le acuză de problemele economice ale acestei ţări din Europa Centrală.

Economia ungară s-a contractat în trimestrul trei, faţă de trimestrul doi, iar inflaţia a depăşit 20 şi atinge chiar 45% în domeniul alimentaţiei.

Guvernul ungar a lansat o ”consultare naţională”în acest subiect şi a împânzit ţara cu afişe cu un mesaj şi o fotografie cu o rachetă.

”Sancţiunile Bruxellesului ne ruinează”, scrie pe aceste afişe.

Viktor Orban s-a declarat pregătit ”să combată” un eventual nou pachet de sancţiuni şi să facă în aşa fel încât Ungaria – foarte dependentă de hidrocarburi ruseşti – să fie ”scutită”, la fel ca în embargoul petrolului.

”Acum furnizăm arme distrugătoare, antrenăm militari ucraineni pe propriul nostru teritoriu, impunem sancţiuni în energie (…). Devenim parte integrantă” a conflictului, insistă Orban.

”Încă nu se trage în noi, dar suntem pe punctul să devenim un beligerant. Europa joacă un joc foarte periculos”, conchide el, conform news.ro

articolul original.

Cu mâna pe cașcaval, Diana Șoșoacă afirmă că Putin a avut ‘o idee genială’: ‘O idee genială, domne, ce a avut!’

18 November 2022 at 09:29
image

Diana Șoșoacă, senator independent, a afirmat că scopul războiului din Ucraina este, de fapt, distrugerea Uniunii Europene.

Ea a vorbit, la Etno TV, despre cum a crescut dolarul în acest război. Totodată, ea l-a lăudat pe Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, pentru „întărirea rublei”.

Șoșoacă a spus că Putin a avut „o idee genială”, completând, ulterior, că nu el, că el e, de fapt, un întreg sistem. Diana Șoșoacă a făcut aceste declarații în timp ce gătea.

Diana Șoșoacă: „Și pe urmă ce face Putin ? O idee genială, domne, ce a avut!”

„Scopul? Vrei pe bune, da? Distrugerea Uniunii Europene. Uită-te care a fost cea mai prejudiciată zonă în acest război! Uniunea Europeană.

De când s-a înființat, ea a fost un cui împotriva americanilor, rușilor. De ce? Ea a fost înființată cu scop economic. Da? Și-a făcut și monedă proprie. Uitați-vă, ultimii ani, euro deasupra dolarului, rublei ș.a.m.d.

Ce s-a întâmplat în război? Dolarul, ditr-odată, începe să… a avut o cădere, după aceea a crescut. Și pe urmă ce face Putin ? O idee genială, domne, ce a avut! Nu el, echipa. Că Putin e un sistem. Cum Biden nu e el, e un sistem. Numai la noi e Iohannis sau Ciucă, pentru că aia e… N-au echipă!

Și ce-au făcut? Au vândut totul în ruble. Și-au întărit rubla. Și-au întărit relațiile economice cu China. Uite cum și Japonia s-a întors deodată și nu mai e contra Rusiei, nu mai vrea sancțiuni. De ce? Pentru că toate sancțiunile astea, de fapt, au distrus economia. 

Și China i-a ajutat, ținând porturile închise. Iar în Germania, știu de mai multe luni de zile, de când cu sancțiunile astea, au intrat în șomaj tehnic pe industria constructoare de mașini, care industria constructoare de mașini în Germania era cea mai tare”, a spus Șoșoacă, la Etno TV.

După ce Vladimir Putin a anexat patru regiuni din Ucraina, Șoșoacă a cerut „Roexit”!

Declarația Dianei Șoșoacă privitoare la scopul invaziei lui Vladimir Putin în Ucraina, anume că ar fi distrugerea Uniunii Europene este extrem de interesantă.

La începutul lunii octombrie, după ce Vladimir Putin a proclamat anexarea ilegală a regiunilor ucrainene Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, în cadrul unui protest în Piața Victoriei, Diana Șoșoacă a îndemnat la „Roexit”.

„Vă place în Uniunea Europeană? Vă place că ne-au furat tot? Vă place să mâncați gândaci? Vă plac prețurile la utilități? Vă place cine vă conduce? Și atunci, ce vrem noi? Roexit! Roexit! Roexit! Roexit!

Dar cu o condiție: să ne înapoieze tot ceea ce ne-au luat! Pentru că ne-au furat toate bogățiile țării. Ne-au furat copiii. Avem o jumătate de țară în afara granițelor țării. 10 milioane de români sunt în afara granițelor țării.

De aceea, îi spun lui Ursula că ne vom lua toate bogățiile înapoi. Iar tu Ursula, la pușcărie! Jos Guvernul, jos Guvernul, jos Guvernul!”, a strigat Șoșoacă, cu microfonul în mână, la protestul din Piața Victoriei.

articolul original.

FIF!

15 November 2022 at 18:56
image

Politica de Confidențialitate și de Cookies

Obligatoriu

Folosim cookie-uri și tehnologii asemănătoare pentru a-ți îmbunătăti experiența pe acest website, pentru a-ți oferi conținut și reclame personalizate și pentru a analiza traficul și audiența website-ului. Înainte de a continua navigarea pe website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și intelege conținutul Politicii de Confidențialitate si de Cookies. Prin continuarea navigării pe website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie; nu uita totuși că poti modifica setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Confidențialitate și de Cookies.

articolul original.

Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova! Ajutor financiar în valoare de 250 de milioane de euro pentru depășirea crizei energetice

10 November 2022 at 13:15
image

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis joi într-o conferinţă de presă susţinută la Chişinău alături de preşedinta republicii, Maia Sandu, că Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova 250 de milioane de euro pentru depăşirea crizei energetice.

Potrivit oficialului european, banii fac parte dintr-un pachet de sprijin suplimentar şi urmează a fi alocaţi începând cu 1 ianuarie 2023. „Uniunea Europeană este alături de Republica Moldova, vizita mea de astăzi demonstrează acest fapt. Rusia atacă Ucraina şi obiectivele energetice ale acestei ţări. În acest mod, creează haos, foloseşte resursele energetice drept armă. UE o să vă ajute să faceţi faţă crizei”, a declarat Ursula von der Leyen.

Preşedinta Comisiei Europene a detaliat că UE a pregătit un ajutor suplimentar în sumă totală de 250 milioane de euro, din care 100 de milioane vor fi oferiţi în calitate de grant, iar 100 de milioane sub formă de credit. „Banii sunt acordaţi pentru a putea diversifica sursele de gaze. Totodată, 50 de milioane de euro reprezintă un suport bugetar pentru susţinerea celor mai vulnerabile persoane. Acest ajutor este oferit pentru a permite procurarea resurselor energetice, astfel încât Moldova să poată trece de această iarnă”, a spus Ursula von der Leyen.

Uniunea Europeană a oferit deja Republicii Moldova, în luna august, 75 de milioane de euro pentru resurse energetice

La rândul său, Maia Sandu a mulţumit UE pentru suportul acordat în perioada crizei pandemice, crizei refugiaţilor şi celei energetice. „Suntem recunoscători pentru ajutorul oferit. Republica Moldova se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimele trei decenii. Autorităţile de la Chişinău fac eforturi mari pentru a asigura ţara cu energie şi pentru a uşura povara preţurilor. Oamenii ne susţin în acest efort prin faptul că economisesc. Putem face faţă crizei doar împreună pentru a trece de această iarnă”, a afirmat Maia Sandu.

De asemenea, Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova este determinată să avanseze pe calea integrării europene. „Uniunea Europeană ne-a fost mereu alături. Suntem ferm angajaţi în procesul de realizare a reformelor. Contăm pe o evaluare rapidă în anul 2023 pentru a lansa ulterior negocierile de aderare. Vom continua să implementăm Acordul de Asociere pentru a duce ţara în UE”, a subliniat Maia Sandu, conform AGERPRES

articolul original.

Europarlamentarul Eugen Tomac acuză Consiliul Uniunii Europene că ține România în afara frontierelor UE: Este inacceptabil

10 November 2022 at 09:45
image

Liderul PMP, europarlamentarul Eugen Tomac, a transmis joi pe pagina sa de facebook că singura instituţie care de ani buni ţine România în afara frontierelor Uniunii Europene este Consiliul Uniunii Europene.

„Consiliul Uniunii Europene trebuie să înceteze blocarea României! Parlamentul European a dat undă verde aderării României la spațiul Schengen. Comisia Europeană consideră că România îndeplinește toate condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen. Singura instituție care de ani buni ține România în afara frontierelor Uniunii Europene este Consiliul Uniunii Europene.

Este inacceptabil, ca din calcule politice interne, să fie blocat un proces european firesc, prevăzut în tratat!”,a transmis Tomac

Europarlamentarul precizează că guvernele și țările membre au dreptul să emită obiecții față de politicile UE, dar nu au dreptul să interpreteze regulile în funcție de interesele înguste ale fiecărui stat.

„Uniunea Europeană s-a dezvoltat pentru că a avut curaj și viziune și a răspuns la toate crizele prin care a trecut aplicând două măsuri: extindere și mai multă integrare.
Așa trebuie să acționăm și acum, prin mai multă integrare și evident extindere la est de Prut!”, a conchis Eugen Tomac

articolul original.

Ursula von der Leyen, îngrijorată în legătură cu rezervele de gaz ale Uniunii Europene pentru iarna 2023-2024

9 November 2022 at 20:16
image

Uniunea Europeană riscă să nu reușească să-și asigure suficient rezerve de gaz pentru iarna 2023-2024, a declarat miercuri Ursula von der Leyen. Într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului European la Bruxelles, aceasta a susținut că obţinerea resurselor de energie pentru iarna anului viitor „va fi chiar mai dificilă” decât în 2022.

UE a făcut eforturi pentru a înlocui importurile de energie și gaz rusesc, după invadarea Ucrainei, în ideea de a pune capăt unei dependențe de mulți ani.

De asemenea, Moscova a oprit între timp livrările către blocul comunitar, percepute drept un gest de răzbunare pentru sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Mai mult, a invocat lucrări de mentenanță la gazoductul Nord Stream 1 și a solicitat plata în ruble pentru livările de gaz, înainte ca acest gazoduct și Nord Stream 2 să fie afectate de exploziile încă neelucidate.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că o tăiere completă a aprovizionării cu gaz rusesc a UE, un deficit în aprovizionarea globală cu gaz natural lichefiat (GNL) şi cererea în creştere de GNL datorită refacerii economice a Asiei ar putea face ca blocul comunitar să-şi rateze ţintele de umplere a depozitelor înainte de iarna viitoare.

Ursula von der Leyen a precizat că trebuie să se acţioneze cât mai repede, făcând referire la noile atribuţii de urgenţă propuse pentru a aproba mai repede proiectele de energie regenerabilă pentru a atenua potențialele probleme de aprovizionare.

Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa susţinerii industriei europene în contextul preţurilor în creştere ale energiei, făcând referire la decizia Comisiei Europene de a relaxa regulile stricte privind ajutoarele de stat pentru a ajuta companiile sub presiune.

Agenția Internațională a Energiei, avertisment la adresa europenilor

Un avertisment similar a transmis recent şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, și totodată, ca urmare a creșterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din GNL, potrivit estimărilor AIE.

Astfel încât, depozitele europene de gaze ar fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent.

„«Perna» oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, avertizează AIE.

Producţia mondială de GNL ar putea să crească, dar cu numai aproximativ 20 de miliarde de metri cubi.

Deci, dacă importurile chineze vor reveni în 2023 la nivelul din anul 2021 vor absorbi cea mai mare parte din această creştere, mai estimează analiza AIE.

Odată cu relaxarea preţurilor gazului toamna aceasta şi cererea limitată de vremea blândă, „există riscul unui exces de încredere care se insinuează pe tema aprovizionării cu gaz a Europei. Or, nu am ajuns încă la capătul durerilor”, a mai avertizat Fatih Birol, potrivit Digi24.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Comisia Europeană propune ca dobânzile împrumuturilor acordate Ucrainei să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene

9 November 2022 at 13:45
image

Comisia Europeană propune ca dobânzile noului împrumut de 18 miliarde de euro acordat Ucrainei să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene.

Comisia Europeană (CE) propune miercuri Celor 27 să acorde Ucrainei un ajutor în valoare de 18 miliarde de euro în 2023 – sub formă de împrumuturi, ale căror dobânzi să fie plătite de către statele membre ale Uniunii Europene (UE), relatează AFP.

”Acest ajutor financiar stabil, regulat şi previzibil, în valoare medie de 1,5 miliarde de euro pe lună, va permite acoperirea unei părţi importante a nevoilor de finanţare pe termen scurt ale Ucrainei în 2023, pe care autorităţile ucrainene şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) le estimează la 3-4 miliarde de euro pe lună”, anunţă într-un comunicat Comisia Europeană, scrie news.ro

articolul original.

Țările membre UE nu se înțeleg asupra plafonării prețului gazelor! Comisia Europeană: Este imposibil să existe un plafon care să îndeplinească aceste criterii

9 November 2022 at 07:45
image

Plafonarea prețului gazelor a creat divergențe între cele 27 de ţări membre ale UE, dat fiind faptul că țări precum Franţa, Spania şi Belgia, doresc un plafon, iar tabăra condusă de germani, se opune. În loc de un plafon, un oficial a transmis că, Comisia a oferit luni un mecanism de corecţie a pieţei voluntar, care nu merge suficient de departe pentru ţările care cer un plafon pentru a limita instantaneu creşterile de preţ.

După multe certuri la un summit care a durat toată noaptea, liderii UE au convenit luna trecută să ceară Comisiei Europene să propună un plafon temporar al preţului gazelor în producţia de energie şi un coridor temporar pentru preţuri pentru a reduce costurile pentru consumatori.

Dar un compromis între ţări precum Franţa, Spania şi Belgia, care doresc un plafon, şi tabăra condusă de germani, care se opune, a însemnat că s-au ataşat condiţii suplimentare, şi anume ca orice plafon să nu afecteze contractele pe termen lung, să conducă la o creştere a consumului de gaze sau să provoace producătorii să redirecţioneze livrările în altă parte.

”Acum, Comisia a afirmat că este imposibil să existe un plafon care să îndeplinească aceste criterii”, a spus unul dintre diplomaţi, adăugând că trimişii naţionali ai celor 27 de ţări membre UE la Bruxelles vor discuta despre asta vineri viitoare.

”Vor fi o mulţime de emoţii ridicate”, a spus diplomatul.

Problema a divizat ţările UE de luni de zile, în timp ce încearcă să abordeze o criză energetică acută care generează o inflaţie record şi ameninţă cu producerea unei recesiuni în bloc.

Opoziţia încăpăţânată a Germaniei şi a puternicului organ executiv al blocului de la Bruxelles i-a supărat pe cei care doresc un plafon, precum şi pe preşedintele liderilor UE, Charles Michel, care a scris o scrisoare şefei Comisiei, Ursula von der Leyen.

”Livrarea promptă a rezultatelor concrete către cetăţenii şi întreprinderile noastre ar trebui să rămână prioritatea noastră cea mai mare”, a scris Michel, spunându-i lui von der Leyen să prezinte propunerile legale necesare ”cât mai curând posibil”, potrivit scrisorii din 7 noiembrie, văzută de Reuters marţi.

În loc de un plafon, Comisia a oferit luni ”un mecanism de corecţie a pieţei” voluntar, care nu merge suficient de departe pentru ţările care cer un plafon pentru a limita instantaneu creşterile de preţ, a spus al doilea diplomat.

Diplomaţii au vorbit sub condiţia anonimatului şi nu au oferit detalii despre cum va funcţiona exact mecanismul.

Ambele surse au spus că până la 15 ţări care cer un plafon au ameninţat să blocheze alte elemente ale acordului energetic al liderilor din octombrie, care include, de asemenea, lansarea de achiziţii comune şi elaborarea unui nou indicator de preţ, atâta timp cât Comisia nu prezintă o propunere solidă pentru un plafon.

”A fost foarte frustrant. Germania şi Ţările de Jos au primit o mulţime de concesii pentru a reduce plafonul, dar ideea de a avea un plafon era încă acolo în decizia summit-ului liderilor UE”, a spus al doilea diplomat.”

În timp ce ideea mecanismului de corecţie a pieţei este sub aşteptările celor care doreau să intervină decisiv în preţurile pieţei, a atras un avertisment din partea Europex, asociaţia burselor europene de energie.

”Suntem îngrijoraţi de faptul că mecanismul… va duce la o deteriorare a securităţii aprovizionării şi la riscuri pentru stabilitatea financiară”, a spus Europex într-un comunicat.

După ceea ce se aşteaptă să fie o întâlnire aprinsă a ambasadorilor naţionali la UE la Bruxelles, vineri, miniştrii Energiei din blocul european urmează să discute problema pe 24 noiembrie.

În cazul în care un acord privind un plafon preţului gazelor rămâne evaziv, subiectul se va întoarce la vârf, următorul summit al liderilor UE urmând să aibă loc în perioada 15-16 decembrie, scrie news.ro

articolul original.

Președinta Comisiei Europene și-a dat acceptul! Volodimir Zelenski va primi până la 18 miliarde de euro în 2023

6 November 2022 at 19:15
image

Cererea președintelui ucrainean privind ajutorul din partea Comisiei Europene a fost acceptat de către șefa CE, Ursula von der Leyen, care va propune săptămâna viitoare ca UE să sprijine Ucraina cu până la 18 miliarde de euro în 2023.

Von der Leyen l-a informat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de planul său într-o discuţie telefonică avută duminică, se precizează într-un comunicat de presă al CE.

Suma totală va fi echivalentul unei asistenţe financiare a UE de până la 1,5 miliarde de euro pe lună anul viitor.

„Ajutorul, sub forma unor împrumuturi pe termen lung extrem de avantajoase, cu acoperirea costurilor dobânzilor, va funcţiona şi pentru a sprijini reformele şi drumul Ucrainei spre aderarea la UE”, se mai menţionează în comunicat.

„Pachetul financiar al UE va trebui combinat cu sprijin similar de la alţi mari donatori”, a adăugat Bruxellesul.

Liderii UE au decis în iunie să sprijine Ucraina cu nouă miliarde de euro pentru a acoperi nevoile financiare imediate ale ţării după invazia rusă.

Până acum au fost alocate împrumuturi de trei miliarde de euro, alte trei miliarde urmând să fi transferate până la sfârşitul anului.

Comunicatul de presă al CE nu explică dacă cele trei miliarde rămase vor face parte din propunerea de 18 miliarde de euro, precizează DPA.

De la începutul războiului, UE a oferit Ucrainei ajutor financiar, militar şi umanitar, transmite AGERPRES

articolul original.
❌