ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

UE nu a reușit să ajungă la un acord privind plafonarea gazelor naturale. Statele membre se reunesc luna viitoare | AUDIO

25 November 2022 at 08:21
image

În pragul iernii, țările membre ale Uniunii Europene nu au reușit să ajungă la un acord privind plafonarea prețului gazelor naturale. Măsura a fost apreciată de majoritatea celor 27 de state ca fiind ineficientă. O nouă reuniune pe această temă va avea loc luna viitoare.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/25nov-11-July-rel-fara-plafonare-deocamdata.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Discuţiile au fost aprinse, există poziţii foarte divergente, dar dezbatere abia a început a spus ministrul Industriei din Cehia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului European.

Majoritatea statelor din blocul comunitar cer un plafon concret impus preţului gazelor naturale. De cealaltă parte se află Germania și un grup mic, dar format din ţări puternice, Olanda, Suedia şi Finlanda. Acest grup susţine că un plafon de preţ i-ar face pe furnizori să îşi vândă în altă parte gazele şi de asemenea ar elimina stimulentele pentru reducerea consumului de gaze.

Comisia Europeană a prezentat marți un plan care prevede plafonarea prețului gazelor la 275 de euro/MWh, dar măsura va fi aplicată în două situații: în primul caz când preţurile de referinţă pentru Europa depășesc această valoare timp de două săptămâni sau, în al doilea caz, dacă prețurile sunt cu 58 de euro mai mari faţă de preţul mediu mondial la gaze naturale lichefiate timp de 10 zile de tranzacţionare.

Între timp, șeful Agenției Internaționale a Energiei, Fatih Birol, reia avertismentul că în iarna 2023-2024 Europa s-ar putea confrunta cu o criză energetică și mai mare în contextul internațional marcat de războiul din Ucraina și revenirea economiei Chinei.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Sindicaliștii din penitenciare, nemulțumiți de protocolul care-i obligă să viziteze închisorile pentru a se familiariza cu locul dacă devin corupți | AUDIO

articolul original.

Într-un singur an, poluarea cu particule fine a dus la moartea a cel puţin 238.000 de persoane din UE, arată Agenția Europeană de Mediu

24 November 2022 at 08:57
image

Raport al Agenţiei Europene de Mediu publicat joi. Poluarea aerului cu particule fine a provocat cel puţin 238.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2020.

Raportul agenţiei europene arătă că poluarea aerului reprezintă „cel mai mare risc de sănătate legat de mediu în Europa şi are un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei europene, mai ales în zonele urbane”, în pofida scăderii emisiilor celor mai importanţi poluanţi atmosferici în blocul comunitar.

Potrivit celor mai recente estimări ale Agenţiei Europene de Mediu, cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5); aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Potrivit raportului, se înregistrează o uşoară creştere faţă de 2019, an în care particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat moartea prematură a aproximativ 231.000 de persoane.

Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49.000 de decese premature în 2020, iar expunerea la ozon la 24.000, a mai precizat agenţia de mediu.

Foto: Shutterstock

Citește și: Arderile ilegale de deșeuri ar putea să nu mai fie sancționate penal în România. „Ne întoarcem de unde am plecat”, spun cei de la AerLive | AUDIO

articolul original.

Scoția nu poate organiza alt referendum pentru independență fără acordul Londrei

23 November 2022 at 14:09
By: -
image

Scoția nu poate organiza alt referendum pentru independență fără acordul Londrei.

Un astfel de scrutin ar avea consecinţe asupra uniunii cu Regatul Unit şi ar necesita deci acordul puterii centrale de la Londra, a stabilit Curtea Supremă britanică, transmit AFP şi Reuters.

Practic, "parlamentul scoţian nu are puterea de a legifera pentru un referendum de independenţă", a stabilit instanţa.

Şefa executivului scoţian, Nicola Sturgeon, s-a declarat "dezamăgită" de această decizie, apreciind că "o lege care nu-i permite Scoţiei să-şi aleagă propriul viitor fără acordul Westminsterului arată că noţiunea de parteneriat voluntar cu Regatul Unit nu este decât un mit".

La rândul său, secretarul de stat britanic pentru Scoţia, Alister Jack, a declarat miercuri că guvernul britanic "ia notă şi respectă" decizia Curţii Supreme şi a cerut ambelor executive "să se concentreze pe temele care contează cel mai mult pentru populaţie".

"Luăm notă şi respectăm decizia unanimă a Curţii Supreme. Populaţia din Scoţia doreşte ca ambele guverne să-şi concentreze întreaga atenţie şi resurse pe chestiuni care pentru ei contează cel mai mult", a scris Jack pe Twitter.

Responsabilul pentru Scoţia a mai anunţat că premierul britanic Rishi Sunak "a fost clar în aceea că vom continua să conlucrăm constructiv cu guvernul scoţian pentru a aborda toate provocările cu care ne confruntăm".

La referendumul precedent din 2014, 55% dintre scoţieni au refuzat să abandoneze uniunea cu Regatul Unit. Dar potrivit Partidului Naţional Scoţian - SNP, formaţiunea pro-independenţă aflată la putere la Edinburgh -, faptul că între timp s-a produs şi Brexit-ul, căruia 62% dintre alegătorii din Scoţia i s-au opus, schimbă datele problemei.

SNP doreşte reintegrarea acestei provincii în UE ca stat independent.

În ce-l priveşte, guvernul central de la Londra se opune ferm unui nou referendum, considerând că votul din 2014 a pus capăt acestei dezbateri.

Înainte de decizia Curţii Supreme, Nicola Sturgeon a avertizat că, în cazul unui eşec în justiţie, intenţionează ca următoarele alegeri generale din Marea Britanie - prevăzute să aibă loc până în ianuarie 2025 - să constituie de facto un referendum în problema independenţei.

articolul original.

Comisia Europeană, despre ridicarea MCV-ului pentru România: Obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător

22 November 2022 at 14:45
image

Comisia Europeană a adoptat marți, 22 noiembrie 2022, cel mai recent raport ce privește măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele în contextul reformei sistemului judiciar, dar și măsurile luate pentru lupta împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – MCV. Raportul expune un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV, de la raportul din iunie 2021. Decizia finală în acest context se află în mâinile Consiliul European.

„Raportul ia act în mod pozitiv de eforturile semnificative depuse de România pentru a aplica toate recomandările prin noi acte legislative, politici și instrumente de consolidae a sistemului judiciar și de combatere a corupției.

Comisia concluzionează că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare la momentul aderării sale la Uniunea Europeană; toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

De asemenea, evaluarea ia în considerare și evoluția statului de drept în Uniunea Europeană, în special angajamentul deplin al României în ciclul de raportare privind statul de drept.

De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept – The Rule of Law”, transmite Comisia Europeană.

Progresele realizate în contextul reformei statului de drept și lupta împotriva corupției

„Printre reformele importante se numără legile Justiției adoptate recent și o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de alua în considerare, în cea mai mare măsură, avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile Justiției și, în general, în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a aplica o nouă strategie națională anti-corupție – pentru anii 2021 și 2022 a existat un bilanț pozitiv în ceea ce privește eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt.

Parlamentul a îmbunătățit procedura ce privește ridicarea imunității politice, iar instituțiile românești responsabile de aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese – precum și de gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale – au funcționat în mod eficient.

România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea Codurilor Penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizrea acestor reforme importante reprezintă etape importante în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al româniei, iar Comisia va continua să coopereze cu românia pentru ca acestea să fie realizate cu succes, în conformitate cu legislația Uniunii Europene, dar și cu standardele internaționale anticorupție.

Este important pentru Romnia să-și continue eforturile în mod consecvent pentru a transpune în legislație concretă angjamentele rămase în raport, în cadrul ciclului anual al Raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law Report”, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

Etapele următoare

„Aplicarea efectivă a angajamentelor asumate de România și continuarea în ritm pozitiv a reformelor asigură faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a Mecanismului de Cooperare și Monitorizare.

Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și observațiile realizate de Parlamentul European. Comisia Europeană va reveni asupra acestei chestiuni – atât în cazul Bulgariei, cât și în cazul României – lunile următoare.

Ciclul anual al raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law – va permite Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a multor reforme convenite, cum ar fi noul regim în urma desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului Judiciar – SIIJ, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.

Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de drept și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.

Obiectivele României în cadrul mecanismului de Redresare și de Reziliență, precum și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale Uniunii Europene, în special Instrumentul de asistență tehnică, vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs de desfășurare, cum ar fi cele referitoare la Codurile Penale, acoperă lacunele existente în legislație și consolidează eficacitatea luptei împotriva corupției”, transmite Comisia Europeană.

Background

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit în momentul aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale României de reformare a sistemului judiciar și de intensificare a luptei împotriva corupției.

Acesta reprezintă un angajament comun al României și al Uniunii Europene. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și după cum au subliniat Consiliul și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință aplicabile României sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

În cadrul MCV, începând din 2007, se desfășoară activități de încurajare și de monitorizare a procesului de reformă, pe baza obiectivelor de referință. În ianuarie 2017, Comisia a întreprins o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de funcționare a mecanismului, care a oferit o imagine clară a progreselor semnificative înregistrate.

Comisia a prezentat 12 recomandări specifice care, dacă vor fi îndeplinite în mod ireversibil, ar fi suficiente pentru a pune capăt procesului MCV. De atunci, Comisia a efectuat alte 4 evaluări ale progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. Rapoartele din perioada 2017-2019 au fost caracterizate de o diminuare a impulsului de reformă și a fost necesară formularea a 8 recomandări suplimentare.

În raportul din iunie 2021, Comisia a reușit să marcheze progrese substanțiale în ceea ce privește toate obiectivele de referință ale MCV. Comisia a remarcat un impuls puternic reînnoit pentru a reforma și a repara regresul din perioada 2017-2019, multe recomandări fiind pe cale de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

De atunci, au fost luate noi măsuri pozitive, cum se detaliază în raportul din 2022, care a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

Un MCV a fost instituit, de asemenea, la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniile reformei judiciare, corupției și criminalității organizate.

Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător restul recomandărilor MCV, că Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată și nici nu mai face obiectul unor rapoarte în cadrul MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în raportul anual al Comisiei privind statul de drept – The Rule of Law”, a conchis Comisia Europeană.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Surse: Comisia Europeană cere ridicarea MCV pentru România

articolul original.

Președintele Consiliului Fiscal: Avem o încetinire puternică a economiei. Dacă am reuși să absorbim mai mulți bani europeni, am putea să rezistăm mai bine | AUDIO

17 November 2022 at 12:03
image

În condițiile încetinirii creșterii economice atât la noi cât și în restul Europei, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, spune la Europa FM că Guvernul trebuie să facă tot posibilul să atragă cât mai mult și mai bine din banii europeni.

Numai prin programul PNRR, Programul Național de Redresare și Reziliență, România mai poate primi aproape 23 de miliarde de euro, care sunt alocați numai după îndeplinirea reformelor și a investițiilor promise de noi Comisiei.

Președintele Consiliului Fiscal: Absorbția este legată de proiecte bine definite care aduc multă valoare

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-trebuie-sa-luam-banii-de-la-UE.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Această absorbție care este legată de proiecte bine definite și care ar aduce multă valoare ar reprezenta ceea ce noi considerăm că ar fi singurul driver contra ciclic fiindcă avem o încetinire puternică a economiei și datele deja arată acest lucru și în România în partea a doua a anului. Dacă am reuși să absorbim mult din aceste resurse, noi am putea să rezistăm mai bine. Condițiile de ansamblu sunt… nu aș spune de avarie în Europa, dar de stres enorm”, a explicat președintele Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal mai spune că Guvernul poate mări, în condițiile războiului și a crizelor prezente, veniturile mici, dar ele trebuie compensate obligatoriu cu încasări mai mare realizate de FISC.

Președintele Consiliului Fiscal: E nevoie de o creștere a veniturilor fiscale

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/17nov-13-Daianu-avem-incasari-prea-mici-din-taxe-si-impozite.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „Indexările sunt firești. Nu te poți aștepta ca oamenii să accepte cu stoicism reducerea în termeni reali de 10-15%, de 20% în 20 de ani. Nu se poate așa ceva. Altfel spus, ai nevoie și de o creștere a veniturilor fiscale care ar fi de bun augur pentru provocările imense cu care se confruntă România în acești ani”.

Anca Grădinaru: Acum cât încasăm noi față de media europeană?

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: „La venituri fiscale, ce includ contribuțiile, noi avem în jur de 27%. În Uniunea Europeană, media este în jur de 41%, inclusiv contribuțiile”.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Creșterea economică din primul trimestru n-a fost de 5,2 procente, ci doar de 1,5%, anunță INS. Cum schimbă revizuirea calculele bugetare | AUDIO

articolul original.

128 locuri de muncă vacante în Uniunea Europeană

17 November 2022 at 07:28
image

Angajatorii din Spațiul Economic European/Uniunea Europeană oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 128 locuri de muncă vacante.
Locurile de muncă sunt, după cum urmează:

  • Finlanda – 50 locuri de muncă vacante: muncitor necalificat – culegător de fructe de pădure, alte fructe si legume (contract 3 luni începând cu data de 01.06.2023),
  • Norvegia – 57 locuri de muncă vacante: 1 farmacist ; 2 sticlari/șlefuitori sticlă ; 4 vopsitori auto; 3 sticlar/artizan sticlă;40 muncitori în producţie; 1 tinichigiu auto; 6 electrician,
  • Polonia – 15 locuri de muncă vacante: 5 muncitori depozit – operator stivuitor; 5 operatori mașină CNC; 5 asistenți producție,
  • Malta – 5 locuri de muncă vacante : 1 ospătar; 2 proiectant arhitect; 1 ?ef bucătar; 1 ajutor bucătar,
  • Lituania – 1 loc de muncă: 1 instalator, montator țevi.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă în UE pot vizualiza ofertele complete accesând site-ul www.anofm.ro/eures, pagina de facebook a instituței “Agenția Jud pt Ocuparea Forței de Muncă Vâlcea” sau se pot prezenta la sediul AJOFM Vâlcea, precum și la telefon 0250.735.608.

articolul original.

UE alocă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România a solicitat fonduri pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina | AUDIO

15 November 2022 at 17:22
image

Uniunea Europeană, alături de mai multe instituții financiare internaționale, alocă încă un miliard de euro pentru facilitarea exporturilor și importurilor din și către Ucraina. România, care are graniță comună cu Ucraina, a cerut deja Comisiei bani pentru un proiect menit să grăbească transportarea de mărfuri din și către țara vecină. De la Bruxelles, transmite Anca Grădinaru.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/15nov-18-Anca-SNDW-Un-miliard-pentru-culoare.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Din cele 250 de milioane de euro disponibile pentru modernizarea infrastructurii de transport, România va lua bani pentru un sistem de balizaj pe canalul Sulina al Dunării. Este un sistem care va permite navelor care transportă grâne sau alte bunuri din Ucraina către Vest să circule și noaptea.

Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean, spune că traseele prioritare create de Uniunea Europeană pentru exporturile ucrainene și-au atins limitele și trebuie dezvoltate.

60% din marfa exportată de Ucraina de la începutul războiului a fost scoasă din țară pe aceste coridoare.

Adina Vălean: Vedem că sunt neajunsuri, că lucrurile s-au mișcat mai greu, dar lucrurile s-au mișcat

„Pot să vă spun că acest coridor pe Dunăre merge cel mai bine. Și, de altfel, cred că ar fi corect să vă spun că absolut toată lumea apreciază enorm eforturile făcute de România pentru a ajuta. Noi vedem că sunt neajunsuri, că sunt lucruri blocate, că lucrurile s-au mișcat mai greu pentru că liniile de cale ferată erau pline de buruieni, dar lucrurile s-au mișcat”, a spus Comisarul European pentru Transporturi, Adina Vălean.

România poate cere Comisiei Europene bani inclusiv pentru cele 7 puncte de frontieră cu Ucraina

România poate să ceară fonduri de la Comisia Europeană inclusiv pentru cele noi 7 puncte de frontieră cu Ucraina, din care 2 s-au redeschis deja, ce vor dubla numărul total de vămi pentru persoane și mărfuri dintre țara noastra și Ucraina.

De la Bruxelles, Anca Grădinaru, Europa FM.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Raportul privind spațiul Schengen va fi discutat mâine de comisarii europeni. Surse europene: Raportul este favorabil României și Bulgariei | AUDIO

articolul original.

România, printre țările din Uniunea Europeană cu cea mai redusă creștere a producției industriale. Datele Eurostat

15 November 2022 at 07:35

În luna septembrie a anului 2022, producția industrială a crescut cu 4,9% în zona euro și cu 5,7% în cadrul Uniunii Europene, în comparați cu aceeași perioadă a anului trecut.

România se numără printre ţările membre cu cel mai mic avans al producţiei industriale în ritm anual, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Statele membre cu cel mai puternic ritm de creştere a producţiei industriale au fost Irlanda (31%), Danemarca (19%) şi Malta (14,2%). În schimb, cel mai modest avans al producţiei industriale a fost înregistrat în Luxemburg (0,5%) şi România, unde producţia industrială a crescut cu 0,6% în septembrie, după o contracţie de 1,6% luna precedentă. Cel mai semnificativ declin s-a înregistrat în Estonia (minus 7,5%), Letonia (minus 3,7%) şi Slovacia (minus 1,9%).

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 14,3% a producţiei de bunuri de capital, cu 8,4% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,8% a producţiei de bunuri de folosinţă îndelungată, în timp ce producţia de energie a scăzut cu 2,8%.

În septembrie, comparativ cu luna precedentă, producţia industrială a crescut cu 0,9% în zona euro şi în Uniunea Europeană, după ce în august s-a înregistrat un avans de 2% în zona euro şi de 1,5% în Uniunea Europeană, arată datele Eurostat.

În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri în septembrie, comparativ cu luna precedentă, au fost înregistrate în Irlanda (11,9%), Belgia (7,1%), Ungaria şi Ţările de Jos (ambele cu 1,6%), iar cele mai semnificative scăderi în Lituania (minus 8,2%), Grecia (minus 4,5%) şi Estonia (minus 3,6%)

România a înregistrat în septembrie o scădere lunară de 0,5% a producţiei industriale, după un avans de 0,1% luna precedentă.

Majorarea producţiei industriale în UE s-a datorat în special unei creşteri cu 3,1% a producţiei de bunuri de folosinţă imediată, cu 1,7% a producţiei de bunuri de capital, în timp ce producţia de bunuri intermediare şi de bunuri de folosinţă îndelungată a scăzut cu 0,6%, iar producţia de energie cu 2%.

Valorile prognozate ale inflaţiei pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, în timp ce în septembrie 2024 nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie, conform Raportului trimestrial asupra inflaţiei.

„În România, rata anuală a inflaţiei IPC va continua să crească pe termen scurt, reflectând în principal avansul inflaţiei de bază, afectată de majorarea costurilor de producţie şi de transmisia relativ accentuată şi rapidă a acestora în preţurile finale ale bunurilor şi serviciilor. Pe termen mediu însă, se anticipează atenuarea graduală a acestor presiuni. Dinamica anuală a preţurilor bunurilor energetice se va diminua în prima parte a intervalului, în condiţiile unor efecte de bază favorabile şi ale măsurilor de plafonare a tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. În absenţa altor informaţii oficiale, scenariul de bază a inclus măsurile de plafonare a preţurilor în vigoare la momentul aprobării Raportului asupra inflaţiei (8 noiembrie 2022), care expiră la 31 august 2023. Ca urmare, ulterior înscrierii pe o traiectorie descrescătoare de la începutul anului viitor, rata anuală a inflaţiei IPC va cunoaşte noi creşteri temporare de nivel în trimestrul III 2023, implicit şi valori relativ mai ridicate la sfârşitul anului 2023. Valorile prognozate pentru finele anului curent şi al celui viitor sunt de 16,3% şi, respectiv, 11,2%, revizuite în sus substanţial. La orizontul prognozei, septembrie 2024, nivelul proiectat este de 4,2%, în condiţiile unor efecte de bază importante asociate tot evoluţiei preţurilor la energie”, se spune în Raport.

BNR menţionează că extinderea schemei de plafonare după 31 august 2023 anunţată recent de autorităţi, sugerează, la o primă estimare, un cuantum al ratei anuale a inflaţiei IPC care ar putea fi mai redus cu circa 4,1 puncte procentuale în decembrie 2023 şi, în plus, o traiectorie a indicatorului neîntrerupt descendentă pe parcursul anului viitor. Balanţa riscurilor la adresa ratei anuale a inflaţiei rămâne pe termen scurt înclinată în sus relativ la traiectoria descrisă în scenariul de bază.

Pe termen mediu, însă, aceasta ar putea deveni relativ echilibrată.

„Proiecţiile macroeconomice continuă să fie grevate de incertitudini extrem de ample, fiind strict condiţionate de ipotezele cu privire la implicaţiile războiului din Ucraina, în primul rând cele în plan economic. Scenariul de bază are în vedere menţinerea sancţiunilor economice impuse Rusiei pe tot intervalul proiecţiei. De asemenea, se presupune că nu vor fi aplicate raţionalizări pe scară largă ale consumului de energie în ţările europene, de natură să perturbe semnificativ activitatea economică”, se arată în document.

articolul original.

La Bruxelles începe renegocierea cu privire la felul în care PNRR-urile statelor membre UE ar putea fi modificate | AUDIO

14 November 2022 at 11:26
image

Luni începe negocierea între cele trei mari instituții ale Uniunii Europene cu privire la felul în care PNRR-urile statelor membre ar putea fi modificate. Săptămâna trecută, Parlamentul Uniunii a votat ca statele să poată modifica planurile de redresare și reziliență dacă acestea nu mai sunt realizabile.

În acest moment, Comisia Europeană lucrează cu oficialii de la București în vederea atingerii sutelor de obiective, din care 64 sunt reforme, pe care Guvernul și le-a asumat. România a luat până acum de la Uniune peste 6 miliarde de euro în cadrul PNRR din cele peste 29 de miliarde la care are acces.

Prima cerere de plată a fost făcută de Guvern în vara acestui an, banii au ajuns la București, iar până la finalul acestui an, România este așteptată să facă o noua cerere de plată.

Dar pentru asta trebuie să realizeze obiective majore în privința cărora partidele din coaliție nu se înțeleg.

Cel mai disputat obictiv este reforma pensiilor, mai ales a celor speciale.

De altfel, acest subiect este și motivul pentru care PSD și-a impus punctul de vedere și în Parlamentul European, în urma introducerii unui amendament la textul Repower Eu, program de finanțare lipit de PNRR.

Surse europene au precizat luni că Guvernul Uniunii preferă ca România să nu se grăbească cu a doua cerere de plată în cadrul PNRR și să-și îndeplinească mai întâi țintele asumate.

La acest capitol, problema e că România și-a asumat ca nicio pensie să nu rămână mai mare decât salariul, iar anumite categorii sociale să nu mai poate ieși la pensie cu mult înaintea celorlalți.

Un alt obiectiv asumat de România în PNRR sunt legile Justiției.

Dacă PNRR-ul poate fi renegiciat rămâne de văzut, în urma negocierilor care încep luni, între Parlamentul, Comisia și Consiliul Uniunii.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/14nov-13-Anca-rel-negociere-pe-PNRR-.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Citește și: Un amendament depus de PSD, care permite modificarea PNRR-urilor, adoptat de Parlamentul UE

articolul original.

UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

10 November 2022 at 09:40
image

Uniunea Europeană va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova să-și asigure necesarul de gaze și electricitate în această iarnă, a promis de la Chișinău președinta Guvernului Uniunii. Ursula von der Leyen a anunțat că Bruxellesul alocă încă 200 de milioane de euro pentru achiziții suplimentare de gaz, în condițiile în care Rusia a redus unilateral cu jumătate cantitățile de gaz contractate de Chișinău.

Jumătate din acești bani sunt granturi nerambursabile.

Alte 50 de milioane de euro va primi Republica Moldova pentru a-i ajuta pe cei mai săraci dintre locuitori:

„Atunci când facem diversificare la alți furnizori de gaze, noi facem tot posibilul ca să acordăm gaz în flux invers în Republica Moldova de la alți furnizori. Bineînțeles că în ceea ce privește electricitatea faceți parte din piața noastră și vom împărți atât electricitate cât va fi posibil. Înțelegem ce faceți, prin ce treceți și admirăm curajul cu care stați cu fruntea sus. Cele 200 de milioane de euro sunt pentru a diversifica aprovizionarea cu gaz și cele 50 de milioane de suport bugetar este decizia dumneavoastră dar ar putea fi folosiți pentru a susține gospodăriile casnice vulnerabile și companiile.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Ursula-cu-ce-ajutam.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Dear @sandumaiamd, the EU’s solidarity with Moldova is unshakeable.

Today we increase our support in the face of the acute energy crisis caused by Russia.

🇪🇺🇲🇩
https://t.co/TG9ZPw2F4G

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) November 10, 2022

Președinta Republicii Moldova este cea care i-a convins pe liderii europeni în ultimii ani ca țara sa să primească statutul de țară candidată la Uniune și implicit suport suplimentar.

Maia Sandu a promis și joi în fața președintei Comisiei că Republica Moldova nu se va abate de la drumul către consolidarea democrației:

„Rămânem convinși că este nevoie de eforturi și mai mari de unitate și de solidaritate la nivel global pentru a forța Rusia să plece din Ucraina, doar așa vom instala pacea. Pacea în Ucraina este vitală pentru liniștea și bunăstarea întregului continent și este esențială pentru noi, în Republica Moldova, unde riscurile de securitate au crescut considerabil de la începutul războiului. Războiul a adus țării noastre și enorme prejudicii economice și sociale, pe care le resimte fiecare cetățean.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/10nov-12-Maia-nu-ne-vom-abate.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Vă reamintim, Republica Moldova se află în cea mai gravă criză energetică de la obținerea indenedenței sale. Liderii de la Chișinău cer Uniunii să permită exportul către Reublica Moldova a unor cantități mai mari de  electricitate, în primul rând  din România.

Mare parte din cantitatea de energie exportată de Uniune în Republica Moldova și Ucraina, ajunge în țara invadată de Rusia.

Foto: Twitter / Ursula von der Leyen

Citește și: Republica Moldova susține că plătește României pentru energie prețuri exorbitante. Criza este atât de mare încât Chișinăul cere UE să-i dea voie să importe mai mult | AUDIO

articolul original.

A crescut ponderea angajaților europeni care lucrează de acasă

9 November 2022 at 10:28
image

În urma introducerii măsurilor de distanţare socială ca răspuns la pandemia de COVID-19, o mare parte din angajaţi şi-a schimbat modelul de muncă, și au început să lucreze de acasă.

În 2019, aproximativ unul din 20 angajaţi (5,5%) cu vârsta între 15 şi 64 de ani din Uniunea Europeană lucra de acasă, iar în urma impactului pandemiei ponderea a crescut, în 2020, la 12,3% (o creştere de 6,8 puncte procentuale – pp), arată datele publicate marţi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). Într-o măsură mai mică, a existat o creştere suplimentară a ponderii persoanelor care lucrau în mod obişnuit de acasă în 2021, procentul ajungând la 13,5% (1,2 pp).

În Stockholm, regiunea din jurul capitalei Suediei, doi din cinci angajaţi (40,5%) lucrau în mod obişnuit de acasă în 2021, cea mai ridicată pondere în rândul nivelului 2 din Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică (NUTS 2) din UE. Stockholm este urmat de alte două regiuni din jurul capitalelor: Eastern and Midland în Irlanda (39,3% din angajaţi) şi Helsinki-Uusimaa în Finlanda (37%).

Ponderea persoanelor din UE care lucrau în mod obişnuit de acasă a crescut cu opt puncte procentuale între 2019 şi 2021. În Eastern and Midland în Irlanda şi în Stockholm în Suedia, creşterile au fost de 33,1 pp şi, respectiv, de 32,8 pp.

Comparând situaţia din 2019 cu cea din 2021, ponderea persoanelor care lucrau în mod obişnuit de acasă a crescut în aceste două regiuni din jurul capitalelor de patru ori mai mult decât media din UE.

articolul original.

Kelemen Hunor: România a îndeplinit criteriile tehnice pentru Schengen. E grav dacă unii au inventat criterii politice. E și mai grav dacă am acceptat 10-11 ani alte criterii decât cele tehnice | VIDEO

8 November 2022 at 17:22
image

Vicepremierul Kelemen Hunor, președintele UDMR, a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Trebuie să-i convingem pe oficialii din Olanda să ne ofere votul pentru Schengen, iar pentru a face asta avem nevoie de parteneri puternici care să ne susțină, spune Kelemen Hunor. Din punct de vedere tehnic, România a îndeplinit criteriile pentru a intra în Spațiul Schengen, deci, spune președintele UDMR, din punct de vedere tehnic, România este pregătită.

Până în ultima clipă trebuie să încercăm să-i convingem pe olandezi și trebuie să mai căutăm încă parteneri care ne ajută să-i convingem pe olandezi. Nemții, francezii pot fi parteneri din acest punct de vedere, dar și nordicii”, a spus Kelemen Hunor la Europa FM.

Kelemen Hunor: „Dacă unii au inventat criterii politice, e un lucru grav”

Noi am îndeplinit criteriile tehnice și acordul Schengen, luarea în Spațiul Schengen, vorbește despre criteriile tehnice. Dacă unii au inventat criterii politice, e un lucru grav. Dacă noi am acceptat 10-11 ani alte criterii decât cele tehnice este și mai grav”, a adăugat președintele UDMR.

„Dar, din punct de vedere tehnic, România este pregătită și trebuie să intre anul viitor în Schengen și acest lucru, repet și spun: diplomația funcționează, ministrul de Externe și ceilalți colegi își fac treaba, dar trebuie să avem parteneri pentru că s-ar putea să nu fim singuri destul de abili să-i convingem pe olandezi”, a explicat vicepremierul Kelemen Hunor.

Ce aliat puternic ar putea avea România?

„Germania și Franța, în orice caz. Și Cancelarul Scholz și președintele Macron au zis că susțin intrarea României în Schengen și, până la urmă, este în interesul tuturor”, a spus Kelemen Hunor.

„Noi am demonstrat în acest an, dacă nu era clar pentru toată lumea, că putem asigura securitatea granițelor externe ale Uniunii Europene și dacă intrăm în Schengen granița externă a Uniunii Europene devine și granița externă a Schengen, cel puțin pe partea cu Moldova și cu Ucraina. Dacă intră și Bulgaria, atunci e o altă situație, iar dacă nu intră Bulgaria, atunci noi avem această datorie de a asigura și pe linia graniței cu Bulgaria și Serbia”, a adăugat preșdintele UDMR.

Kelemen Hunor: „Până în ultima clipă trebuie să jucăm cu toate forțele și cu toate argumentele, dar și cu toți partenerii posibili și imposibili”

„Dar mai există încă o chestiune foarte importantă: dincolo de ce simțim noi, dacă foarte, foarte mult timp suntem ignorați și suntem tratați așa cum am fost tratați – ceea ce pentru mine este aproape inacceptabil. În acest moment, Uniunea Europeană trebuie să arate o poveste de succes fiindcă există euroscepticism în creștere, aproape în toate statele. Văd eurobarometrul săptămânal, lunar, din toate statele Uniunii Europene.

Și, mai ales, în această zonă crește euroscepticismul și nu vreau ca România să fie țara în care euroscepticismul este cel mai puternic. Deci trebuie o poveste de succes pentru că fiecare om știe că criteriile tehnice sunt îndeplinite. Cred că până în ultima clipă trebuie să jucăm cu toate forțele și cu toate argumentele, dar și cu toți partenerii posibili și imposibili”, a mai spus Kelemen Hunor.

Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Inquam Photos / Ilona Andrei

Citește și: Cristian Diaconescu explică cum ar trebui să procedeze România în contextul aderării la Schengen: Trebuie să ne jucăm șansele până la jumătatea lui noiembrie | VIDEO

articolul original.

Pensii mărite cu 15 procente

8 November 2022 at 13:01
By: Regie
image

PNL va propune în coaliția de guvernare cu PSD și UDMR majorarea pensiilor cu un procent de 15%, asta dacă bugetul le va permite această majorare.

Preşedintele PNL, premierul Nicolae Ciucă, a declarat că liberalii susţin creşterea pensiilor cu 15%, ”dacă bugetul ne va permite”. El a făcut acest anunț la finalul Biroului Politic Naţional al PNL de luni. Astfel, liberalii vor merge cu această propunere în coaliția de guvernare cu PSD și UDMR.

„Am discutat la nivelul partidului că trebuie să găsim acea soluţie prin care să acoperim creşterea inflaţiei. Creşterea inflaţiei în momentul de faţă este de peste 15%. Dacă bugetul ne va permite, propunerea PNL este de 15%”, a afirmat premierul Nicolae Ciucă. Majorarea pensiilor ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2023. O decizie finală va fi luată în cadrul coaliţiei, iar aceasta va fi anunţată de liderii coaliţiei de guvernare.  Totodată Premierul a mai spus că în coaliția de guvernare există o discuție despre o piață semi-reglementată a energiei electrice, fără să dea însă detalii despre ce presupune un astfel de statut.

„În ceea ce privește subiectele pe care le-am prezentat Biroului, cel mai important este cel legat de energie, Avem în continuare în analiza la nivelul structurilor tehnice, care sunt soluțiile prin care putem sa integram fondurile de la la Uniunea Europeană pentru combaterea sărăciei energetice și desigur soluțiile prin care vom decide în așa fel incat sa protejam în continuare populatia iar prețul la energie, mă refer la primele doua praguri la consumatorii casnici sa ramana la aceeași valoare si desigur am zabovit atat de mult pentru ca in continuare căutăm soluții astfel incat  sectorul de IMM-uri cât și marea industrie să găsim acea soluție prin care să asigurăm competitivitatea produselor românești. este foarte important sa avem în vedere acest lucru, este un obiectiv pe care l-am discutat și la nivelul Comisiei, la intalnirile pe care l-am avut. Cred ca acesta este mesajul cel mai important”, a afirmat președintele PNL, premierul Nicolae Ciucă.

articolul original.

Piața automobilelor, schimbare radiclă! Din 2035 vor putea fi achiziționate numai autoturisme electrice

8 November 2022 at 09:46

Piața automobilelor, schimbare radiclă! Din 2035 vor putea fi achiziționate numai autoturisme electrice

Uniunea Europeană a ajuns la un acord privind interzicerea vanzării de noi autoturisme și utiliare ușoare echipate cu motoare pe ardere internă. Obiectivul acordului este ca, din 2035, singurele autovehicule care se pot da spre vânzare să fie doar cele electrice.

Negociatorii din statele membre UE şi Parlamentul European, care trebuie să aprobe noua legislaţie, precum şi Comisia Europeană, care elaborează noile legi, au convenit că producătorii auto trebuie să realizeze o reducere cu 100% a emisiilor de CO2 până în 2035, ceea ce va face imposibilă vânzarea noilor autoturisme pe benzină şi motorină în blocul comunitar.

Frans Timmermans, vicepreședintele executiv pentru Pactul Verde European: „Ceea ce ne dorim sunt mașini cu emisii zero și ceea ce ne dorim este să atingem obiectivul de neutralitate climatică până în 2050. Și pentru asta trebuie să facem multe pentru transport și mobilitate și trebuie să reducem puternic emisiile”.

Este de precizat că interdicția se va aplica doar la vânzarea de mașini noi, nu și la vânzarea celor uzate, produse înainte de 2035. Astfel, aceste autoturisme și vehiculele utilitare ușoare echipate cu motoare cu ardere internă vor putea fi utilizate și chiar tranzacționate ca vehicule la mâna a doua și după 2035. Practic, acestea vor fi retrase definitiv din trafic pe cale naturală, atunci când nu mai sunt conforme cu normele, iar proprietarii vor ajunge la concluzia că, din punct de vedere financiar, nu mai merită să fie reparate pentru a fi readuse pe șosele.

Acordul include o reducere cu 55% a emisiilor de CO2 ale noilor autoturisme începând din 2030, faţă de nivelul din 2021, o ţintă mult mai ambiţioasă decât actualul obiectiv, care prevedea o reducere cu 37,5%. Noile vehicule comerciale trebuie să realizeze o reducere cu 100% a emisiilor de CO2 până în 2035 şi una cu 55% până în 2030.

Astăzi nimeni nu poate să estimeze cum va arăta piața autoturismelor în Europa în 2035. În momentul de față, aceste autoturisme sunt extrem de scumpe, ar fi o limitare a libertății și a drepturilor cetățenilor din România la acces pe piața auto unde să cumpere o mașină nouă”, a precizat Tancszos Barna, ministrul Mediului.

articolul original.

UE a autorizat un tratament preventiv pentru bronșiolită, boala care afecteză în special bebelușii | AUDIO

4 November 2022 at 15:09
image

Uniunea Europeană a autorizat un tratament preventiv pentru bronșiolită. Boala afectează în special bebelușii. Decizia autorităților de la Bruxelles vine în contextul unei epidemii puternice din mai multe state din blocul comunitar.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/04nov-16-Eliza-REL-preventie-bronsiolita.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Nirsevimab, produs de AstraZeneca şi Sanofi – este tratamentul aprobat de Comisia Europeană pentru prevenirea infecţiilor bebelușilor cu virusul respirator sinciţial (VRS).

Extrem de contagios, afectând aproape toți copiii până la vârsta de doi ani, VRS este unul dintre virusurile care declanşează bronşiolita, afecţiune des întâlnită la nou-născuţi, una dintre principalele cauze de spitalizare ale sugarilor.

Deocamdată, nu există un vaccin împotriva VRS, virus aflat în prezent la originea unei epidemii de o amploare fără precedent în ultimii ani în Franţa şi în alte ţări europene.

Nirsevimab, comercializat sub denumirea Beyfortus, nu este un vaccin propriu-zis, dar acționează preventiv fiind un tratament pe bază de anticorpi de sinteză și va fi disponibil de anul viitor.

Sursa colaj foto: Shutterstock

Citește și: Pfizer și BioNTech anunță că lucrează la un vaccin care combină protecţia contra gripei şi a Covid-19

articolul original.

Judecătorii, la huzurul liniștit. De ce să muncești pe 20.000 de lei în loc să stai pe 25.000?

4 November 2022 at 15:09
image

O chestiune de ultimă oră. Banca Mondială a recomandat României revizuirea dreptului de pensionare a magistraților după 25 de ani de activitate indiferent de vârstă și trecerea la 30 de ani și la vârsta minimă de 60 sau 65 de ani. Și, de asemenea, să aibă pensie conform contributivității. Efectul imediat? Pe masa Consiliului Superior al Magistraturii se află 65 de cereri de ieșire la pensie. Unul dintre judecători este chiar membru CSM. Și se vorbește că se pregătesc alte zeci de cereri.

Anunțul Băncii Mondiale este un fel de avertisment că barca  magistraturii ia apă. Și cei de la bord o părăsesc ca potârnichile. Vajnicii apărători ai dreptății și-au făcut o socoteală simplă: de ce să lucrezi pe un salariu de 20 000 de lei, în loc să stai pe o pensie de 25 000 de lei?! E un fel de șantaj la nivel înalt al judecătorilor față de statul altfel așa darnic cu ei, așa generos. În alte țări de soare pline și de democrație se socotește că un magistrat are experiență și înțelepciune după vârsta de 50 de ani. La noi, el nu mai poate judeca după vârsta asta. Și, pentru că e tânăr la 50 de ani, i se mai oferă și o recompensă uriașă din partea statului, vreo 20 de pensii medii. Se preconizează ca tăietorul de lemne din vârful muntelui să iasă la pensie la 70 de ani, cu o pensie de 1500 de lei, iar judecătorul la 50 de ani. Că cel ce împarte dreptatea își face parte de dreptate.

Vorbeam de un șantaj? Iată! Grefierii anunță că vor ieși în stradă. Pensia lor medie este de 4839 de lei, din care 2474 din contributivitate, iar 2655 recompensă de la bugetul de stat. Și, cică, e puțin. Deci, domnii grefieri vor ieși în stradă.

Așadar, cavalerii dreptății dau cu tifla: Adio, cucoană România, că-mi iau geamantanul și plec!

articolul original.

Studiu calitatea vieții și bunăstarea socială: România urcă o poziție până pe locul 43 în clasamentul mondial și nu mai este pe ultimul loc în Uniunea Europeană

2 November 2022 at 06:49
By: M.Ex.

România urcă o poziție, pentru al doilea an consecutiv, și ajunge pe locul 43 în clasamentul mondial privind Indicele de Progres Social 2022, care evaluează calitatea vieții și bunăstarea socială din 169 de țări, efectuat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte. Anul acesta, România nu mai este pe ultimul loc din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, ocupând penultima poziție, înaintea Bulgariei, care se clasează pe locul 44. România înregistrează 76,89 de puncte din 100, un scor ușor mai scăzut față de anul precedent, dar care o plasează în rândul țărilor din a doua categorie (după ce anul trecut s-a regăsit printre țările din a treia categorie), după Barbados, Argentina și Ungaria.

Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 169 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare – accesul la educație de bază, accesul la informații și comunicații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată. În baza punctajului acordat, țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.

„Cu toate că traversăm o perioadă dominată de pandemia de COVID-19, de provocări legate de schimbările climatice și de turbulențe economice și politice, calitatea vieții și bunăstarea socială s-au îmbunătățit la nivel mondial, chiar dacă cu doar 0,37 puncte comparativ cu anul trecut. Însă studiul atrage atenția că este posibil ca anul viitor să vedem pentru prima dată un regres al indicelui de progres social. Și avansul României este mai degrabă lent, dar cred că ar putea accelera, dacă am reuși să valorificăm punctele forte ale țării noastre, precum poziția geografică și resursele naturale, forța de muncă competitivă, competențele tehnice și infrastructura de date, politicile fiscale care susțin creșterea și fondurile europene semnificative, prin creșterea investițiilor în educație, sănătate, infrastructură și în cercetare și dezvoltare”, a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România și Moldova.

În toate cele trei categorii analizate, România înregistrează un ușor progres în clasamentul mondial comparativ cu anul trecut privind nevoile de bază (locul 40), urcând o poziție, și o scădere, coborând o poziție, pentru elemente care țin de oportunități (locul 46) și bunăstare (locul 51). Analizând punctajele acordate fiecăreia dintre coordonatele încadrate în cele trei categorii, printre scorurile cele mai bune menționate de Indicele de Progres Social 2022 se numără hrana și îngrijirea medicală de bază și locuința (ambele pe locul 34), urmate de siguranța personală (locul 35), accesul la comunicații și informații (locul 36) și accesul la educație avansată (locul 44). La polul opus, coordonatele analizate pentru România care au înregistrat punctaje mai slabe sunt sănătatea și bunăstarea (locul 81), apa și salubritatea (locul 70) și accesul la educația de bază (locul 65).

Norvegia se menține în poziția de lider, înregistrând un scor de 90,74

• În 2022, Norvegia, Danemarca și Finlanda sunt pe primele locuri în clasament, iar pe ultimele se află Ciad, Republica Centrafricană și Sudanul de Sud.
• Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt în primele două categorii ale clasamentului mondial, Danemarca (2), Finlanda (3), și Suedia (6) având un nivel ridicat al calității vieții.
• Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cea mai bună poziție este ocupată de Estonia (18), urmată de Cehia (23), Slovenia (27), Lituania (29), Letonia (32), Croația (34), Slovacia (35), Polonia (39), Ungaria (42), România (43) și Bulgaria (44).

Imaginea de ansamblu a evoluției indicelui în perioada 2011-2022

Din 2011, indicele global a crescut cu 5,40 puncte, ajungând la 65,24 în 2022, deși creșterile înregistrare nu sunt distribuite uniform la nivelul tuturor componentelor analizate.
• În perioada 2011-2022, 159 dintre țările analizate (94%) au cunoscut o îmbunătățire cu cel puțin un punct a calității vieții și bunăstării sociale, dintre care 79 de țări (47%) au înregistrat o creștere de cel puțin cinci puncte.
• În ultimii 11 ani, zece coordonate s-au îmbunătățit la nivel global: accesul la informație și comunicații, locuința, apa și salubritatea, accesul la educație avansată, sănătatea și bunăstarea, nutriția și îngrijirea medicală de bază, accesul la educație de bază, calitatea mediului, siguranța personală și libertatea personală și de a alege.
• Pe de altă parte, drepturile personale se regăsesc printre indicatorii care au scăzut de-a lungul perioadei analizate, în timp ce incluziunea a stagnat.

Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.

Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță fiscală și juridică, consultanță, consultanță financiară și managementul riscului către aproximativ 90% din companiile prezente în topul Fortune Global 500® și către mii de companii din sectorul privat.

articolul original.

Emisiile de CO2 în Uniunea Europeană au crescut cu 5% comparativ cu 2020, anul pandemic, dar se află sub nivelul anului 2019

26 October 2022 at 14:03

După o lungă perioadă de scădere, relansarea economică după pandemia de COVID-19 a adus o creștere a emisiilor de dioxid de carbon ale Uniunii Europene, arată datele Agenției Europene de Mediu.

Emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în UE, în 2021, cu 5% faţă de 2020, însă sunt cu 6% sub nivelul înregistrat înaintea pandemiei, în 2019.

Din 1990 până în 2020, emisiile celor 27 de state membre ale UE au scăzut cu 32%, atingând evident obiectivul climatic de reducere cu 20% asumat pentru 2020.

Cu toate acestea, progresul anual trebuie să fie mai mult de dublu pentru atingerea ţintelor mai ambiţioase pentru climă şi energie din 2030, scriu experţii AEM. Emisiile ar trebui să scadă în medie cu 134 de milioane de tone de CO2, adică 4% anual, pentru a se realiza obiectivul de reducere cu cel puţin 55% până în 2030.

articolul original.

Vreme de apărat Constituția României

25 October 2022 at 17:45

A venit vremea să ne mișcăm în apărarea Constituției României. Nu de ruși și nici de comuniști, ci de noi înșine și de visul nostru european reprezentat cîndva de Uniunea Europeană.

O întreagă grupare juridică crescută la umbra lui Soros și acoperită cu principii de Monica Macovei și de Laura Codruța Kovesi, cu umplutura juridică făcută de Cristi Dănileț și Raluca Prună, de Camelia Bogdan, de Portocală și de Mihai Prună și de reziștii din USR, toți susținuți de o presă instruită peste Ocean și devotată, împreună cu judecători care au rostogolit tot soiul de dosare abracadabrante și speculative, toate ne-au dus în situația de a lăsa deschideri largi pentru haos exact în Legile Justiției.

Gașca și fraierii din Parlament le-au pritocit în așa fel încît judecătorii să poată trece peste deciziile Curții Constituționale a României și, implicit, peste Constituția României. Pe măsură ce ne strofocăm să îmbunătățim Legile Justiției le facem varză. Adică sub pretextul îmbunătățirii lor le-au făcut și mai periculoase pentru țară. Judecătorii pot decide după mintea lor în totală contradicție cu deciziile CCR și Constituția României. În ciuda faptului că toate organizațiile profesionale au fost împotriva acestei „castrări„ aparent logice a Legilor Justiției, gîndirea juridică împiedicată a Alinuței Salteluța și a lui Marcel Ciolacu a făcut posibilă o asemenea aiureală. Dacă invențiile hăulitorilor juridici trec și de CCR, iar președintele Iohannis le promulgă, ne-am nenorocit. Se deschid astfel porțile haosului judiciar.

Mîine, un judecător din Harghita sau din Covasna într-o speță civilă privind restituirea de proprietăți poate aplica o lege din Ungaria sau din Portugalia ca fiind europeană sau poate susține că România nu mai este „stat național unitar român„, formularea fiind neeuropeană.

Cu împiedicați și sfertodocți în comisia de lucru, cu Ciolacu și Alina Gorghiu și cu o teroare bruxelleză descinsă la București, lucrurile riscă să degenereze. Vine Laura Codruța Kovesi să defileze prin instituțiile juridice ale țării pe unde mai are și un dosar penal (cel de la SIIJ, transferat la Parchetul Înaltei Curți) și nimeni din sistemul juridic nu o ia la întrebări. Ea s-a dus la Parchetul General unde n-ar fi putut merge decît cu citație și nu avea ce să caute într-un DNA din care a fost dată afară și nici la ANAF care ține de aplicarea legislației fiscale interne, nu de cea europeană.

AUR a înaintat o contestație la CCR prin care susține ”Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor (PLx 440/ 2022), Legea privind organizarea judiciară (PLx 441/ 2022) și Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii (PLx 442/ 2022) sunt neconstituționale din cauza manierei abuzive și disprețuitoare în care au fost votate”. Tot AUR afirmă că „Nesancționarea judecătorilor care nu respectă deciziile Curții Constituționale golește de eficacitate caracterul obligatoriu al acestora. Apreciem că acesta este cel mai grav atac la fundamentele constituționale ale statului român”.

Pe același subiect s-a adresat la CCR și Renatte Weber, Avocatul Poporului semnalînd că legile justiției trădează „nerespectarea în mod vădit şi nejustificat a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, a deciziilor Curţii Constituţionale şi a deciziilor pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în soluţionarea recursurilor în interesul legii ori în dezlegarea unor chestiuni de drept, în acord cu prevederile art. 20 şi art. 148 din Constituţia României, republicată”.

Ce mai putem zice? Nimic!

Am lăsat responsabilitățile privitoare la Justiție atît în cele două Camere cît și în minister, parchete și CSM pe mîna unei lumi care ne îngroapă ca stat de drept. Puterea politică și de sforărit, studiile de drept la genunchiul broaștei, ifosele de Napoleon dîmbovițean; din toate, rezultă ghiveciul de acum. Parcă ne domină o forță care se străduie să ne întoarcă pe dos, să ne încurcăm în propriile aberații spre a-i obliga pe europeni să-și pună întrebarea:

-Ce ne facem cu ăștia?

Dacă ne prețuim țara cu adevărat, chiar a venit vremea să ne mișcăm împreună pentru apărarea Constituției României!

Post scriptum:

„Vreme trece vreme vine„ și dosarul lui Traian Băsescu privind infracțiunea de declarație mincinoasă pe proprie răspundere zace în sertarul procuroarei Dana Matei, cea revenită de la SRI ca să pună umărul la respectarea legilor.

articolul original.
❌