ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Politicienii ucraineni au propus interzicerea Bisericii Ortodoxe Ruse

25 November 2022 at 23:00
image

Politicienii ucraineni au propus un proiect de lege care ar urma să interzică activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse pe teritoriul Ucrainei.

Parlamentarii vor ca Biserica Ortodoxă Rusă să nu mai poată acționa pe teritoriul Ucrainei. De asemenea, proiectul include o interdicție completă a oricăror organizații religioase care sunt aliniate cu Biserica Ortodoxă Rusă, potrivit Sky News.

Recent, serviciile de securitate ucrainene au efectuat un raid la sediul aripii susținute de Rusia a Ucrainene, cunoscută sub numele de Patriarhia Moscovei.

De ce vor ucrainenii interzicerea Bisericii Ortodoxe Ruse?

au anunțat că suspectează „activități subversive ale serviciilor speciale rusești” la complexul Pechersk Lavra din Kiev.

Deputatul Iryna Friz a declarat că scopul proiectului de lege este de a „preveni amenințările la adresa securității naționale a Ucrainei și de a asigura ordinea, deoarece, de prea mult timp, Biserica Ortodoxă Rusă a desfășurat activități antiucrainene și de sabotaj și a susținut toate acțiunile regimului criminal rus”.

articolul original.

ONU susține că imaginile cu prizonierii ruși executați sunt autentice, dar cere o investigație criminalistică

25 November 2022 at 14:58
image

ONU a făcut o analiză preliminară asupra imaginilor din satul ucrainean Makiivka, ce arată aparenta execuție a unor soldați ruși de către militari ucraineni, și a ajuns la concluzia că acestea nu sunt trucate. Totuși, ONU consideră că e nevoie de o anchetă criminalistică pentru a se stabili exact ce s-a întâmplat acolo.

ONU, despre imaginile cu execuția unor soldați ruși

În imaginile respective se văd soldați ruși neînarmați ieșind dintr-o casă și așezându-se cu fețele în jos, în timp ce sunt supravegheați de militari ucraineni. La un moment dat, apare și un soldat rus îmbrăcat în negru, care trage asupra ucrainenilor. Filmarea aici se oprește brusc și e continuată apoi cu câteva secunde după execuție, când se văd soldații ruși prăbușiți la pământ.

Specialiștii Biroului ONU pentru Drepturile Omului au făcut o analiză preliminară asupra imaginilor și au ajuns la concluzia că nu sunt trucate. Totuși, ONU spune că e nevoie de o anchetă criminalistică.

„E foarte probabil ca (imaginile) să fie autentice. Circumstanţele reale trebuie să fie investigate într-o manieră cât mai extinsă posibil”, a declarat comisarul Volker Turk, responsabil ONU, potrivit EFE.

Iva Vukusic, expert în urmărirea penală a crimelor de război la Universitatea din Utrecht, a declarat recent că dacă soldatul rus îmbrăcat în negru a simulat capitularea ca să-i păcălească pe ucraineni, atunci și asta poate fi catalogată drept crimă de război.

Imaginile au stârnit furie la Moscova, fostul președinte și premier rus Dmitri Medvedev, una dintre cele mai vocate voci de acolo, cerând răzbunare: „Doar pedeapsa cu moartea este o pedeapsă pură din motive ușor de înțeles, conform principiului „viață pentru viață” cunoscut încă din vremea Vechiului Testament”.

ONU: Rusia și Ucraina au torturat prizonieri de război

O anchetă a Biroului ONU pentru Drepturile Omului a stabilit recent că ambele părți au comis abuzuri în cele nouă luni de război declanșat de Rusia în Ucraina.

Ambele armate au torturat prizonieri de război, a transmis Biroul ONU, citând exemple de rele tratamente, precum bătăi, utilizarea șocurilor electrice și nuditate forțată.

Kievul a comunicat anterior că verifică toate informațiile, că va investiga orice încălcări ale legilor războiului și că va lua măsuri legale.

articolul original.

Poveștile luptătorilor din mișcarea de rezistență a Ucrainei: Cel puțin 10 ruși uciși în fiecare noapte

24 November 2022 at 14:40
image

În cele opt luni de ocupație, partizanii ucraineni le-au dat de furcă soldaților ruși și oficialilor puterii instalate de Kremlin. În unele cazuri, chiar i-au ucis.

Într-o seară din luna martie, la doar câteva zile după ce trupele Moscovei intraseră în Herson, doi soldați ruși mergeau pe o stradă din oraș. Încă era destul de frig, lumină nu era, orașul fiind scufundat în beznă, iar militarii se întorceau în bază după ce s-au dus să bea.

Când unul s-a împiedicat, celălalt s-a oprit pentru a se ușura pe marginea trotuarului. Dintr-o dată, lama unui cuțit i s-a înfipt în partea dreaptă a gâtului și rusul s-a prăbușit în iarbă. După câteva clipe, celălalt soldat, ametiț de băutură, a avut aceeași soartă.

"L-am terminat pe primul imediat, apoi l-am văzut pe al doilea și l-am omorât pe loc", a povestit Archie, membru al rezistenței ucrainene, explicând că a acționat din instinct. "Am văzut orcii în uniformă și mi-am zis 'de ce nu?'. Nu erau nici oameni, nici lumină și am profitat de moment", a spus el, folosind un termen peiorativ la adresa rușilor.

"Adrenalina și-a făcut treaba. N-am avut nicio teamă sau timp să gândesc. În primele zile după aceea m-am simțit rău, apoi am înțeles că erau dușmanii mei. Au venit în casa mea ca să mi-o ia", a spus el.

Tânărul în vârstă de 20 de ani este luptător de arte marțiale și obișnuia să poarte mereu un cuțit pentru autoapărare, dar care până atunci nu a ucis pe nimeni. Numele său este unul fictiv, pentru a i se proteja identitatea.

Povestea lui, relatată de CNN, a fost confirmată de armata ucraineană și de surse din serviciile secrete care au ținut legătura cu el și cu alți partizani.

Archie este unul dintre luptătorii mișcării de rezistență din Herson, oraș care avea 290.000 de locuitori înainte de invazie, și pe care Rusia a încercat fără succes să-l țină sub control.

Promisiunile respectate ale partizanilor

Oamenii din Herson și-au exprimat ideile foarte clar la scurt timp după intrarea trupelor ruse în oraș, pe 2 martie, protestând zilnic în piața centrală și fluturând steaguri galben-albastre. Însă Herson, primul mare oraș cucerit de armata rusă, era un simbol important pentru Moscova, așa că dizidența nu putea fi tolerată. Protestatarii au fost împrăștiați cu gaze lacrimogene și focuri de armă, iar organizatorii mitingurilor și cei mai vocali localnici au fost arestați și torturați.

Când manifestațiile pașnice nu au dat rezultate, oamenii din Herson au intrat în mișcarea de rezistență, iar cetățeni obișnuiți, precum Archie, au trecut pe cont propriu la acțiune.

"N-am fost singurul din Herson. Au fost mulți partizani deștepți. Cel puțin zece ruși au fost uciși în fiecare noapte", a menționat el.

Localnicii au trecut de la acțiunile pe cont propriu la organizarea în grupuri, coordonându-și acțiunile cu armata ucraineană și serviciile de informații din afara orașului.

"Am un amic cu care umblam prin oraș, în căutarea locurilor în care se adunau soldații ruși. Verificam rutele patrulelor și le dădeam informațiile tipilor de pe linia frontului, iar ei știau cui să le dea mai departe", a explicat tânărul.

Asasinatele partizanilor nu vizau doar soldați ruși. Mai mulți oficiali ai guvernului instalat de Moscova au fost ținta unor atacuri în cele opt luni de ocupație. Chipurile colaboraționiștilor au fost tipărite pe afișe lipite în tot orașul, promițânduli-se că va veni răzbunarea pentru legăturile lor cu Kremlinul. Multe dintre promisiuni au fost respectate - unii dintre oficiali au fost uciși când mașinile lor au sărit în aer, incidente pe care autoritățile pro-ruse le-au calificat drept "atacuri teroriste".

Another video of apparently suicidal courage from Ukrainian civilian resistance — throwing Molotov cocktails at a Russian tank out their car window as they drive past https://t.co/hJFn471dfQ

— Emma Graham-Harrison (@_EmmaGH)
February 28, 2022

Archie a fost arestat de autoritățile de ocupație pe 9 mai, după ce a participat la o paradă de ziua victoriei armatei sovietice în Al Doilea Război Mondial cu o bandă galben-albastră prinsă pe tricou.

A fost luat în primire de agenții FSB care îi torturau pe soldații, ofițerii de informații și partizanii ucraineni. "M-au bătut, m-au electrocutat, m-au lovit, m-au bătut cu bastoanele. Nu pot să zic că m-au înfometat, dar nici nu-mi dădeau prea multă mâncare. Nimic bun nu s-a întâmplat acolo", a povestit el.

A avut noroc - i-au dat drumul după opt zile și după ce l-au obligat să facă o înregistrare în care să spună că acceptă să lucreze pentru ruși. Relatarea lui despre ce s-a întâmplat în centrul de detenție a fost confirmată de surse militare ucrainene și de alți deținuți.

Mulți dintre cei prinși au rămas acolo. Ihor, care a cerut CNN să nu-i dezvăluie celălalt nume, a fost și el dus acolo. "M-au ținut acolo 11 zile și atunci am auzit urlete de la subsol. Oamenii erau torturați, îi băteau cu bețele la palme și la tălpi (…) i-au legat la baterii și îi electrocutau", a spus bărbatul în vârstă de 29 de ani.

Ihor a fost prins când căra arme și se declară "norocos" că s-a ales doar cu bătaia. "Pe mine m-au adus după perioada în care oamenii erau bătuți până la moarte", a menționat el.

Cine a scăpat doar cu bătaia a fost norocos

Cât timp l-au ținut acolo, Ihor a reușit să ascundă faptul că era membru al rezistenței din Herson și că făcuse mai mult decât să transporte arme. El a furnizat date armatei ucrainene, acțiuni pentru care ar fi putut primi o pedeapsă mult mai brutală. "Dacă vedeam ceva, făceam o poză sau înregistram video și le trimiteam forțelor ucrainene, iar ei hotărau dacă să atace sau nu", a explicat Ihor.

Printre coordonatele pe care le-a comunicat armatei ucrainene s-au numărat și cele ale unui depozit din Herson. "Armata rusă ținea între 20 și 30 de vehicule acolo, erau blindate, transportoare și acolo stăteau câțiva ruși", a spus Ihor.

Forțele ruse care au plecat s-au grăbit să golească ceea ce a mai rămas înăuntru, dar clădirea distrusă poartă semnele loviturii violente executată de ucraineni. Cea mai mare parte a acoperișului s-a prăbușit, pereții sunt sparți și sticla spartă acoperă încă cea mai mare parte a podelei. Structura e încă în picioare, dar în unele părți metalul a fost afectat de explozie.

Ihor folosea contul de Telegram pentru a transmite coordonatele omului său de legătură, pe care îl numește "fumul". Pe lângă coordonate, el a trimis și o înregistrare video a depozitului: "Am pornit camera, apoi am ținut telefonul spre clădire și am început să mă plimb și să vorbesc la telefon în timp ce camera filma. Apoi am șters înregistrarea, bineînțeles, fiindcă dacă mă opreau undeva și îmi verificau telefonul și pozele m-ar fi luat la întrebări."

Privind în urmă, Ihor, tatăl unei fetițe de trei luni, spune că a avut noroc să nu fie prins. "Nu era greu, dar a fost periculos. Dacă mă prindeau că filmam ceva, probabil că nu mă mai scăpam viu", a conchis el.

articolul original.

Ucrainenii au fost pregătiți pentru război încă din 2016 de trupele speciale ale NATO, susține generalul polonez Biniek

23 November 2022 at 09:34
image

„Trupele speciale ucrainene au fost antrenate deja din 2016 de trupele speciale ale NATO. Obiectivul a fost cel de a crea o mișcare de partizani: se conştientiza puternic că, mai devreme sau mai târziu va avea loc o invazie a Rusiei”, dezvăluie Mieczyslaw Biniek, generalul polonez care a fost comandant strategic adjunct al NATO și care a luptat alături de americani în Irak, Afganistan și Siria, într-un interviu acordat publicaţiei italiene La Repubblica.

Generalul polonez Biniek: „Kievul era pregătit de război din 2016”

Trupele speciale ucrainene au fost antrenate deja din 2016 de trupele speciale ale NATO.

„Nu pot intra în detalii”, a mai spus generalul polonez, „dar unul dintre multele antrenamente a avut ca temă chiar „Operațiuni secrete în teritoriile ocupate””.

Ce a mai dezvăluit generalul Mieczyslaw Biniek

Specialiștii NATO „au ascuns peste tot staţii radio, muniție, explozibili”, i-au învățat pe ucraineni cum să se miște, să se organizeze, cum să comunice”.

Oamenii de la Kiev „au fost instruiți cu cele mai moderne mijloace de luptă, riguros defensive: obuziere, sisteme antiaeriene și antirachetă. Și una dintre baze a fost, de exemplu, la Yavorov, lângă Liov, care nu întamplător a fost bombardată de ruși în primăvară”.

NATO, conform reconstrucției lui Biniek, a creat celule partizane ‘adormite’ ascunse printre civili. De aceea ucrainenii au fost atât de pregătiți, atât de eficienți. Și nu doar acolo.

La Novofedorivka, baza aeriană din Crimeea, au existat doar două momente posibile pentru a lovi atat avioanele cat și piloții şi au atacat într-unul dintre aceste intervale. Cineva le-a dat informația în timp real: un partizan.

Se pare că tot NATO i-a învățat pe ucraineni să folosească „Battlefield Management System”, BMS, o metodă de a integra spioni, sateliți și alte mijloace de comunicare și de a lovi ținte în timp real”.

Aşa se explică, conchide generalul polonez Biniek, de ce ucrainenii „i-au ucis, de exemplu, la începutul războiului pe toți acei generali ruși”, notează Rador.

Generalul polonez se declară optimist în privința unor viitoare negocieri

Potrivit acestuia, generalul rus Gherasimov și comandantul american Muller comunică.

„Și, da, cred că se întâmplă ceva, în culise. Gândiți-vă la retragerea de la Herson: 25.000 de soldați ruși, pe punctul de a fi exterminați, au fost evacuați în trei zile și două nopți.

Doar prin trecerea podului Antonovski și a două poduri militare construite de ei peste Nipru. Ar fi putut (n.r. trupele ucrainene) să le distrugă în orice moment, erau o țintă ușoară. În schimb, acest lucru nu s-a întâmplat. Cred că este un simptom faptul că Biden a vorbit cu Zelensky, care i-a spus: Lasă-i să plece, nu bloca calea pentru viitoarele negocieri”, susține Mieczyslaw Biniek.

articolul original.

O analiză rarisimă a The New York Times despre războiul din Ucraina

22 November 2022 at 12:45

Pentru prima dată de la începutul războiului din Ucraina, The New York Times relatează despre posibilele crime de război comise de militarii ucraineni. Este vorba despre mai multe imagini filmate de militarii ucraineni cu telefoanele mobile, precum și de imagini înregistrate de drone, în timpul luptelor pentru eliberarea satului Makiivka, din regiunea Lugansk.

Imaginile arată cum zece militari ruși se predau forțelor ucrainene, ieșind în mod ordonat dintr-o clădire încercuită. Finalul înregistrărilor îi prezintă pe militarii ruși morți, aparent împușcați în cap de la mică distanță.

Ministerul rus al Apărării arată că aceste imagini confirmă ”uciderea deliberată și metodică” a soldaților ruși de către militarii ucraineni. Ministerul rus de Externe spune că scena înregistrată este ”șocantă”.

În mod surprinzător, imaginile respective au fost făcute publice de presa ucraineană și de soldații ucraineni și au adunat foarte multe vizualizări pe platformele sociale, ele dorind să exemplifice eroismul militarilor care recuperează teritoriile din estul țării. Însă The New York Times scrie că ”imaginile arată scene îngrozitoare de dinaintea și de după ciocnirea dintre militarii ruși și ucraineni, în care cel puțin 11 ruși, mulți dintre ei stând la pământ, par să fi fost împușcați de la mică distanță, după ce unul dintre ei a deschis focul asupra soldaților ucraineni”.

În timp ce zece militari ruși se predau, un al unsprezecelea a deschis focul prin surprindere asupra soldaților ucraineni. Telefoanele cu care militarii au filmat scena au căzut, în timp ce ucrainenii au căutat să se adăpostească. Când focurile de armă încetează, toți soldații ruși, nu doar cel care a deschis focul, ci și cei dezarmați, care se predaseră, par să zacă la pământ fără viață, în bălți de sânge.

Imaginile, dar și articolul fără precedent publicat de The New York Times, au devenit virale in Rusia. Este de remarcat nuanțarea evidentă a poziției marilor publicații americane față de războiul din Ucraina. În ultimele săptămâni, The Washington Post a dezvăluit că administrația Biden pune presiuni asupra Kievului pentru a accepta negocieri cu Rusia. The Wall Street Journal a relatat despre discuțiile secrete dintre consilierul pentru Securitate Jake Sullivan și omologul său rus. Acum, The New York Times analizează posibile crime de război comise de militarii ucraineni. Mai este de amintit și demiterea unuia dintre cei doi reporteri Associated Press care au semnat materialul în care o sursă oficială din SUA spune că Rusia a lansat o rachetă asupra Poloniei, articolul de la care a pornit un iureș politic și mediatic de 24 de ore, sub spectrul activării Articolului 5 din Tratatul NATO. După ce președintele SUA, președintele Poloniei și secretarul general NATO au precizat că este vorba despre o rachetă ucraineană rătăcită, Associated Press a publicat o erată, iar acum, după o săptămână, l-a demis pe unul dintre reporteri.

Este de urmărit dacă reacția regimului de la Kiev în cazul The New York Times va fi la fel de agresivă ca și în cazul raportului Amnesty International din această vară, în care militarii ucraineni erau acuzați că expun în mod intenționat populația civilă la atacurile Rusiei. Directoarea Amnesty International pentru Ucraina a demisionat la scurt timp după ce regimul Zelenski a acuzat că organizația adoptă o poziție pro-rusă.

articolul original.

Peste 6000 de ucraineni au intrat în România, doar ieri, în scădere cu 8,3% faţă de ziua precedentă

22 November 2022 at 09:02
image

Poliția de Frontieră informează că ieri, în data de 21.11.2022, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări, au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 134.700 de persoane, cetățeni români și străini, cu peste 38.800 de mijloace de transport.

Pe sensul de intrare în România au fost 65.857 de persoane, dintre care 6.614 de cetăţeni ucraineni (în scădere cu 8,3% faţă de ziua precedentă). Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 21.11.2022, ora 00:00, la nivel naţional, au intrat în România 2.884.451 cetăţeni ucraineni.

De asemenea, polițiștii de frontieră raportează 39 de fapte ilegale depistate ieri (27 de infracţiuni şi 12 de contravenţii) săvârşite atât de cetăţeni români, cât şi străini. Valoarea amenzilor contravenţionale aplicate se ridică la peste 17.550 lei. Au mai fost confiscate bunuri în valoare estimată de aproximativ 30.200 lei și nu s-a permis intrarea în ţară a 13 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi de asemenea, nu s-a permis ieşirea a 15 cetăţeni români din diferite motive legale.

articolul original.

Ziua 271 de război: Zelenski cere ajutorul NATO. Ucraina evacuează zonele recucerite (Foto)

21 November 2022 at 20:22
image

Ziua 271 de război a adus un bilanț negru tot mai mare, după sutele de atacuri ale rușilor din ultimele 24 de ore.

Ucraina urmează să evacueze civilii din zonele recent eliberate din regiunile Herson și Nikolaiev, pe fondul temerilor că daunele aduse infrastructurii sunt prea grave pentru ca oamenii să treacă iarna. Locuitorii din cele două regiuni sudice, care au fost bombardate în mod regulat de forțele ruse în ultimele luni, au fost sfătuiți să se mute în zone mai sigure din partea centrală și de vest a țării. Guvernul va oferi transport, cazare și îngrijire medicală.

New York Times a confirmat autenticitatea videoului apărut săptămâna trecută în care se susținea că 12 soldați ruși erau executați de forțele ucrainene. Jurnaliștii precizează însă că este imposibil să fie stabilit contextul în care cei 12 soldați au fost uciși. Dacă militarii au fost, într-adevăr, capturați și executați și nu uciși în confruntare, ar constitui crime de război.

Între timp, experții americani analizează o situație ciudată din Rusia, unde Vladimir Putin arată o susținere masivă a bloggerilor militari, deși aceștia au criticat dur conducerea armatei și chiar și pe el, pentru eșecurile înregistrate în Ucraina. Este oare o mișcare de propagandă sau liderul de la Kremlin nu e informat corect?

Și tot de la Kremlin vine un nou moment de amnezie. După ce săptămâna trecută Dmitri Peskov susținea că nimeni din Rusia nu a făcut amenințări nucleare, acum același purtător de cuvânt al lui Putin spune că președintele rus nu a vrut niciodată să-l înlăture pe Volodimir Zelenski de la conducerea Ucrainei, deși chiar el o spusese încă de la începutul invaziei.

Situația pe front

  • Ucraina evacuează zonele recucerite - Ucraina urmează să evacueze civilii din zonele recent eliberate din regiunile Herson și Nikolaiev, pe fondul temerilor că daunele aduse infrastructurii sunt prea grave pentru ca oamenii să treacă iarna. Locuitorii din cele două regiuni sudice, care au fost bombardate intens de forțele ruse în ultimele luni, au fost sfătuiți să se mute în zone mai sigure din partea centrală și de vest a țării, a declarat viceprim-ministrul Irina Vereșciuk. Guvernul va oferi transport, cazare și îngrijire medicală. Evacuările au loc la puțin peste o săptămână după ce Ucraina a recucerit orașul Herson – care rămâne aproape de linia frontului – și zonele din jurul acestuia.
  • Întreruperi de curent - Luni, în 15 regiuni ucrainene, au fost preconizate întreruperi de curent de patru ore sau mai mult, potrivit lui Volodimir Kudritskii, şeful operatorului de energie ucrainean Ukrenergo. Peste 40% din instalaţiile energetice ale Ucrainei au fost avariate de atacurile cu rachete ruseşti în ultimele săptămâni.
  • Depozit de petrol în flăcări - Explozii au avut loc la un depozit de petrol din localitatea ucraineană Makiivka. Două rezervoare sunt în flăcări. Potrivit autorităților separatiste din Donețk, exploziile au fost cauzate de un atac ucrainean.
  • Ploaie de rachete - Rusia a lansat aproape 400 de rachete și obuze duminică asupra estului Ucrainei, a anunțat președintele Volodimir Zelenski.
  • Bilanț negru în Ucraina - Șeful cancelariei lui Zelenski a anunțat că 4 oameni au murit în urma bombardamentelor rușilor din ultimele 24 de ore asupra Harkovului și 3 în atacurile din Herson. Alți 8 au fost răniți în Dnepropetrovsk, Donețk, Harkov și Herson. Bombardamentele continuă luni în Herson, rușii atacându-l constant de când au fost nevoiți să se retragă de aici.
  • O persoană a fost ucisă și alte două rănite după un atac al rușilor cu rachete S-300 asupra satului Șevcenkovo din districtul Kupianski.
  • Crime de război comise de ucraineni? - New York Times a confirmat autenticitatea videoului apărut săptămâna trecută în care se susținea că 12 soldați ruși erau executați de forțele ucrainene. Jurnaliștii precizează însă că este imposibil să fie stabilit contextul în care au fost uciși.
  • Pană de curent în Odesa - Odesa a rămas fără curent după ce autoritățile au decis o oprire de urgență a alimentării, pentru a nu suprasolicita sistemul.
  • Rușii au minat Hersonul - Clădirea SBU din Herson se pare că a fost aruncată în aer. Șeful Operațiunii „Sud” a armatei Kievului a spus că rușii au pus explozibil în fiecare birou și în unele situații dezamorsarea nu a fost posibilă, așa că s-a decis distrugerea clădirii. Și sediul Poliției din Herson a fost aruncat în aer din același motiv.
  • Comemorare în Maidan - Volodimir Zelenski și soția sa au mers împreună în Piața Maidan, pentru a cinsti memoria celor uciși în „Revoluția Demnității Kievului” din 2014.

Zelenski cere ajutorul NATO

  • Zelenski le-a cerut statelor NATO să protejeze centralele nucleare ucrainene de presupuse acte de sabotaj.
  • "Toate ţările noastre au interesul de a nu exista incidente periculoase la instalaţiile nucleare. Avem nevoie de garanţii privind apărarea de acte de sabotaj ruse la instalaţiile nucleare", a declarat Zelenski, într-un discurs rostit prin videoconferinţă la Adunarea parlamentară a NATO, desfăşurată la Madrid.
  • Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de o serie de atacuri asupra centralei nucleare ucrainene Zaporojie, aflată sub controlul forţelor militare ruse. Sâmbătă, au fost raportate 12 explozii în zona acestui complex nuclear.
  • Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) evaluează situaţia.
  • Aleksei Lihacev, directorul Agenţiei nucleare ruse (Rosatom), a avertizat luni că există "risc de accident nuclear" la Zaporojie: "Informăm comunitatea internaţională că centrala nucleară Zaporojie se confruntă cu riscul unui accident nuclear şi este evident că autorităţile de la Kiev consideră că un mic accident nuclear este acceptabil".
  • "Va fi un precedent care va modifica pentru totdeauna cursul istoriei. De aceea, trebuie făcut totul astfel ca nimănui să nu îi treacă prin minte să afecteze securitatea unei centrale nucleare", a subliniat oficialul rus.

Alte informații relevante

  • Zeci de miliarde de la SUA - Șeful Pentagonului, Lloyd Austin, a dezvăluit că SUA au acordat până acum ajutor militar de peste 20 de miliarde de dolari Ucrainei și că vor continua să susțină Kievul oricât va fi nevoie.
  • Norvegia trimite 2 miliarde - Norvegia a anunțat că va ajuta Ucraina în achiziția de gaze pentru iarna viitoare, oferind finanțare în valoare de 2 miliarde de coroane norvegiene (189 milioane de euro).
  • Patriot în Polonia - Polonia și Germania au convenit să amplaseze lansatoare de rachete Patriot suplimentare în apropierea graniței poloneze cu Ucraina, în urma unei oferte venite de la Berlin.
  • Moscova trimite carne de tun în Lugansk - Ministerul Apărării din Mare Britanie remarcă faptul că prioritatea armatei ruse este să își întărească pozițiile din regiunea Svatovo din Lugansk, puternic bombardată în ultimele zile. Aici sunt trimiși ruși abia mobilizați și prost pregătiți.
  • Bloggerii militari ai lui Putin - Experții Institutului pentru Studiul Războiului au remarcat creșterea tot mai mare a influenței bloggerilor militari, în ciuda pozițiilor lor tot mai critice la Ministerului Apărării de la Moscova. Această comunitate formată din peste 500 de autori pro-război a devenit una dintre principalele surse de informare și este puternic protejată de Vladimir Putin, chiar dacă și el este uneori ținta criticilor. Este oare o mișcare de propagandă sau liderul de la Kremlin nu e informat corect?
  • Navalnîi n-are cizme - Opozantul rus Aleksei Navalnîi, care de câteva săptămâni denunţă condiţiile mai dure din închisoare, a declarat luni că dă în judecată colonia penală în care este închis pentru că nu i s-au oferit cizme de iarnă, deşi este frig şi a nins.
  • Putin nu vrea să-l înlăture pe Zelenski - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, susține că scopul operațiunii speciale din Ucraina nu este îndepărtarea regimului de la Kiev. Astfel, după ce săptămâna trecută reprezentantul Kremlinului susținea că nimeni din Rusia nu a făcut amenințări nucleare, avem un nou episod de amnezie. Amintim că în discursul în care a anunțat invazia Putin a spus că scopul este denazificarea Ucrainei, numindu-i naziști pe liderii de la Kiev. Apoi, chiar în a doua zi de război, președintele rus Putin a cerut public armatei ucrainene să își dea jos propriul guvern. Putin a spus că li se adresează militarilor ucraineni pentru că e mai ușor să discute cu ei decât cu „gașca de drogați și neo-naziști” de la Kiev, care „a luat ostatic întreg poporul ucrainean”.
  • Valul 2 de mobilizare? - Peskov a negat și că la Kremlin s-ar pregăti un decret pentru o nouă mobilizare, dar a susținut că nu poate ști ce planuri are Ministerul Apărării.
articolul original.

Ucraina răspunde la acuzațiile Federației Ruse: Soldații ucraineni s-au apărat împotriva rușilor care pretindeau că se predau

20 November 2022 at 19:45
image

Acuzaţiile Moscovei asupra unui caz de execuţie a prizonierilor de război ruşi sunt demontate de însărcinatul ucrainean pentru drepturile omului, argumentând faptul că în incidentul filmat, soldaţii ucraineni s-au apărat împotriva ruşilor care pretindeau că se predau.

Mediatorul Dmitro Lubîneţ a declarat că „extrasele video” prezentate de Moscova ca dovadă că Kievul a executat prizonieri de război ruşi arată de fapt că soldaţii ruşi „folosind predarea prefăcută”, „au comis o crimă de război deschizând focul asupra forţelor armate ucrainene”.

Soldaţii ruşi ucişi în acest incident „nu pot fi, prin urmare, consideraţi prizonieri de război”, a adăugat el pe Telegram.

„Cei care vor să folosească protecţia dreptului internaţional pentru a ucide trebuie să fie pedepsiţi”, a adăugat el.

Rusia a acuzat vineri Ucraina că a executat peste zece dintre soldaţii săi care au depus armele, denunţând o „crimă de război”, pe baza unor înregistări video postate pe reţelele sociale.

În primul video, care pare să fi fost filmat de un soldat ucrainean într-o zonă de luptă, o duzină de presupuşi militari ruşi ies unul după altul dintr-un adăpost, cu mâinile în aer, şi se întind cu faţa la pământ la ordinul ucrainenilor care îi ţin sub ameninţarea armelor, aminteşte AFP.

Videoul se termină brusc când o ultimă siluetă întunecată iese din adăpost şi răsună împuşcături.

Un alt video filmat cu drona arată o duzină de cadavre întinse în bălţi de sânge, dintre care unul pare să fi fost lovit în cap.

AFP nu a putut confirma din sursă independentă autenticitatea acestor înregistrări video.

Ministerul rus al Apărării a declarat vineri că ele arată „uciderea deliberată şi metodică” a soldaţilor ruşi prizonieri.

Comitetul de Investigaţii al Rusiei a anunţat că a deschis o anchetă.

Ministerul rus de Externe a cerut ca „organizaţiile internaţionale să condamne această crimă şocantă” şi să iniţieze o anchetă.

Un purtător de cuvânt al ONU la Kiev a declarat vineri pentru AFP că organizaţia „este la curent cu aceste videouri şi le examinează”, transmite AGERPRES

articolul original.

Câți ucraineni au cerut azil în România

20 November 2022 at 11:12
By: (A.C.)

Un număr de 4.391 de cetăţeni ucraineni au solicitat azil în România de la începerea conflictului din Ucraina, aceştia beneficiind de toate drepturile prevăzute de legislaţia naţională, a informat duminică MAI.

În ultimele 24 de ore, niciun cetăţean ucrainean nu a depus cerere de azil în ţara noastră, a precizat sursa citată.

De asemenea, din data de 18.03.2022 şi până în prezent au fost emise 87.841 de permise de şedere pentru beneficiarii protecţiei temporare, 33 fiind acordate în ultimele 24 de ore.

La acest moment, gradul de ocupare al centrelor de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări este de 26,2%.

În ceea ce priveşte traficul prin punctele de trecere a frontierei, în ultimele 24 de ore în ţara noastră au intrat 23.125 de mijloace de transport şi 82.517 persoane, dintre care 8.703 cetăţeni ucraineni.

articolul original.

„Navă rusă, du-te dracului”. Unde sunt acum militarii ucraineni care i-au sfidat pe ruși pe Insula Șerpilor

20 November 2022 at 06:22
image

Când forțele lui Putin s-au apropiat de Insula Șerpilor, cerând apărătorilor ei ucraineni să se predea sau să moară, răspunsul lor plin de insulte a devenit un simbol al rezistenței.

The Guardian a vorbit cu unul dintre grănicerii ucraineni care au apărat avanpostul strategic de la Marea Neagră și cu preotul care s-a dus pe insulă pentru a le recupera cadavrele – doar ca să afle că oamenii trăiau și fuseseră luați prizonieri de război. Și el a petrecut 3 luni îngrozitoare în închisorile rusești.

Bogdan Hotski a fost grănicer timp de 12 ani, înainte ca rușii să invadeze Ucraina. Bărbatul de 29 de ani era convins că trăiește în cea mai frumoasă țară din lume și spune că nu a vrut să plece niciodată în altă parte. Hotski, care are acum 29 de ani, spune că încă din adolescență și-a dorit să intre într-un serviciu de elită.

A devenit polițist de frontieră, a urcat în rang și anul trecut a fost numit comandant al avanpostului strategic de pe Insula Șerpilor. Hotski a ajuns acolo chiar înainte de Crăciun. Era o perioadă tulbure. Vladimir Putin trimisese vehicule blindate la granițele Ucrainei. Era evident că insula ar fi greu de apărat în cazul unui atac rusesc la scară largă. De la anexarea peninsulei Crimeea în 2014, Moscova a militarizat Marea Neagră și a redus constant accesul navelor ucrainene.

A închis în mod regulat zone maritime mari pe motiv că desfășura exerciții navale. După 9 luni de război, îi e greu să vorbească despre lucrurile pe care le-a trăit. Când primele raiduri aeriene au lovit Kievul, în 24 februarie, o navă rusească de patrulare, Vasili Bîkov, a venit spre ei din nord-vest. Hotski le-a ordonat gardienilor săi să-și ia armele și să ocupe poziții.

Nu aveau arme grele, doar puști cu lunetă și grenade. Nava le-a spus apărătorilor insulei să se predea: „Lăsați armele!” Au ignorat-o La ora 10 dimineața, prima rachetă a căzut pe insulă. „Nu știam dacă era un avertisment. Eram prea ocupat ca să mă sperii. Oamenii așteptau să iau decizii,” spune Hotski. O a doua navă rusească a sosit din sud. Era Moskva, nava amiral a flotei Rusiei de la Marea Neagră, între timp scufundată de ucraineni. Avea aproape 200 de metri lungime, avea un echipaj de 510 de oameni și era echipată cu rachete de croazieră ghidate și sisteme antiaeriene.

Era o platformă letală construită de sovietici, capabilă să distrugă orice în cale. „Moskva a început să ne lovească cu artileria. Era prea departe. Nu am putut să tragem înapoi. Atunci avioanele au început să ne bombardeze. Ne-am adăpostit în ascunzători,” povestește Hotski.

Moskva a repetat mesajul transmis de Vasili Bîkov. Ofițerii ruși păreau să creadă că Hotski și oamenii săi vor schimba tabăra, așa cum făcuseră mulți colegi din Crimeea în 2014. „Ne promiteau locuri de muncă, bani, o carieră în Rusia. Nimeni nu avea de gând să accepte oferta,” povestește el.

În jurul prânzului, Hotski era la postul radio, împreună cu alți doi colegi, al căror nume nu vrea să-l spună pentru propria lor siguranță. Când rușii le-au spus că dacă nu se predau, vor fi bombardați, unul dintre grăniceri a spus cuvintele devenite celebre: „Navă rusă, du-te dracului!”

La scurt timp după această conversație, Ucraina a pierdut legătura cu Insula Șerpilor și s-a crezut o vreme că toți ucrainenii care o apărau sunt morți. Zelenski chiar i-a decorat post-mortem.

Preotului Vasil Vîrozub i s-a dat atunci o sarcină tristă. Preot protestant cu o experiență de 30 de ani și capelan al personalului militar al Ucrainei, a fost trimis pe Insula Șerpilor pentru a aduce înapoi trupurile celor căzuți. Vîrozub a plecat chiar în noaptea aceea, împreună cu alți doi duhovnici și un doctor. Li se spusese că rușii au autorizat misiunea, dar când s-au apropiat de insulă, s-au trezit cu militari ruși în barca lor: „La naiba, sunteți nebuni? Ce faceți? Nu e nimeni aici. Toată lumea a plecat deja.”

Preotul s-a trezit cu mâinile legate. Rușii l-au anunțat atunci că toți ucrainenii de pe insulă au fost capturați și sunt prizonieri de război și că e pe teritoriu rusesc. A fost dus și el la Sevastopol și i s-a spus că va fi eliberat când se va încheia „operațiunea militară” a lui Putin.

Dar rușii se așteptau ca totul să se încheie rapid. I-au arătat crucișătorul Moskva: „Părinte, uită-te la fiara asta! Dacă trage, nu dispare numai insula ta, dispare și Ucraina. Va dura șapte sau opt zile – nu mai mult”.

În următoarele 11 zile, a fost interogat de 3 ori pe zi. Rușii nu credeau că s-a dus acolo din propria voință, ci că avea o misiune secretă. Îl credeau agent al serviciilor de informații. Între timp, Hotski și oamenii lui erau în viață. În timp ce insula era bombardată de cele două nave, grupuri de diversiune au ajuns pe insulă. Izolați și copleșiți numeric, ucrainenii au renunțat la luptă. Au fost legați la mâini și la ochi, băgați într-o barcă și duși la Sevastopol. Au petrecut 2 săptămâni în barăcile institutului naval din port, fără să știe ce se întâmplă în țară, dacă Kievul a căzut sau nu, dacă Zelenski a fost răsturnat, așa cum dorea Putin.

În martie, a fost din nou legat la ochi, urcat într-un avion și dus în regiunea Belgorod, într-un centru de detenție. „Era îngrozitor, erau gratii. Nu aveam idee ce s-a întâmplat cu familia mea, dacă mai sunt în viață”, spune el.

Hotski nu a vrut să spună dacă a fost torturat de ruși. Preotul Vîrozub, în schimb, a povestit că a fost bătut, electrocutat și, la un moment dat, dezbrăcat și aruncat într-o celulă înghețată. „Nu credeam că voi supraviețui. Era ca un film despre lagărele de exterminare, dar totul era real”, a povestit el. Hotski a fost eliberat la mijlocul lunii aprilie, în cadrul unui schimb de prizonieri.

Vîrozub a făcut și el parte dintr-un schimb de prizonieri, o lună mai târziu. Întors în țară, Hotski a descoperit că era un erou național și fusese promovat la gradul de maior. Nu s-a întâlnit cu președintele țării și nu a mers la Kiev. Zelenski i-a dat o medalie lui Roman Hribov, un angajat al serviciului de frontieră de pe Insula Șerpilor, considerat omul care i-a trasmis navei rusești să se „ducă dracului”.

Și el a fost eliberat într-un schimb de prizonieri. 19 colegii lui Hotski sunt încă în închisoare în Rusia.

articolul original.

Doi rădăuțeni sunt acuzați că au luat o poală de bani pentru cazări de refugiați fictive

17 November 2022 at 17:23
image

Un director de școală din Rădăuți, precum și șeful CSM Rădăuți, care este fiul city managerului municipiului Rădăuți, sunt acuzați că au încasat sume mari de bani din deconturile pentru cazarea refugiaților ucraineni.

Este vorba despre Radu Gheorghe Munteanu, fost director al Clubului Sportiv Municipal (CSM) Rădăuți, care în prezent e director al Școlii Gimnaziale Nr. 5 ”Bogdan Vodă”, și de Cosmin Nichiforiuc, angajat al CSM Rădăuți și fiul Cristinei Nichiforiuc, city manager al orașului Rădăuți, informează Monitorul de Suceava.

Munteanu s-ar fi ales cu 30.380 de lei, după ce ar fi cazat, pentru o perioadă de o lună, 434 de refugiați, adică 14 persoane pe zi, în condițiile în care, conform declarației sale de avere, deține o locuință de doar 67 de metri pătrați.

Acesta, care care este și secretarul general al PNL Rădăuți, susține însă că ”lucrurile prezentate în spațiul public nu sunt conforme cu realitate”.

Șeful CSM Rădăuți a luat bani de două ori

La rândul său, Cosmin Nichiforiuc a încasat bani în două rânduri. Prima oară, acesta a încasat 13.020 de lei, iar apoi încă 25.620 de lei. Astfel, șeful de la CSM Rădăuți s-a ales cu peste 38.000 de lei.

După ce informația a ajuns în presă, Radu Gheorghe Munteanu și Cristina Nichiforiuc, care era șefa organizației de femei PNL Rădăuți, și-au dat demisiile din funcțiile deținute în cadrul formațiunii politice, iar Nichiforiuc a renunțat și la funcția de city manager al municipiului Rădăuți.

Mai trebuie adăugat că pe lista de deconturi, aprobată de Primăria Rădăuți, apar și alte persoane, iar suma cea mai mare care a fost decontată se ridică la nu mai puțin de 56.420 de lei, ceea ce echivalează cu faptul că a cazat și hrănit echivalentul a 800 de persoane pe parcursul unei singure luni.

articolul original.

STUDIU: Unul din doi copii refugiați din Ucraina se confruntă cu anxietate, numărul crește dramatic (78%) pentru copiii de peste 16 ani

15 November 2022 at 18:35
By: M.Ex.

Foto : Un portret al Anei*, 15 ani, și al mamei sale, Nina*, care au fugit din Ucraina în România din cauza conflictului

Copiii care s-au refugiat din Ucraina pentru a trăi în Europa se confruntă cu probleme de sănătate mintală, mai mult de unul din doi copii intervievați simțindu-se neliniștit sau îngrijorat în legătură cu viitorul său, potrivit unui nou raport al Save the Children. Raportul, intitulat „Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina”, se bazează pe sondaje, grupuri de discuții și conversații cu peste 1.000 de copii refugiați și cu cei care îi aveau în grijă din șapte țări europene: Finlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia.
Cercetarea a relevat că pentru copiii refugiați care frecventau școala, riscul de a se simți singuri era mai mic, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa. Doar o treime dintre copii frecventau școala înainte de vacanța de vară, iar un sfert dintre ei nu intenționau să se înscrie la o școală locală în anul școlar 2022-2023.
Jumătate dintre copiii intervievați au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.
Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%). Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv).

”Mă simt inconfortabil aici”…

Raportul arată că limba este o barieră clară în calea stabilirii de prietenii locale, după cum a explicat Ana*, în vârstă de 15 ani, care a fugit în România din Ucraina:
„Mă simt un pic inconfortabil aici. Nu mai am prietenii și colegii mei de clasă. Cei mai mulți oameni de vârsta mea nu vorbesc engleza, așa că nu prea pot comunica cu ei. Am câțiva prieteni, sunt ucraineni pe care i-am cunoscut aici, suntem destul de apropiați”.
Andriy, în vârstă de 13 ani, refugiat din Ucraina care locuiește acum în Lituania, a declarat: „Am fost la [o școală locală] timp de două săptămâni, dar nu erau mulți profesori care să vorbească rusă, așa că m-am întors la școala online ucraineană […] Sunt copii lituanieni cu care aș vrea să mă împrietenesc, [dar nu au vrut să vorbească cu mine]. Mi-am făcut [prieteni lituanieni] în două tabere de vară, pe terenul de fotbal și în timpul orelor de fotbal.”

Din 24 februarie până în prezent, aproximativ 7,7 milioane de refugiați au fugit din Ucraina pentru a căuta siguranță în alte țări europene, și se estimează că 40% dintre aceștia sunt copii. Mulți copii au fost martori la evenimente dureroase, fiind nevoiți să își părăsească locuințele și să îi lase în urmă pe cei dragi. Guvernele țărilor gazdă au un rol esențial în sprijinirea copiilor, astfel încât probleme precum anxietatea și nefericirea să nu se transforme în probleme de sănătate mintală pe termen lung.
Guvernele s-au străduit să se asigure că copiii sunt înscriși la școală, iar țările cu cei mai mulți refugiați se confruntă cu cele mai mari provocări. Există puțini profesori de limbi străine care să îi ajute pe copiii din Ucraina să învețe limba țării gazdă, iar municipalitățile adesea nu dispun de fonduri pentru a angaja personal didactic suplimentar. În Polonia, de exemplu, raportul a arătat că doar 41% dintre copiii refugiați din Ucraina sunt înscriși la școlile locale.
Unii părinți și persoane care au în grijă copii refugiați din Ucraina, fiind întrebate, au răspuns că preferă să utilizeze programul de învățare online pe care guvernul ucrainean l-a dezvoltat anterior ca răspuns la pandemia de COVID-19, deoarece nu știu cât timp vor rămâne în țările gazdă. Cu toate acestea, învățarea online are limitările sale și poate fi nesigură, iar copiii care folosesc această opțiune riscă să nu beneficieze de celelalte avantaje ale școlarizării în format fizic.

articolul original.

Pățania unei românce cu ucraineni refugiați: „Surpriză”

15 November 2022 at 14:24
By: M.V.

O româncă spune că a găzduit o familie de ucraineni compusă din doi adulți și 4 copii și s-a trezit fără chei și cu ușa încuiată.

Femeia a relatat ce ar fi pățit pe pagina Uniți pentru Ucraina:

„Bună ziua, aș vrea să vă povestesc ce am pățit eu cu o familie de ucraineni formată din 6 membri (2 adulți și 4 copii).

I-am cazat într-un apartament tip duplex, cu absolut toate utilitățile și dotările necesare, exceptând cablu TV și internet.

După o perioadă de ședere, am fost întrebată dacă le aloc cei 20 lei/ zi, desigur le-am zis că încă nu au intrat banii și că atunci când vor intra am să îi anunț. La scurt timp după aceea, primesc un mesaj cum că ei părăsesc locuința și că vor să lase undeva, oriunde, cheia.

Bun, îi explic că în următoarele 2 zile am drum la București și vin la apartament să preiau cheia și apartamentul pentru a verifica că este totul Ok.

A două zi, SURPRIZĂ, eram blocată peste tot.

Îi scriu într-un final după numărul altcuiva, o întreb de ce m-a blocat și că nu e normal așa ceva, la care ea îmi răspunde că îmi va da cheia când am să îi dau cei 20 lei/ zi, că nu sunt onestă.

M-a aburit că lasă cheia la cineva de la centru din Gara de Nord, din nou SURPRIZĂ, nu a lăsat nimănui cheia.

Mâine mă duc la poliție pentru a intra din nou în locuința mea, în prezența unui organ competent, am să vă las continuarea cu ceea ce am găsit în apartament.

Evitați astfel de oameni, pun monopol pe tot și nu sunt de bună credință.

Las poze cu apartamentul, dat fiind că au zis că pleacă altundeva, pentru că doresc condiții mai bune”.

Românca a explicat că a depus actele pentru decontarea hranei cu întârziere și a menționat cât timp i-a găzduit:

„Pentru o perioadă scurtă de timp, în jur de 1 lună și ceva, însă eu neștiind regula că trebuie depuse actele în primele 3 zile lucrătoare, banii intră cu întârziere.”

Guvernul României a stabilit că „persoanele fizice care găzduiesc cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea cheltuielilor cu hrana în valoare de 20 de lei/zi/persoana găzduită”.

articolul original.

STUDIU: Unul din doi copii refugiați din Ucraina se confruntă cu anxietate, numărul crește dramatic (78%) pentru copiii de peste 16 ani

14 November 2022 at 16:44
image
  • Cercetările Save the Children arată că 50% dintre copiii ucraineni cu vârsta sub 16 ani se confruntă cu anxietatea, iar această cifră crește la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.
  • 44% dintre copii au declarat că se simt singuri, iar 55% sunt îngrijorați de viitor.
  • 57% dintre copii se simt nefericiți de când au părăsit Ucraina.
  • De la debutul crizei umanitare, echipele Salvați Copiii România, aflate pe teren, au acordat asistență socio-emoțională complexă 305 de persoane, dintre care 114.824 de copii și 94.481 de adulți.

 Copiii care s-au refugiat din Ucraina pentru a trăi în Europa se confruntă cu probleme de sănătate mintală, mai mult de unul din doi copii intervievați            simțindu-se neliniștit sau îngrijorat în legătură cu viitorul său, potrivit unui nou raport al Save the Children. Raportul, intitulat „Aceasta este viața mea și nu vreau să irosesc niciun an din ea: Experiențele și bunăstarea copiilor care fug din Ucraina[1]„, se bazează pe sondaje, grupuri de discuții și conversații cu peste 1.000 de copii refugiați și cu cei care îi aveau în grijă din șapte țări europene: Finlanda, Italia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, România și Suedia.

Cercetarea a relevat că pentru copiii refugiați care frecventau școala riscul de a se simți singuri era mai mic, însă ratele de înscriere la școală pentru copiii care au fugit din cauza războiului din Ucraina rămân îngrijorător de scăzute în Europa. Doar o treime dintre copii frecventau școala înainte de vacanța de vară, iar un sfert dintre ei nu intenționau să se înscrie la o școală locală în anul școlar 2022-2023.

Jumătate dintre copiii intervievați au declarat că se simt mai neliniștiți de când au fugit din Ucraina, această cifră ajungând la 78% în cazul copiilor de peste 16 ani.

Mai mult de jumătate dintre copiii intervievați au considerat că situația lor s-ar îmbunătăți dacă ar avea prieteni din comunitatea gazdă (57%), dacă ar avea posibilitatea de a face sport sau de    a-și practica hobby-urile (56%) și dacă ar învăța limba locală (54%). Băieții declară, într-o proporție semnificativ mai mare decât fetele, că își doresc să aibă prieteni în comunitatea gazdă (64% față de 52%, respectiv).

Raportul arată că limba este o barieră clară în calea stabilirii de prietenii locale, după cum a explicat Ana*, în vârstă de 15 ani, care a fugit în România din Ucraina:

„Mă simt un pic inconfortabil aici. Nu mai am prietenii și colegii mei de clasă. Cei mai mulți oameni de vârsta mea nu vorbesc engleza, așa că nu prea pot comunica cu ei.  Am câțiva prieteni, sunt ucraineni pe care i-am cunoscut aici, suntem destul de apropiați.”

Andriy, în vârstă de 13 ani, refugiat din Ucraina care locuiește acum în Lituania, a declarat: „Am fost la [o școală locală] timp de două săptămâni, dar nu erau mulți profesori care să vorbească rusă, așa că m-am întors la școala online ucraineană […] Sunt copii lituanieni cu care aș vrea să mă împrietenesc, [dar nu au vrut să vorbească cu mine]. Mi-am făcut [prieteni lituanieni] în două tabere de vară, pe terenul de fotbal și în timpul orelor de fotbal.”

Din 24 februarie până în prezent, aproximativ 7,7 milioane de refugiați au fugit din Ucraina pentru a căuta siguranță în alte țări europene, și se estimează că 40% dintre aceștia sunt copii.  Mulți copii au fost martori la evenimente dureroase, fiind nevoiți să își părăsească locuințele și să îi lase în urmă pe cei dragi. Guvernele țărilor gazdă au un rol esențial în sprijinirea copiilor, astfel încât probleme precum anxietatea și nefericirea să nu se transforme în probleme de sănătate mintală pe termen lung.

Guvernele s-au străduit să se asigure că copiii sunt înscriși la școală, iar țările cu cei mai mulți refugiați se confruntă cu cele mai mari provocări. Există puțini profesori de limbi străine care să îi ajute pe copiii din Ucraina să învețe limba țării gazdă, iar municipalitățile adesea nu dispun de fonduri pentru a angaja personal didactic suplimentar. În Polonia, de exemplu, raportul a arătat că doar 41% dintre copiii refugiați din Ucraina sunt înscriși la școlile locale.

Unii părinți și persoane care au în grijă copii refugiați din Ucraina, fiind întrebate, au răspuns că preferă să utilizeze programul de învățare online pe care guvernul ucrainean l-a dezvoltat anterior ca răspuns la pandemia de COVID-19, deoarece nu știu cât timp vor rămâne în țările gazdă. Cu toate acestea, învățarea online are limitările sale și poate fi nesigură, iar copiii care folosesc această opțiune riscă să nu beneficieze de celelalte avantaje ale școlarizării în format fizic.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat: „Salvați Copiii România și-a diversificat programul destinat copiilor refugiați din Ucraina și, dincolo de asistența umanitară imediată, ne concentrăm pe sănătatea socio-emoțională a copiilor ucraineni, am dezvoltat pentru ei programe speciale de educație. Sunt copii care au trecut prin traume adânci, care și-au pierdut unii casele, alții școlile și este esențial să fie restabilite liante socio-emoționale, așa cum este, de pildă,  educația în limba maternă. Totodată, este crucial ca acești copii să se simtă integrați, să nu aibă povara de a fi străini, de aceea noi am organizat pentru ei și lecții de limba română”.

Copiii și cei care îi au în grijă doresc să se întoarcă acasă, în Ucraina, dar este puțin probabil ca acest lucru să se întâmple în curând. Prin urmare, guvernul gazdă trebuie să planifice pe termen lung, astfel încât copiii refugiați să aibă un sentiment de normalitate și o perspectivă pozitivă asupra viitorului. Guvernele trebuie să își dubleze eforturile pentru a înscrie copiii în școli și să abordeze barierele care îi împiedică pe copii să frecventeze școala, inclusiv prin creșterea capacității școlare și prin oferirea de sprijin lingvistic pentru copii și persoanele care se ocupă de

[1] This is my life and I don’t want to waste a year of it. The Experiences and wellbeing of children fleeing Ukraine, November 2022, Save the Children

Context

Organizația Salvați Copiii România evaluează constant nevoile refugiaților ucraineni ajunși din Ucraina pe teritoriul țării noastre și oferă asistență umanitară şi suport pentru acces la servicii de educaţie şi sănătate, după caz, la puncte de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova, în Centrele de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări, în taberele de refugiați și puncte de staționare, precum şi în comunităţi rurale şi urbane în care copiii ucraineni şi părinţii lor locuiesc. De la declanșarea acestui război până în prezent, Salvați Copiii a sprijinit 209.305 de persoane, dintre care 114.824 de copii și 94.481 de adulți, cu materiale de strictă necesitate, suport emoțional, consiliere și sprijin financiar.

Totodată, organizația și-a extins intervenția în sprijinul copiilor refugiați din Ucraina aflați pe teritoriul Republicii Moldova unde a organizat două transporturi umanitare cu 505.200 de produse de primă necesitate, igienico-sanitare, pentru 42.000 de bebeluși, copii de vârstă mică și mame, a susținut integrarea școlară pentru 1600 de copii și a donat două ambulanțe pentru oferirea de servicii socio-medicale mobile femeilor, gravidelor și copiilor refugiați din Ucraina în Republica Moldova.

România și Republica Moldova rămân  țări aflate în prima linie a asistenței umanitare pentru refugiații ucrainieni. Raportat la numărul de locuitori, Republica Moldova este țara din regiune ce găzduieşte cei mai mulţi refugiaţi, peste 90.000 din cele circa 600.000 persoane care au intrat în țară de la începutul războiului din Ucraina alegând să rămână pe teritoriul național moldovean, dintre care 42.637 sunt copii.

Organizația Salvați Copiii este activă în domeniul azilului încă din 1995, derulând o serie de proiecte ce oferă servicii educaționale și sociale adresate nevoilor specifice ale copiilor solicitanți de azil și refugiați, inclusiv minori neînsoțiți și persoane relocate, în vederea integrării lor sociale și educaționale. În cei 27 de ani de activitate în domeniul azilului, peste 9.200 de copii și familiile acestora au beneficiat de activități zilnice, asistență financiară, consiliere socială și psihologică și suport material și educațional, în cele 5 centre regionale (București, Galați, Rădăuți, Șomcuta Mare și Timișoara).

articolul original.

Când se termină războiul?

14 November 2022 at 18:20

Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc și, de aceea, ar putea fi oprit chiar și astăzi, când scriu, numai să vrea Putin.

BERLIN, ACUM ȘI ATUNCI

Scriu aceste rânduri din Berlin, Germania. Este toamnă, este lume pe stradă, este muzică live prin piețe, sunt mese de cârciumi și mese cu marfă scoase pe trotuare, dacă treci pe o alee dintr-un parc, auzi vorbindu-se de pe băncile care o străjuiesc, de la arabă la ucraineană, inclusiv română, uneori cu accent moldovenesc. Berlin este, ca de fiecare dată, un oraș curat, frumos, solid, articulat, cosmopolit, accesibil, tolerant cu oricine vrea să trăiască aici, indiferent de religie sau de ateism, de orientare sexuală, de preferințe vestimentare sau de planuri de viață.

Acum 77 de ani, Berlin arăta cu totul altfel. Era doar o ruină, în care bătuseră tunurile sovietice la nesfârșit, după care intraseră trupele faimoasei Armate Roșii, care au mai distrus ce se mai putea distruge și au jefuit ce se mai putea jefui, au violat ce au mai găsit de violat și au sărbătorit așa cum știau militarii lor mai bine victoria măreței Uniuni Sovietice împotriva Germaniei naziste.

O bucată din Zidul Berlinului a ajuns și la București Foto Q Magazine

Dacă nu ar fi căzut Zidul Berlinului și dacă nu s-ar fi destrămat Uniunea Sovietică, este posibil ca Berlin să nu fi arătat niciodată așa cum arată astăzi, atât de elegant, de împlinit, de spațios și de primitor. Ar fi arătat exact așa cum îl făcuseră sovieticii să arate: o capitală învinsă, cucerită și ocupată permanent de trupele învingătoare, cuceritoare și de ocupație.

Dar Zidul Berlinului a căzut cam pe vremea asta din an, acum 33 de ani. Iar Uniunea Sovietică s-a destrămat, cam tot pe la sfârșitul anului, acum 31 de ani. Amintirea victoriei sovietice asupra Berlinului și a Germaniei de Est mai este astăzi activă doar în câteva locuri rusești, marea lor majoritate ținând de propagandă nostalgică, dureroasă pentru berlinezi.

De ce aduc în discuție toate astea, când am acceptat să scriu un text despre războiul neprovocat, nejustificat și ilegal, care durează deja de opt luni, declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei?

Deoarece toată lumea care mă știe de profesionist în domeniu vrea să afle de la mine când se va încheia acest război, iar eu nu am vreun răspuns la această întrebare, altul decât cel pe care l-am avut din momentul declanșării lui: acest război nu ar fi trebuit să aibă loc și, de aceea, ar putea fi oprit chiar și astăzi, când scriu, numai să vrea Putin.

Războiul ăsta nu ar fi trebuit să aibă loc nu atât din rațiuni morale sau umanitare, ci din pur calcul milităresc, deoarece niciun general nu ar trebui să pornească o operațiune ofensivă împotriva nimănui, decât dacă are convingerea că ar putea obține victoria. Ori, în ceea ce privește Federația Rusă prezidată de Putin, era evident de dinainte ca primul tanc rusesc să treacă frontiera de stat dintre Rusia și Ucraina că rușii nu au cum să obțină victoria fără de care războiul iscat de ei nu ar avea sens.

Victoria nu înseamnă învingerea totală a inamicului, ci înseamnă atingerea cu mijloacele puterii militare a obiectivelor politice stabilite de dinainte. În dimineața devreme a zilei de 24 februarie, Putin a anunțat trei obiective politice, în termeni metaforici, eufemistici, respectiv denazificarea, demilitarizarea Ucrainei și oprirea genocidului comis de guvernul de la Kiev împotriva separatiștilor din regiunea Donbas.

Obiective atât de evaziv formulate, încât atingerea lor devine fără nicio îndoială o imposibilitate. Doar că asta nu ne împiedică să sesizăm niște similitudini justificabile prin nostalgia dureroasă despre care am zis mai sus, cea după frumoasele zile ale ocupației Berlinului și Germaniei de Est de forțele sovietice. Germania a fost nazistă și Uniunea Sovietică a denazificat-o. A fost militarizată și Armata Roșie a demilitarizat-o. A comis cel mai mare genocid pe care l-a cunoscut omenirea și sovieticii au oprit-o din comiterea lui.

Desigur, pentru orice om normal ca inteligență, similitudinile ar trebui să se oprească aici, în condițiile în care este o mare insultă la adresa victimelor nazismului german ca acesta să fie asemuit cu ipoteticul nazism ucrainean, despre care nu știe nimeni nimic concret, decât că așa i-a zis Putin politicii kievene, de după revoluția de pe Maidan, din 2014.

Apoi sunt deosebiri de substanță radicale. În primul rând, Federația Rusă nu este Uniunea Sovietică. Așa că nici armata Federației Ruse nu este Armata Roșie, chiar dacă rușii țin morțiș să pretindă că militarii lor ar fi urmașii eroilor Armatei Roșii. În al doilea rând, Uniunea Sovietică nu a învins singură Germania nazistă, ci împreună cu aliații săi, în ordine alfabetică Marea Britanie și Statele Unite ale Americii, aliați care au făcut posibilă participarea Armatei Roșii la „Marele Război”, printr-un ajutor militar masiv și continuu, de pe vremea când Uniunea Sovietică suferea înfrângere după înfrângere, în primii ani ai războiului. În al treilea rând, Uniunii Sovietice i s-a permis de către ceilalți aliați să mențină trupe de ocupație nu numai în Germania rebotezată Republica Democrată Germană, ci și în celelalte state de la est de ea, din Europa, inclusiv în România. Permisiune care a dus la situația în care în toate aceste state să se impună regimul de guvernare comunist.

Dar putem vorbi despre mai multe decât doar despre imposibilitatea definirii obiectivelor care, atinse fiind, ar consemna victoria în războiul de invazie asupra Ucrainei, atunci când argumentăm că, încă înainte de 24 februarie, era evident că Rusia nu are cum să fie victorioasă în această întreprindere.

CRIMINALI DE RĂZBOI

Se știa de pe atunci că militarii ei nu sunt pregătiți și nu sunt capabili să ducă acțiuni și operațiuni în teatrul de război, specifice actualelor dezvoltări ale științei și artei militare, ei rămânând cantonați în reveria măreței victorii din „Marele Război” și tolerând incompetența, corupția, furturile și abuzurile comandanților lor. Ca să nu mai zicem nimic despre moralul foarte scăzut al trupei, astfel încât mulți militari a trebuit să fie mințiți că se află la un exercițiu, atunci când au fost trimiși să invadeze Ucraina.

O asemenea trupă a fost foarte ușor transformată în bande de criminali de război și de criminali împotriva umanității, de către comandanții corupți și incompetenți, patronați și conduși de la Kremlin de către însuși Putin. Doar că nu există în istoria militară nicio situație în care victoria în operațiuni să fie obținută prin crime de război și crime împotriva civililor.

Și atunci, dacă nu aveau cum să prevadă vreo victorie, de ce au acceptat totuși generalii ruși să meargă la războiul ordonat de Putin? Și mai ales de ce nu opresc ei acest război, care merge din prost în mai prost, privit de la Moscova?

Desigur, răspunsul speculativ ar fi că generalii ruși nu pot mai mult. Nici ca inteligență, nici ca moralitate și nici ca subordonați ai președintelui lor. Doar că eu nu fac speculații cu subiecte de o asemenea gravitate, cum sunt cele despre război.

Așa că tot ce pot să fac este să observ că războiul declanșat la 24 februarie de Federația Rusă împotriva Ucrainei, la ordinul lui Putin, președintele Federației, ca război de agresiune de tip invazie, s-a transformat foarte repede într-o operațiune de anihilare măcar în parte a statului Ucraina și a națiunii ucrainene.

Deși nu este un obiectiv politic declarat, idealul rusesc de a vedea Ucraina și publicul ei național anihilați, desființați, alungați din țara lor, făcuți una cu pământul, este unul prezent în discursurile putiniste de mai multă vreme. De câțiva ani buni.

De altfel, acesta este și singurul aspect în care agresiunea Federației Ruse asupra Ucrainei ar fi de succes, din prima zi. Atunci au fost lovite obiective civile ce au inclus spitale, școli, zone rezidențiale, astfel încât, tot în primele zile, milioane de ucraineni și-au părăsit locuințele, locurile de muncă și de învățătură, și-au întrerupt traiul civilizat și au plecat în alte părți sau chiar în alte țări. Mai mult decât atât, militarii ruși au comis crime de război, cu un număr mare, dar încă neprecizat, de victime civile. Marea parte a loviturilor din aer, fie cu rachete, fie cu drone, au vizat ținte civile, de infrastructură critică, în domeniul energetic și de circulație terestră.

Iar această situație tinde să se perpetueze, fiind una de succes al răului. De unde și imposibilitatea de a prezice când s-ar opri acest război, care nici nu ar fi trebuit să înceapă. 

articolul original.

Procurorii ucraineni: Peste 40.000 de crime de război

14 November 2022 at 10:15
By: (R.C.)

De la declanşarea invaziei sale în Ucraina, la 24 februarie, Rusia a comis 46.432 de crime de război în teritoriile pe care le-a ocupat, crime ce au fost înregistrate ca atare de procurorii ucraineni, relatează luni Ukrinform şi EFE.

Aceste crime sunt clasificate în mai multe categorii: încălcarea legilor şi convenţiilor internaţionale de război, planificarea, pregătirea şi declanşarea unui conflict de agresiune şi propagandă de război, între altele, potrivit Biroului procurorului general al Ucrainei.

Mai mult, au fost documentate 18.864 de delicte împotriva securităţii naţionale a Ucrainei, inclusiv încălcări ale integrităţii şi inviolabilităţii teritoriale a Ucrainei, trădare, activităţi colaboraţioniste cu inamicul, de ajutor acordat statului agresor sau sabotaj, potrivit procuraturii de la Kiev.

Biroul procurorului general notează că 627 de responsabili militari şi de stat din Rusia (miniştri, parlamentari, comandanţi, agenţi ai forţelor de ordine şi propagandişti) sunt consideraţi drept suspecţi în principalele anchete privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Aceste date au fost date publicităţii la scurt timp după ce preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, denunţase că armata rusă a comis „aceleaşi atrocităţi” în Herson ca în alte regiuni ale ţării în timpul ocupaţiei sale, indicând că „peste 400 de crime de război” au fost deja documentate în această regiune din sud.

După retragerea armatei ruse din Herson vineri, legea şi ordinea vor fi restabilite în 226 de aşezări din regiunea cu acelaşi nume, cuprinzând „peste 100.000 de locuitori în acest moment”, a afirmat preşedintele ucrainean în discursul său cotidian duminică seara.

În regiunea Herson, armata rusă „a lăsat în urma sa aceleaşi atrocităţi ca în alte regiuni ale ţării noastre pe care a reuşit să le ocupe”, a afirmat Zelenski. „Îi vom găsi şi îi vom deferi justiţiei pe toţi ucigaşii. Fără nicio îndoială!”, a spus el.

articolul original.

Aproape 5.000 de cetățeni ucraineni s-au angajat în România după declanșarea războiului

11 November 2022 at 17:12
image

Numărul cetăţenilor ucraineni care şi-au găsit un loc de muncă în România după declanşarea războiului a ajuns, vineri, la 4.850, a anunţat ministrul Muncii, Marius Budăi.

Potrivit sursei citate, cifra persoanelor care au fugit din calea războiului şi care s-au angajat în companii româneşti este cu 19 mai mare faţă de ziua precedentă şi cu aproximativ 200 faţă de luna precedentă.

În această dimineaţă sunt înregistrate 6.372 contracte active ale cetăţenilor ucraineni, dintre care 4.850 sunt contracte care au data de început a activităţii de când a început conflictul. Deci, numărul de contracte care au dată de început 24 februarie 2022 sau mai recentă a crescut cu 19 faţă de ziua de ieri (n.r.- joi)”, a afirmat Budăi, citat de Agerpres.

Cei mai mulţi dintre ucraineni, 1.314, s-au angajat în industria prelucrătoare, în timp ce 813 şi-au găsit locuri de muncă în construcţii.

Din totalul celor 4.850 cetăţeni ucraineni angajaţi în România după 24 februarie, 1.644 sunt în Bucureşti, iar 424 în judeţul Bistriţa-Năsăud.

articolul original.

La mijlocul săptămânii traficul de refugiați ucraineni în vama Siret bate pasul pe loc

10 November 2022 at 08:04
image
În data de  9.11.2022, în intervalul orar 00.00 – 23.59, pe sensul de intrare în P.T.F. Siret, s-au înregistrat următoarele valori de trafic:
▪ 3.161 persoane din care 2.237 au fost cetățeni ucraineni cifra aproape egală cu cea din ziua precedenta.
▪ 1.216 mijloace de transport.
articolul original.

Oficialii ucraineni nu prea cred în retragerea rușilor din Herson: ”Dacă spun ceva, vor face invers!”

9 November 2022 at 17:48

Mihailo Podoliak, consilierul președintelui Volodimir Zelenski, i-a îndemnat miercuri, 9 noiembrie, pe concetățeni și pe prietenii Ucrainei să nu se încreadă în declarații rușilor privind plecarea lor din Herson. Apelul a fost făcut după anunțul ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, care a transmis că trupele rusești se retrag „în timp ce vorbim”.

”Faptele vorbesc mai tare decât vorbele. Ucraina nu vede semne că Rusia va părăsi Hersonul fără luptă. O parte semnificativă a armatei ruse rămâne în oraș, rezerve suplimentare sunt atrase în regiune”, a scris Podoliak pe Twitter. Consilierul lui Zelenski a spus despre anunțul Rusiei că face parte din ”declarații televizate înscenate”.

Șeful administrației regiunii Nikolaev, Vitali Kim, nu crede nici el că rușii vor părăsi acum Hersonul. ”Dacă rușii spun ceva, vor face invers!”, a scris acesta pe Telegram.

articolul original.
❌