ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 August 2022Ultimele Stiri

SUA caută să confiște un avion de 90 de milioane de dolari de la un oligarh rus. Andrei Skoch este și parlamentar

8 August 2022 at 20:58
image

Un judecător le-a dat undă verde procurorilor SUA să confiște un avion Airbus în valoare de 90 de milioane de dolari care este deținut de către Andrei Skoch, un oligarh rus aflat sub regimul de sancțiuni, au anunțat luni procurorii federali americani, potrivit Reuters.

SUA caută să confiște un avion de 90 de milioane de dolari de la Andrei Skoch, oligarh și parlamentar rus

Skoch este membru al Dumei, camera inferioară a parlamentului rus, și a fost sancționat inițial de Trezoreria SUA în 2018 pentru presupuse legături cu grupările rusești de crimă organizată. Sancțiunile au fost extinse în contextul invaziei ruse în Ucraina.

„Forța Statelor Unite de aplicare a legii au demonstrat că manevrele internaționale nu vor fi îndeajuns pentru a ascunde roadele corupției și spălării de bani”, a declarat Andrew Adams, procurorul federal american care conduce structura din Departamentul Justiției ce vizează bunurile oligarhilor, așa-numita KleptoCapture.

Miliardul rus este membru al partidului pro-prezidențial Rusia Unită și deține un avion prin intermediul unor companii-fantomă. În ciuda sancțiunilor, între 2018 și 2021 au fost efectuate în continuare plăți în dolari americani pentru înregistrarea și asigurarea aeronavei, spun procurorii.

Documentele judiciare arată că la ora actuală avionul este în Kazakhstan.

Un iaht de aproape 99 de metri al lui Skoch a fost ancorat în iunie în Dubai, care a devenit un refugiu pentru bogățiile rusești în contextul sancțiunilor occidentale.

Tot în iunie, o instanță americană a emis mandate pentru confiscarea a două avioane de lux deținute de miliardarul rus Roman Abramovich. KleptoCapture a adus în SUA și Amadea, iahtul de 300 de milioane de dolari al lui Suleiman Kerimov, un alt oligarh rus vizat de sancțiuni.

articolul original.

Ucraina susţine că i-a prins pe asasinii Kremlinului care voiau să-l ucidă pe ministrul Apărării și un șef de serviciu secret

8 August 2022 at 19:15

Serviciul de securitate internă al Ucrainei (SBU) a arestat doi indivizi despre care spune că lucrau pentru serviciile ruse de informații și plănuiau să-l omoare pe ministrul ucrainean al Apărării (Oleksii Reznikov) și pe șeful agenției de informații militare, Kirilo Budanov.

Publicitate

SBU susţine într-un comunicat citat de The Guardian că a dejucat un presupus complot al agenției de informații militare ruse GRU.

Planul consta în trei asasinate, fiind vizat inclusiv un activist ucrainean proeminent.

Suspecții sunt un bărbat din Lugansk și altul din Kiev. Celor doi li s-ar fi promis până la 150.000 de dolari pentru uciderea fiecăreia dintre țintele lor, a spus SBU.

Potrivit SBU, la instrucţiunile coordonatorului de la Moscova, omul din Lugansk căuta un asasin care să comită crime prin contract. Un locuitor din Kiev a răspuns „ofertei” sale. El s-a angajat să elimine un militar ucrainean care ar fi fost implicat în masacrul fizic al prizonierilor de război ruşi. Acest asasinat trebuia să fie un test înaintea principalelor acţiuni criminale care vizau ţine importante.

Publicitate

După invazia rusă, securitatea oficialilor de rang înalt este extrem de strictă în Ucraina. Districtul guvernamental din Kiev este izolat, cu puncte de control păzite de oameni înarmați. Saci de nisip sunt îngrămădiți în ferestrele și intrările clădirilor guvernamentale.

SBU a fost în centrul atenției în ultimele săptămâni, după ce președintele Volodimir Zelenski i-a dat afară pe şeful agenţiei și pe procurorul general, invocând zeci de cazuri de colaborare cu Rusia a oficialilor din cele două instituţii.

Rusia nu a reacţionat deocamdată la aceste acuzaţii.

СБУ затримала кілерів спецслужб рф, які планували вбивства міністра оборони та керівника ГУР МО
СБУ затримала кілерів спецслужб рф, які планували вбивства міністра оборони та керівника ГУР МО
Uita-te la acest video de pe YouTube

Ziua 166 de război: Americanii mai trimit Ucrainei 4,5 miliarde de dolari şi arme de un miliard. Au sosit primele sisteme Gepard din Germania

articolul original.

Cum au ajuns obuze fabricate la Romarm în mâinile soldaţilor din Ucraina? Ministrul Spătaru o dă cotită

8 August 2022 at 18:03
By: -
image

Un clip video apărut pe rețelele de socializare arată că soldații ucraineni au primit obuze fabricate în România, în 2022.

Publicitate

Până acum, autoritățile noastre au refuzat să spună ce armament au trimis în Ucraina.

Clipul a apărut pe Ukraine Weapons Tracker, care precizează că obuzul este produs în 2022 şi încărcat într-un obuzier autopropulsat 2S1 Gvozdika, vehicul sovietic de luptă din anii '70, potrivit Hotnews.

#Ukraine: An uncommon look inside a Ukrainian 2S1 Gvozdika 122mm self-propelled howitzer- showing that the vehicle is loaded with HE-FRAG ammunition made by 🇷🇴Romarm in 2022. pic.twitter.com/b7y7a1DJoI

— 🇺🇦 Ukraine Weapons Tracker (@UAWeapons)
August 7, 2022

Potrivit site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri pe care le produce au un focos de 3,5 kilograme și o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcție de arma care le folosește, ele pot lovi ținte aflate până la o distanță maximă de 15 km și au o viteză la gura țevii de 690 m/s.

Publicitate

În replică la aceste informaţii, ministrul Economiei, Florin Spătaru, a declarat la Digi24 că au fost demarate „niște verificări” și că nu există informații că muniția ar fi fost livrată din România.

„E o imagine apărută pe Net. Am demarat niște verificări și sub nicio formă nu avem informații că acea muniţie ar fi fost livrată din România. Acel simbol nu are legătură cu România”, a spus ministrul.

Amintim că, pe 5 iulie, președintele Klaus Iohannis a lăsat să se înțeleagă că România a trimis în Ucraina arme grele și tehnică militară, dar a precizat că aceste lucruri nu sunt și nu vor fi nici în continuare făcute transparent, cum o fac multe alte state, pentru a nu furniza „adversarului informații”.

articolul original.

Aurel Cazacu, fost director Romarm: ‘Dușmanii noștri au intrat în disperare, și abia așteptă să vadă ceva sau să zicem ceva ca să interpreteze și apoi să ne să ne atace’

8 August 2022 at 20:45
image

Întrebat despre aceste imagini şi despre informaţiile privind ajutorul dat Ucrainei de ţara noastră, Aurel Cazacu, fost director Romarm a spus:

„Transferul de armament se face numai pe baza unor acorduri, unor înțelegeri, contracte, acorduri, guvern la guvern și așa mai departe.

Caracterul acestor documente poate fi secret sau secret de serviciu sau secret de importanță deosebită.

Mă bucură foarte mult că la nivelul conducerii țării se vorbește aceeași limbă și persoană care ar putea să spună ceva este domnul președinte ca șef al CSAT-ului.

„Dușmanii noștri au intrat în disperare. În România pot avea loc negocierile de pace”

Dușmanii noștri au intrat în disperare, dușmanii de la răsărit, și abia așteptă să vadă ceva sau să zicem ceva ca să interpreteze și apoi să ne să ne atace.

O armată are nevoie de foarte multe lucruri și noi îi putem ajuta cu veste antiglonț căști, bocanci, echipamente de îmbrăcăminte și așa mai departe.

Deci în acest moment este foarte bine că România nu a comentat partea de armament, de muniție, de echipamente folosite în cadrul luptelor, pentru că cei care sunt dușmanii noștri ca țară NATO abia așteptau și ne puteau ataca pe sistem propagandistic, pe sistem de a interpreta, pentru că indiferent ce am fi spus noi, ei ar fi interpretat în sensul care le convenea.

Să nu uităm că România este lângă Ucraina, lângă Război”, a spus Aurel Cazacu.

„Nu neapărat dacă scrie RO este legat de România”

Întrebat apoi despre semnificația seriei înscrise pe obuzele prezentate în înregistrare, acolo unde se vede parţial seria şi prescurtarea RO, fostul director al Romarm a spus:

„Nu neapărat dacă scrie RO este legat de România. Nu trebuie să comentăm deloc, trebuie să așteptăm.

România trebuie să participe la refacerea armatei şi la sprijinul armatei ucrainene prin lucruri care se pot da pentru ambulanțe, pompieri, sistem de comunicații şi trebuie să pregătim reconstrucția Ucrainei.

În România pot avea loc negocierile de pace. Acum, la problema cu transportul de cereale, România trebuie invitată, pentru că eu consider că în agricultură și de la un an la altul trebuie să pregătim.

România poate să creeze un culoar de cale ferată prin Ucraina”, a mai spus Aurel Cazacu, fost director Romarm în emisiunea În faţa naţiunii de la Antena 3, conform antena3.ro

articolul original.

Statele Unite nu lasă Ucraina la greu: Un nou ajutor financiar, de 4,5 miliarde de dolari, pentru acoperitea nevoilor bugetare se îndreaptă spre Kiev

8 August 2022 at 20:00
image

Statele Unite vor oferi Ucrainei un ajutor financiar suplimentar, în valoare de 4,5 miliarde de dolari.

Potrivit anunţului făcut de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a SUA (USAID), finanţarea, coordonată cu Departamentul Trezoreriei SUA şi cu Banca Mondială, va fi oferită Ucrainei în tranşe; prima dintre acestea, de 3 miliarde de dolari, este programată pentru luna august, relatează luni Reuters.

Pe lângă ajutorul financiar destinat nevoilor bugetare, Washingtonul i-a oferit Ucrainei miliarde de dolari ca ajutor militar pentru a lupta împotriva Rusiei, fiind acum în pregătire un nou pachet de ajutor militar, de circa 1 miliard de dolari.

O sursă din guvernul german a anunţat săptămâna trecută că Uniunea Europeană intenţionează la rândul ei să strângă până în septembrie un nou pachet de ajutor financiar destinat Ucrainei, în valoare de circa 8 miliarde de euro.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că în urma agresiunii militare ruse deficitul bugetar al Ucrainei a ajuns la circa 5 miliarde de dolari lunar, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Bulgaria i-a luat la mișto pe ucraineni și le-a trimis armament ruginit din perioada sovietică! Ucraina a făcut returul tehnicii militare prin România

articolul original.

Românii pot sta fără grijă: Valorile nivelului de radiații din Ucraina sunt normale

8 August 2022 at 18:25
image

Sistemul de monitorizare a radioactivității mediului de pe teritoriul Ucrainei funcționează normal și nu indică depășiri peste valorile normale, transmite CNACAN, la scurt timp după ce bombardamentele rusești de sâmbătă au avariat trei senzori de radiații și au rănit un muncitor la Zaporojia.

Măsurătorile efectuate la nivel național confirmă valori normale ale nivelului de radiații, a anunțat CNCAN.

CNCAN, prin Centrul Operativ pentru Situaţii de Urgenţă, urmăreşte în permanenţă evoluţia situaţiei din punct vedere al monitorizării radiologice, mai transmite instituţia.

De asemenea, în România, nivelul radiațiilor este monitorizat permanent prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului, din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc de bombardarea centralei nucleare

Antonio Guterres, secretarul gneral al ONU, a cerut luni ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie după ce Rusia și Ucraina au dat vina una pe cealaltă de bombardarea celui mai mare obiectiv atomic din Europa.

„Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaş”, a declarat Guterres într-o conferinţă de presă în Japonia, unde a participat sâmbătă la Ceremonia Memorială a Păcii de la Hiroshima pentru a comemora 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume.

Volodimir Zelenski a avertizat că, dacă rușii produc ceva „ireparabil” la centrala de la Zaporojie, radiațiile se vor răspândi în lume.

„Doamne fereşte, dacă se întâmplă ceva ireparabil, nimeni nu va opri vântul care va împrăştia contaminarea radioactivă. Drept urmare, este necesar chiar acum un răspuns principial al comunităţii internaţionale după aceste atacuri ale Rusiei asupra centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare din Europa”, a spus preşedintele ucrainean.

articolul original.

VIDEO Rachetele HIMARS au distrus depozitele și sediile ruse de la podul Antonovski. Sute de morți

8 August 2022 at 05:57
image

Ucrainenii au lasant un tir de rachete din sistemele HIMARS asupra pozițiilor rusești aflate la podul Antonovski. Mai multe depozite de muniție și sedii improvizate de soldații lui Putin s-au făcut praf și pulbere. Peste 100 de militari au fost uciși.

În noaptea de duminică spre luni, mai multe instituții media locale au relatat despre loviturile forțelor armate ucrainene asupra depozitelor și sediilor ocupanților ruși din regiunile Hersonși Zaporojie.

"Noaptea trecută a fost cea mai eficientă și demonstrează că unitățile de apărare aeriană inamice existente nu mai sunt capabile să reziste la HIMARS. Slăbirea sistemului de apărare aeriană creează premisele necesare pentru o contraofensivă de succes în direcția Melitopol", a scris el.

Антоновский мост, красиво pic.twitter.com/pyWh9WiM9U

— АЗОВ_UA_NATO_USA_יִשְׂרָאֵל???????????????????????????????????????? (@herooftheday10)
August 7, 2022

În special, au existat informații despre o altă lovitură reușită a armatei ucrainene asupra podului Antonivsky, pe care rușii îl folosesc pentru a compensa pierderile de personal și hardware, a raportat Novoe Vremya. Peste 100 de soldați ruși au fost distruși în Melitopol.

Mai mult, pe newsweek

articolul original.

Risc de scandal diplomatic: Bulgaria ar fi trimis Ucrainei muniție ruginită prin intermediul României. Nu se știe cine a încasat comisionul

8 August 2022 at 16:16

Presa bulgară susțime că Sofia a trimis Ucrainei prin intermediul României armament sovietic într-o stare avansată de degradare.

Este vorba despre rachete Grad și cartușe de artilerie, în valoare de circa 200 de milioane de dolari

Guvernul bulgar ar fi încercat, în luna mai, să trimită în Ucraina, prin intermediul României, muniție veche, retrasă, fabricată în Belarus în perioada sovietică, dar Kievul a fost nemulțumit de starea avansată de degradare a armamentului și l-a trimis înapoi, arată o anchetă realizată de publicația bulgară Bivol.bg, preluată de G4Media.ro.

Aranjamentele pentru exportul de arme în Ucraina prin intermediul României s-ar fi făcut în timpul vizitei oficiale în România a premierului Kiril Petkov din 29 aprilie, la o zi după ce aceasta fusese la Kiev.

Ar fi fost vorba despre exportul a circa 50.000 de rachete de artilerie și peste 5 milioane de cartușe pentru mitraliere, cu o valoare estimată de 200 de milioane de dolari.

Un militar ucrainean fotografiat la periferia orașului Mariupol pe 7 februarie 2022. Foto: Hepta.ro / Abaca Press / AA/ABACA

Compania bulgară Alguns EOOD a cumpărat din Belarus rachetele – fabricate în anii ’80 – și le-a trimis către RomArm, aflată sub administrarea Ministerului Economiei din România, în virtutea acestui acord care prevedea ca muniția să fie trimisă apoi imediat în Ucraina.

Potrivit publicației bulgare, tranzacția a fost planificată să se desfășoare în felul următor: compania bulgară Alguns vindea muniția către compania națională de apărare din România CN Romarm S.A.

Aceasta din urmă o revindea apoi propriei sale filiale Nanotech Defence S.R.L., care semna un contract direct cu Ministerul ucrainean al Apărării, adică destinatarul final. Nanotech acționa în calitate de reprezentant de vânzări al RomArm în Ucraina.

Bucureștiul confirmă că afacerea a avut loc

Bivol.bg a trimis o scrisoare oficială ministrului român al economiei, Florin Spătaru, care a transmis întrebările către compania națională de apărare Romarm S.A.

„Romarm are un contract de achiziție activ cu compania bulgară Alguns”, se arată în răspunsul pe care Bivol l-a primit de la Gabriel Țuțu, directorul general al companiei românești. „Contractul și implementarea ulterioară a acestuia sunt în conformitate cu legislația în domeniu”, a mai spus directorul general român.

Acesta a refuzat să ofere mai multe informații, subliniind că dezvăluirea unor detalii despre „produse, livrare și prețuri ar fi contrară principiilor concurenței pe piață, protejate de lege”.

Ucraina a trimis armele înapoi în România

Numai că în momentul în care Kievul a primit muniția și a constatat stare în care se afla, a trimis-o înapoi în România, fiindcă proiectilele nu erau operabile în luptă, scrie sursa citată.

Atunci când Ucraina a trimis marfa înapoi, întregul transport a trecut din nou prin România și s-a întors până la compania bulgară Alguns.

„Potrivit surselor noastre, în ziua în care s-a convenit asupra contractului, compania bulgară Alguns a primit un avans de 36 de milioane de dolari, transferat dintr-un cont bancar din Marea Britanie – țara care oferă Ucrainei a doua cea mai mare sumă de ajutor militar, după SUA.

Restul banilor urmau să fie plătiți imediat ce armele ajungeau la destinație. Dar când au fost primite în Ucraina, a fost dezvăluită starea lor reală.

Ministerul ucrainean al Apărării le-a trimis înapoi în România, deoarece nu erau apte pentru a fi folosite în luptă. Se pare că, din cauza urgenței, muniția nu fusese examinată și se afla într-o stare proastă”, susține Bivol.bg.

Aceeași sursă mai scrie că și autoritățile române au fost nemulțumite de starea proiectilelor, pentru că multe erau ruginite, lovite sau deformate, iar Bucureștiul, „protejându-și buna reputație”, le-a trimis înapoi.

Ajutați de Ministerul Economiei și Industriei din Bulgaria, compania Alguns a încercat apoi să repare muniția prin așa-numita „re-atestare” la producătorul bulgar de arme VMZ, deținut de stat. Aici, au intervenit alte complicații cu implicații politice interne în Bulgaria.

Cazul riscă să se transforme într-un scandal diplomatic, nu se știe cine a încasat comisionul

Pe de altă parte,, „cazul este pe cale să se transforme într-un scandal diplomatic”, conform Bivol.bg, în contextul în care Belarusul suspectează că o licență emisă de Minsk ar fi fost falsificată pentru a se putea realiza exportul către Ucraina.

Ambasada Belarusului la Sofia a transmis o scrisoare oficială autorităților bulgare cu privire la frauda care fusese folosită pentru a exporta arme fabricate în țara lor fără acordul lor, scrie Bivol.bg.

Potrivit unor surse, premierul Kiril Petkov, viceprim-ministrul Kornelia Ninova și șefii lor de birou -Lena Borislavova și Kaloyan Metodiev s-au aflat sub presiune din două părți – din cauza angajamentelor lor neîndeplinite față de Ucraina, în care a fost implicată și România, dar și din partea Belarusului, furios de încercarea de a preda armele lor unei țări cu care se află în relații neprietenoase.

Bivol.bg mai scrie, citând surse, că „cel puțin 15 milioane (de dolari – n.r.) au fost destinate drept comision neoficial pentru funcționari publici (Bivol.bg nu precizează clar dacă este vorba despre funcționari din România sau Bulgaria ori din ambele țări), cu cinci milioane în avans”, în urma acestei afaceri.

articolul original.

Alexandru Rafila a băgat spaima în populație! Un medic de familie a răbufnit: ‘Ne sună tuturor în continuu telefoanele să le dăm urgent rețetele pentru iodura de potasiu’

8 August 2022 at 15:15
image

Un medic de familie i se adresează pe Facebook ministrului Sănătăţii Alexandru Rafila, reproşându-i că, în urma indicaţiilor sale, pe care le consideră ”total iresponsabile”, sună în continuu telefoanele, pacienţii solicitând urgent reţetele pentru iodura de potasiu.

”Domnule ministru Alexandru Rafila, veniţi dumneavoastră la cabinet acum sa îmi consultaţi pacienţii programaţi? În urma indicaţiilor total iresponsabile pe care le-aţi dat românilor astăzi, „să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia”, ne sună tuturor în continuu telefoanele să le dăm urgent reţetele pentru iodura de potasiu. Şi vor să o şi înghită, pentru că au înţeles de la dvs. că aşa trebuie, dacă e urgent”, a scris pe Facebook medicul Raluca Zoiţanu.

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunţat luni că sistemul de distribuire către populaţie a comprimatelor cu iodură de potasiu produse în contextul războiului din Ucraina este „perfect funcţional”. Alexandru Rafila a făcut apel la populaţia eligibilă să ia de la medicii de familie reţetele în baza cărora medicamentul se eliberează gratuit în farmacii.

„Distribuţia pastilelor de potasiu este perfect funcţională, îndemn pe toată lumea, toate persoanele cu vârsta de până la 40 de ani să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripţia şi avem 2.500 de farmacii în toată ţara de unde îşi pot ridica în mod gratuit aceste pastile. Deci este un sistem perfect funcţional, este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reuşit să-l punem la punct”, a declarat, luni, Alexandru Rafila.

Potrivit ministrului, listele cu farmaciile care distribuie pastilele cu iodură de potasiu sunt disponibile la Ministerul Sănătăţii şi la Direcţiile de Sănătate Publică din teritoriu. 

„Probabil că pe măsură ce lucrurile se tensionează în Ucraina e posibil ca cererea să crească, dar, repet, medicii de familie trebuie să elibereze prescripţie acestor pacienţi care au dreptul să primească microcomprimatele de iodură de potasiu”, a adăugat ministrul Sănătăţii, conform news.ro
articolul original.

Rafila îi îndeamnă pe români să ridice „cât mai repede” pastilele de iodură de potasiu

8 August 2022 at 14:34
Ministrul Sănătăţii a fost în vizită la Botoşani la inaugurarea UPU

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, îi îndeamnă pe românii cu vârsta sub 40 de ani să meargă „cât mai repede” să-și ridice pastilele de iodură de potasiu.

„Distribuția pastilelor e perfect funcțională. Îndemn pe toată lumea, pe toate persoanele de până la 40 de ani, să se prezinte cât mai repede la medicul de familie de la care trebuie să primească prescripția pentru pastilele de iodură de potasiu”, a spus luni Rafila, răspunzând la o întrebare a jurnaliștilor.

El a adăugat că sunt 2.500 de farmacii în toată țara în care se găsesc aceste pastile, iar oamenii le pot ridica gratuit, pe baza rețetei. „Este un sistem perfect funcțional. Este important ca oamenii să apeleze la sistemul pe care noi am reușit să îl punem la punct”, a spus Rafila.

Pastilele de iodură de potasiu trebuie luate doar cei cu vârste sub 40 de ani, în cazul unui accident nuclear, în termen de 24 de ore de la producerea acestuia.

Rușii au bombardat din nou centrala nucleară de la Zaporoji

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc în weekend de bombardarea celei mai mari centrale atomice din Europa, scrie Reuters.

În atacul de duminică au fost loviți trei senzori de radiații. De asemenea, un muncitor de la centrala nucleară a fost rănit în timpul bombardamentelor. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un răspuns internațional mai puternic la ceea ce a descris drept ”teroarea nucleară” rusă după bombardarea centralei nucleare Zaporojie, cea mai mare din Europa, relatează Reuters.

În timpul unei convorbiri telefonice cu președintele Consiliului European, Charles Michel, Zelenski a cerut să fie impuse sancțiuni industriei nucleare rusești și combustibilului nuclear.

articolul original.

Din ce motive, invazia Taiwanului ar fi mai complicată decât cea ucraineană?

8 August 2022 at 10:17
Foto: voanews.com

Tensiunea din ce în ce mai mare din jurul Taiwanului poate fi comparată, păstrând proporțiile cuvenite, cu conflictul care a izbucnit în Ucraina? Nu tocmai: geografia fizică, politicile de înarmare și nivelul așteptat de agresiune fac o diferență destul de clară între cele două situații.

În contextul politico-geografic, în primul rând, Taiwanul, cunoscut cândva sub numele său spaniol de Formosa, este o insulă care se întinde pe o suprafață de 36.000 km pătrați şi găzduiește o populație la fel de mare precum cea din întreaga Italie de Nord (23 de milioane). Și este important de menţionat că are o altitudine medie de 1.150 de metri deasupra nivelului mării, arată o analiză realizată de David Rossi pentru ilfattoquotidiano.it

În realitate, există doar două zone plate: cea mai mare fiind pe latura vestică, cu fața către Republica Populară Chineză (RPC), care porneşte din capitala Taipei până aproape de extremitatea sudică a insulei, pe o lungime de aproximativ 450 de kilometri, o adâncime medie mai mică de 30, iar cealaltă, care se află pe latura de nord-est, este localizată în ”hsien”-ul (județul, provincia) Yilan, având 30 de km de vedere la mare.

În contextul natural, este clar că fosta Formosa spaniolă este o adevărată fortăreaţă naturală. Cu atât mai mult cu cât pe toată latura vestică adâncimea apelor marine fluctuează între 50 și 100 de metri, cu o medie de 70. Apa este atât de mică încât raţa nu poate pluti, sau mai bine zis: marea este prea puțin adâncă pentru submarinele chineze și nu ar putea fi folosită niciodată pentru o maxi-aterizare pe coastă.

Cu toate acestea, aceste ape de mică adâncime oferă taiwanezilor condițiile perfecte pentru a amplasa mii de mine în scop defensiv: cu siguranță, operațiunea nu se poate desfășura pe timp de pace pentru a nu deteriora afacerile, dar în caz de amenințare, este ușor de realizat pentru o țară care la începutul anului 2022, chiar înainte de războiul din Ucraina, și-a mărit bugetul militar cu alte 8,6 miliarde de dolari. Ca să se înțeleagă, în Italia multe persoane s-au scandalizat la anunțul Germaniei de a investi dintr-odată 2 miliarde de euro în arme.

Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică

În contextul apărării, mai trebuie să adăugăm şi că Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică, ci a construit și fortificații pe coaste, în special în zona de sud-vest, și a plasat baze navale și aeriene alături de aproape toate porturile și aeroporturile comerciale cele mai sensibile, asta în cazul în care RPC ar încearca o invazie.

Cu siguranță că prin comparaţie, Ucraina este de aproape șaptesprezece ori mai mare, dar este inima stepei europene, adică o zonă joasă și plată. În plus, are aproape 2.000 km de graniță terestră cu Rusia și alți 1.000 cu Belarus, aproape toate în regiuni de șes sau de dealuri joase, fără apărări naturale.

În plus, Taiwanul dispune de sute de avioane, sisteme antiaeriene și antinave de ultimă generație, printre care celebrele rachete Harpoon, binecunoscute în Marea Neagră, care pot fi folosite de la bord, dar pot fi transformate şi în baterie de coastă, a căror rază de acțiune permite acoperirea întregii zone a strâmtorii. De parcă nu ar fi de ajuns, după cum a amintit recent cunoscutul expert militar în combaterea terorismului Renato Scarfi, „s-au pregătit 70 de ani pentru eventualitatea unei debarcări chineze în Formosa”.

La toate acestea mai trebuie adăugat şi că „Taiwanul ar fi dobândit capacitatea de a lovi China continentală cu rachete a căror rază de acțiune ar depăși 1500 km și că s-ar dota cu rachete cu rază lungă de acțiune care, în cazul unui conflict, ar avea capacitatea de a lovi ținte în inima teritoriului chinez”.

În contextul comparativ, suntem departe de situația tragicomică a forțelor armate ucrainene din 2014, la momentul primei agresiuni rusești asupra Crimeii și a Donbasului, dar și de insistența naivă a Kievului de a nega riscul unei invazii – și nevoia de pregătire pentru acest tip de situaţie – până pe 23 februarie. Întrebarea Taipei-ului nu este dacă și unde, ci doar când.

Într-un astfel de scenariu, din moment ce Războiul Rece nu s-a încheiat niciodată, Washingtonul și Beijingul au același raționament, desigur, în sens invers: RPC ar trebui să acționeze acum, având în vedere că Taiwanul nu a fost încă întărit 100% și americanii încă nu s-au orientat complet spre regiunea Asia-Pacific? Americanii ar trebui să securizeze fosta Formosa, în timp ce construiesc un nou sistem de securitate democratic și anti-chinez, având în vedere că RPC nu și-a construit încă o forță aeriană și navală capabilă, nu atât pentru a respinge SUA și aliații săi, ci cel puțin cât să fie sigură că va zdrobi Taiwanul?

Mișcarea lui Nancy Pelosi, o politică de cursă lungă și mereu opusă – dinspre stânga – comuniștilor chinezi, a confirmat, aşa cum se vede din imaginile exercițiilor, că Statele Unite – singure sau cu sistemele lor de alianțe – sunt pentru RPC un adversar care face parte din altă categorie. Aşa cum a spus Steven Goldstein, docent la Universitatea Harvard: „Când chinezii se supără pe SUA pentru Taiwan, ei pedepsesc Taiwanul”.

Și atunci americanii, vorbind despre apărarea democrației din Taiwan, se pregătesc să justifice, în fața Congresului și în timpul campaniei electorale pentru alegerile intermediare, că nevoia de a investi în securitatea Taipei-ului este la fel de mare și poate chiar mai mare decât în ​​cea a Kievului.

articolul original.

VIDEO Primul referendum de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene, anunțat oficial în Zaporojie în fața unei mulțimi alese pe sprânceană

8 August 2022 at 00:23
image

Liderul autorităților de ocupație instalate de invadatorii ruși în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei a anunțat că a semnat un decret privind organizarea unui referendum de anexare a teritoriului la Rusia, relatează Reuters.

Standing at a podium that reads, “We are one people,” the collaborationist head of Ukraine’s occupied Zaporizhzhia region announces that he’s ordered preparations for a referendum on joining Russia formally. (The crowd endorses the idea unanimously—a sign of the vote to come.) pic.twitter.com/3vXSEXgb92

— Kevin Rothrock (@KevinRothrock)
August 8, 2022

La scurt timp după semnarea documentului, el a anunțat acest lucru în fața unei săli umplute cu susținători ai rușilor, o înregistrare video cu momentul apărând pe platformele social media după ce a fost distribuită inițial pe canalul său de Telegram de către RIA Novosti, una dintre agențiile de presă ale statului rus.

Jurnalistul Kevin Rothrock de la site-ul independent de investigații Meduza notează că mulțimea aplaudă în unanimitate anunțul - un semn despre cum va decurge votul la referendum.„Semnez ordinul Comisiei Electorale Centrale privind începerea pregătirilor pentru organizarea unui referendum privind reunificarea regiunii Zaporojie cu Federația Rusă”, a spus el la forumul „Suntem cu Rusia” organizată de ocupanți.

Agenția rusă de stat TASS notează la rândul ei că „decizia de a organiza un referendum a fost salutată cu aplauze de către participanții la forum” și că „la finalul evenimentului a fost cântat imnul rusesc”.

Mai mult, pe hotnews

articolul original.

Germania ar putea rămâne fără bere dacă Rusia oprește in totalitate gazele naturale

8 August 2022 at 05:35

Nu este un secret că în Germania consumul de bere este mai degrabă un sport național. Totuși, berarii se tem că rafturile supermarketurilor vor rămâne fără bere dacă Rusia oprește în totalitate gazele naturale.

Asta în condiţiile în care în Germania există deja o problemă a gazelor naturale și a prețurilor acestora care s-au triplat pentru consumatorii casnici.

Germania ar putea rămâne fără bere

Costul în creștere al energiei și amenințarea că Rusia ar putea reduce aprovizionarea cu gaze către Germania riscă să agraveze temerile post-coronavirus a producătorilor de bere, a anunțat luni Federația Berarilor din Germania. După ce a trecut șchiopătând peste pandemie, „industria germană a berii încă funcționează în regim de criză”, a spus șeful federației de bere Holger Eichele.

Sunt multe festivaluri tradiționale dedicate consumului de bere în Germania

Berarii germani au vândut 157,2 milioane de litri de lichid în primele șase luni ale anului, o creștere anuală de 3,8%, potrivit cifrelor publicate luni de biroul federal de statistică Destatis. Dar, în ciuda îmbunătățirii, cifra din prima jumătate a anului a fost încă cu 5,5% sub nivelul de dinainte de criză din 2019.  O criză energetică care se profilează în Germania a lăsat puține speranțe într-o îmbunătățire suplimentară a vânzărilor în a doua jumătate a anului, potrivit Federației Germane de Berari. Prețurile energiei au crescut, deoarece Rusia a redus livrările de gaze naturale către Germania și a provocat temeri de o penurie acută dacă ar întrerupe complet aprovizionarea.

„Fără gaz, rafturile vor fi goale”, a spus Eichele.

Amploarea crizei energetice și impactul acesteia „poate fi doar de ghicit”, a adăugat el.  Berarii s-au străduit în ultimii ani să-și reducă consumul de energie, dar în prezent este „imposibil” să înlocuiască gazul ca sursă cea mai importantă pentru industrie, a spus Eichele.  Potrivit federației, industria alimentară și a băuturilor este cel mai mare consumator de gaze din Germania, în spatele industriei chimice.

Probleme mari pentru Germania referitor la importul de gaze naturale

Toată industria din Germania se bazează pe importul de gaze naturale din Rusia. Din cauza sancțiunilor aplicate Kremlinului, Germania face cu greu față reducerilor livrărilor de gaze naturale. Oficialii de la Gazprom au explicat faptul că sunt mai multe probleme de ordin tehnic în ceea ce privește gazoductul Nord Stream  1. Pe cealaltă parte, nemții acuză oficialitățile rusești de șantaj și consideră că nu există nicio problemă de ordin tehnic. Gazprom a explicat, la rându-i că există o problemă la o turbină și faptul că Occidentul impune sancțiuni îi impiedică pe aceștia să obțină echipamentele necesare pentru a putea să repare.

Una peste alta, Germania începe să ia măsuri sociale care să vină în ajutorul cetățenilor care nu o să mai facă față, la iarnă, costurilor ridicate la utilități. Au fost înființate adăposturile foamei, adăposturi destinate celor care se află în situații dificile. Ba mai mult, Germania pare că a uitat de politica energiei verzi și a redeschis mai multe mine de cărbune pentru a asigura o oarecare independență față de Rusia. Așadar, în toată această situația vom vedea dacă Germania va rămâne fără bere pe rafturile supermarketurilor și ce măsuri vor lua autoritățile dacă acest lucru se va întâmpla.

articolul original.

Obuze românești în Ucraina

8 August 2022 at 10:08
By: (R.C.)

Imagini cu ceea ce ar putea să fie armament trimis de România armatei ucrainene au fost postate ieri pe contul de Twitter Ukraine Weapons Tracker. Potrivit sursei citate, în imagini sunt prezentate obuze de 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

O privire neobișnuită în interiorul unui obuzier autopropulsat ucrainean 2S1 Gvozdika de 122 mm – care arată că vehiculul este încărcat cu muniție HE-FRAG fabricată de Romarm în 2022”, precizează Ukraine Weapons Tracker, pe Twitter.

Obuzierul autopropulsat 2S1 Gvozdika a făcut parte inclusiv din dotarea Armatei Române, fiind un model exportat în toate ţările fostului bloc sovietic. România deţine 6 astfel de obuziere, dar toate sunt scoase din uz încă din 2005.

Potrivit site-ului Romarm, obuzele de 122 de milimetri pe care le produce au un focos de 3,5 kilograme și o greutate totală de 21,76 kilograme. În funcție de arma care le folosește, ele pot lovi ținte aflate până la o distanță maximă de 15 290 de metri și o viteză la gura țevii de 690 metri/secundă.

Ukraine Weapons Tracker monitorizează încă de la începutul războiului evoluţia armamentului din ambele tabere.

articolul original.

Numărul refugiaților ucraineni care intră în țară prin vama Siret începe să crească din nou

8 August 2022 at 05:50
image

Poliția de Frontieră a transmis că în cursul zilei de duminică s-a înregistrat o creștere a numărului de refugiați ucraineni care au intrat în țară prin vama Siret. Astfel, în data de  7 august 2022, în intervalul orar 00.00 – 23.59, pe sensul de intrare în P.T.F. Siret, s-au înregistrat următoarele valori de trafic: 5.031 persoane din care 4.143 au fost cetățeni ucraineni și 1.260 mijloace de transport. În cursul zilei de sâmbătă, prim vama Siret au intrat în țară 3.934 de cetățeni ucraineni.

articolul original.

Vicepremier al Republicii Moldova, pentru The Times: Suntem îngrijorați că alertele cu bombă din Chișinău și retorica din Găgăuzia și Tiraspol sunt un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării noastre

8 August 2022 at 07:19
image

Oleg Serebrian, vicepremierul Republicii Moldova responsabil de a reintegra Transnistria, a avertizat că Guvernul de la Chișinău ar putea fi târât în războiul de peste graniță chiar când Ucraina se pregătește să preia iar controlul asupra coastei sale de la Marea Neagră.

În ultima vreme au fost numeroase amenințări cu bombă la Chișinău, Vitaly Ignatyev, așa-zisul ministru de Externe al Transnistriei, a anunțat un plan de aderare la Rusia, iar în regiunea autonomă Găgăuzia a izbucnit un val de secesionism pro-rus. Toate acestea suprapuse, se teme oficialul moldovean, ar putea fi un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării sale.

Serebrian se teme că Rusia ar putea târî R. Moldova în războiul său din Ucraina

„E clar o provocare. Ideea că ar trebui (Transnistria) să aibă independență e veche, dar că ar trebui să se alăture Rusiei e o idee nouă, spusă prima dată și a fost neașteptată.

Războiul din Ucraina face ca noi să ne îngrijorăm că aceasta nu e o simplă declarație, ci un fel de preludiu la o operațiune în Republica Moldova. Vom face orice pentru a evita o confruntare militară, dar nu depinde 100% de noi”, a declarat Serebrian pentru The Times.

Suntem îngrijorați că există o sinergie între alerte, noua retorică din Găgăuzia, noua retorică mai agresivă de la Tiraspol (așa-zisa capitală a Transnistriei)… Credem că există o legătură”, a mai afirmat vicepremierul.

Ziua și amenințarea cu bombă în R. Moldova

Serebrian a mai declarat că „practic în fiecare zi” există o amenințare cu bombă: „Ideea e de a răspândi frica și instabilitatea. Din partea cui? Putem ghici!”.

El a cerut apoi Rusiei să-și retragă soldații din Transnistria: „Moldova e un teritoriu neutru, deci ar trebui să fie fără forțe militare străine pe el. Retragerea trupelor rusești e o prioritate”.

Rusia are peste 1.500 de soldați în interiorul Transnistriei, în cadrul unei forțe separatiste locale estimată la aproximativ 20.000 de oameni. Aceasta e interoperabilă cu trupele de la Kremlin, dar se crede că e slab echipată.

Guvernul de la Chișinău crede că totul e o reacție a Rusiei după ce Republica Moldova a primit statul de candidat pentru aderarea la UE.

„Situația din Ucraina e foarte importantă pentru noi. O graniță directă cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba comportamentul și climatul dintre Chișinău și Tiraspol”, a mai declarat vicepremierul Republicii Moldova.

articolul original.

Generalii Kremlinului, eliminați din cauza eșecurilor din Ucraina

8 August 2022 at 06:58
image

Conducerea armatei ruse continuă să sufere schimbări semnificative, care pot afecta eforturile rușilor de a comanda și controla forțele din Ucraina.

Conducerea militară rusă a suferit schimbări majore din cauza eșecurilor armatei sale din Ucraina. Acest lucru este precizat în raportul Institutului American pentru Studiul Războiului (ISW).

Generalii ruși, eliminați de Kremlin

Departamentul de Apărare al Regatului Unit a confirmat cifrele anterioare ale ISW conform cărora cel puțin șase comandanți ruși au fost probabil demiși din posturile lor de când a început conflictul ruso-ucrainean.

Printre aceștia se numără comandantul districtului militar de est, generalul colonel Alexander Chaiko, precum și comandantul districtului militar de vest, generalul colonel Alexander Zhuravlev.

Haos în armata rusă

Ministerul britanic al Apărării adaugă că generalul Alexander Dvornikov, care din aprilie a comandat armata rusă în Ucraina, a fost eliminat, iar generalul de armată Serghei Surovikin a preluat „gruparea sudică” de trupe din Ucraina.

Departamentul Apărării din Regatul Unit a concluzionat că lipsa de coerență în structura de comandă a Rusiei și pierderea continuă a conducerii militare pe câmpul de luptă împiedică comanda și controlul, precum și eficacitatea generală a operațiunilor din Ucraina.

articolul original.

Ziua 166 de război: Pentagonul spune că Rusia a pierdut 80.000 de soldaţi. Americanii mai trimit Ucrainei 4,5 miliarde de dolari şi arme de un miliard

8 August 2022 at 20:09
image

Ziua 166 de război vine cu noi informații privind pregătirile pentru referendumurile de anexare a teritoriilor ucrainene ocupate de ruși.

Publicitate

Volodimir Zelenski a declarat că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali, dacă Moscova va organiza aceste referendumuri.

Între timp, continuă atacurile, iar Pentagonul susţine că ruşii au pierdut vreo 80.000 de soldaţi, care au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei.

Statele Unite vor oferi Ucrainei o sumă suplimentară de 4,5 miliarde de dolari, ducând sprijinul bugetar total la 8,5 miliarde de dolari. Între timp, Kievul a primit deja primele trei sisteme Gepard din Germania.

Publicitate

Iar secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut să li se permită inspectorilor internaţionali accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc cu privire la atacurile asupra ei.

Situația pe front

  • Aproximativ 80.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi sau răniţi de la începutul invaziei, a declarat numărul trei al Pentagonului, Colin Kahl, subliniind că obiectivele anunţate de preşedintele rus, Vladimir Putin, nu au fost încă atinse. Forţele ruse au pierdut, de asemenea, "3.000 sau 4.000" de vehicule blindate şi ar putea duce lipsă de rachete ghidate de precizie, în special rachete aer-sol şi mare-sol.
  • Sistemele HIMARS au lovit trupele ruse din Melitopol, fiind uciși 100 de soldați, a anunțat primarul în exil al orașului Ivan Fedorov.
  • Serghei Gaidai, șeful administrației militare regionale din Lugansk, acuză armata rusă că folosește locuitorii din regiunea ocupată Donbas pe post de „carne de tun”: Sunt trimiși în prima linie pentru a detecta pozițiile de tragere ale forțelor armate ucrainene.
  • Ucrainenii spun că soldații ruși au încercat să atace șase zone diferite din estul regiunii Donețk, dar nu au reușit să câștige niciun teritoriu. În schimb, în atacurile din ultimele 24 de ore din această regiune au ucis 5 persoane și au rănit ale 17.
  • Ucraina a efectuat lovituri la distanță asupra bazelor trupelor rusești și a două poduri cheie peste râul Nipru
  • Ocupanții ruși le promit locuitorilor din Herson câte 10.000 de ruble pentru participarea la „referendumul” privind aderarea la Rusia, spun reprezentanții administrației regionale.
  • Un tribunal ucrainean a condamnat un soldat rus la 10 ani de închisoare, după ce l-a găsit vinovat că a tras cu un tanc într-un bloc cu mai multe etaje.

Pericolul de la Zaporojie

  • Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut să li se permită inspectorilor internaţionali accesul la centrala nucleară Zaporojie, după ce Ucraina şi Rusia s-au acuzat reciproc cu privire la atacurile asupra acestei centrale, cea mai mare din Europa. „Orice atac asupra unei centrale nucleare este sinucigaş”, a spus Guterres.
  • În ciuda evidențelor, Rusia insistă că Ucraina a bombardat centrala de la Zaporojie. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că bombardarea „de către forţe armate ucrainene poate fi extrem de periculoasă” şi „ar putea avea consecinţe catastrofale într-o zonă vastă, inclusiv pe teritoriul european”.
  • Șeful companiei ucrainene de energie nucleară Energoatom a cerut ca unitatea din Zaporojie să fie declarată zonă nemilitarizată în urma incidentelor care au avut loc la centrala nucleară.
  • Între timp, autorităţile de ocupaţie numite de Moscova în Zaporojie au anunţat luni că lansează în mod oficial pregătiri ale unui referendum de anexare a acestei regiuni de către Rusia.
  • Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a acuzat Ucraina că a luat „Europa ostatică” din cauza situației de la centrala nucleară

Bani, arme şi pace

  • Statele Unite vor oferi guvernului Ucrainei o sumă suplimentară de 4,5 miliarde de dolari, ducând sprijinul bugetar total de la invazia Rusiei din februarie la 8,5 miliarde de dolari, a anunțat Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională.
  • Pentagonul a anunţat luni că oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de un miliard de dolari, constând mai ales din rachete suplimentare pentru sistemele Himars. Acest nou ajutor ridică la 9,8 miliarde de dolari totalul asistenţei militare oferite de SUA Ucrainei.
  • Ucraina a primit primele trei sisteme antiaeriene autopropulsate Gepard din Germania.
  • Un clip video apărut pe rețelele de socializare arată că soldații ucraineni au primit obuze fabricate în România, în 2022. Ministrul Economiei, Florin Spătaru, a demarat „niște verificări”.
  • Încă două nave cu cereale au plecat luni din porturile ucrainene din Marea Neagră ca parte a acordului de deblocare a exporturilor maritime ucrainene, a anunțat Ministerul turc al Apărării.
  • Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va organiza referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate.
  • Aproximativ 2.000 de ucraineni au fost duși în străinătate pentru a primi tratament medical în ultimele luni. De asemenea, în jur de 500 de copii bolnavi de cancer au plecat din Ucraina pentru a-și continua tratamentul în țări din Europa și din America de Nord.
articolul original.

Zelenski exclude orice negocieri dacă Rusia va organiza referendumuri în zonele cucerite

8 August 2022 at 05:04
By: -
image

Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat că nu vor putea exista negocieri cu Ucraina sau cu aliaţii săi internaţionali dacă Moscova va organiza referendumuri privind aderarea la Rusia în zonele ocupate.

Publicitate

Forţele ruse şi aliaţii lor separatişti deţin acum zone mari de teritoriu în regiunea Donbas din estul Ucrainei şi în zonele de sud. Oficiali din ambele zone au ridicat posibilitatea de a organiza referendumuri, informează Reuters.

În discursul său video de duminică noapte, preşedintele Zelenski a spus că Ucraina îşi susţine cu fermitate poziţia de a nu ceda niciun teritoriu Rusiei. "Poziţia ţării noastre rămâne aceea dintotdeauna. Nu vom renunţa la nimic din ceea ce este al nostru", a spus el.

Publicitate

"Dacă ocupanţii merg pe calea pseudo-referendumurilor, îşi vor închide orice şansă de discuţii cu Ucraina şi cu lumea liberă, de care partea rusă va avea în mod clar nevoie la un moment dat", a completat Zelenski.

Oficialii ruşi şi ucraineni au avut mai multe sesiuni de discuţii la scurt timp după ce forţele ruse au lansat invazia în februarie. S-au făcut însă puţine progrese şi nu au mai avut loc întâlniri de la sfârşitul lunii martie, fiecare parte dând vina pe cealaltă pentru încetarea contactelor.

Forţele ruse deţin cea mai mare parte a regiunii Herson din sudul Ucrainei, iar oficiali au sugerat că un referendum pentru aderarea Rusiei ar putea avea loc în următoarele săptămâni sau luni.

În Donbas, separatiştii ruşi au confiscat bucăţi de teritoriu în 2014, au organizat referendumuri pentru independenţă şi au proclamat republici populare în regiunile Lugansk şi Doneţk. Kremlinul a recunoscut republicile în ajunul invaziei din februarie.

Guvernatorul regiunii Lugansk, aflată aproape în întregime sub controlul Rusiei timp de câteva săptămâni, a sugerat în weekend că Rusia se pregăteşte pentru referendum în zonele nou cucerite şi oferă locuitorilor beneficii pentru a participa.

articolul original.
❌