ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 December 2022Ultimele Stiri

Jens Stoltenberg: ‘Nu vedem China ca un adversar. NATO este o alianță a Europei și a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale și trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO’

30 November 2022 at 21:21
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianţa Nord-Atlantică nu vede China ”ca un adversar”. ”Vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, a afirmat el. Acesta a menţionat că, în contextul actual, trebuie evaluată ”dependenţa de toate regimurile autoritare”. 

În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO.

Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere.

Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

El a arătat că miniştrii de Externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu Uniunea Europeană.

Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare”, a precizat Stoltenberg, conform news.ro.

Vezi și:

Jens Stoltenberg atrage atenția: ‘Ucraina are câștiguri semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele rusești și dronele continuă să atace orașele ucraienene’

articolul original.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Balcanii, din nou butoiul cu pulbere al Europei? Șeful diplomației italiene avertizează: ‘Trebuie să îi oprim pe ruși în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezență sporită a Europei’

30 November 2022 at 19:45
image

Șeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani atrage atenția că Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei.

Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei„, a declarat el, potrivit Reuters.

Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia„, a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.

Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii ’90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.

Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.

Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă„, a spus ea înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii, conform agerpres.ro.

articolul original.

Lovitură pentru Vladimir Putin! Cancelarul german Olaf Scholz îi oferă un nou sprijin lui Volodimir Zelenski

30 November 2022 at 18:56
image

Purtătorul de cuvânt al guvernului german a declarat că Germania va furniza „peste 350 de generatoare” Ucrainei, ale cărei infrastructuri energetice au fost parţial distruse de atacuri ruse.

Cancelarul Olaf Scholz a avut o convorbire cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi „l-a asigurat pe acesta de un sprijin suplimentar pe termen scurt„, a anunţat Steffen Hebestreit într-un comunicat, precizând că ajutorul german pentru energie a ajuns până în prezent la 56 de milioane de euro, relatează AFP.

Cancelarul german „a condamnat continuarea bombardamentelor şi a asigurat Ucraina de un sprijin suplimentar pe termen scurt„, a continuat purtătorul de cuvânt.

Scholz „a reafirmat sprijinul continuu al Germaniei pentru Ucraina, inclusiv în domeniul apărării aeriene şi al reconstrucţiei pe termen lung„, a conchis el.

Rusia a lansat la începutul lunii octombrie o campanie de atacuri masive cu rachete care vizează infrastructura energetică a Ucrainei. Potrivit cifrelor citate de guvernul ucrainean, între 25 şi 30% din această infrastructură a fost avariată, conform agerpres.ro.

articolul original.

Vâlcea: O femeie din Ucraina a fost găsită spânzurată într-o unitate de cazare din Băile Olănești

30 November 2022 at 17:19
By: -
image

O femeie din Ucraina a fost găsită marți seara spânzurată într-o unitate de cazare din Băile Olănești, județul Vâlcea.

Potrivit IPJ Vâlcea, polițiștii au fost sesizați marți, în jurul orei 21:00, despre faptul că o femeie de cetățenie ucraineană, în vârstă de 55-60 de ani, ar fi fost găsită spunzurată, într-o unitate de cazare din localitatea Băile Olănești.

Polițiștii ajunși la fața locului au efectuat manevre de resuscitare, însă fără niciun rezultat, ulterior fiind declarat decesul femeii.

Polițiștii au întocmit un dosar penal pentru ucidere din culpă, urmând să fie efectuate cercetări pentru stabilirea împrejurărilor în care a survenit decesul femeii.

articolul original.

Se insinuează din nou că invazia rusă în Ucraina a fost regizată. Acum, cel arătat cu degetul este Sean Penn | Fake News

30 November 2022 at 16:36
By: Tomck@t
image

Fenomenul Fake News nu este nou, însă crește exponențial de fiecare dată în timpul unor crize politice și economice cu repercusiuni globale. De fapt, multe din aceste crize sunt alimentate tocmai prin răspândirea voit voalată a unor cvasi-știri (dezinformări; relatări deformate ale unor evenimente reale) sau chiar minciuni pe față (fake news), cu așa zise „dovezi” fabricate, nimic altceva decât invenții la urma urmei, dar la care mulți internauți pun botul.

Încă de la începutul invaziei ruse în Ucraina, mass-media și – în mod special – social media (Facebook și TikTok, în mod deosebit) au devenit „o zonă de conflict” virtual, un teren de „război hibrid” fertil pentru dezinformări și manipulări, iar prima tentativă de manipulare crasă a fost așa-numita „dezvăluire” că războiul din Ucraina nici nu există, este o invenție totală a NATO, UE, SUA și a presei occidentale pentru a pune într-o lumină proastă Rusia și pentru a-l provoca pe liderul Vladimir Putin, președintele Federației Ruse deja de un deceniu (din 2012, plus mandatul 2000 – 2008).

La aproape un an de la începutul războiului (inițial numit de către Rusia doar o „operațiune militară specială”), de curând a apărut o nouă tentativă de dezinformare din același spectru, de data aceasta pe Twitter.

Utilizatorul @jaccocharite susține că regizorul american Sean Penn este cel care a regizat mai multe scene ale invaziei ruse în Ucraina.

Postarea a strâns peste 170.000 de vizualizări, peste 3000 de distribuiri și peste 5800 de Like-uri.

În acest clip video, oameni cuprinși de panică aleargă spre o cameră de filmat undeva într-o piață urbană, după ce un regizor cu accent britanic strigă: „Acțiune!”.

■ Do you remember the March fake videos from Ukrainian producers?

■ American actor and director Sean Penn flew to Ukraine late January and spent several months there. A lot of those fake videos are of his production team. pic.twitter.com/21utfAiXQm

— 🇷🇺Jacob🇷🇺Charite🇷🇺 (@jaccocharite) October 11, 2022

Filmulețul a circulat intens pe rețelele sociale, în special pe conturile favorabile Rusiei despre războiul în Ucraina, dar este de fapt o scenă de la o filmare mai veche, realizată în Marea Britanie, scrie antifake.ro. Filmarea din culise este disponibilă pe YouTube încă din 2013 și este din timpul producerii filmului SF „Invasion Planet Earth”, film lansat în cinematografe în 2019 și regizat, de fapt, de Simon Cox.

Clipul a circulat pe rețelele social media în diferite perioade de timp, prima dată în luna martie, la începutul războiului. Tentativele de a asocia clipul cu războiul rus în Ucraina au fost dezmințite și de Associated Press, CNN, France24 și USA Today.

Scena apare și în trailerul oficial al filmului. Evident, prelucrată cu efecte speciale generate pe computer (CGI).

Videoclipul „reciclat” cu acel text-invenție (ce se vrea a fi o dezvăluire) este cu atât de mai înșelător cu cât face aluzie la o singură întâmplare reală: actorul și regizorul Sean Penn a fost, într-adevăr, în Ucraina în primele zile ale invaziei ruse, filmând un documentar tocmai despre conflictele armate între ucraineni și separatiștii pro-Rusia. El s-a aflat cu o echipă de filmare în Ucraina încă din noiembrie 2021, iar pentru cei care se întreabă „cum de Sean Penn a început cu luni înainte să documenteze un război care nici nu a început încă?” (invazia rusă a izbucnit pe 24 februarie 2022), este de menționat că, propriu-zis, conflictele armate de-a lungul graniței dintre Ucraina și Rusia au început încă din 2014, după anexarea Crimeii de către Rusia (vezi Wikipedia).

„Penn a vizitat ultima dată Ucraina în noiembrie 2021 și a început să se pregătească pentru documentarul său vizitând armata țării”, a scris revista Variety în februarie 2022, citată de PolitiFact. „Fotografii cu călătoria lui Penn din noiembrie au fost publicate la acea vreme de Serviciul de presă al operațiunii forțelor comune ucrainene”. În fotografiile publicate în noiembrie, Penn purta echipament de luptă în timp ce vizita trupele ucrainene în regiunea Donețk a țării. Insider a relatat la acea vreme că Penn începea să filmeze „un nou documentar despre conflictul dintre Ucraina și Rusia în estul țării”.

Ulterior, Sean Penn a fost printre refugiații ucraineni care au fugit în Polonia (vezi Reuters), unde a semnat un parteneriat cu primarul Cracoviei pentru ajutorarea refugiaților prin ONG-ul său, numit CORE. Prin intermediul aceluiași ONG, au fost ajutați și refugiații ucraineni în România.

Watch CORE’s co-founder @SeanPenn on @msnbc talk about our efforts in Poland, Romania, and #Ukraine️ as we hire foreign staff, including Ukrainian refugees, and scale up operations in support of this growing humanitarian crisis. pic.twitter.com/2AYKZ9iBtg

— CORE (@CoreResponse) April 6, 2022

Actorul, regizorul și activistul Sean Penn a cerut și boicotarea Premiilor Oscar din 2022 dacă organizatorii refuză să-l lase pe președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, să vorbească prin apel video celebrităților aflate la gală și întregii lumi, în cadrul show-ului televizat. A amenințat, de asemenea, că își va topi cele două statuete Oscar pe care le deține. Nu i s-a împlinit cererea, dar tot nu și-a topit statutele, până la urmă. În schimb, recent (în luna noiembrie), i-a dat personal o statuetă lui Zelenski, spunându-i „Când câștigi, adu-l înapoi în Malibu”, potrivit The Guardian.

articolul original.

NATO își va face simțită prezența și mai puternic în țara noastră. Mircea Geoană: ‘Sunt convins că grupul de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă. Marea Neagră este într-o situație extrem de complexă’

30 November 2022 at 16:25
image

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a declarat convins că grupul aliat de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă.

Este o întâlnire a miniştrilor de Externe, este evident o discuţie în principal politică, dar este foarte, foarte clar că suntem în curs de implementare a deciziilor de Madrid. Acolo, liderii noştri au decis că apărarea şi descurajarea pe Flancul estic, inclusiv în România, vor fi duse la nivelul următor. Ce înseamnă nivelul următor? Înseamnă că se poate ajunge şi sunt convins că România va ajunge la nivel de brigadă. Mulţumim Franţei şi ţărilor care participă la grupul de luptă din România pentru acest efort. De asemenea, observăm cum aliatul american continuă în plan bilateral şi în plan NATO să fie prezent în România„, a spus oficialul NATO, într-un briefing de presă.

El a vorbit de acţiunile care vizează apărarea şi descurajarea pe Flancul estic.

Vorbim de apărare şi descurajare în România şi pe Flancul estic, de-a latul tuturor domeniilor militare – terestru, aerian, maritim, spaţial şi cibernetic, vorbim de elemente suplimentare de informaţie şi inteligence, vorbim de lecţiile învăţate din războiul din Ucraina. De aceea, sunt extrem de încrezător că România şi ţările din Flancul estic vor avea de aici până la Vilnius elemente suplimentare care să reconfirme că niciun centimetru pătrat din teritoriul aliat nu este lăsat în afara protecţiei NATO”, a mai declarat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că organizarea, la Bucureşti, a Ministerialei de Externe a NATO este un semnal pentru ţara noastră ca aliat-ancoră pe Flancul estic, dar şi pentru relevanţa Mării Negre în Conceptul de securitate al NATO.

Marea Neagră este într-o situaţie extrem de complexă. Aici se întâmplă şi agresiunea rusească împotriva Ucraina, de aici pleacă din Ucraina, Crimeea şi teritoriile ocupate multe alte ameninţări către Orientul Mijlociu, către alte zone care sunt de interes pentru întreaga alianţă. Zona Mării Negre este importantă pentru ţările riverane din NATO, dar este importantă pentru întreaga alianţă. (…)

Luăm toate măsurile în toate domeniile pentru a putea să asigurăm securitate şi apărare pe zona Mării Negre, care rămâne în continuare o zonă extrem de încordată şi unde apărarea, descurajarea, sprijinul pentru Ucraina şi evitarea riscului de escaladare trebuie să meargă în paralel şi vreau să vă asigur că şi noi, liderii politici ai alianţei, dar şi generalul Cavoli, care a fost prezent aici la Bucureşti – comandantul suprem aliat -, a fost extrem de atent la ceea ce au spus aliaţii şi aliaţii au spus – în principal prin aliaţii de la Marea Neagră, România în primul rând – că este nevoie ca zona Mării Negre să aibă tot ceea ce înseamnă elemente de apărare şi descurajare, care să ne permită să ne facem datoria”, a afirmat Mircea Geoană, conform agerpres.ro.

articolul original.

Cornel Nistorescu: ‘La ora actuală suntem într-o situație mult mai dramatică. Populația României se gândește la supraviețuire’

30 November 2022 at 14:45
image

NEWS ALERT

articolul original.

Patriot! Patriot! Patriot!

30 November 2022 at 15:15
By: (N.C)

Ucraina are nevoie de sistemele americane antiaeriene Patriot pentru a-şi proteja infrastructura civilă, supusă unor puternice atacuri de către Rusia, a declarat miercuri ministrul de externe Dmitro Kuleba, afirmând că va încerca să convingă Germania să permită livrarea lor, relatează Reuters.

Vorbind după întâlnirea cu miniştri de externe din NATO la Bucureşti, Kuleba a spus că are încredere în promisiunile aliaţilor că vor sprijini Ucraina oricât va fi necesar, dar că sprijinul militar şi asistenţa trebuie să vină mai repede.

Piese pentru repararea sectorului energetic, sisteme de apărare antiaeriană pentru prevenirea atacurilor şi tancuri de tip NATO sunt prioritare, a detaliat el.

‘Mesajul este simplu: daţi (sisteme) Patriot cât de repede puteţi, pentru că acesta este sistemul de care Ucraina are nevoie pentru a-şi proteja populaţia civilă şi infrastructura’, a spus Kuleba.

Guvernul german a declarat pe 24 noiembrie că unităţile de apărare antiaeriană Patriot pe care le oferă Poloniei sunt destinate a fi folosite pe teritoriul NATO, Berlinul contracarând astfel solicitarea Varşoviei ca sistemul să fie trimis Ucrainei.

‘Dacă Germania este pregătită să furnizeze (sisteme) Patriot Poloniei şi Polonia este pregătită să le predea Ucrainei, atunci cred că soluţia pentru guvernul german este evidentă’, a afirmat ministrul ucrainean, potrivit căruia Kievul va lucra cu Berlinul pe acest subiect.

Fostul preşedinte rus Dmitru Medvedev a avertizat marţi NATO în privinţa furnizării de sisteme Patriot Ucrainei.

‘Logica de luare a deciziilor când este vorba despre anumite tipuri de armamente trebuie schimbată’, a spus Kuleba. ‘Trebuie să prevenim tragedii, nu să răspundem la tragedii’, a adăugat el.

Kuleba, potrivit căruia Kievul nu va renunţa la luptă până la restabilirea integrităţii teritoriale, inclusiv cu Crimeea, a mai spus că Ucraina va deveni în cele din urmă membru al NATO, în pofida faptului că Alianţa a făcut în 2008 ceea ce el a numit o greşeală prin neaducerea în rândurile sale.

‘Vom câştiga acest război, cu ajutorul aliaţilor, şi vom deveni membri ai NATO, dar aceasta nu înseamnă că nu ar trebui să se întâmple nimic între acum şi momentul în care vom deveni membri ai NATO’, a mai afirmat ministrul de externe ucrainean.

‘Noi credem că greşelile din trecut pot fi reparate la Vilnius în 2023’, a adăugat el, referindu-se la viitorul summit al Alianţei.

articolul original.

Explozie la Ambasada Ucrainei din Madrid

30 November 2022 at 13:48
By: -
image

O explozie a avut loc, miercuri, în jurul orei 13:00, la Ambasada Ucrainei din Madrid. O persoană a fost rănită ușor și a fost dusă în stare stabilă la spital. Este vorba de o scrisoare-capcană care era destinată ambasadorului ucrainean.

Potrivit unui comunicat al Ministerului spaniol de Interne, citat de agenția EFE, un dispozitiv a explodat la Ambasada Ucrainei din Madrid. O persoană din cadrul ambasadei care manipula un plic la momentul exploziei a fost rănită ușor.

Se pare că dispozitivul exploziv era în plicul manipulat de angajat, iar scrisoarea-capcană nu trecuse de serviciul de securitate al ambasadei. Ar fi vorba despre o cantitate mică de exploziv artizanal. Nu există informații certe dacă explozia a avut loc în momentul în care a fost deschis plicul sau doar când a fost mutat.

Scrisoarea era adresată ambasadorului ucrainean în Spania.

Poliția spaniolă a anunțat că investighează cazul, iar angajatul ambasadei rănit a fost transportat la spital, fiind în stare stabilă.

Autoritățile spaniole au izolat zona Ambasadei Ucrainei și au activat protocolul de alertă antiteroristă. De asemenea, o echipă de pirotehniști verifică sediul ambasadei, pentru a identifica dacă există și alte dispozitive explozive.

Ambasada Ucrainei se află în Hortaleza, în nord-estul Madridului.

Reprezentanții ambasadei nu au oferit nicio reacție până acum, însă Ministerul ucrainean de Externe a informat că ministrul Dmitro Kuleba a decis luarea de urgență de măsuri pentru întărirea securității la toate reprezentanțele diplomatice ale Ucrainei în străinătate.

„Oricine se află în spatele acestei explozii nu va reuşi să intimideze diplomaţii ucraineni sau să le oprească activitatea lor zilnică depută pentru a întări Ucraina şi pentru a contracara agresiunea rusă”, a declarat Dmitro Kuleba într-un comunicat.

articolul original.

Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

30 November 2022 at 12:19
image

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a susținut conferință de presă miercuri, 30 noiembrie 2022, în a doua zi a Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO care are loc la București. Întrebat de ce nu a obținut Ucraina încă dreptul de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina trebuie mai întâi să iasă triumfătoare din război, este o precondiție”.

Jurnalist The New York Times: Ați spus până acum, de nenumărate ori, că Ucraina luptă pentru valorile noastre. Ați spus asta dumneavoastră și mulți alți lideri occidentali. Ați spus că ne apără granițele, valorile și democrația. În aceste condiții, Ucraina chiar nu și-a obținut dreptul de a fi membră NATO?

„Misiunea imediată este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, dar și umanitar. Și asta facem acum. Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a declarat Jens Stoltenberg.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Miniștrii de Externe din țările NATO discută, la București, despre procesul de aderare al Suediei și Finlandei. Turcia și Ungaria nu au ratificat tratatele

articolul original.

Moscova a numit un nou șef la centrala nucleară Zaporojie. Fostul director ar fi fost răpit: „Este un succesor curajos”

30 November 2022 at 12:51
image

Moscova a declarat miercuri că l-a numit director la centrala nucleară Zaporojie pe inginerul-șef al uzinei, ocupând astfel un post vacant din octombrie, când Kievul spune că șeful centralei a fost răpit de autoritățile ruse, informează Reuters.

Cea mai mare centrală nucleară din Europa este ocupată de forțele rusești din martie

Centrala nucleară, cea mai mare din Europa, este ocupată de forțele rusești din martie și nu mai produce electricitate din septembrie, dar este în continuare condusă de personalul ucrainean pentru a o menține în siguranță.

Moscova a declarat în octombrie că a pus centrala sub controlul autorităților nucleare ruse, o măsură pe care Kievul o consideră ilegală.

Fostul director a fost răpit, susține Kievul

Agenția nucleară rusă Rosenergoatom a anunțat că inginerul-șef Iurii Cerniciuk va deveni directorul centralei. Ucraina susține că șeful centralei, Ihor Murashov, a fost răpit de forțele rusești în timp ce se îndrepta spre centrală în octombrie.

Murashov a fost eliberat ulterior, după ce televiziunea de stat rusă a difuzat o înregistrare video în care apărea mărturisind că a „comunicat cu serviciile secrete ucrainene”.

Observatorul ONU al AIEA a declarat că i s-a permis să se alăture familiei sale pe teritoriul controlat de Ucraina.

„Noul director al centralei nucleare din Zaporojie și primul director general adjunct al companiei de exploatare a centralei din Zaporojie este Iurii Cerniciuk”, a declarat Renat Karchaa, consilier al directorului general al Rosenergoatom, lăudându-l ca fiind un succesor „curajos”.

Noul director ar fi fost ținut ostatic

Operatorul de stat ucrainean de energie nucleară Energoatom a declarat în luna mai că Rusia i-a interzis lui Cerniciuk să părăsească orașul Enerhodar, unde se află centrala, ținându-l pe acesta și pe alți angajați ca „ostatici”.

De atunci, centrala cu șase reactoare a fost supusă unor bombardamente repetate, ceea ce a atras condamnarea AIEA, organismul ONU pentru supraveghere nucleară, care a cerut crearea unei zone de siguranță în jurul acesteia, propunere la care Moscova s-a opus până în prezent.

Rusia și Ucraina se acuză reciproc pentru bombardamentele asupra centralei, situată pe un mal al râului Nipru, aflat sub control rusesc, vizavi de teritoriul ucrainean. De asemenea, Kievul acuză Moscova că ascunde echipamente militare la uzină, ceea ce Rusia neagă.

articolul original.

Gafă imensă a Ursulei sau adevăr terifiant? 100.000 de militari ucraineni uciși de ruși

30 November 2022 at 11:51

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lansează o informație absolut nucleară într-un discurs despre Ucraina susținut azi, pe care ulterior o cenzurează fără explicații. Gafă ori scăparea celui mai incomod adevăr despre războiul din Ucraina? Oricum ar fi, Comisia Europeană trebuie să clarifice lucrurile urgent.

UPDATE

Comisia Europeană spune că Ursula ar fi gafat

„Multumesc mult celor care au subliniat inexactitatea cu privire la cifre într-o versiune anterioară a acestui videoclip. Estimarea folosită, din surse externe, ar fi trebuit să se refere la victime, adică atât cei uciși, cât și cei răniți, și a fost menită să arate brutalitatea Rusiei”, a clarificat purtătorul de cuvânt șef adjunct și director pentru comunicare politică al Comisiei Europene, Dana Spinant, într-o postare pe Twitter.

Știre inițială În discursul postat azi pe Twitter, von der Leyen vorbește despre atrocitățile rușilor în Ucraina „care au adus moarte, devastare și suferințe de nespus. Cu toții ne amintim ororile din Bucha”.

Și urmează fraza-cheie: „It is estimated that more then 20.000 civilians and more than 100.000 military officers have been killed so far”.

Presa de la noi s-a repezit să titreze că rușii au ucis peste 20.000 de civili și peste 100.000 de soldați ucraineni, până acum.

Doar că există două mici probleme.

Prima, că military officers nu înseamnă soldați, ci comandanți militari, indiferent de rang. Ceea ce înseamnă că numărul total al militarilor uciși ar trebuie să fie mult mai mare. Să zicem, însă, că Ursula a greșit, voind să se refere, de fapt, la soldați în general.

Dar, chiar și așa, afirmațiile ei sunt explozive, pentru că regimul Zelenski a refuzat cu încăpățânare după invazie să livreze date oficiale despre numărul soldaților morți, iar când a făcut-o, pe alocuri, a vorbit de cifre infinit mai mici: cca.9.000, la sfârșitul lunii august, potrivit comandatului forțelor armate ucrainene, Valeriy Zaluzhnyi.

Ceea ce înseamnă ori că în ultimele trei luni rușii au ucis de peste 10 ori mai mulți soldați ucraineni decât în restul invaziei, ori că înalții oficiali europeni au decis azi, prin vocea președintei C.E. să spună adevărul îngrozitor, anume că pierderile armatei ucrainene sunt imense și până acum au fost secretizate.

Cifrele Ursulei coincid, trebuie spus, cu prima estimare de acest gen aruncată pe piață luna aceasta de către generalul american Mark Milley, care a vorbit în premieră despre 100.000 de militari ucraineni uciși.

Ca să fie tacâmul complet, la cca. două ore după postarea înregistrării video pe Twitter, materialul a fost reeditat, iar referirile la pierderile ucrainene au fost eliminate complet. Au rămas, în schimb, în materialul preluat de Youtube.

Fără a mai vorbi că Wikipedia a preluat cu o iuțeală fabuloasă informația în materialul despre pierderile de război din Ucraina. Pe care, la fel de iute, a eliminat-o la orele 12,53 ora noastră.

Ce să înțelegem de aici? Gafă de proporții, sau șmecherie europeană pentru a transmite lumii adevărata catastrofă petrecută în Ucraina?

articolul original.

Banii blocați de UE din rezervele Rusiei și de la oligarhi ar putea fi confiscați și folosiți de Uniune și partenerii săi, spune Ursula von der Leyen

30 November 2022 at 09:11
image

Activele rusești înghețate de Uniunea Europeană ar putea fi confiscate. Președinta Comisiei Europene a declarat că există un plan prin care sumele blocate să fie investite de Uniune și partenerii săi.

Este vorba de peste 300 de miliarde de euro.

Ursula Von der Leyen, președinta executivului european, a declarat că după ce vor fi confiscați și reinvestiți, banii blocați din rezervele Rusiei și cei de la oligarhi ar urma să ajungă în Ucraina, pentru a compensa daunele cauzate de „crimele oribile”, așa cum le numește oficialul european.

 „Am blocat 300 de miliarde de euro din rezervele Băncii Centrale a Rusiei și am înghețat 19 miliarde de euro din banii oligarhilor ruși”, a spus Ursula von der Leyen.

„Vom lucra la un acord internațional cu partenerii noștri pentru a face acest lucru posibil”.

Ursula von der Leyen a mai spus că Uniunea propune și inființarea unui tribunal specializat, sprijinit de ONU, pentru a investiga crimele Rusiei.

Foto: Shutterstock

Citește și: UE va ajuta cu bani și susținere politică Republica Moldova pentru a-și asigura necesarul de energie, promite Ursula von der Leyen | AUDIO

articolul original.

Cancelarul Scholz a vorbit la telefon cu Zelenski şi i-a promis că-i va trimite mai multe tancuri antiaeriene Gepard

30 November 2022 at 06:30
image

Cancelarul Olaf Scholz i-a promis preşedintelui Volodimir Zelenski, cu care a vorbit marţi la telefon, că Germania va livra Ucrainei mai multe tancuri antiaeriene Gepard, în timp ce propunerea ca Berlinul să furnizeze Poloniei sisteme de apărare antiaeriană Patriot, pe care, eventual, Varşovia le-ar putea trimite apoi Ucrainei, rămâne în continuare în discuţie, relatează Reuters şi CNN.

"Vom continua să lucrăm pentru a furniza acest sistem (tancuri antiaeriene Gepard - n.r.) foarte eficient", a declarat Olaf Scholz în timpul unei conferinţe de presă.

Cancelarul a avut marţi o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, iar acesta din urmă i-a vorbit despre loviturile aeriene ruseşti asupra infrastructurii civile a ţării, care au afectat aprovizionarea cu apă şi electricitate a populaţiei, potrivit unui comunicat de presă al guvernului german.

Cancelarul Scholz a condamnat bombardamentele şi a asigurat Ucraina că va oferi asistenţă suplimentară pe termen scurt, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit.

"Preşedintele ucrainean şi-a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul foarte cuprinzător al Germaniei, în termeni monetari, dar şi în ceea ce priveşte livrările de arme, deoarece sistemele de artilerie şi de apărare aeriană pe care le furnizăm au un impact foarte semnificativ asupra capacităţii Ucrainei de a-şi garanta propria integritate şi suveranitate", a declarat Scholz jurnaliştilor.

Cancelarul a spus că a vorbit cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski inclusiv despre perspectiva trimiterii de noi tancuri Gepard în Ucraina, relatează Reuters. Germania a trimis deja în vară Ucrainei mai multe astfel de arme, care s-au dovedit eficiente în doborârea dronelor kamikaze iraniene folosite de ruşi pentru a ataca infrastructura energetică. 

Până în prezent, guvernul german a oferit asistenţă financiară pe termen scurt pentru repararea infrastructurii energetice în valoare de aproximativ 56 de milioane de euro, a precizat Hebestreit în comunicatul de presă. De asemenea, Germania furnizează peste 350 de generatoare, în condiţiile în care Ucraina se confruntă cu pene de curent electric din cauza bombardamentelor ruseşti.

Cancelarul a reiterat sprijinul continuu al Germaniei pentru Ucraina, inclusiv în ceea ce priveşte apărarea aeriană şi reconstrucţia pe termen lung.

Scholz a mai spus că oferta Germaniei de a da Poloniei sistemul său de apărare antiaeriană Patriot nu a fost scoasă din discuţie, după ce rachete rătăcite au lovit această ţară la 15 noiembrie.

”Am salutat cu satisfacţie propunerea germană”, a afirmat la 21 noiembrie ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak, pe Twitter, referindu-se la sistemul de rachete de tip sol-aer Patriot, proiectat de americani. „În timpul conversaţiei mele telefonice cu partea germană, voi propune ca sistemul să fie staţionat lângă graniţa cu Ucraina”, a adăugat el.

Unităţi antiaeriene Patriot ale Germaniei sunt deja desfăşurate în Slovacia, iar Berlinul intenţionează să le menţină în zonă „până la sfârşitul lui 2023 şi, potenţial, chiar şi după”, potrivit ministrului german al Apărării.

Reuters scrie că Scholz a spus marţi că Germania nu a retras de pe masă oferta de a furniza unităţi de apărare aeriană Patriot Poloniei, pe care Varşovia le-ar putea trimite în schimb în Ucraina.

Propunerea Poloniei a primit însă un răspuns rece din partea Berlinului, unde unii sunt îngrijoraţi că desfăşurarea de sisteme Patriot în Ucraina ar putea atrage NATO în conflictul dintre Rusia şi Ucraina, scrie Associated Press. Experţii din domeniul apărării spun că pregătirea pentru folosirea acestui sistem extrem de sofisticat ar putea dura, de asemenea, ani de zile, ceea ce înseamnă că nu ar satisface nevoile imediate ale Ucrainei.

articolul original.

Holodomor, 90 de ani: amintirea terorii lui Stalin, sub teroarea lui Putin

28 November 2022 at 07:03
image

Așa cum titrează The Washington Post, "Ucrainenii și-au amintit de suferința provocată de Stalin dar și de Putin, la 90 de ani distanță"

Lideri europeni s-au adunat în capitala Ucrainei, acuzând Moscova că folosește „foamea ca armă de război împotriva Ucrainei".

Euronews amintește că, între 1932 și 1933, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au murit în foametea cunoscută sub numele de Holodomor, adică „exterminare prin înfometare", în ucraineană.

Unii istorici susțin că Stalin a orchestrat intenționat foametea pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții spun că a fost urmarea politicilor sale greșite de colectivizare a terenurilor agricole.

Deutsche Welle transmite că președintele grupului parlamentar germano-ucrainean din Bundestag, Robin Wagener de la Partidul Verzilor, a spus că „Putin se află în tradiția crudă și criminală a lui Stalin".

"Astăzi, Ucraina este din nou invadată de teroarea rusă. Încă o dată, violența și teroarea au scopul de a priva Ucraina de mijloacele sale de existență, de a subjuga întreaga țară", a spus el.

În timp ce Der Spiegel scrie că foametea a început în haosul colectivizării în 1929, când milioane de oameni au fost forțați să se alăture fermelor de stat. Foametea este văzută ca punctul culminant al unui atac al Partidului Comunist asupra țărănimii ucrainene, care a rezistat politicilor sovietice.

Un subiect nepopular pentru Occident

„Holodomorul a fost o catastrofă provocată de om, rezultatul dictaturii brutale a lui Stalin și a guvernului sovietic", scrie Kyiv Post. „Această tragedie a lăsat o cicatrice profundă în țară și este doar un aspect al relațiilor tumultoase dintre Ucraina și Rusia", continuă ziarul ucrainean.

Iar Courrier International vorbește despre o comemorare care capătă o conotație specială sub bombele și rachetele rusești. Publicația franceză reia un articol din cotidianul ucrainean Den, care vorbește despre tăcerea puterilor occidentale din perioada de foamete :

"În scrisorile diplomatice sunt mărturii ale discuțiilor cu diverși membri influenți ai CK, poliția secretă sovietică. Aceștia au avut monopolul înregistrării deceselor, au blocat difuzarea informațiilor despre foamete și au lansat acțiuni punitive.

La 31 mai 1933, Sergio Gradenigo, consulul Italiei la Harkiv și Kiev, scria îngrozit, că foametea provoacă tot mai mult exterminarea masivă a populației, la o scară gigantică.

Aceste mărturii documentare sunt șocante. Dar Mussolini nu a făcut nimic, pentru că a vrut să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică.

În mod similar, nici guvernele altor țări occidentale și nici Liga Națiunilor nu au reacționat. Subiectul foametei era foarte nepopular în țările occidentale, dornice să mențină legăturile economice și comerciale cu Uniunea Sovietică”.

articolul original.

Ziua 280 de război: Zelenski crede că rușii pregătesc noi mișcări în sud, bulgarii evacuează refugiați, ucraineni antrenați de maori

30 November 2022 at 17:48
image

Ziua 280 a războiului din Ucraina a debutat cu mesajul video al lui Volodomir Zelenski, care a explicat de ce este nevoie de crearea unui Tribunal Special în cazul agresiunii ruse din Ucraina, arătând că actuala legislaţie internaţională nu ar permite tragerea la răspundere directă a liderilor ruşi. De asemenea, președintele Ucrainei susține că – pe lângă bombardamentele din Herson, de unde 2.500 de ucraineni au fost evacuați deja – rușii plănuiesc o nouă ofensivă în sudul țării sale.

De asemenea, cancelarul german Olaf Scholz a vorbit la telefon cu Zelenski şi i-a promis că-i va trimite mai multe tancuri antiaeriene Gepard. De altfel, oferta de a furniza Poloniei sisteme Patriot rămâne valabilă.

Cât despre venirea iernii, prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a declarat că acest sezon rece „va fi foarte provocator", dar precizează că 70% din necesarul de energie a fost acoperit, astfel încât populaţia să poată aprinde luminile timp de cel puţin cinci-şase ore pe zi.

Pe front, ucrainenii au respins atacurile rușilor în șase orașe din Lugansk și Donețk. Dar peste noapte, rușii au atacat o localitate din regiunea Zaporojie. Un punct de distribuție a gazului a fost lovit și a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au existat victime.

O gafă a președintei CE, Ursula Von der Leyen, a fost intens speculată de media ruse.

Iar la București a avut loc a doua zi a Ministerialei NATO, care s-a terminat cu un mesaj puternic pentru Ucraina: „Putin încearcă să ne distrugă Alianța. Vom susține Ucraina atât cât va fi nevoie ca să câștige războiul”.

Evoluții pe front

  • Atacurile Rusiei, respinse - Forțele ucrainene au respins atacurile rusești în apropiere de Stelmakhivka, în regiunea Lugansk, și de Bilohorivka, Marinka, Bakhmutske, Pervomaiske și Nevelske, în regiunea Donețk, a anunțat Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
  • Incendiu la Zaporojie - Rușii au atacat peste noapte o localitate din regiunea Zaporojie. Un punct de distribuție a gazului a fost lovit și a izbucnit un incendiu, care a fost stins. Nu au existat victime, a declarat guvernatorul regional, Oleksandr Starukh.
  • Victime în Donețk - Cinci civili ucraineni au fost uciși de forțele ruse în urma atacurilor lansate de ruși în Donețk , potrivit consilierului prezidențial ucrainean Kyrylo Timoșenko. De asemenea, 15 persoane au fost rănite.
  • Infrastructura energetică - Prim-ministrul ucrainean Denîs Şmîhal a spus că Rusia „va bombarda în continuare infrastructura energetică”. „În prezent, producţia de energie electrică din ţară acoperă 70% din nevoile de consum", a transmis premierul, care a ținut să mai precizeze că există suficientă energie pentru a distribui în mod egal sarcina întreruperilor forţate, astfel încât oamenii să poată aprinde luminile timp de cel puţin cinci-şase ore pe zi.
  • Evacuare în Herson - 2.500 locuitori din Herson au fost deja evacuați din cauza bombardamentelor intense ale rușilor. Oamenii sunt transportați în alte zone ale Ucrainei și primesc ajutoare financiare de la autorități. Ministerul Reintegrării Teritoriilor Ocupate Temporar a anunțat că oamenii sunt mutați prin „rute sigure" către Liov și Khmelnytskyi. Vicepremierul ucrainean, Iryna Vereshchuk, a spus că persoanele care pleacă primesc „plăți în numerar" atunci când ajung la gară: 2.000 UAH (53 de dolari) pentru fiecare adult și 3.000 UAH (80 de dolari) pentru fiecare copil sau persoană cu dizabilități.
  • Rusia pregătește noi mișcări în sud - Președintele Volodimir Zelenski susține că Rusia pregătește noi mișcări, în sudul Ucrainei. „În ciuda pierderilor foarte mari ale Rusiei, ocupanții încă încearcă să avanseze în regiunea Donețk, să câștige un punct de sprijin în regiunea Luhansk, să se miște în regiunea Harkov. Plănuiesc ceva în sud”, a transmis Zelenski, potrivit Mediafax.

Diplomație și ajutoare

  • Zelenski vrea tribunal special - Volodimir Zelenski vrea înființarea unui tribunal special pentru Rusia, care să judece nu numai faptele agresiunii din februarie 2022, ci tot ce s-a întâmplat de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014: „Pentru ca să existe responsabilitate pentru agresiune, este nevoie de un tribunal special - pe lângă Curtea Penală Internaţională. Iar noi facem totul pentru a crea un astfel de tribunal”, a spus preşedintele ucrainean.
  • Tancuri de la Germania - Cancelarul german Olaf Scholz i-a promis preşedintelui Volodimir Zelenski, cu care a vorbit marţi la telefon, că Germania va livra Ucrainei mai multe tancuri antiaeriene Gepard, în timp ce propunerea ca Berlinul să furnizeze Poloniei sisteme de apărare antiaeriană Patriot, pe care, eventual, Varşovia le-ar putea trimite apoi Ucrainei, rămâne în continuare în discuţie.
  • Medvedev avertizează NATO - În replică, Dmitri Medvedev, vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, a avertizat NATO să nu furnizeze Ucrainei sisteme de apărare antirachetă Patriot, acuzând alianţa occidentală că este o „entitate criminală" pentru că livrează arme către ceea ce el a numit „regimuri extremiste".
  • Confiscarea activelor înghețate ale Rusiei - Comisia Europeană a propus confiscarea activelor îngheţate ale Rusiei pentru a pedepsi Moscova pentru invazia Ucrainei, explorând opţiuni legale cu partenerii UE pentru a compensa Kievul pentru pagubele aduse ţării, informează Reuters.
  • Rusia investește în nuclear - În timp ce miniștrii statelor membre NATO discută la București despre stabilizarea situației din regiune, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu susține că 2023 va fi un an în care Rusia va investi masiv în infrastructură pentru armele sale nucleare.
  • Gafă a șefei CE - Presa rusă speculează o gafă a președintei CE, Von der Leyen, care a încurcat numărul morților și răniților din Ucraina. Detalii AICI.

Alte informații relevante

  • Statui vandalizate - Autoritățile din Odesa urmează să mute o statuie a Ecaterinei cea Mare - fondatoarea orașului - dintr-o piață publică. Motivul: în repetate rânduri, ucrainenii din Odesa au vandalizat statuia, stropind-o cu vopsea roșie, după invazia rușilor. Autoritățile susțin că aceste gesturi de vandalism arată încercarea unor ucraineni de a-și nega legăturile istorice cu Rusia, potrivit The Guardian.
  • Bulgarii evacuează refugiați - O cincime dintre hoteluri bulgărești de pe coasta sudică a Mării Negre ar urma să îi evacueze pe refugiații ucraineni, la începutul lunii decembrie, potrivit publicației SofiaGlobe.com, care citează radioul național din Bulgaria. Motivul: Guvernul de la Sofia a schimbat condițiile în care plătește pentru cazarea și mesele refugiaților. Mai exact, un hotel poate primi, în continuarea, sprijin, dar numai pentru cazarea refugiaților pe care îi avea deja cazați încă de la finalul lui octombrie.
  • Nou șef la Zaporojie - Fostul șef al centralei nucleare de la Zaporojie e încă de negăsit. Kievul susține că l-au răpit rușii. Între timp, Moscova a anunțat că îl numește la conducere pe inginerul-șef al centralei, Iurii Cerniciuk
  • Ucrainenii, antrenați de maori - Ministrul Apărării din Marea Britanie a postat pe Twitter un material video din care reiese că luptătorii ucraineni aflați în Regatul Unit sunt antrenați de luptători neo-zeelandezi maori, cunoscuți nu doar pentru abilitățile de luptă, ci și pentru atitudinea fioroasă cu care reușesc să își intimideze adversarii.

120 @NZDefenceForce personnel are supporting the 🇬🇧 UK-led training of Ukrainian soldiers.

🇺🇦 Over 7,400 @DefenceU soldiers have been trained so far and 🇳🇿 have extended their valued support.

The contingent recently welcomed Defence Secretary Ben Wallace with their famous Haka. pic.twitter.com/0TCibVh6Ih

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ)
November 29, 2022
articolul original.

E vital ca Zelenski să rămână în Kiev, Rusia va încerca un nou asalt. Fără SUA, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei – Interviu video

29 November 2022 at 22:07
image

Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor, spune istoricul Cosmin Popa, în interviul pentru spotmedia.ro.

Principalele idei:

  • Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului. Pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămâne extrem de puternică.
  • Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.
  • Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați.
  • Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.
  • Orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.
  • Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.
  • Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe. Deci Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.
  • Fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate.
  • Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.
Cosmin Popa, în ce etapă a războiului din Ucraina suntem? Suntem într-o etapă care era cumva previzibilă, predictibilă acum câteva luni?

În primul rând, trebuie să spunem că suntem într-o etapă de tranziții. În ce măsură această etapă era previzibilă? Mi-e greu să răspund, dar având în vedere faptul că puțină lume se aștepta la acest război, și mai puțină lume se aștepta ca el să dureze atât. În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Acum, dacă vreți, este momentul unei tranziții care seamănă cu o poziționare a războiului. În realitate, nu este de fapt o poziționare a războiului, este o situație impusă de anotimpul în care ne aflăm. Suntem la începerea iernii, dar cu toate astea, iarna încă nu și-a intrat în drept, ceea ce înseamnă că în Ucraina, ca și în Rusia, este celebra perioadă a rasputiței, adică a noroaielor. Și acest lucru se vede după felul în care arată tranșeele celor două tabere angajate în conflict.

Pe de altă parte, din punct de vedere militar, iarăși suntem într-o perioadă de tranziție. Suntem într-o perioadă de tranziție care are în ea elementele unei curse între capacitatea Rusiei de a distruge infrastructura civilă a Ucrainei, cu scopul creării unor tensiuni interne în spatele frontului, al demoralizării, lucru care face fără îndoială ca Rusia să fie un stat care practică de fapt terorismul de război.

Iar din punct de vedere al Ucrainei suntem tot într-o cursă, pentru că practic Ucraina încearcă să-și exploateze la maxim avantajul militar pe care îl are, pentru a torpila premisele politice și militare ale unei viitoare ofensive rusești de iarnă. Sunt absolut convins că, înainte de a vorbi serios despre armistițiu, pentru că nu putem vorbi despre pace fără să avem discuții despre armistițiu și un acord de încetare a focului, dacă Putin va reuși să controleze politic situația din Rusia și nu am motive serioase să mă îndoiesc că va reuși acest lucru, până în momentul de față, Rusia va mai face încă o încercare militară de ocupare a Kievului.

Este evident, în opinia mea, că în momentul de față Rusia s-a decis să lovească direct și, crede ea, hotărâtor, sistemul nervos al Ucrainei, ceea ce înseamnă Kievul. Puțină lume înțelege că prezența autorităților ucrainene, a autorităților legitime ucrainene în Kiev are o importanță psihologică majoră. Kievul este o capitală a Ucrainei care a fost în repetate rânduri ocupată de inamici. Și, dacă ne referim, de exemplu, la începutul anilor 1920, la perioada sfârșitului Primului Război Mondial și al războiului civil, ocuparea militară de către inamic a Kievului a însemnat practic și întreruperea existenței statului național ucrainean. De aceea, pentru Ucraina este esențial ca autoritățile să rămână în Kiev, pentru că atâta vreme cât autoritățile ucrainene se află în Kiev, forța interioară de rezistență a statului, a ucrainenilor rămân extrem de puternice.

De altfel, s-a văzut că în primele zile ale războiului, președintele Zelenski tot furniza dovezi video că încă se află în Kiev.

În general, Kievul a fost destul de ușor de ocupat atât de bolșevici, cât și de polonezi în cursul războiului sovieto-polonez, tocmai ca urmare a faptului că apărarea nu a fost organizată și nu exista o obișnuință a statului de a-și apăra capitala sau de a-și organiza viața de stat în cu totul alte condiții în exil, așa cum s-a întâmplat României în Primul Război Mondial. Deci este important ca la Kiev să fie autoritățile ucrainene. De aceea sunt absolut convins că Rusia va mai face o încercare, sper ultima și nereușită, de a mai ocupa Kievul.

Concentarea de trupe din Belarus și evenimentele care au loc acolo arată că există o pregătire intensă în acest sens.

Deși sunt convins că, așa cum noi doi știm acest lucru, și autoritățile ucrainene o știu și se pregătesc intens și nu numai, și aliații occidentali, pentru această eventualitate.

Intră în acest scenariu moartea ministrului de externe din Belarus? O moarte pe care o putem pune sub semnul întrebării.

Acum în Rusia și în Belarus nimic nu este ceea ce pare a fi. Sigur că ex-ministrul de externe belarus a fost o persoană foarte apropiată de Lukașenko. El a fost în trecut șef al administrației prezidențiale. Era unul dintre partizanii cei mai apropiați, de încredere ai președintelui Lukașenko.

Scenariul potrivit căruia Rusia încearcă acum o răsturnare de la putere a lui Lukașenko, cu scopul preluării controlului asupra Belarusului, mi se pare nerealist.

Mi se pare pur și simplu o dezinformare, pentru că nu există nicio garanție că puterea va fi preluată, dar nu va fi preluată și deținută în integralitate, așa cum se întâmplă acum la Lukașenko. De altfel, Belarus are un sistem politic organizat într-o manieră asemănătoare cu cel din Rusia, în care toate instituțiile importante ale statului sunt concentrate în jurul persoanei președintelui. Nu există o garanție că cineva poate prelua puterea în absența lui Lukașenko și să o exercite de-o manieră autoritară și deplin, așa cum face acum Lukașenko. Și de aceea îmi permit să trag concluzia că un astfel de scenariu ar fi total în dezavantajul Rusiei.

Cum ar putea răspunde Ucraina și cum ar putea răspunde, să zicem, Occidentul, care susține Ucraina, în fața acestor instrumente teroriste, cum cum le-ați numit ale Rusiei? Pentru că Rusia bombardează ținte civile, bombardează surse importante de electricitate, de căldură. Cum se poate răspunde Rusiei pe front în așa fel încât să să câștige Ucraina cursa?

Trebuie să admitem faptul că în momentul de față, militar, terestru vorbind, Rusia nu desfășoară operațiuni de anvergură. Faptul că se întăresc anumite sectoare de front, că Bahmut nu a putut fi cucerit de către trupele rusești, a fost pur și simplu transformat într-o stafie, după exemplul Mariupol-ului. Practic nu mai este nimic în picioare, nimic întreg în acel oraș. Cu toate astea, deși au încercat și încă încearcă, cei de la Wagner nu au reușit să preia controlul acestui oraș.

În momentul de față, cu bună știință, Rusia sacrifă un număr finit de soldați mobilizați în primul val de mobilizare, cu scopul menținerii frontului. De aceea, acei soldați nu sunt nici antrenați, nu sunt nici bine echipați, nu sunt nici bine înarmați și nu sunt susținuți, pentru că obiectivul aflării lor în primele linii nu este acela de a obține progrese pe teren, ci de a menține frontul. Acești soldați sunt pur și simplu carne de tun pe care Putin și ceilalți din jurul său o sacrifică cu bună știință.

În paralel, sigur că Rusia încearcă și într-o oarecare măsură a reușit să distrugă infrastructura civilă a Ucrainei. Și aici intervine răspunsul Occidentului, care trebuie să fie și este și sunt convins că reuniunea de la București va aduce progres în acest din acest punct de vedere, în două planuri: un răspuns de ordin moral, care să fixeze de o manieră foarte clară postura de stat terorist în care se află Rusia în momentul de față și doi, continuarea și chiar creșterea susținerii materiale pentru Ucraina, nu doar cu armament în momentul de față. Sunt probleme mari pentru ucraineni în legătură cu aprovizionarea cu muniție pe un registru destul de mare, dar și cu aparatură civilă de natură să permită menținerea unui minim din funcțiile vitale ale unui stat modern, pentru că în absența unei astfel de susțineri, mă tem că politica Rusiei, mai devreme sau mai târziu, își va atinge obiectivele.

În momentul de față, orice reținere în ceea ce privește Ucraina, fie că vorbim de un guvern, de un politician, de un stat și așa mai departe, este un act profund imoral.

Sigur că sunt state care își fac tot felul de calcule geopolitice, tot felul de calcule strategice. Unele dintre ele sunt acoperite de realitate, altele nu. Însă susținerea declarativă diplomatică a Ucrainei, în termeni morali, a devenit acum o obligație pentru toate statele civilizate.

Vedem că există presiunea aceasta economică. Dacă ne uităm pe sondaje, ele înregistrează ceea ce se numește war fatigue, o oboseală de de război. Cum poți să jonglezi și cu populațiile interne în așa fel încât costurile acestei crize economice să nu fie puse pe seama Ucrainei, așa cum sună și narațiunea rusă?

Nu este foarte simplu, dar rețeta este, cred eu, la îndemâna oricărui guvern competent și moral. Așa cum lumea a conștientizat grozăvia Holocaustului doar punându-i pe oameni într-o bucățică din situațiile imposibile, inumane, mortale în care s-au aflat acei oameni, pornind de la arestarea lor, mersul în trenuri, ajungerea în lagăr și punctul final, așa și oamenii de astăzi care, sigur, în mod natural se gândesc mai degrabă la confortul propriu decât la suferințele celorlalți, pot să înțeleagă. Dar să știți că la fel s-a întâmplat și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Lumea s-a făcut că nu vede, până când au văzut cu ochii lor toată grozăvia de acolo.

Lumii să i se spună, să i se arate care sunt efectele războiului pe care Rusia îl duce împotriva populației civile. Ceea ce face Rusia acum începe să semene foarte mult cu un genocid. Premisele teoretice ale acestui război plecau de la ideea negării specificității culturale și etnice ale ucrainenilor și în mod logic, ele ajung la ideea exterminării fizice și frângerii psihice, psihologice a ucrainienilor.

Ce rol joacă în tot acest scenariu Republica Moldova?

Lucrurile sunt destul de simple în Republica Moldova. Rusia urmărește aceleași rezultate politice pe care le urmărește în Ucraina prin război, însă speră că le va obține doar prin presiuni economice, prin presiuni militare și prin instigarea rețelei interne pe care o deține în Moldova.

De altfel, din acest punct de vedere, pentru că s-a tot vorbit despre factorul etnic, factorul național, despre mixul de populație și de limbi din spațiul fost sovietic, cred că ipocrizia Rusiei în acest domeniu nu a fost expusă destul.

Pentru că, dacă analizăm la o primă vedere mesajele propagandistice, mesajele politice ale Rusiei atunci când invocă drepturile universale pentru așa-zisa apărare a populației lor rusofone din statele foste membre ale Uniunii Sovietice, ceea ce iarăși este, dacă vreți, nimic mai mult decât o figură de stil, Rusia are îndrăzneala să îi numească pe acești oameni moldoveni, ucraineni, belaruși, georgieni, cazaci și așa mai departe.  

În realitate, aceste segmente populaționale deplin controlate de propaganda oficială și manipulate prin intermediul structurilor informale ale statului rus sunt de fapt ruși care simt rusește, care vorbesc rusește și care vor să anexeze teritoriile pe care trăiesc într-o formă sau alta, fie direct, fie printr-o formulă politică de tip clientelar la Rusia.

Aici nu este o dispută legată de drepturi sau nu suntem în faza în care trebuie să avem o discuție legată de drepturi, vom avea după victorie această discuție. În momentul de față, suntem în faza în care potențialul Rusiei de a folosi ceea ce ei singuri numesc coloana a cincea din aceste state să fie anihilat. După aceea, vom avea o discuție legată de drepturi lingvistice, de autonomie.

Spuneți că Putin nu e deloc vulnerabil, să spun așa, în interior. Nu-l vedeți deocamdată dat jos, să zicem, de la putere. Cum cum arată totuși toate manipulările în Rusia, propaganda, aveți acces la literatură, la ce scrie presa în limbă rusă?

Sunt, într-adevăr, două planuri. Sigur că Putin în momentul de față controlează situația de o manieră fermă, însă, în mod paradoxal, echilibrul format odată cu evoluția acestui război este unul destul de fragil. De ce? Pe de o parte, avem de-a face cu destructurare unuia dintre cele mai puternice instrumente rusești de politică externă, care este armata Rusiei. Nici n-aș putea spune măcar că este în curs de refacere, pentru că ea nu este în curs de refacere, este încă în cursul imploziei și n-a ajuns la consecințele ei ultime.

Dar avem de-a face cu un aparat de represiune internă intact, care funcționează foarte bine și își canalizează eforturile spre menținerea la putere a lui Putin.

Pe de altă parte, avem apariția unor factori politici care, sigur, în momentul de față acționează în sprijinul și la ordinul lui Putin, însă au un potențial foarte mare de autonomie, și anume vorbim despre grupul Wagner. Dar vor mai fi și alții care vor mai apărea. Gândiți-vă că acești oameni au reușit să construiască în jurul lor, în cazul lui Kadîrov, pentru că e limpede că Cecenia nu mai este de mult parte componentă a Federației Ruse. Cecenia lui Kadîrov este un stat în realitate independent, care mimează în fiecare zi faptul că face parte din Federația Rusă, prin arborarea de drapele rusești și prin jurăminte de credință față de Putin. Acesta este singurul lucru care leagă Cecenia de Federația Rusă.

Cecenia este o satrapie, cu o autonomie foarte largă. Gândiți-vă că Ministerul de Interne rusesc nu are drept să intervină în Cecenia. Au fost de nenumărate ori ciocniri armate între milițieni din Cecenia și cei din Rusia, atunci când cei din Rusia sau din celelalte republici autonome din cadrul Federației Ruse au încercat să intervină în Cecenia. Deci, din acest punct de vedere avem de-a face cu un stat în stat, un stat care se va comporta ca atare atâta vreme cât la Moscova va fi Putin. Odată Putin dispărut, Kadîrov va încerca să se salveze pe cont propriu, inclusiv prin declararea independenței.

Îl avem apoi pe Prigojin, care și-a făcut și el o structură de tip statal. Sigur că nu atât de densă ca aceea a lui Kadîrov, însă are la dispoziție o armată și este o armată care are o particularitate aparte, și anume că este formată în mare măsură din populație penitenciară, din infractori, din criminali, asta dă, în primul, un tip de comportament, imprimă un tip de relații în interiorul acestei armate.

Or, această armată cu siguranță nu se va destrăma singură în totalitatea ei. Atunci când Rusia va pierde războiul, Prigojin și armata sa vor căuta să participe la arhitectura noii puteri rusești. Dată fiind situația, este de așteptat ca această redistribuire a puterii să fie una violentă, pentru că mai este aparatul de represiune, mai sunt serviciile speciale și așa mai departe.  

Gândiți-vă că sunt mulți brokeri, cu siguranță va câștiga cel mai abil din punct de vedere politic, dar și cel mai bine plasat din punct de vedere al potențialului de impunere a unei decizii politice, al violenței. Deci, Rusia post-Putin va rămâne în opinia mea un pericol la fel de mare pentru securitatea europeană cum este acum în timpul lui Putin.

Propaganda în momentul de față practic își concentrează mare parte a eforturilor în a-i determina pe ruși să nu observe ceea ce este de observat în evoluția războiului. Prezintă retragerea din Herson ca fiind o măsură de protejare a soldaților, ceea ce nu a fost.

Se vorbește în momentul de față de o retragere viitoare din Zaporojie, pe care imediat autoritățile ruse au negat-o. Dar să ne amintim că au negat de multe ori și eventuala retragere din Herson și așa mai departe.

Eforturile propagandei sunt îndreptate spre a-i face pe ruși să nu tragă concluziile ce se impun din evenimentele care au loc pe front, să-i convingă că Rusia este în mijlocul unui război pentru supraviețuire, nu că a pierdut un război de cucerire, să-i convingă pe ruși că viitorul țării lor este luminos doar avându-l pe Putin în fruntea sa. Acestea sunt cele trei direcții ale propagandei.

Cred că atâta vreme cât Putin va fi la putere în Moscova, propaganda nu-și va schimba radical registrul. Sigur, poate adăuga încă unul, dacă vreți, subordonată acestora, care ține de pericolul dușmanului interior. El deja se întrezărește.

Probabil că pe măsură ce situația va căpăta accente din ce în ce mai dramatice pentru Putin, probabil că și acest registru va deveni din ce în ce mai important, pentru că aceasta este logica sistemelor politice autoritare și totalitare și asta este felul în care Rusia știe să reacționeze. În condițiile în care Statele Unite ale Americii și aliații occidentali nu au o imagine foarte clară asupra felului în care trebuie să evolueze Rusia după pierderea acestui război, mă tem că nu există premise foarte solide pentru modernizarea și democratizarea Rusiei în viitor.

Care sunt scenariile de escaladare? S-a tot vorbit  pe parcursul acestor luni de acel șantaj nuclear, mai este el pe masă?

Apelul la armamentul de distrugere în masă face parte din arsenalul cotidian al Rusiei, în momentul de față. Sunt convins că el oarecum a fost coborât din ordinea de priorități a regimului, pentru că există semne foarte clare ale faptului că Rusia pregătește sau încearcă să pregătească un număr mare de soldați cu care să întreprindă acțiuni ofensive pe viitor. Sunt de asemenea convins că odată ce va eșua acest plan al unei noi lovituri hotărâtoare, despre care, din păcate, pot afirma că aproape sigur va ține cont de învățămintele trase de Rusia în prima etapă a războiului, ne vom întoarce din nou la un moment foarte greu.

În măsura în care Putin nu este înlăturat de la putere, sunt îngrijorat de faptul că opțiunea armamentului de distrugere în masă, oricare ar fi el, nu a dispărut. Din felul în care liderii ruși gândesc acest război este doar o chestiune de circumstanțe, este doar o chestiune de evoluție a frontului. Și mi-e teamă că foarte mulți dintre cei care îl susțin pe Putin, care stau în jurul lui și care exercită puterea în numele lui, pleacă de la premisa că folosirea armamentului de distrugere în masă reprezintă o opțiune, chiar dacă disperată, dar posibilă. Totul, pentru a nu pierde acest război.

De ce e importantă această reuniune NATO în România? Ultimul summit mare NATO în București era în 2008 când atunci, pe masă, din câte îmi amintesc, era aderarea Georgiei.

Cred că m-aș fi bucurat dacă acest simbolism ar fi fost respectat. Poate că este și una dintre calitățile istoriei ca, indiferent de planurile pe care le urzesc oamenii, să treacă prin niște locuri care repară răni sau care reașază lucrurile în ordinea lor naturală. Habar n-am cum s-a ajuns la această decizie de a găzdui la București și nici dacă această decizie are legătură cu summit-ul din 2008 NATO de la București, după cum foarte bine știți și dumneavoastră, pentru că ați acoperit în calitate de ziarist acest eveniment foarte important. Rădăcinile războiului din Ucraina sunt în acea decizie din 2008, inspirată de Germania. Sunt convins că, după victoria Ucrainei și a Occidentului și a democrației în acest război, vom asista la o reformă profundă a sistemului politic german.

Sigur, fără intenții, dar ignorând consecințele politice ale modelului său economic, Germania a fost la originea, din nou, a agresiunii în Europa, ceea ce este foarte important istoric. Germania are nevoie, după această victorie, nu de o căință colectivă, ci de un efort colectiv de regândire a rolului politic și economic pe care îl are în Europa, cu atât mai mult cu cât acest război ne-a făcut încă o dată pe toți să conștientizăm dramatic faptul că Europa nu este în stare să-și asigure propria securitate. Dacă Statele Unite ale Americii, Marea Britanie nu ar fi contribuit atât de important la sprijinul pentru Ucraina, Rusia ar fi fost acum mult dincolo de granițele Ucrainei, fără ca vechea Europă să poată întreprinde ceva semnificativ.

Intrăm și noi în norocul, să spun așa, de a fi stat NATO, de fapt și de drept.

Eu n-aș spune norocul, eu aș spune că este rezultatul acestei autentice obsesii sănătoase, dacă pot vorbi așa, paradoxal, a liderilor români, ca și a liderilor polonezi, de a stabili o relație de securitate directă cu Statele Unite ale Americii. Spre deosebire de Franța, spre deosebire de Spania, de Belgia, de Portugalia, românii, polonezii, bulgarii, cehii, slovacii, ungurii, știu foarte clar că securitatea în relația cu Rusia, securitatea lor nu poate fi asigurată decât de Statele Unite ale Americii. Asta nu e o relație clientelară, este o relație de alianță care pornește de la temeiuri civilizaționale, pentru că există o suprapunere perfectă între obiectivele strategice de securitate ale României și ideea de democrație.

Dacă democrația poate să fie tranzitorie în Germania, în Franța, în Spania, România sau Polonia, în America, acest lucru este mult mai greu să se întâmple. De aceea, cred că această relație directă a acestor state cu Statele Unite ale Americii arată că ceea ce mulți din Europa veche numeau ca fiind obsesiile și exagerările acestor state s-au dovedit a fi constante ale sistemului internațional și nu rezultate ale unor traume istorice.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Avertisment din Rusia pentru NATO: Dacă vor face acest lucru, ar deveni imediat o țintă legitimă a forțelor noastre armate

29 November 2022 at 21:15
image

Vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, a transmis marți că dacă NATO va furniza Ucrainei sisteme de apărare Patriot împreună cu personal NATO, aceştia ar deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor armate ruse.

„Dacă, aşa cum a lăsat să se înţeleagă (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personal NATO, aceştia ar deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor noastre armate”, a scris Medvedev pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Din mesajul său, notează Reuters, nu reiese clar dacă se referea la sistemele Patriot, la forţele ucrainene sau la faptul că personalul NATO ar deveni o ţintă.

„Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se simtă vinovată faţă de umanitate şi să fie dizolvată ca entitate criminală”, a scris el într-o altă postare anterioară.

Ucraina le-a cerut partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană, inclusiv sisteme Patriot de producţie americană, pentru a se proteja de atacurile ruseşti asupra infrastructurii sale energetice.

Miniştrii de externe ai NATO au condamnat la Bucureşti ceea ce ei numesc „atacurile persistente şi inconştiente ale Rusiei asupra infrastructurii civile şi energetice ucrainene” şi au promis că îşi vor intensifica sprijinul pentru Kiev, scrie news.ro

articolul original.

Un nou ajutor major pentru Ucraina! SUA iau în considerare să furnizeze Kievului sisteme de apărare antiaeriană Patriot

29 November 2022 at 20:45
image

Un oficial cu rang înalt din Pentagon a transmis că Ucraina ar putea primi din partea Statelor Unite ale Americii sistemul de apărare antirachetă Patriot.

„Toate capacităţile sunt luate în discuţie”, a spus oficialul când a fost întrebat dacă SUA se gândesc în special să trimită baterii Patriot în Ucraina. „Patriot este una dintre capacităţile de apărare aeriană care este luată în considerare”, a confirmat oficialul.

Sistemul de rachete de apărare aeriană Patriot – Patriot este acronimul de la „Phased Array Tracking Radar to Intercept of Target” (radar de urmărire cu fascicule fazate pentru interceptarea ţintelor) – este conceput pentru a contracara şi a distruge rachetele balistice cu rază scurtă de acţiune, avioanele avansate şi rachetele de croazieră care se apropie de ţintă.

Apărarea aeriană a Ucrainei este „prioritatea principală” a SUA, a adăugat oficialul de la Pentagon.

„Analizăm toate capacităţile posibile care ar putea ajuta ucrainenii să reziste atacurilor ruseşti, astfel încât toate opţiunile sunt pe masă şi analizăm ce pot face Statele Unite, analizăm ce pot face aliaţii şi partenerii noştri şi analizăm combinaţii de capacităţi care ar fi utile”, a adăugat oficialul.

STOLTENBERG CONFIRMĂ CĂ SUBIECTUL „PATRIOT” ESTE PE MASA DISCUŢIILOR

Aflat la Bucureşti, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a recunoscut că există discuţii despre trimiterea de sisteme Patriot, dar a subliniat că înainte de a lua o asemenea decizie aliaţii trebuie să se asigure că ele vor putea funcţiona – că există pregătirea necesară pentru a le folosi, că există piese de schimb, muniţie etc, scrie news.ro

articolul original.
❌