ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Dan Dungaciu propune scoaterea Rusiei din formatul de negocieri pentru Transnistria. Ca în cazul Ucrainei

4 October 2022 at 14:24
image

O iniţiativă a Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale Ion I. C. Brătianu al Academiei Române (ISPRI) menită a pleda pentru eliminarea Federaţiei Ruse din formatul de negocieri sau din poziţia de garant al chestiunii transnistrene a fost lansată marţi de directorul institutului, Dan Dungaciu.

Dungaciu, care a participat la dezbaterea „Germania şi Noua Ordine Europeană”, organizată de ISPRI, a explicat că „iniţiativa institutului, în parteneriat cu institute de profil din Republica Moldova, se referă la fructificarea consecinţelor unui document esenţial, Anders Fogh Rasmussen – Andriy Yermak.

„Documentul (Rasmussen – Yermakn.r.) se referă la o schimbare radicală de filosofie în ceea ce priveşte securitatea europeană. Dacă până astăzi, după căderea comunismului, discuţia despre securitatea europeană se făcea inclusiv în relaţii cu Federaţia Rusă, chiar la un moment dat cu tentative de introduce Rusia în decizia de securitate europeană (…), precum Formatul 5 plus doi pentru Transnistria, acest document discută securitatea şi garanţiile de securitate ale Ucrainei fără Rusia. Rusia nu este prezentă, OSCE nu este prezent, pentru că Rusia e acolo, prin urmare Rusia nu are niciun cuvânt de spus în ceea ce priveşte securitatea Ucrainei, cu atât mai puţin să devină garantul acestei securităţi”, a declarat Dungaciu pentru AGERPRES.

Directorul ISPRI consideră că „dacă Occidentul, Statele Unite, merg pe această abordare, consecinţa pentru spaţiul nostru aflat în imediata vecinătate a României – care probabil nu se vede de la dimensiunea acelei abordări sau de la importanţa foarte mare a Ucrainei – este că Rusia nu mai are ce căuta într-un format de negocieri sau din poziţia de garant, aşa numit – nu a fost niciodată – al chestiunii transnistrene”.

„Deci, în 5 plus doi nu are ce căuta Federaţia Rusă din moment ce e scoasă din ecuaţia ucraineană. Iniţiativa doreşte să aducă în discuţie la Bucureşti, Chişinău şi Bruxelles, la Washington, ideea că Federaţia Rusă trebuie tratată la fel cum e tratată în cazul Ucrainei şi în cazul Republicii Moldova. Şi cred că această iniţiativă ar trebui să fie îmbrăţişată, discutată. Am lansat-o în cadrul acestei dezbateri, inclusiv să avem sprijinul unor institute din Germania, care să susţină această abordare”, a arătat Dungaciu.

Directorul ISPRI a mai declarat că documentul va fi prezentat atât comisiilor de specialitate al Parlamentului României, cât şi la nivelul decidenţilor NATO şi UE.

„După ce elaborăm documentul îl vom aduce în discuţie clasei politice, în sensul de comisii de resort din cadrul Parlamentului, că e vorba de Politică Externă sau de Apărare, şi vom discuta cu domniile lor, inclusiv pentru feedbackuri relevante. Eu voi prezenta această iniţiativă a institutului săptămâna viitoare la Chişinău, în cadrul unui summit de securitate. Voi prezenta acest document inclusiv decidenţilor de securitate la nivel NATO sau UE”, a mai spus Dan Dungaciu.

articolul original.

Republica Moldova vrea să vândă gaze românești în Transnistria

13 September 2022 at 08:45

Republica Moldova și-a manifestat intenția de a vinde gaze românești către Transnistria, dacă regiunea va rămâne fără resurse. Singura condiție este cea în care oficialii regiunii separatiste achită prețul corect. Declarațiile sunt destul de ciudate pentru că Transnistria este o regiune care este controlată aproape în totalitate de către Rusia. Oficialii de la Tiraspol sunt pro-Kremlin, iar aceste legături le asigură automat o independență energetică valoroasă în acest context.

România a anunțat că va trimite gaze naturale în Republica Moldova în caz de necesitate majoră. Republica Moldova are relații destul de distante față de Rusia în contextul în care Maia Sandu are o orientare mai degrabă occidentală decât estică. Fiind bine știut faptul că Moldova dorește să adere la UE și chiar au fost începute demersurile în acest sens.

Republica Moldova vinde gaze românești în Transnistria

Maia Sandu, președintele din Republica Moldova a explicat faptul că ia în calcul o vânzare de gaze românești către Transnistria dacă, de la 1 octombrie, Gazprom va sista livrările de gaz către țară. Regiunea transnistreană este supusă și unor condiții pentru a primi importanta resursă. Maia Sandu anunță că doar dacă va plăti pentru gaze, regiunea va primi ajutor:

” Cei din Transnistria, dacă sunt gata să plătească, dacă vor achita în avans precum partea dreaptă a Nistrului, atunci da. Dar dacă oamenii nu sunt dispuși să plătească, partea dreaptă nu poate achita pentru ei”, a precizat șefa statului.

Maia Sandu a punctat faptul că Moldova poate cumpăra gaze naturale prin Ucraina sau prin sudul proprii țări pentru că nu au la acest momente probleme tehnice.

” Putem cumpăra atât prin Ucraina, cât și prin sudul Moldovei, nu avem probleme tehnice”, a subliniat Sandu.

Maia Sandu a punctat faptul că Republica Moldova va avea o nouă formă de calcul al actualului contract cu Gazprom, de la 1 octombrie, lucru ce va permite un preț mai avantajos la gazele naturale.

Transgaz anunță că România poate livra gaze naturale către Republica Moldova

La mijlocul lunii august, șeful Transgaz a anunțat că România este pregătită să livreze gaze naturale către Republica Moldova. Acesta a arătat și modul prin care gazele naturale vor ajunge în țara vecină și a punctat că gazoductul Ungheni-Chișinău este operațional încă din 2021:

„Am construit și gazoductul Ungheni – Chișinău, e funcțional de anul trecut. Suntem pregătiți oricând, e o chestiune de o oră de când se cer gazele, până când ajung la Chișinău”, afirmă şeful Transgaz în interviul pentru postul de radio Europa Liberă, transmite Mold-street.com.

Contextul actual din Europa este unul deosebit de dificil pentru că Gazprom a anunțat că ar putea să sisteze în totalitate livrarea de gaze naturale către Europa. Liderii de la Kremlin au afirmat recent faptul că nu pot să livreze gaze naturale din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invazia Ucrainei. În acest context, prezentat mai sus, menționăm faptul că statele europene au început deja să acorde recomandări populației, recomandări care să conducă la un consum mai mic de energie. De exemplu în Elveția riști pușcăria dacă, în caz de raționalizare, ești prins că ai o căldură mai mare de 19 grade în casă. Tot în Elveția, ministrul Energiei, le-a recomandat cetățenilor să facă duș în doi pentru a putea să mai economisească din energie. Așadar, Republica Moldova vrea să vândă gaze românești în Transnistria, teritoriu care este controlat aproape în totalitate de ruși.

articolul original.

Maia Sandu răspunde acuzațiilor și amenințărilor lui Lavrov la adresa Chișinăului: „O provocare ordinară”

2 September 2022 at 15:59
image

Maia Sandu califică declaraţiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia vorbitorii de limbă rusă din Republica Moldova ar fi supuşi unor abuzuri drept o „provocare ordinară”, menită să destabilizeze situaţia din țară.

Maia Sandu a spus că Rusia a făcut declaraţii provocatoare la adresa Republicii Moldova încă de la începutul războiului din Ucraina, iar cetăţenii trebuie „să nu se lase manipulaţi”.

„Chiar de la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, auzim foarte multe declaraţii provocatoare şi este important să rămânem solidari şi uniţi, să nu ne lăsăm manipulaţi de aceste declaraţii provocatoare„, a transmis Maia Sandu într-o declaraţie făcută la un post de televiziune local, joi seară.

„Rusia este cea care trebuie să dea răspunsuri atunci când vine vorba de agresiune şi nu Republica Moldova. Noi suntem o ţară paşnică, am demonstrat asta în 31 de ani de independenţă”, a mai precizat ea.

Președintele Republicii Moldova mai spune că declaraţiile lui Lavrov privind destabilizarea situaţiei din stânga Nistrului nu au nicio legătură cu realitatea.

„Noi de fiecare dată am spus şi continuăm să spunem că vom opta şi vom accepta doar rezolvarea paşnică a conflictului transnistrean şi, respectiv, repet, toate aceste declaraţii manipulează şi, probabil, vor să destabilizeze situaţia în Republica Moldova. Repet, rezolvarea conflictului transnistrean poate fi făcută doar pe cale paşnică şi diplomatică şi domnul Lavrov ştie, pentru că am discutat în formatul ‘5+2’. Acum, acest format nu este funcţional din cauza agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei, dar facem eforturi în continuare şi ne-a reuşit până acum să păstrăm liniştea şi pacea atât pe malul drept, cât şi pe cel stâng”., a mai susținut Maia Sandu.

Maia Sandu a mai spus că îngrijorările în privinţa securităţii Republicii Moldova au apărut chiar din momentul invaziei ruse în Ucraina, potrivit Agerpres.ro.

Rusia și interesele față de Republica Moldova

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat joi Republica Moldova că „o situaţie de ameninţare” la adresa securităţii trupelor ruse în Transnistria, regiune separatistă din estul republicii, riscă să declanşeze o confruntare militară cu Moscova.

De asemenea, Lavrov a spus că Moscova va face totul pentru a proteja interesele populaţiei rusofone din Republica Moldova.

”Să nu uităm că, pe lângă Transnistria, în Republica Moldova mai există şi Găgăuzia, care, de asemenea, revendică un statut special. Apropo, ea are unele elemente ale unui statut special. Şi cred că liderii moldoveni vor face ceea ce trebuie dacă vor înceta jocurile geopolitice impuse de Occident şi se vor gândi la interesele acelor oameni care trăiesc unul lângă altul”, a afirmat Lavrov, într-o declaraţie citată de Radio Chişinău, în cadrul unui forum.

articolul original.

Republica Moldova se teme că e următoarea țintă a Rusiei: „Nu este nimeni în siguranţă”

25 July 2022 at 04:45
By: -
image

Republica Moldova se teme de o posibilă invazie militară a Rusiei, întrucât operaţiunile militare ruse par să se extindă spre sud-vestul Ucrainei, apropiindu-se de regiunea separatistă moldoveană Transnistria, unde sunt staţionate trupe ale Moscovei.

Publicitate

Într-un interviu acordat CNN, premierul moldovean Natalia Gavriliță a punctat contextele complicate pe care le-a avut de înfruntat mereu țara sa.

„Republica Moldova a avut o istorie tumultuoasă, într-o regiune complicată; nu doar că a fost parte a Uniunii Sovietice, a făcut parte şi din România în perioada dintre Primul şi al II-lea Război Mondial, majoritatea populaţiei este vorbitoare de limbă română, dar avem şi ucraineni, ruşi, bulgari şi găgăuzi, o minoritate vorbitoare de turcă.

Publicitate

La ultimele alegeri, oamenii au votat masiv pentru o majoritate proeuropeană, pentru un parcurs al instituţiilor democratice, pentru combaterea corupţiei, asigurarea respectării drepturilor omului şi, desigur, pentru eforturile de integrare europeană.

Deci obţinerea statutului de candidat pentru integrarea europeană a fost o victorie semnificativă pentru Moldova, una pe care oamenii au aşteptat-o mult timp, dar este foarte nefericit că se întâmplă într-un astfel de context complicat în regiune şi în vremuri atât de oribile pentru Ucraina", a explicat Gavriliţă.

Întrebată dacă este îngrijorată că armata rusă ar putea ataca şi Republica Moldova, Natalia Gavriliţă a răspuns afirmativ.

„Suntem îngrijoraţi, desigur, acesta este un risc, deocamdată este un scenariu ipotetic, dar dacă operaţiunile militare se deplasează mai departe spre sud-vestul Ucrainei şi spre Odesa, atunci sigur că suntem foarte îngrijoraţi, mai ales ţinând cont de faptul că sunt trupe pe teritoriul regiunii secesioniste Transnistria. Facem tot posibilul pentru a menţine pacea şi stabilitatea şi pentru a ne asigura că luptele nu escaladează", a precizat premierul Republicii Moldova.

Ea mai spune că ceea ce a arătat Rusia prin acest război este că nimeni nu e în siguranță.

„Actuala situaţie este foarte dificilă nu doar pentru Moldova, ci şi pentru orice stat mic, pentru orice ţară care se bazează pe ordinea internaţională axată pe reguli. Dacă o ţară poate lansa un război pentru anexarea de teritorii, fără niciun respect faţă de ordinea internaţională, atunci, din acest punct de vedere, nu este nimeni în siguranţă şi cred că numeroase ţări sunt îngrijorate", a subliniat Gavriliţă.

articolul original.

Separatiștii din Transnistria vor alipirea la Rusia și invocă referendumul ilegal din 2006

22 July 2022 at 08:48
image

Așa-zisul ministru de Externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, spune că regiunea separatistă a Republicii Moldova își continuă parcursul cu scopul alipirii la Rusia.

Publicitate

„Vectorii de politică externă ai Transnistriei rămân neschimbați: independența și integrarea în Federația Rusă, lucru aprobat la referendumul din 2006”, a spus Ignatiev, într-o conferință de presă, potrivit agenției ruse TASS.

Referendumul de care vorbește el, organizat pe 17 septembrie 2006, a avut două întrebări: dacă locuitorii vor să renunțe la independență și să fie parte din Republica Moldova și dacă își doresc independența și sunt de acord cu o posibilă integrare viitoare în Federația Rusă.

Publicitate

96,6% s-au opus primei variante și 98,07% au răspuns Da la a doua. UE, România (la acel moment încă nu eram membru UE), SUA, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Croația și Norvegia au refuzat să accepte rezultatele referendumului, catalogându-l drept ilegal. Serghei Lavrov, și atunci ministru de Externe al Rusiei, a spus că referendumul a fost „democratic și deschis”.

Autoritățile separatiste își redeclaraseră intenția de a face din regiune teritoriu rus și în martie, după ce președintele Republicii Moldova Maia Sandu a semnat cererea de aderare la Uniunea Europeană.

Mai recent, la jumătatea lunii iunie, Ignatiev amenința chiar cu războiul, în cazul în care Chișinăul va primi arme din partea NATO.

Ziua 149: Rușii își pierd din forță, dar Putin plănuiește o nouă ofensivă la scară mare în 2023

articolul original.

Ziua 149: Rușii își pierd din forță vs Putin plănuiește o ofensivă la scară mare

22 July 2022 at 19:13
image

Cea de-a 149-a zi de război vine cu o veste bună de la șeful MI6, care spune că rușii își pierd din forță și momentul în care o contraofensivă a Ucrainei va avea mare succes e tot mai aproape.

Publicitate

În același timp, însă, Foreing Policy citează patru foști și actuali oficiali americani și europeni care spun că Putin plănuiește o nouă ofensivă la scară mare în Ucraina la începutul lui 2023. Scopul principal ar fi să cucerească Odesa și alte orașe de pe coasta de sud-est a Ucrainei, astfel încât să-i taie accesul la Marea Neagră. Însă de la Kiev lucrurile nu se văd așa, considerându-se imposibil să prevezi acum ce se va întâmpla peste 6 luni: E ca și cum ai prevesti că întâlnești un dragon pe stradă.

Publicitate

Până una alta, atacurile rușilor continuă să facă victime. Iar azi a fost semnat, la Istanbul, un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, după negocierile duse de Erdogan. Ucraina ar fi acceptat, în acest sens, să demineze parțial porturile la Marea Neagră.

Situația pe front

  • Rușii au bombardat orașul Bakhmut din regiunea Donețk, lovind mai multe clădiri.
  • Rușii au lansat un nou atac asupra orașului Nikopol peste noapte. În jur de 100 de obuze au fost trase. Primele informații arată că o persoană a murit și o alta a fost rănită și mai multe clădiri, inclusiv rezidențiale, au fost avariate.
  • 13 case au fost avariate în urma bombardamentelor rușilor asupra Nikolaevului.
  • Încă trei cadavre au fost scoase de sub dărâmăturile școlii din Kramatorsk, distrusă de ruși joi. Operațiunile de căutare continuă.
  • Ministerul rus al Apărării a anunţat, vineri, că în ultimele săptămâni forţele militare ruse au distrus patru sisteme de artilerie de mare mobilitate HIMARS, furnizate de Statele Unite Ucrainei, dar Kievul susţine că informaţiile nu sunt reale.

Previziuni de război

  • Șeful MI6 Richard Moore a vorbit, într-o rară apariție publică, la Forumul de Securitate de la Aspen. El a spus că Rusia până acum a avut eșecuri majore: să-l îndepărteze pe Zelenski, să cucerească Kievul și să învrăjbească Vestul. Totodată, vede că rușii își pierd din forță, astfel că momentul în care contraofensiva ucrainenilor va fi de mare succes e tot mai aproape.
  • Marele jucător de șah Garry Kasparov crede că Putin plănuiește să anunțe „victoria asupra Ucrainei” pe 7 octombrie, când împlinește 70 de ani.
  • Foreing Policy citează patru foști și actuali oficiali americani și europeni care spun că Putin plănuiește o nouă ofensivă la scară mare în Ucraina, la începutul lui 2023. Scopul principal ar fi să cucerească Odesa și alte orașe de pe coasta de sud-est a Ucrainei, astfel încât să-i taie accesul la Marea Neagră.
  • Întrebat despre scenariul prezentat de FP, Vadim Denisenko, un consilier al Ministerului de Interne din Ucraina, a spus că el personal nu crede că cineva poate să prevadă acum ce se va întâmpla peste 6 luni: „Cred că cei care ne spun ce se va întâmpla peste șase luni arată cu degetul către cer. E ca ai spune că întâlnești un dragon pe Khreshchatyk (principalul bulevard din Kiev, n.red.). Șansele sunt de 50/50. Dar ar fi mai tare să întâlnești un dragon”.
  • Așa-zisul ministru de Externe al Transnistriei, Vitali Ignatiev, spune că regiunea separatistă vrea să ceară alipirea la Rusia.

Sancțiuni

  • Rusia a adăugat Grecia, Danemarca, Slovenia, Slovacia și Croația pe lista „țărilor neprietenoase”. Asta înseamnă că aceste state vor trebui să-și reducă personalul diplomatic în Rusia.
  • UE a anunțat cine sunt cele 48 de persoane și 7 organizații care au fost adăugate pe lista neagră. Printre ele se numără Sberbank, cea mai mare bancă a Rusiei, și clubul de motocicliști Lupii Nopții.
  • Liderul separatist din Donețk, Denis Puşilin, a anunțat că interzice accesul la Google în autoproclamata republică, pe motiv că promovează „terorismul şi violenţa împotriva tuturor ruşilor”.
  • Portul din Rotterdam a anunțat ca nu mai primește nave cu containere care provin sau sunt destinate Rusiei.

Acord pe cereale

  • Un acord pentru deblocarea porturilor ucraineneva a fost semnat astăzi, la Istanbul, după negocierile duse de Erdogan. Surse citate de NY Times spun că Kievul ar fi fost de acord în acest sens să demineze parțial porturile la Marea Neagră.
  • La semnarea acordului a participat ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu, iar din partea Ucrainei ministrul Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov

Ajutoare pentru Ucraina

  • SUA au anunţat, vineri seară, asistenţă de securitate suplimentară pentru Ucraina, în valoare de 270 de milioane de dolari, informează CNN. Asistenţa suplimentară va include sisteme de rachete antiaeriene cu rază medie de acţiune, muniţie, vehicule blindate şi drone tactice.
  • Uniunea Europeană a anunțat vineri că a aprobat un ajutor militar suplimentar de 500 de milioane de euro (510 milioane de dolari) pentru Ucraina.
articolul original.

Rusia recrutează militari cu contract în Transnistria

13 July 2022 at 09:30
image

Rusia a început o campanie de recrutare în rândul cetățenilor ruși din regiunea separatistă Transnistria din Republica Moldova.

Bărbații cu vârste între 19 şi 40 de ani sunt chemați să încheie contracte cu armata rusă.

În mediul online, dar şi în zone aglomerate pe străzi din mai multe orașe sunt distribuite anunțuri prin care organizatorii promit o plată de 30 de mii de ruble, echivalentul a 2.500 de lei.

Recrutorii Federației Ruse menționează că oferă echipament, pachet social şi spațiu de locuit.

Anunțurile de recrutare nu precizează corpul de armată pentru care se fac recrutările și nici nu sunt oferite imediat informații privind posibilele misiuni în care vor fi trimiși noii recruți după instrucție.

articolul original.
  • There are no more articles
❌