ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 29 September 2022Ultimele Stiri

Zelenski a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, în contextul iminenței anexării unor teritorii de către Rusia

29 September 2022 at 15:16
By: -
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru vineri o reuniune de urgență a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, în contextul planului Rusiei de a formaliza anexarea a patru regiuni ucrainene.

"Preşedintele Volodimir Zelenski convoacă o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, care se va desfăşura mâine", a declarat joi după-amiază purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Kiev, Serhiy Nikiforov, citat de agenţia Ukrinform.

La reuniune vor participa comandanţii de rang înalt ai armatei ucrainene, precum şi şefii serviciilor civile de securitate.

Preşedintele Zelenski a condamnat vehement referendumurile "fără valoare" organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a avertizat, conform agenţiei Reuters, că "integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită". "Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură", a ameninţat liderul de la Kiev.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să anunţe formal, vineri, iniţierea procedurilor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

După finalizarea procedurii de incorporare a acestor teritorii, prin votul Parlamentului, Moscova probabil va ameninţa cu o ripostă cu armament strategic în cazul oricărui atac asupra a ceea ce va considera teritoriul rus.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Putin grăbește alipirea provinciilor ucrainene ocupate. Un atac asupra lor va echivala cu un atac asupra Rusiei

24 September 2022 at 19:56
By: -

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, proiectele de lege privind alipirea la Rusia a celor patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse unde sunt în desfăşurare aşa-zise referendumuri ce în viziunea Moscovei ar trebui să constituie baza legală a anexării acestora, transmite Reuters în urma unei relatări a agenţiei TASS, care citează o sursă neprecizată din legislativul rus.

citizencitizen

Informaţia a fost ulterior confirmată şi de agenţia Interfax, în timp ce agenţia RIA Novosti, citând de asemenea o sursă neprecizată, relatează că, în ziua următoare, pe 30 septembrie, preşedintele Vladimir Putin ar urma să se adreseze celor două camere ale parlamentului de la Moscova reunite într-o sesiune extraordinară.

În urma lansării invaziei asupra Ucrainei pe 24 februarie, trupele ruse controlează la ora actuală puţin mai mult de jumătate din regiunile Doneţk şi Zaporojie şi aproape integral regiunile Lugansk şi Herson.

citizencitizen

O contraofensivă a armatei ucrainene ce a eliberat în ultimele săptămâni mii de kilometri pătraţi, mai ales în provincia nord-estică Harkov, a grăbit decizia Rusiei de a organiza aceste aşa-zise referendumuri, evocate lunile trecute de lideri separatişti proruşi din cele patru provincii.

Odată aceste provincii anexate, chiar dacă nicio ţară nu va recunoaşte o asemenea schimbare a graniţelor, în ochii Kremlinului un atac ucrainean asupra lor ar echivala cu un atac asupra Rusiei.

citizencitizen

Preşedintele rus Vladimir Putin o decretat miercuri mobilizarea a 300 de mii de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina. El a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''.

Un oficial din provincia Lugansk a susţinut sâmbătă, în a doua zi a aşa-zisului referendum, că prezenţa la vot este deocamdată de 45,9%, iar în provincia Zaporojie de 35,5%. Votul se va încheia marţi.

articolul original.

Analistul militar Radu Tudor: ‘Putin se află cu spatele la zid și a făcut această amenințare cu arma nucleară. Nimeni nu cred că vrea mii de sicrie pe teritoriul Federația Ruse’

24 September 2022 at 05:15
image

Liderii occidentali ar trebui acum să înțeleagă că este suficient instabil Vladimir Putin încât să folosească o armă nucleară tactică pentru a genera o victorie sângeroasă a Rusiei în Ucraina”, a spus Radu Tudor, analist militar, subliniind că anunțul privind mobilizarea parțială ar putea să însemne şi începutul unor revolte, dar şi stoparea sprijinului popular pentru acest război neprovocat şi brutal din Ucraina.

”Pare că Putin şi clica sa sunt singurii care doresc acest război. Dacă populaţia vrea să plece din ţară, dacă tinerii se tem că vor fi luați de pe stradă de poliţie sau de armată pentru a fi duși pe front, atunci situaţia se poate degrada extrem de periculos.

O bună parte din cetățenii acestei ţări nu doresc să ducă războiul pe care îl poartă Putin în Ucraina şi această ruptură puternică între Putin şi populaţia rusă ar putea fi chiar determinată de anunțul făcut astăzi.

Mobilizarea parțială ar putea să însemne şi începutul unei revolte în mai multe orașe din Federaţia Rusă şi stoparea sprijinului popular pentru acest război neprovocat şi brutal.

Nimeni nu cred că vrea mii de sicrie pe teritoriul Federaţia Ruse. Oricum, nimeni nu reușește să înțeleagă cum cea mai mare ţară din lume să îşi dorească bucățele dintr-un alt stat independent, generând zeci şi sute de mii de morți.

Drept care, cred că Putin se află cu spatele la zid şi a făcut această amenințare cu arma nucleară știind că este ultima lui opțiune de amenințare a Occidentului.

Eu cred că nu va pune niciodată în aplicare acestă amenințare, dar retorica resupune un gen de angajament din partea noastră care să determine o apărare foarte fermă şi eficientă în faţa unei astfel de amenințări nucleare (…)

Putin nu arată şi nu se exprimă ca un om normal. Pare în afara rațiunii. Pare că este dispus să prăbușească propria ţară, Rusia, doar de dragul de a marca niște teritorii invadate şi cucerite în Ucraina.

Liderii occidentali ar trebui acum să înțeleagă că este suficient instabil Vladimir Putin încât să folosească o armă nucleară tactică pentru a genera o victorie sângeroasă a Rusiei în Ucraina „, a explicat Radu Tudor, analist militar, conform antena3.ro

articolul original.

Fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, despre mobilizarea parțială din Rusia: ‘Totul a fost într-un plan bine pregătit. Acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe trebuie fructificat de către Ucraina’

22 September 2022 at 20:51
image

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei,  a declarat că Ucraina trebuie să fructifice acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe ruse, prin dezvoltarea axelor de contraofensivă mai ales în zona Donbasului.

Mobilizarea parțială a fost dictată de necesitatea suplimentării grupării de forțe, suplimentare care apare mai ales prin succesul contraofensivei ucrainene pe axa de est, în zona Harkovului, nord-est, mai ales sud Harkov, și continuarea acțiunilor contraofensive pe axa de sud, pe malul drept al fluviului Nipru – o situație critică din punct de vedere militar care necesită introducerea de noi forțe și singura soluție a fost această mobilizare parțială”, a explicat gen. (r) Virgil Bălăceanu.

În mod sigur, concomitent cu protestele, care nu sunt de mare amploare, dar poate ele se amplifică, sperăm, anti-război, ordine de mobilizare au ajuns la rezerviști.

Totul a fost într-un plan bine pregătit (…). La această dată, sunt convins că cea mai mare măsură a rezerviștilor mobilizați sunt prezenți la unitățile lor, iar cei care nu sunt prezenți suportă consecințele unor pedepse de la 5 la 10 ani, după modificările făcute de dată recentă de Duma de Stat a Federației Ruse”, a continuat expertul.

Va trebui să vedem evoluția activităților de mobilizare parțială și de pregătire a noii grupări de forțe, de introducere a acesteia în războiul de invazie, pentru că asistăm la o modificare nu esențială, dar importantă a raportului de forțe. Acest spațiu de timp până la introducerea noilor forțe trebuie fructificat de către Ucraina, prin dezvoltarea axelor de contraofensivă mai ales în zona Donbasului”, a mai spus el.

De asemenea, intensificarea acțiunilor militare și a luptei de rezistență trebuie să creeze instabilitate astfel încât referendumurile pe care și le-au propus – și Putin a fost de acord să le sprijine –  să nu se poată realiza, pentru că anexarea unor teritorii în mod ilegal ar însemna că rușii unilateral vor declara aceste teritorii ca aparținând Federației Ruse și atunci vor spune orice atac pentru eliberarea acestor regiuni înseamnă un atac asupra integrității teritoriale a Federației Ruse și putem lua în calcul în asemenea condiții folosirea armei nucleare”, a adăugat gen. (r) Virgil Bălăceanu, conform b1tv.ro.

Vezi și:

Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic: ‘Putin se inspiră din discursurile lui Stalin. Se temea să declarare mobilizarea generală tocmai pentru a nu pune arme în mâna populației’

articolul original.

De ce vrea Vladimir Putin să anexeze teritoriile ucrainene acum? Planul de la Kremlin

20 September 2022 at 15:11

Schimbarea de poziție a Kremlinului privind anexarea teritoriilor ucrainene ocupate face parte dintr-un plan mai amplu al președintelui Vladimir Putin, mai multe surse de la Kremlin citate de Meduza afirmând că referendumurile vor avea loc fără nici cea mai mică aparență a legalității.

Marți, autoritățile instalate de ruși în toate teritoriile ocupate din Ucraina au anunțat coordonat că vor organiza referendumurile de unire cu Rusia, mai mulți oficiali importanți de la Moscova printre care și ministrul de Externe Serghei Lavrov și Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate, exprimându-și imediat sprijinul pentru inițiative.

Jurnaliștii de la Meduza au fost cei care au dezvăluit încă din luna iunie, pe baza informațiilor din interiorul Kremlinului, că președintele Vladimir Putin a decis anexarea tuturor teritoriilor ucrainene ocupate, nu doar a regiunilor Donețk și Lugansk pe care le-a folosit drept pretext pentru a invada Ucraina pe 24 februarie.

Tot cei de la Meduza au explicat în luna august dilema cu care se confrunta Vladimir Putin în ceea ce privește anexarea teritoriilor ucrainene: pe de-o parte acesta și-ar fi dorit ca referendumurile să fie organizate după cucerirea întregii regiuni Donețk, pe de cealaltă amânarea încorporării teritoriilor le-ar fi dat de înțeles rușilor că lucrurile nu merg bine în războiul dus împotriva Ucrainei.

Însă sursele din cadrul administrației prezidențiale a lui Putin le-au spus jurnaliștilor de investigație ruși săptămâna trecută că Kremlinul ar fi decis să amâne pe termen „nelimitat” organizarea referendumurilor din cauza pierderii de teritorii în regiunea Harkov din nord-estul Ucrainei.

După contraofensiva care a dus la eliberarea a 6.000 de kilometri pătrați de teritoriu de către armata ucraineană, politologii Kremlinului care au lucrat în regiunile Harkov și Zaporojie au fost rechemați în Rusia, în timp ce pregătirile pentru vot în regiunea Herson au fost reduse.

Cu toate acestea, situația s-a schimbat în doar câteva zile din cauza panicii instalate în rândul separatiștilor pro-ruși și a temerilor Moscovei că forțele sale armate ar putea pierde și mai multe dintre teritoriile pe care le-au ocupat în Ucraina.

Directorul FSB, Alexander Bortnikov, alături de Dmitri Medvedev, șeful Republicii Populare Donețk, Denis Pușilin, și ministrul rus de interne, Vladimir Kolokoltsev (FOTO: Sputnik / Profimedia Images)

Referendumurile nu vor respecta nici măcar o „iluzie” de legitimitate

„Există o mentalitate de a face totul foarte repede”, afirmă una dintre sursele apropiate Kremlinului, mai mulți interlocutori ai celor de la Meduza afirmând totodată că autoritățile ruse nici măcar nu intenționează să creeze o „iluzie a legitimității” în ceea ce privește referendumurile de anexare.

„Va fi important să organizăm un fel de vot și să raportăm rezultatul”, explică una dintre surse. Printre altele, este planificată utilizarea votului electronic ale cărui rezultate sunt mai ușor de manipulat. Putin a oferit un exemplu personal în acest sens, votând electronic din biroul său, la alegerile regionale organizate pe 10 septembrie.

Interlocutorii celor de la Meduza atribuie schimbarea planurilor și pe seama eforturilor de lobby ale așa-numitei partide de război, un grup de oficiali ruși de rang înalt și oficiali de securitate care pledează pentru o escaladare continuă a războiului din Ucraina, cerând printre altele și decretarea mobilizării în masă.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ordonat mobilizarea imediat după izbucnirea războiului, „vulturii” lui Putin spunându-i acestuia acum că acesta este motivul pentru care Ucraina are superioritate numerică pe front.

„Ei l-au influențat pe [Putin acum] – și plecăm, a început urgența”, spune una dintre persoanele alese să se ocupe personal de organizarea referendumurilor în teritoriile ocupate.

Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, alături de Putin (FOTO: Alexei Druzhinin / TASS / Profimedia)

Cine l-ar fi convins pe Vladimir Putin să schimbe planurile privind anexarea teritoriilor ucrainene

Sursele citate de Meduza afirmă că au existat două motive principale pentru schimbarea de poziție a Kremlinului.

Primul ține de temerile exprimate de unii reprezentanți „civili” ai autorităților ruse (inclusiv din administrația prezidențială a lui Putin), care sunt îngrijorați de starea de spirit din teritoriile ocupate după ce frontul din Harkov s-a prăbușit.

În Herson și Zaporojie au existat temeri foarte serioase în rândul populației pro-ruse că Ucraina se va întoarce și îi va pedepsi în timp ce în Donețk și Lugansk separatiștii pro-ruși au fost mai degrabă nemulțumiți de amânarea referendumurilor.

După contraofensiva ucraineană toate aceste temeri s-au amplificat, în timp ce unele noi au apărut în Donețk și Lugansk, unde înainte populația pro-rusă era liniștită.

Doi dintre membrii proeminenți ai partidei de război sunt secretarul general al partidului Rusia Unită al lui Putin, Andrei Turchak, și Dmitri Medvedev. Potrivit surselor Meduza, cei doi și alte persoane din anturajul lor și-au intensificat eforturile de a-l convinge pe Putin să escaladeze războiul, apelând la unii oficiali de securitate.

Un rol important l-ar fi avut Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei, acesta fiind unul dintre puținii lideri militari în care Putin mai are încredere după toate eșecurile înregistrate de forțele sale armate în Ucraina.

Aceștia sunt convinși că Rusia are nevoie de decretarea mobilizării generale pentru a câștiga războiul împotriva Ucrainei – al doilea motiv al „urgenței” cu care s-a decis anexarea teritoriilor ucrainene.

Putin și ministrul Apărării Serghei Șoigu la parada de 9 mai (FOTO: Aleksey Nikolskyi / Sputnik / Profimedia Images)

Kremlinul pregătește mobilizarea în Rusia

În același timp, o întâlnire recentă cu șefi de stat străini l-ar fi convins pe Putin de necesitatea organizării cât mai rapide a referendumurilor fiindcă președintele rus nu intenționează să ofere concesii Ucrainei sau să reducă activitățile forțelor de invazie rusești.

Una dintre sursele celor de la Meduza a explicat că la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai ce a avut loc săptămâna trecută în Uzbekistan, mai mulți șefi de stat, printre care președintele turc Recep Erdogan și liderul kazah Kassym-Jomart Tokayev, i-ar fi spus lui Putin că „războiul trebuie încheiat”.

Potrivit sursei în cauză, Putin a reacționat „foarte conflictual” la aceste solicitări.

Trei dintre sursele Meduza au subliniat că referendumurile sunt menite să oprească înaintarea trupelor ucrainene, care se presupune că „nu vor risca să avanseze pe teritoriul Rusiei”.

Potrivit acestora, dacă însă contraofensiva va continua, autoritățile ruse intenționează să efectueze o mobilizare parțială în Rusia și să introducă legea marțială, măsuri ce vor fi însoțite probabil de remanieri la Kremlin și ministerul Apărării.

Amendamente adoptate marți de parlamentul rus la legea mobilizării militare au fost trecute pe repede înainte tocmai din acest motiv, în aceeași zi în care a fost anunțată decizia de a organiza imediat referendumurile de anexare.

Niciun membru al Dumei de Stat nu s-a declarat împotriva amendamentelor.

Autoritățile de la Moscova au blocat accesarea site-ului de investigații Meduza pe teritoriul Rusiei încă din data de 4 martie, simultan cu interzicerea BBC și Deutsche Welle.

articolul original.

Erdogan spune că Putin vrea să încheie cât mai curând războiul şi trebuie să renunțe inclusiv la Crimeea

20 September 2022 at 12:24
image

Președintele Turciei a declarat într-un interviu că, după întâlnirea din Uzbekistan cu Vladimir Putin, a rămas cu senzația că acesta este dispus să pună cât mai curând capăt războiului și că se va face „un pas important” pentru ca acest lucru să se întâmple.

Publicitate

Aflat la New York, la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, Recep Erdogan a declarat într-un interviu acordat postului american de televiziune PBS că a avut "discuții foarte ample" cu Vladimir Putin săptămâna trecută, în Uzbekistan, relatează BBC.

"Mi-a arătat că este dispus să pună capăt acestei situații cât mai curând posibil. Asta a fost impresia mea, fiindcă modul în care decurg lucrurile acum este destul de problematic; 200 de prizonieri vor fi schimbați printr-un acord între cele două părți. Cred că se va face un pas important în față", a declarat Erdogan, fără să dea detalii despre acordul menționat.

Publicitate

Întrebat dacă Rusiei ar trebui să i se permită să păstreze vreunul din teritoriile cucerite după începerea invaziei, Erdogan a răspuns categoric: "Nu și fără îndoială nu."

"Când vorbim de o înțelegere reciprocă, la asta ne referim. Dacă se va stabili o pace în Ucraina, desigur, returnarea teritoriilor care au fost invadate va deveni cu adevărat importantă. Asta este ceea ce se așteaptă. Asta este ceea ce se dorește. Domnul Putin a făcut anumiți pași. Noi am făcut anumiți pași. Teritoriile care au fost invadate vor fi returnate Ucrainei", a detaliat liderul turc.

Publicitate

Acesta a precizat că Rusia nu trebui să păstreze nici Crimeea, anexată în 2014, menționând că de atunci a tot discutat cu "dragul său prieten" Putin despre returnarea peninsulei "către proprietarii ei de drept", dar de atunci nu s-a făcut niciun pas înainte în această direcție.

Erdogan a mai spus că invazia Rusiei nu poate fi justificată. "Nicio invazie nu poate fi justificată", a subliniat el.

De la începerea răzoiului din Ucraina, președintele Turciei și-a exprimat în mai multe rânduri dorința de a media conflictul dintre Moscova și Kiev. Bazându-se pe o relație cordială cu Vladimir Putin, Erdogan a promovat o poziție "echilibrată" a Turciei, stat membru NATO, opunându-se, în același timp, sancțiunilor occidentale aplicate Rusiei.

Recep Erdogan a ajutat, de asemenea, ONU să medieze reluarea exporturilor de cereale din Ucraina și a anunțat săptămâna trecută că încearcă să organizeze discuții directe pentru încetarea focului.

articolul original.

Zelenski: Ucraina controlează deplin 4.000 de km pătrați de teritoriu recuperat de la invadatorii ruși. Alți 4.000 sunt în curs de stabilizare / Vârstnicii din zonele eliberate își primesc, în sfârșit, pensiile

13 September 2022 at 20:59
image

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat, în discursul său către națiune de marți seară, că țara sa deține controlul deplin asupra a peste 4.000 de kilometri pătrați de teritoriu ocupat până de curând de invadatorii ruși. Alți 4.000 de kilometri pătrați sunt în curs de stabilizare.

Zelenski, cele mai recente date despre contraofensiva ucraineană

„Măsurile de stabilizare au fost finalizate pe o suprafaţă de peste 4.000 de kilometri pătraţi. Efortul continuă şi pe alt teritoriu eliberat, care are aproximativ aceeaşi dimensiune.

Sunt depistaţi ocupanţi şi grupuri de sabotaj, colaboratorii sunt reţinuţi şi securitatea deplină e restabilită. Poliţiştii de frontieră trebuie să protejeze frontiera de stat în teritoriul eliberat”, a declarat Zelenski, mulțumind apoi tuturor soldaților ucraineni care au luptat pentru eliberarea regiunii Harkov.

Mesajul lui Zelenski pentru mai mulți pensionari ucraineni

Președintele a spus apoi că viața în teritoriile eliberate trebuie să revină treptat la normal și a precizat că pensionarii care nu și-au încasat pensiile în ultimele luni din cauza ocupației își vor primi banii.

„De exemplu, în Balakliya, în Hrakove, a început plata pensiilor pe cinci luni, perioada în care nu am putut face plăţile din cauza ocupaţiei. Toţi pensionarii ucraineni din teritoriul eliberat îşi vor primi banii! Ucraina îşi îndeplineşte obligaţiile faţă de cetățeni!”, a afirmat liderul de la Kiev.

Volodimir Zelenski a mai declarat că a vorbit cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, căreia i-a mulțumit pentru sprijinul suplimentar de 1,4 miliarde de dolari. Cei doi au discutat și despre un nou program de cooperare.

articolul original.

Armata ucraineană înregistrează noi succese

13 September 2022 at 10:29

Ucraina a anunţat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi că a eliberat într-o lună echivalentul unui teritoriu care are de şapte ori suprafaţa Kievului de sub controlul armatei ruse, care a răspuns bombardând unele zone recucerite de forţele ucrainene, relatează AFP, preluată de Agerpres.

Armata ucraineană a anunţat mai întâi o contraofensivă în sud, după care, săptămâna trecută, a realizat un avans fulgerător în regiunea Harkov din nord-est.

În est, „eliberarea localităţilor de invadatorii ruşi continuă în regiunile Harkov şi Doneţk”, a susţinut armata ucraineană.

For the sake of protecting Freedom, it traveled half the world, from the 🇦🇺 to the 🇺🇦. 19,300 km across the Indian Ocean.
Sept2022.Thanks to "Bushmaster" #UAarmy came to the Oskil river & continue to liberate Kharkiv region.
Thank you to @RichardMarlesMP @AmbVasyl & all 🇦🇺 people pic.twitter.com/UnI0cSbAUu

— Oleksii Reznikov (@oleksiireznikov)
September 11, 2022

Ministrul Apărării ucrainene, Oleksii Reznikov, a făcut recent o vizită în Australia, țară care a ajutat Ucraina

Iar în regiunea Herson (sud), ea a revendicat recucerirea a 500 de kilometri pătraţi în două săptămâni, prima sa estimare în cifre a avansului din sud.

În total, „de la începutul lunii septembrie, soldaţii noştri au eliberat deja 6.000 de kilometri pătraţi de teritoriu ucrainean în est şi sud şi continuăm să avansăm”, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski luni seară într-un video online. Kievul nu revendica duminică decât 3.000 de kilometri pătraţi „eliberaţi”.

Armata ucraineană a transmis luni că, pe întreg frontul, a „reuşit să alunge inamicul din peste 20 de localităţi” în 24 de ore, adăugând că „trupele ruse îşi abandonează poziţiile în grabă şi fug”.

În cursul serii, şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, Andrii Iermak, a publicat un video în care o voce din off explică: „Brigada a 14-a mecanizată separată a ajuns la frontiera regiunii Harkov cu Rusia. Aici este satul Ternova”, situat la cinci kilometri de graniţa rusă.

„Este prea devreme pentru a spune unde ne vor duce toate acestea”, a reacţionat şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, în timpul unei vizite în Mexic.

„Suntem în primele zile (ale contraofensivei – n.r.), prin urmare consider că nu ar fi bine să anticipăm exact unde ne vor duce toate acestea”, a adăugat el.

Tot în regiunea Harkov, parchetul ucrainean a anunţat luni descoperirea a patru cadavre de civili cu „urme de tortură” în satul Zaliznicinoie, recent eliberat. „Conform versiunii preliminare a anchetei, victimele au fost ucise de militari ruşi în timpul ocupaţiei satului”, a precizat parchetul. Forţele ruse au fost acuzate de abuzuri repetate în Ucraina.

Duminică, forţele ucrainene au intrat în Izium, în nord-est, localitate care număra 50.000 de locuitori înainte de război şi care a devenit un punct-cheie pentru logistica şi alimentarea trupelor ruse.

Pierderea acestui oraş ar putea contracara serios ambiţiile militare ale Moscovei în estul Ucrainei, consideră experţi militari.

„Ucraina a aplicat o înfrângere operaţională majoră Rusiei preluând aproape în totalitate regiunea Harkov (…), însă contraofensiva actuală nu va pune capăt războiului”, a atenţionat totuşi ISW (Institute for the Study of War – Institutul pentru Studierea Războiului).

„Soldaţii ucraineni au recâştigat astfel teren în regiunea Lugansk”, unde separatiştii proruşi au proclamat în 2014, la fel ca în regiunea vecină Doneţk, o „republică”, a adăugat acest centru de reflecţie american.

Autorităţile de ocupaţie din regiunea Harkov au spus că au plecat în provincia Belgorod, în Rusia, în apropiere de frontieră, oficial pentru a ajuta la gestionarea afluxului de refugiaţi, conform agenţiilor ruse de presă.

„În regiunea Harkov (…), forţele ruse şi-au abandonat în mare parte câştigurile (teritoriale) în faţa ucrainenilor şi s-au retras. Spre nord şi est, majoritatea acestor forţe s-au întors în Rusia”, a explicat pentru AFP un înalt oficial militar american, sub acoperirea anonimatului.

„Ucrainenii desfăşoară operaţiuni care îi obligă pe ruşi să decidă pe câmpul de luptă unde îşi vor direcţiona resursele şi în ce fel”, a rezumat el. Şi, date fiind dificultăţile ruşilor „pe planul aprovizionării şi logisticii, dar şi în ceea ce priveşte comandamentul (…), este o problemă foarte mare de rezolvat” pentru ei, a adăugat sursa citată.

Moscova a afirmat luni că a bombardat zone recuperate de Ucraina nu departe de Harkov, în sectoarele Kupiansk şi Izium.

Statul Major al armatei ucrainene a numărat la rândul său circa 40 de atacuri ruse în timpul zilei „asupra unor instalaţii militare şi civile ucrainene” şi a semnalat pagube la multiple “infrastructuri esenţiale în oraşe ucrainene paşnice”, printre Harkov, Zoporojie, Sloviansk şi Kramatorsk.

Ofensiva rusă declanşată la 24 februarie va continua „până când vor fi îndeplinite obiectivele”, a transmis luni Kremlinul, conform căruia nu există în prezent „perspective de negocieri” între Moscova şi Kiev. 

Blinken: Este prea devreme

Secretarul de Stat american Antony Blinken consideră că este „prea devreme” pentru a se anticipa rezultatul contra-ofensivei armatei ucrainene în nord-estul Ucrainei împotriva armatei ruse, relatează AFP.

„Este prea devreme să spunem exact unde ne vor conduce toate astea”, a declarat şeful diplomaţiei americani luni, într-o conferinţă de presă la Ciudad de Mexico.

„Suntem în primele zile (ale contra-ofensivei), deci cred că nu ar fi bine să prezicem unde ne vor conduce toate astea. Ruşii menţin forţe foarte semnificative în Ucraina, dar şi echipament şi muniţie. Însă este clar că avem progrese semnificative ale ucrainenilor mai ales în nord-est. Acesta este rezultatul susţinerii pe care noi am furnizat-o, dar mai întâi şi în primul rând este rezultatul extraordinarului curaj şi rezistenţei forţelor armate ucrainene şi poporului ucrainean. Ucrainenii se bat pentru patria lor şi pentru viitorul lor şi nu ruşii. Noi vom continua să facem ceea ce este necesar” în susţinerea Ucrainei, a anunţat secretarul de Stat american.

articolul original.

Ucraina își recucerește teritoriile ocupate de ruși

9 September 2022 at 21:04
image

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat vineri că forţele Kievului au recucerit 30 de localităţi de la trupele ruse în nord-estul ţării, unde Moscova a trimis întăriri pentru a face faţă acestei ofensive, notează AFP, citată de Agerpres. Președintele ucrainean anunțase joi, 8 septembrie, că armata sa a cucerit peste 1000 de kilometri pătrați aflați sub ocupația invadatorilor ruși.

„Până în prezent, forţele armate ucrainene au eliberat şi preluat controlul a peste 30 de localităţi din regiunea Harkov”, la frontiera cu Rusia, a spus Volodimir Zelenski în discursul său video de seară difuzat pe reţelele de socializare.

În pofida câştigurilor teritoriale ale forţelor ucrainene, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov, i-a îndemnat pe locuitorii plecaţi să nu se întoarcă, din cauza lipsei curentului electric şi gazelor în satele recucerite de la ruşi.

La rândul lor, media ruse au raportat desfăşurarea de întăriri în această direcţie, difuzând videoclipuri în care vehicule blindate, obuziere şi camioane circulă în număr mare pe drumuri negeolocalizate. Moscova nu a făcut niciun comentariu cu privire la această desfăşurare, mulţumindu-se să enumere, ca în fiecare zi, pierderile grele pe care armata rusă le-ar fi provocat ucrainenilor.

Semn al înaintării ucrainene, autorităţile pro-ruse din teritoriile ocupate în regiune au anunţat vineri că evacuează locuitorii în alte zone aflate sub controlul Moscovei sau în Rusia.

articolul original.

Ucraina are șanse mari să recupereze teritoriul ocupat de Rusia, anunţă Pentagonul

30 August 2022 at 12:01
image

Oficialii din Departamentul Apărării din SUA au ajuns la concluzia că Ucraina are mari șanse de a-și recupera teritoriul ocupat de trupele ruse de la începutul începutul invaziei. Trupele Kievului au reușit să distrugă majoritatea podurilor peste Nipru cu ajutorul sistemelor HIMARS. Acestea sunt esențiale pentru aprovizionarea trupelor aflate pe malul vestic al râului, notează Politico.

Distrugerea podurilor face parte din operațiunea Kievului de pregătire a câmpului de luptă pentru contraofensivă, au declarat oficialii, menționând că forțele ucrainene atacă și logistica, posturile de comandă și aerodromurile înainte de operațiune. Scopul acestei faze a contraofensivei este de a opri forțele ruse la râu și de a le forța să predea orașul Herson, au explicat aceștia. În acest moment, traversarea râului ar fi „foarte greu de făcut”, au mai adăugat oficialii.

Oficialii de la Kiev au anunțat luni operațiunea de eliberare a teritoriilor ocupate de ruși în sudul țării. Acest lucru vine în urma unor săptămâni de contraatacuri asupra orașelor din regiunea Herson. Forțele armate ale Ucrainei au susținut că au încălcat „prima linie de apărare” a Rusiei în apropiere de orașul Herson. SUA sprijină contraofensiva cu informații despre câmpul de luptă de la sateliți. Oferă sfaturi despre cum pot fi folosite cel mai bine sistemele de arme, a declarat unul dintre oficiali.

Sistemele HIMARS oferă un avantaj strategic Ucrainei

John Kirby, purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al SUA, nu a confirmat că contraofensiva a început. A preferat să le spună jurnaliștilor să le pună întrebări pe această temă oficialilor din forțele armate ucrainene. Dar el a subliniat că Kievul a efectuat o contraofensivă „localizată” de săptămâni.

Sistemul HIMARS, împreună cu rachete ghidate de precizie, au permis Ucrainei să lovească în spatele liniilor rusești și a împins Moscova în poziții defensive, a spus Kirby. Conflictul a oferit SUA ocazia rară de a evalua capacitatea HIMARS și cea a apărării ruse în acțiune, a declarat unul dintre oficiali. Americanii sunt „puțin surprinși” de cât de bine funcționează sistemul și de cât de slabe au fost capacitățile defensive rusești împotriva atacurilor.

Sursa: Observator

articolul original.
  • There are no more articles
❌