ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Se complică situația la nivel internațional! Țările UE își vor crește bugetele militare cu până la 70 de miliarde de euro până în 2025

15 November 2022 at 14:45
image

Războiul complică situația bugetară a țărilor europene! Membrii UE urmează să crească bugetele militare cu până la 70 de miliarde de euro (72,2 miliarde de dolari) până în 2025, dar lipsa cooperării în cadrul proiectelor şi achiziţiile din afara blocului riscă să submineze eforturile de a crea forţe coerente, semnalează marţi Agenţia Europeană de Apărare, citată de Reuters.

Agenţia a identificat mai multe lacune critice pe care ţările UE ar trebui să se străduiască să le acopere, cum ar fi transportul aerian pe distanţe lungi, portavioanele şi navele-cisternă pentru aprovizionarea cu combustibil a navelor de război şi a sistemelor de apărare aeriană de ultimă generaţie.

„Planificarea apărării continuă să se facă mai ales în mod izolat şi (…) statele membre (UE) nu sunt convinse de proiectele de cooperare europeană”, notează agenţia marţi în raportul său anual pentru reuniunea miniştrilor apărării din cadrul blocului, ce are loc la Bruxelles.

Şeful politicii externe a UE Josep Borrell, care prezidează şi AEA, a declarat că singura modalitate de a asigura că Europa dispune de forţe capabile să răspundă la orice criză este cooperarea în domeniul apărării împreună cu creşterea cheltuielilor.

Multe ţări preferă achiziţiile individuale de arme şi echipamente de la furnizori din afara UE, mai degrabă decât să-şi investească banii în proiecte europene, care sunt văzute ca fiind mai lungi şi mai complexe, a explicat AEA.

Potrivit agenţiei, doar 18% din toate investiţiile în programele de apărare au implicat cooperarea între ţările UE.

Cheltuielile pentru apărare în bloc au crescut cu 6%, până la 214 miliarde de euro în 2021, a relevat agenţia, estimând o nouă creştere de până la 70 de miliarde de euro până în 2025, în timp ce multe ţări îşi propun să cheltuiască mai mult pentru apărare după invazia Ucrainei de către Rusia în februarie.

Cifrele includ doar o parte din angajamentul Germaniei de a cheltui 100 de miliarde de euro în plus pentru Bundeswehr, potrivit AEA, deoarece nu este clar când vor veni banii.

Creată în 2004, principala sarcină a AEA este de a sprijini şi facilita cooperarea în domeniul apărării în Europa, conform agerpres.ro.

articolul original.

Recep Erdogan: ‘Dacă republicanii își revendică cele câteva locuri de care au nevoie în Senat, lucrurile vor fi mult mai ușoare pentru noi’

12 November 2022 at 19:48
image

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a afirmat că eforturile Turciei de a finaliza achiziţia de avioane F-16 ar fi „mult mai uşoare” dacă republicanii ar ajunge să controleze Senatul american.

Turcia, ţară membră NATO, solicitase în octombrie să cumpere 40 de avioane de luptă Lockheed Martin Corp F-16 şi aproape 80 de kituri de modernizare pentru avioanele sale de război pe care le are în dotare, iar discuţiile tehnice continuă între cele două părţi, potrivit Reuters.

Congresul SUA este cel care aprobă orice vânzare finală, ceea ce reprezintă un obstacol pentru Ankara, având în vedere legăturile diplomatice uneori tensionate între cele două ţări, precum şi scepticismul unor parlamentari americani.

Speranţa mea este ca următoarea lună să fie plină de veşti bune şi să progresăm într-o direcţie foarte pozitivă în ceea ce priveşte problema F-16„, a declarat Erdogan, citat de agenţia de stat Anadolu şi de alte media, în timpul unui zbor din Uzbekistan.

Dacă republicanii îşi revendică cele câteva locuri de care au nevoie în Senat, lucrurile vor fi mult mai uşoare pentru noi„, a apreciat preşedintele turc.

Victoria senatorului democrat în exerciţiu Mark Kelly vineri în Arizona îi plasează pe democraţi la un loc distanţă pentru victoria în Senat, după alegerile de marţi, în prezent aşteptându-se rezultatele decisive din două state, Nevada şi Georgia.

În timp ce achiziţia de F-16 de către Turcia are susţinători şi oponenţi în ambele partide, Bob Menendez, preşedintele democrat al Comisiei din Senat pentru relaţii externe, ar putea constitui o piedică, având în vedere criticile sale repetate la adresa situaţiei drepturilor omului din Turcia sub Erdogan.

Erdogan a declarat în septembrie că a primit un feedback „pozitiv” de la doi senatori americani cu care s-a întâlnit la New York. Un purtător de cuvânt al lui Erdogan a declarat recent că achiziţia ar putea fi finalizată până la începutul anului viitor, conform agerpres.ro.

articolul original.

Analistul militar Ion Petrescu: ‘Este o victorie a diplomației române faptul că reuniunea miniștrilor de Externe din NATO se organizează în capitala țării noastre’

27 October 2022 at 19:49
image

Colonelul (r) Ion Petrescu, expert și analist militar, a vorbit despre reuniunea formală de la București a miniștrilor de Externe din țările membre NATO. 

Așa cum s-a precizat de la sediul NATO, în zilele de 29 și 30 noiembrie 2022, la București, la Palatul Parlamentului României, va avea loc o ședință a Consiliului Atlanticului de Nord / C.A.N., la nivelul miniștrilor de externe, care va fi prezidată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Sigur că, în conformitate cu tradiția existentă, conferința de presă preministerială a secretarului general va avea loc la sediul NATO de la Bruxelles, cu o săptămână înainte de reuniunea anunțată a C.A.N., din capitala României.

La ședința de la București, șefii diplomațiilor din țările membre ale comunității transatlantice vor evalua cum se concretizează deciziile luate la Summitul NATO, de la Madrid, din iunie.

Printre obiectivele reuniunii miniștrilor aliați de externe se află și discutarea măsurilor, în curs de materializare, privind consolidarea poziției de descurajare și apărare a NATO și creșterea prezenței aliate pe uscat, pe mare și în aer, așa cum s-a convenit la Madrid.

Este o victorie a diplomației române faptul că această reuniune se organizează în capitala țării noastre.

Asta deoarece așa vor fi abordate concret nu numai evoluțiile din Marea Baltică, ci și situația concretă din Marea Neagră, unde partea sudică este controlată de Forțele Navale ale Turciei, partea nordică este patrulată de nave ale marinei militare ruse, navele militare ucrainene, câte au mai rămas, sunt în spatele unui cordon de mine, Georgia nu are forțe navale, iar România și Bulgaria, ca state membre ale Alianței Nord-Atlantice se limitează – cu actualele dotări ale forțelor lor navale, nu pe măsura provocărilor militare din zonă – doar la paza și supravegherea apelor maritime naționale”, a precizat Ion Petrescu.

Totodată, Ion Petrescu a mai spus că că prezența militară sporită a Statelor Unite în arealul european al NATO folosește întăririi defensivei aliaților din Europa, dar și unei tot mai vizibile acțiuni disuasive, care este menită a diminua pericolul unei noi surprize strategice răsăritene.

Indiscutabil este faptul că prezența militară sporită a Statelor Unite în arealul european al NATO folosește întăririi defensivei aliaților de pe bătrânul nostru continent, dar și unei tot mai vizibile acțiuni disuasive, care este menită a diminua pericolul unei noi surprize strategice răsăritene.

Iluziile imperiale ale Moscovei pot păcăli pe termen scurt și mediu opinia publică rusă, cu extinderea teritorială a Federației Ruse, dar nici criza energetică, nici amenințările nucleare nu vor genera fisuri în unitatea pragmatică a statelor componente ale NATO, căreia i se vor alătura curând Finlanda și Suedia, cu forțe militare moderne, ce vor aduce un plus de securitate comunității euro-atlantice.

Sigur că la București, în anul 2008, în alte condiții geopolitice decât azi, NATO a decis încurajarea Ucrainei de a continua eforturile pentru îndeplinirea condițiilor de intrare în Alianță, numai că – dacă aceste standarde nu se vor schimba peste noapte – prima dintre acestea este încheierea actualului conflict militar ucraineano-rus, derulat pe Frontul de Est, cu o pace garantată de statele care au capacități majore – diplomatice, politice, economice și militare – de a preveni, descuraja și stopa orice viitoare nouă tentativă de redesenare manu militari a frontierelor dintre republicile post-sovietice aflate în Europa de Est.

Nu se poate intra în NATO aducând războiul în casa aliaților”, a spus Ion Petrescu.

În final, analistul a spus că la ședința Consiliului Atlanticului de Nord, care va avea loc la București, se va discuta despre ajutoarele esențiale de până acum, ale diferitelor state aliate, pentru Ucraina, dar și despre acelea care ar fi dezirabile în viitor.

De altfel, la ședința Consiliului Atlanticului de Nord, care va avea loc la București, va rosti o alocuțiune aparte Antony John Blinken, care conduce Departamentul de Stat al SUA, iar miniștrii vor trece în revistă nu numai ajutoarele esențiale de până acum, ale diferitelor state aliate, pentru Ucraina, ci și pe acelea care ar fi dezirabile în viitor.

Cu titlu de inventar, Statele Unite mențin conexiuni minimale cu Federația Rusă, pe linia serviciilor secrete și prin aceea existentă  între Pentagon și Ministerul rus al Apărării, dar ar putea lua în calcul nu numai înființarea, la Casa Albă, a unei comunități de experți în evoluția spațiului rusesc, ci și schițarea inevitabilă a concesiilor reciproce, pe care viitoarele negocieri de pace le-ar putea aborda, astfel ca într-un viitor greu de anticipat acum să se ajungă și la un modus vivendi, în relațiile bilaterale ucraineano-ruse”, a conchis analistul, conform PSNews.ro.

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘România devine o bază de plecare pentru Războiul NATO cu Armata rusă. Klaus Iohannis a acceptat ca România să fie bază de plecare pentru atacarea Rusiei’

24 October 2022 at 06:15
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu este de părere că ”România devine o bază de plecare pentru Războiul NATO cu Armata rusă alături de armata ucraineană. Ca și în iunie 1941, din România se poate trece rapid granița în Ucraina pentru a lua poziție de luptă alături de armata ucraineană. Klaus Iohannis a acceptat ca România să fie bază de plecare pentru atacarea Rusiei.”

Mi-am intitulat Jurnalul meu video de duminică, 23 octombrie 2022:
NATO trimite tot mai multe trupe și armament în România, pentru că de aici va fi atacată Rusia?

Unii telespectatori s-au întrebat de ce n-ar fi atacată Rusia de pe teritoriul polonez sau al țărilor baltice?
De ce de pe teritoriul României?

Răspund:
Pentru că va fi vorba de o alăturare a trupelor NATO la trupele ucrainene care vor să recucerească Donbasul și Crimeea.
Se va spune că NATO nu atacă Rusia, pentru că teritoriile respective nu sînt rusești.

În ultima vreme, pe fondul escaladării Războiului din Ucraina (lovirea de către Rusia a infrastructurii energetice a Ucrainei a reaprins emoția populară față de agresiunea Rusiei) se discută această variantă, socotită și ca un mijloc de a încheia Războiul prin înfrîngerea Rusiei.

Pe 21 octombrie 2022, postul Tv CBC a difuzat sub titlul The US Armyʼs 101sf Airbone is practicing for war with Russia just miles from Ukraineʼs border materialul realizat de o echipă de reporteri de la o simulare de război cu Federația Rusă a Diviziei 101 aeropurtată, venită în România. Reportajul are elemente mai mult decît semnificative:

  1. Exercițiul a fost unul de luptă și nu de antrenament, cu muniție de război, și a fost un fel de repetiție pentru un asalt aerian asupra trupelor rusești din Ucraina și nu o repetiție a apărării României în caz de atac din partea Rusiei.
  2. Unitatea americană e de atac și nu de apărare.

Presa noastră, devenită din ordine superioare presă de război, în genul celei care a contribuit la Războiul sfînt al lui Ion Antonescu, a publicitat pe larg această știre.
Toate respirînd mândria că țara noastră găzduiește nu un grup de medici americani veniți să facă operații dificile, ci un grup de militari, veniți să tragă cu pușca.

Duminică seara, o nouă știre, publicată cu urale de presa noastră:
Primul convoi cu tehnică militară franceză ajunge în România. Entuziasmul cu care sînt primite tancurile franceze, salutate și de Klaus Iohannis pe Twitter, se apropie de cel cu care națiunea a primit camioanele cu vaccinul Ursulei de la Bruxelles.

Spre România se îndreaptă trupe NATO: oameni, avioane, tancuri, echipamente Radar.

Spre Ungaria lui Victor Orban se îndreaptă investiții străine. Nu e săptămînă în care ungurii să nu inaugureze combinate, terminale feroviare de ultimul răcnet, șosele, chiar și porturi, e drept la marea altora. Terminalul feroviar de la Fenyestlitke uimește prin modernitatea sa. Guvernul ungar finanțează portul maritim de la Trieste. La Budapesta vin manageri de mari firme occidentale pentru a găsi terenul unor investiții uriașe. La București vin și iar vin lideri occidentali pentru a-și vizita trupele sau pentru a anunța un nou lot de trupe și armament. Nici unul nu vorbește de investiții în țara noastră. Cu nici unul nu s-a inaugurat o investiție în ultima vreme.

Pe teritoriul României se află din belșug trupe și armament din aproape toate statele NATO. Ucraina a devenit un uriaș tîrg de arme unde marii producători de armament își etalează și mai ales își prezintă exersînd (cu prețul a mii de morții și răniți ucraineni) ultimele producții. Volodîmîr Zelenski cere zi de zi arme, noi arme. Liderii ucraineni îndeamnă deschis pe occidentali să-și experimenteze armele noi, pînă acum expuse doar la expoziții internaționale sau abia ieșite din producție, pe seama ucrainenilor, deveniți nu atît carne de tun, cît mai ales carne de publicitate a armamentului din toată lumea. Liderii occidentali expediază arme în Ucraina nu de dragul ucrainenilor, ci pentru că marii producători de armament fac presiuni asupra lor să trimită arme produse pe plan local, pentru a le putea face publicitate.

La București, Klaus Iohannis cere noi și noi trupe străine, noi și noi arme. Și liderii occidentali se grăbesc să trimită, presați și de lobyul militar, care vede în aceste deplasări un moment de publicitate gratuită. Pentru a face publicitate la tancurile Leclerc Franța ar fi avut nevoie de sume imense plătite presei noastre și presei internaționale. Știrile date de toate televiziunile românești, angajate în Războiul Sfînt al Presei, fac publicitate pe gratis ultimilor tipuri de arme. Pe gratis le face publicitate și Klaus Iohannis. Ați văzut venind la București investitori străini? Ați văzut vreun lider occidental venit în România pentru a vorbi și despre altceva decît despre trupele și armele pe care urmează să le trimită. La fiecare astfel de Declarație Klaus Iohannis rînjește satisfăcut. România merge înainte sub conducerea sa pe drumul transformării într-o bază militară străină de proporțiile unei țări. Niciodată în istoria noastră modernă n-am primit pe teritoriul național atîtea trupe și atîta armament străin ca în ultima vreme.

De la începutul Războiului, Klaus Iohannis, cu complicitatea PSD, gata să-și vîndă și mama numai pentru a putea împărți și el din Prada numită România, susține că năvala trupelor străine în România ține de întărirea Flancului estic al NATO pentru apărarea în fața rușilor.

Doar atît?
Răspunsul ni-l dă o scenă din Delirul lui Marin Preda. Cu geniul său de a surprinde neliniștea colectivă, marele satiric dezvăluie, prin Achim, semnele că România se pregătea de ceva în primele luni ale lui 1941:

„Achim ştia că din moment ce eşti dat la trenuri, trenuri vezi. Nu lua seama la ele. Le întîlnea în gări, se încrucişa cu ele pe cîmpii şi prin munţi pe unde linia era dublă, unele lungi, nesfîrşite, de marfă, dar a dracului marfă, bălţată, îndreptată în sus cu ţevi care nu puteau fi acoperite: trenuri antiaeriene. Dar şi tunuri cu ţeava scurtă şi groasă. Şi parcă tancurile nu erau şi ele o marfă? Unde mama dracului erau duse? Îl vezi că merge încolo, spre Bucureşti, dar parcă poţi să spui că aia e destinaţia?”

Care era destinația?
Bulgaria, unde Germania susținea că pregătește Operațiunea Marița:

„O armată uriaşă de aproape 700 000 de oameni fu adusă şi masată la noi în România, acele trenuri cu trupe pe care avea să le vadă în februarie Achim Moromete trecînd necontenit spre sud… Treceau în Bulgaria, care, asemeni nouă, acceptase la 8 februarie 1941 ca această masă formidabilă de oameni înarmaţi pînă în dinţi să treacă peste teritoriul ei şi printr-un nou Dunquerque, de astă dată neşovăitor, englezii să fie nimiciţi şi aruncaţi în mare.”

Istoricii arată că Operațiunea Marița a fost un pretext de a aduce în România forțe germane pregătite de atacarea Rusiei. O parte au trecut în Bulgaria. Alta a rămas la noi. Operațiunea Barbarossa era pregătită pentru mai 1941. A fost întîrziată de atacarea Iugoslaviei. În prima parte a lui 1941 funcționa încă Pactul Ribbentrop Molotov. Nemții nu putea să pregătească pe față Războiul cu Uniunea Sovietică. Mareșalul Antonescu, deja înțeles cu Hitler pentru participarea României la Campania din Est, a acceptat venirea în țara noastră a Armatei Germane. În februarie 1941 în România erau aproape 400 000 de militari germani. Mulți s-au întrebat de ce a apelat Hitler la români despre care avea o părere proastă. Dincolo de petrolul de pe Valea Prahovei a contat – și nu puțin – posibilitatea de a declanșa atacul de pe teritoriul României care avea o graniță însemnată cu Uniunea Sovietică.

Klaus Iohannis ne vorbește zi și noapte de apărarea flancului estic în cazul unui atac din partea Federației Ruse.
Pe seama acestei apărări pune el venirea în România a trupelor străine într-o proporție pe care țara n-a cunoscut-o de la plecarea trupelor sovietice.
În realitate, așa cum s-a văzut și din reportajul CBC, grămădirea de trupă și armament NATO vizează trecerea în Ucraina și atacarea rușilor pentru a fi aruncați în mare.
România devine o bază de plecare pentru Războiul NATO cu Armata rusă alături de armata ucraineană.

Ca și în iunie 1941, din România se poate trece rapid granița în Ucraina pentru a lua poziție de luptă alături de armata ucraineană.

Klaus Iohannis a acceptat ca România să fie bază de plecare pentru atacarea Rusiei.
Dintre toți liderii NATO e cel mai agresiv în atacarea Rusiei.
La ordinele sale Sistemul a impus presei o poziție antirusească pe care nici măcar presa Războiului sfînt n-a atins-o.

Românii vor fi alături de trupele ucrainene?
E o întrebare inutilă:
Ce nu face Klaus Iohannis ca să devină secretar general NATO?”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.
  • There are no more articles
❌