ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 8 August 2022Ultimele Stiri

Un oficial chinez a justificat revendicarea Taiwanului prin numărul mare de restaurante chinezeşti

8 August 2022 at 13:57
image

O purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Hua Chunying, a fost luni ţinta unei avalanşe de ironii online, după ce a postat pe Twitter un mesaj în care justifică apartenenţa Taiwanului la China prin numărul de restaurante chinezeşti de pe insulă, relatează AFP, citat de News.ro.

”Baidu Maps (una dintre principalele aplicaţii de gen din China) arată că la Taipei există 38 de restaurante (care propun feluri din provincia chineză) Shandong şi 67 de restaurante de tăiţei (din provincia) Shanxi”, a scris Hua Chunying duminică pe Twitter – o reţea de socializare blocată în China.

”Papilele (gustative) nu mint: #Taïwanul a făcut întotdeauna parte din China. Copilul de mult pierdut va ajunge înapoi acasă”, sublinia în engleză purtătoarea de cuvânt, foarte cunoscută marelui public chinez.

China consideră Taiwanul – o insulă cu aproximativ 23 de milioane de locuitori – drept una dintre provinciile sale, pe care nu a reuşit să reunifice cu restul teritoriului de la sfârşitul Războiului Civil chinez (1949).

Afirmaţia, ironizată pe internet

Argumentul lui Hua Chunying cu privire la suveranitatea Chinei în Taiwan îi face să râdă pe mulţi navigatori străini pe Internet.

”Sunt peste 100 de restaurante de (tăiţei) ramen la Taipei, deci Taiwanul face parte clar din Japonia”, scrie pe Twitter unul dintr ei, răspunzându-i purtătoarei de cuvânt.

”Google Maps arată că sunt 17 McDonald’s, 18 KFC, 19 Burger King şi 19 Starbucks la Beijing. Papilele nu mint. #China a făcut întotdeauna parte din America”, scrie ironic altul, reluând formularea lui Hua Chunying.

Hua Chunying, cunoscută prin declaraţiile sale – uneori aprige şi nu întotdeauna diplomatice -, este foarte activă pe Twitter.

La fel ca ea, numeroşi diplomaţi chinezi au luat reţeaua de socializare cu asalt, în ultimii ani, pentru a apăra, uneori cu vehemenţă şi controversă, poziţia Guvernului chinez.

Una dintre figurile acestei generaţii de diplomaţi fără complexe este Zhao Lijian, alt purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

La începutul pandemiei covid-19, Zhao Lijian a provocat o polemică aprinsă după ce a sugerat că atleţi militari americani ar fi putut să aducă boala covid-19 în China în timpul unei competiţii sportive.

articolul original.

Din ce motive, invazia Taiwanului ar fi mai complicată decât cea ucraineană?

8 August 2022 at 10:17
Foto: voanews.com

Tensiunea din ce în ce mai mare din jurul Taiwanului poate fi comparată, păstrând proporțiile cuvenite, cu conflictul care a izbucnit în Ucraina? Nu tocmai: geografia fizică, politicile de înarmare și nivelul așteptat de agresiune fac o diferență destul de clară între cele două situații.

În contextul politico-geografic, în primul rând, Taiwanul, cunoscut cândva sub numele său spaniol de Formosa, este o insulă care se întinde pe o suprafață de 36.000 km pătrați şi găzduiește o populație la fel de mare precum cea din întreaga Italie de Nord (23 de milioane). Și este important de menţionat că are o altitudine medie de 1.150 de metri deasupra nivelului mării, arată o analiză realizată de David Rossi pentru ilfattoquotidiano.it

În realitate, există doar două zone plate: cea mai mare fiind pe latura vestică, cu fața către Republica Populară Chineză (RPC), care porneşte din capitala Taipei până aproape de extremitatea sudică a insulei, pe o lungime de aproximativ 450 de kilometri, o adâncime medie mai mică de 30, iar cealaltă, care se află pe latura de nord-est, este localizată în ”hsien”-ul (județul, provincia) Yilan, având 30 de km de vedere la mare.

În contextul natural, este clar că fosta Formosa spaniolă este o adevărată fortăreaţă naturală. Cu atât mai mult cu cât pe toată latura vestică adâncimea apelor marine fluctuează între 50 și 100 de metri, cu o medie de 70. Apa este atât de mică încât raţa nu poate pluti, sau mai bine zis: marea este prea puțin adâncă pentru submarinele chineze și nu ar putea fi folosită niciodată pentru o maxi-aterizare pe coastă.

Cu toate acestea, aceste ape de mică adâncime oferă taiwanezilor condițiile perfecte pentru a amplasa mii de mine în scop defensiv: cu siguranță, operațiunea nu se poate desfășura pe timp de pace pentru a nu deteriora afacerile, dar în caz de amenințare, este ușor de realizat pentru o țară care la începutul anului 2022, chiar înainte de războiul din Ucraina, și-a mărit bugetul militar cu alte 8,6 miliarde de dolari. Ca să se înțeleagă, în Italia multe persoane s-au scandalizat la anunțul Germaniei de a investi dintr-odată 2 miliarde de euro în arme.

Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică

În contextul apărării, mai trebuie să adăugăm şi că Taipeiul nu s-a bazat doar pe beneficiile oferite de geografia fizică, ci a construit și fortificații pe coaste, în special în zona de sud-vest, și a plasat baze navale și aeriene alături de aproape toate porturile și aeroporturile comerciale cele mai sensibile, asta în cazul în care RPC ar încearca o invazie.

Cu siguranță că prin comparaţie, Ucraina este de aproape șaptesprezece ori mai mare, dar este inima stepei europene, adică o zonă joasă și plată. În plus, are aproape 2.000 km de graniță terestră cu Rusia și alți 1.000 cu Belarus, aproape toate în regiuni de șes sau de dealuri joase, fără apărări naturale.

În plus, Taiwanul dispune de sute de avioane, sisteme antiaeriene și antinave de ultimă generație, printre care celebrele rachete Harpoon, binecunoscute în Marea Neagră, care pot fi folosite de la bord, dar pot fi transformate şi în baterie de coastă, a căror rază de acțiune permite acoperirea întregii zone a strâmtorii. De parcă nu ar fi de ajuns, după cum a amintit recent cunoscutul expert militar în combaterea terorismului Renato Scarfi, „s-au pregătit 70 de ani pentru eventualitatea unei debarcări chineze în Formosa”.

La toate acestea mai trebuie adăugat şi că „Taiwanul ar fi dobândit capacitatea de a lovi China continentală cu rachete a căror rază de acțiune ar depăși 1500 km și că s-ar dota cu rachete cu rază lungă de acțiune care, în cazul unui conflict, ar avea capacitatea de a lovi ținte în inima teritoriului chinez”.

În contextul comparativ, suntem departe de situația tragicomică a forțelor armate ucrainene din 2014, la momentul primei agresiuni rusești asupra Crimeii și a Donbasului, dar și de insistența naivă a Kievului de a nega riscul unei invazii – și nevoia de pregătire pentru acest tip de situaţie – până pe 23 februarie. Întrebarea Taipei-ului nu este dacă și unde, ci doar când.

Într-un astfel de scenariu, din moment ce Războiul Rece nu s-a încheiat niciodată, Washingtonul și Beijingul au același raționament, desigur, în sens invers: RPC ar trebui să acționeze acum, având în vedere că Taiwanul nu a fost încă întărit 100% și americanii încă nu s-au orientat complet spre regiunea Asia-Pacific? Americanii ar trebui să securizeze fosta Formosa, în timp ce construiesc un nou sistem de securitate democratic și anti-chinez, având în vedere că RPC nu și-a construit încă o forță aeriană și navală capabilă, nu atât pentru a respinge SUA și aliații săi, ci cel puțin cât să fie sigură că va zdrobi Taiwanul?

Mișcarea lui Nancy Pelosi, o politică de cursă lungă și mereu opusă – dinspre stânga – comuniștilor chinezi, a confirmat, aşa cum se vede din imaginile exercițiilor, că Statele Unite – singure sau cu sistemele lor de alianțe – sunt pentru RPC un adversar care face parte din altă categorie. Aşa cum a spus Steven Goldstein, docent la Universitatea Harvard: „Când chinezii se supără pe SUA pentru Taiwan, ei pedepsesc Taiwanul”.

Și atunci americanii, vorbind despre apărarea democrației din Taiwan, se pregătesc să justifice, în fața Congresului și în timpul campaniei electorale pentru alegerile intermediare, că nevoia de a investi în securitatea Taipei-ului este la fel de mare și poate chiar mai mare decât în ​​cea a Kievului.

articolul original.

Taiwanul face exerciţii militare „cu muniţie reală”. Testează cum s-ar apăra dacă ar invada China

8 August 2022 at 10:21
By: -
image

Taiwanul urmează să organizeze săptămâna aceasta exerciţii militare – cu muniţie reală – de simulare a apărării insulei de o invazie chineză, anunţă luni oficiali, în contextul în care China efectuează noi exerciţii militare în zona insulei.

Publicitate

„Ne vom antrena să respingem atacuri inamice simulate împotriva Taiwanului”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt al celui de-al 8-lea Corp de armată, Lou Woei-jye.

Forţe taiwaneze urmează să se antreneze marţi şi joi - în a înfrunta debarcări, în regiunea Pingtung, în sudul extrem, anunţă armata taiwaneză.

Sute de militari şi aproximativ 40 de obuziere urmează să fie desfăşurate în cadrul acestor exerciţii, potrivit armatei.

Taiwanul, o insulă democratică şi autonomă, trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei, care-şi consideră vecinul o parte a teritoriului chinez pe care să o recupereze într-o bună zi, prin forţă, dacă este necesar.

Publicitate

Beijingul a ignorat îndemnuri de a pune capăt unor exerciţii militare care au durat mai multe zile, în jurul insulei, şi a continuat luni exerciţii aeriene şi maritime comune, în urma unei vizite, săptămâna trecută, a preşedintei Camerei Reprezentanţilor americane Nancy Pelosi la Taipei.

Lou Woei-jye precizează că aceste exerciţii taiwaneze erau programate şi că nu este vorba despre o reacţie faţă de exerciţiile chineze în curs.

Taiwanul organizează cu regularitate exerciţii militare care simulează o invazie chineză, iar luna trecută s-a antrenat să respingă atacuri de pe mare în cadrul unei „operaţiuni de interceptare comună” în cele mai mari exerciţii militare anuale.

China este acuzată, în ultimele zile, de simularea unei blocade şi unei invazii a principalei insule din Taiwan prin exerciţiile sale, care urmau să se încheie iniţial duminică.

Beijingul s-a înfuriat din cauza vizitei lui Nancy Pelosi, oficialul american de cel mai înalt rang care a vizitat Taiwanul în ultimii 25 de ani, şi a întrerupt o serie de negocieri şi acorduri de cooperare cu Statele Unite în domeniile luptei împotriva modificărilor climatice şi apărării.

articolul original.

Oficialul care conducea producția de rachete din Taiwan a făcut atac de cord

8 August 2022 at 00:00
image

Un oficial din Taiwan care conducea producția de rachete a murit sâmbătă dimineața din cauza unui atac de cord, într-o cameră de hotel.

Directorul adjunct al unității de cercetare și dezvoltare a Ministerului Apărării din Taiwan a fost găsit mort sâmbătă dimineață într-o cameră de hotel, după ce a suferit un atac de cord, potrivit agenției oficiale Central News Agency, citate de Reuters.

Ou Yang Li-hsing, adjunctul șefului Institutului Național de Știință și Tehnologie Chung-Shan, deținut de armată, a murit într-o cameră de hotel din sudul Taiwanului, a anunțat CNA.

Oficialul care conducea producția de rachete a suferit o moarte suspectă

Autoritățile au precizat că Ou Yang, în vârstă de 57 de ani, a murit în urma unui , iar camera de hotel nu prezenta niciun semn de „intruziune”, potrivit CNA.

Familia sa a declarat că acesta avea antecedente de boli de inimă și că avea un stent cardiac, potrivit raportului.

Unde se afla oficialul în momentul decesului?

Ou Yang se afla într-o călătorie de afaceri în comitatul Pingtung, în sudul țării, a precizat CNA, adăugând că el preluase postul la începutul acestui an pentru a superviza diverse proiecte de producție de rachete.

Organismul deținut de armată se străduiește să își dubleze capacitatea anuală de producție de rachete până la aproape 500 în acest an, în timp ce insula își sporește puterea de luptă pe fondul a ceea ce consideră a fi o amenințare militară tot mai mare .

articolul original.

Politologul Theodor Paleologu: ‘Cred că în mintea doamnei Pelosi este că nu poți fi mereu la cheremul Chinei. Este încă un spațiu pe glob unde tensiunea este extremă’

7 August 2022 at 20:45
image

Theodor Paleologu, eseist, istoric, diplomat, om politic și președintele Fundației Paleologu, a vorbit despre tensiunile dintre China și Taiwan, amplificate de vizita la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.

„În 1997 s-a dus în Taiwan Newt Gingrich, care era ce este Pelosi acum. Contextul era diferit. China își dorea relații bune cu SUA. Sigur că nu au fost deloc mulțumiți, au fost luări de poziție. Totuși nu au fost demonstrația de forță de acum.

Nu este surprinzător ce s-a întâmplat. Cred că în mintea doamnei Pelosi este că nu poți fi mereu la cheremul Chinei. Însă, uite, că peste tot în lume sunt norii grei. Este încă un spațiu pe glob unde tensiunea este extremă. Avem Ucraina, avem China și Taiwan, unul dintre punctele cele mai fierbinți”, consideră Theodor Paleologu.

Acesta a avertizat că în acest context internațional dificil România se remarcă printr-o criză gravă de leadership:

„E o stare de nesiguranță, de anxietate foarte mare. Tocmai acum se vede ce nivel jos de leadership avem. Am avea nevoie de niște minți luminate în fruntea statului român și nu e cazul. Unul nu e mai răsărit. Este dramatică această criză de leadership în fruntea statului român”, conform b1tv.ro.

articolul original.
Ieri — 7 August 2022Ultimele Stiri

„Joc de-a şoarecele şi pisica” în Strâmtoarea Taiwan

7 August 2022 at 06:11
By: (R.C.)

Navele de război chineze și taiwaneze s-au jucat duminică pe mare „de-a șoarecele și pisica”, cu câteva ore înainte de sfârșitul programat al celor patru zile de exerciții militare chineze fără precedent, lansate ca reacție la o vizită în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților din SUA.

Vizita de săptămâna trecută a lui Nancy Pelosi în Taiwan a înfuriat China, care a reacționat prin lansări test de rachete balistice deasupra capitalei insulei, pentru prima dată, și prin întreruperea legăturilor de comunicare cu Statele Unite, scrie Reuters.

Aproximativ 10 nave de război ale Chinei și Taiwanului au navigat la mică distanță în strâmtoarea Taiwan, iar unele nave chineze au trecut linia mediană, o zonă tampon neoficială care separă cele două părți.

În timp ce forțele chinezești au „presat” linia, așa cum au făcut sâmbătă, partea taiwaneză a rămas aproape pentru a monitoriza și, acolo unde a fost posibil, pentru a le refuza chinezilor posibilitatea de a trece.

„Cele două părți dau dovadă de reținere”, a declarat o sursă anonimă, descriind manevrele ca un joc de-a șoarecele și pisica în largul mării.

„O parte încearcă să traverseze, iar cealaltă îi stă în cale și o forțează într-o poziție mai dezavantajoasă pentru ca, în cele din urmă, să se întoarcă”.

Taiwanul a declarat că rachetele sale anti-navă de la țărm și rachetele sale sol-aer Patriot sunt în așteptare.

Exercițiile chineze, centrate pe șase locații din jurul insulei, au început joi și sunt programate să dureze până duminică la prânz. Armata chineză a declarat sâmbătă că desfășoară exerciții comune maritime și aeriene la nord, sud-vest și est de Taiwan, cu accent pe testarea capacităților de atac terestru și maritim.

Statele Unite au calificat exercițiile drept o escaladare.

„Aceste activități reprezintă o escaladare semnificativă a eforturilor Chinei de a schimba status quo-ul. Ele sunt provocatoare, iresponsabile și cresc riscul unor calcule greșite”, a declarat un purtător de cuvânt al Casei Albe.

„Ele sunt, de asemenea, în contradicție cu obiectivul nostru de lungă durată de a menține pacea și stabilitatea în strâmtoarea Taiwan”.

China a întrerupt comunicarea prin diverse canale cu Statele Unite ca parte a răspunsului său la vizita lui Pelosi, inclusiv între comandamentele militare din teatrele de operațiuni și în ceea ce privește schimbările climatice.

Armata taiwaneză a declarat sâmbătă că navele și avioanele chinezești care participă la exerciții au efectuat un atac simulat asupra insulei pe care China o revendică ca teritoriu al său.

Ministerul taiwanez al Apărării a declarat ulterior că forțele sale au trimis avioane pentru a îndepărta 20 de avioane chinezești, dintre care 14 care au trecut linia mediană. De asemenea, a detectat 14 nave chinezești care desfășurau activități în jurul strâmtorii Taiwan.

Ministerul a publicat o fotografie care arată marinarii taiwanezi care urmăresc îndeaproape o navă chineză aflată în apropiere.

Vineri, forțele taiwaneze au lansat rachete de semnalizare pentru a avertiza dronele care zburau deasupra insulelor Kinmen și aeronavele neidentificate care zburau deasupra insulelor Matsu. Ambele grupuri de insule sunt aproape de coasta Chinei.

credit foto reuters.com

articolul original.

China și Taiwan se joacă de-a „şoarecele şi pisica” în largul mării

7 August 2022 at 07:37
image

Nave de război chineze şi taiwaneze s-au jucat, duminică, de-a „şoarecele şi pisica” în largul mării duminică, cu câteva ore înainte de încheierea prevăzută a celor patru zile de exerciţii militare chineze fără precedent, lansate ca răspuns la o vizită în Taiwan a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din Congresul SUA, Nancy Pelosi, transmite Reuters.

Armata chineză a lansat cele mai importante exerciţii militare din istoria sa, trimiţând avioane de vânătoare, nave de război şi rachete balistice în ceea ce analiştii consideră drept o simulare a blocării şi invadării Taiwanului, comentează la rândul său AFP.

Aceste vaste manevre ar trebui să se încheie duminică la prânz, chiar dacă Beijingul a anunţat că noi exerciţii „cu tiruri cu muniţie reală” ar urma să se desfăşoare până în 15 august în Marea Galbenă, care desparte China de Peninsula Coreeană.

Autorităţile taiwaneze au înregistrat până sâmbătă ora locală 17:00 (09:00 GMT) „20 de avioane comuniste şi 14 nave efectuând exerciţii comune aer-mare în jurul Taiwanului”, potrivit Ministerului Apărării de la Taipei. Cel puţin 14 dintre ele au trecut de linia mediană din strâmtoare, a adăugat acesta, forţând Taipei să ridice de la sol avioane de patrulare pentru a le respinge.

Exerciții militare considerate o simulare de atac

Armata chineză a declarat sâmbătă că efectuează exerciţii maritime şi aeriene comune la nord, sud-vest şi est de Taiwan, cu scopul de a-şi testa capacităţile de atac terestru şi de asalt maritim. Ministerul Apărării taiwanez a apreciat că aceste exerciţii sunt „considerate o simulare de atac împotriva insulei principale a Taiwanului”.

Trasată unilateral de SUA în timpul Războiului rece, linia mediană, în mijlocul strâmtorii Taiwan care separă insula de China continentală, nu a fost recunoscută niciodată de Beijing, notează AFP. Pentru a proba în ce măsură s-a apropiat de coastele taiwaneze, armata a chineză a publicat sâmbătă o fotografie luată – potrivit ei – de pe una din navele sale militare, în care se vede un vas al marinei taiwaneze la doar câteva sute de metri de aceasta.

Acest clişeu ar putea fi considerat cel mai aproape de litoralul taiwanez făcut vreodată de forţele Chinei continentale. Armata chineză a publicat de asemenea o înregistrare video în care un pilot al unui avion de vânătoare arată din cabina sa – în plin zbor- litoralul şi munţii Taiwanului. Potrivit televiziunii publice chineze CCTV, rachete au survolat Taiwanul în cursul săptămânii în timpul exerciţiilor din jurul insulei, ceea ce ar constitui o premieră.

Armata chineză pare în măsură să efectueze o blocadă totală a insulei

Taipei nu a încetat să condamne aceste manevre în ultimele zile, criticându-şi „vecinul răuvoitor” şi invitând Beijingul sâmbătă „să oprească imediat creşterea tensiunii şi desfăşurarea de acţiuni provocatoare care urmăresc să intimideze poporul taiwanez”.

Mai mulţi experţi au explicat pentru AFP că aceste exerciţii servesc drept avertisment: de acum înainte armata chineză pare în măsură să efectueze o blocadă totală a insulei, împiedicând în acelaşi timp forţele americane să-i vină în ajutor. „În unele domenii capacităţile sale s-ar putea chiar să le depăşească pe cele ale SUA”, susţine Grant Newsham, ex-ofiţer al marinei americane şi cercetător la Japan Forum for Strategic Studies, conform agenţiei franceze de presă.

„Dacă o (viitoare) bătălie s-ar limita la o zonă chiar din jurul Taiwanului, atunci marina chineză va fi un adversar puternic. Şi dacă americanii şi japonezii nu intervin, lucrurile vor fi foarte dificile pentru Taiwan”.

SUA sunt „hotărâte să acţioneze în mod responsabil”

Amploarea manevrelor şi decizia Beijingului de a se retrage din dialogurile bilaterale cruciale asupra climatului şi apărării au declanşat un val de condamnări din partea SUA şi a aliaţilor acestora.

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat sâmbătă la Manila că SUA sunt „hotărâte să acţioneze în mod responsabil” pentru a evita o criză după „disproporţia totală”, potrivit lui, a reacţiei chineze.

China nu trebuie să ia „ostatice” discuţiile asupra unor probleme precum schimbarea climatică pentru că prin aceasta „nu pedepseşte SUA, ci lumea întreagă”, a adăugat el.

articolul original.

Armata taiwaneză acuză China că efectuează ”simularea” unui atac asupra insulei 

7 August 2022 at 05:36
image

Armata Populară de Eliberare chineză efectuează „simularea unui atac asupra insulei” în manevrele efectuate sâmbătă în jurul Taiwanului, au declarat forţele armate taiwaneze, citate de DPA, informează Agerpres.

Ministerul Apărării din Taipei a raportat că numeroase avioane militare şi nave de război operau în apropiere de Taiwan. Unele dintre ele au traversat linia de mijloc neoficială largă de 130 km din Strâmtoarea Taiwan, care separă continentul de insulă şi este în cea mai mare parte respectată de ambele părţi.

Ca răspuns, armata din Taiwan a trimis avioane, a transmis avertismente prin radio şi a mobilizat sisteme de apărare antirachetă pentru a urmări avioanele armatei chineze.

Consiliul Afacerilor Continentale, agenţia guvernamentală din Taiwan pentru politicile cu Beijingul, a protestat puternic faţă de simularea Chinei, cerând oprirea imediată a provocării iresponsabile.

China a lansat manevrele în jurul insulei democratic autoguvernate ca răspuns la vizita preşedintei Camerei Democraţilor din SUA Nancy Pelosi în Taiwan. Aceasta a fost vizita oficialului american cu cel mai înalt rang într-un sfert de secol, aminteşte DPA.

Beijingul consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său şi respinge vehement contactele oficiale dintre alte ţări şi Taipei.

Până sâmbătă după-amiază, cel puţin 20 de avioane de luptă chineze şi 14 nave ale marinei Chinei au fost detectate în spaţiul aerian al Taiwanului şi în strâmtoare, a declarat Ministerul Apărării din Taiwan.

Potrivit ministerului, 14 avioane de război chineze au traversat linia de mijloc.

Vineri, Armata Populară de Eliberare a trimis un „număr record” de 68 de avioane militare şi 13 nave în apele din apropierea insulei, a anunţat armata Taiwanului.

Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, a condamnat pe Twitter ceea ce el a numit o „escaladare periculoasă a ameninţării militare” care „distruge pacea & stabilitatea în regiune & trebuie condamnată”.

Ca parte a exerciţiilor sale militare, care urmează să se încheie duminică, armata chineză a lansat de asemenea 11 rachete balistice în direcţia Taiwanului, dintre care una a zburat direct deasupra insulei şi a trecut aproape de capitala Taipei pentru prima dată.

Alte cinci rachete au căzut la est de Taiwan în zona economică exclusivă a Japoniei, într-un gest văzut pe larg ca un avertisment către Tokyo pentru a rămâne în afara conflictului.

China a suspendat dialogul cu SUA asupra acţiunii climatice şi anumitor chestiuni militare, în timp ce a oprit cooperarea în probleme precum lupta împotriva crimei organizate, drogurilor şi repatrierea imigranţilor ilegali.

În plus, Beijingul a impus sancţiuni nespecificate preşedintei Camerei Pelosi şi membrilor familiei sale, acuzând-o de „amestec serios în treburile interne”.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Semne tot mai clare că Taiwanul va fi atacat! China efectuează ‘simularea’ unui atac asupra insulei

6 August 2022 at 17:15
image

Armata Populară de Eliberare chineză efectuează „simularea unui atac asupra insulei” în manevrele efectuate sâmbătă în jurul Taiwanului, au declarat forţele armate taiwaneze, citate de DPA.

Ministerul Apărării din Taipei a raportat că numeroase avioane militare şi nave de război operau în apropiere de Taiwan. Unele dintre ele au traversat linia de mijloc neoficială largă de 130 km din Strâmtoarea Taiwan, care separă continentul de insulă şi este în cea mai mare parte respectată de ambele părţi.

Ca răspuns, armata din Taiwan a trimis avioane, a transmis avertismente prin radio şi a mobilizat sisteme de apărare antirachetă pentru a urmări avioanele armatei chineze.

Consiliul Afacerilor Continentale, agenţia guvernamentală din Taiwan pentru politicile cu Beijingul, a protestat puternic faţă de simularea Chinei, cerând oprirea imediată a provocării iresponsabile.

China a lansat manevrele în jurul insulei democratic autoguvernate ca răspuns la vizita preşedintei Camerei Democraţilor din SUA Nancy Pelosi în Taiwan. Aceasta a fost vizita oficialului american cu cel mai înalt rang într-un sfert de secol, aminteşte DPA.

Beijingul consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său şi respinge vehement contactele oficiale dintre alte ţări şi Taipei.

Până sâmbătă după-amiază, cel puţin 20 de avioane de luptă chineze şi 14 nave ale marinei Chinei au fost detectate în spaţiul aerian al Taiwanului şi în strâmtoare, a declarat Ministerul Apărării din Taiwan.

Potrivit ministerului, 14 avioane de război chineze au traversat linia de mijloc.

Vineri, Armata Populară de Eliberare a trimis un „număr record” de 68 de avioane militare şi 13 nave în apele din apropierea insulei, a anunţat armata Taiwanului.

Ministrul de externe al Taiwanului, Joseph Wu, a condamnat pe Twitter ceea ce el a numit o „escaladare periculoasă a ameninţării militare” care „distruge pacea & stabilitatea în regiune & trebuie condamnată”.

Ca parte a exerciţiilor sale militare, care urmează să se încheie duminică, armata chineză a lansat de asemenea 11 rachete balistice în direcţia Taiwanului, dintre care una a zburat direct deasupra insulei şi a trecut aproape de capitala Taipei pentru prima dată.

Alte cinci rachete au căzut la est de Taiwan în zona economică exclusivă a Japoniei, într-un gest văzut pe larg ca un avertisment către Tokyo pentru a rămâne în afara conflictului.

China a suspendat dialogul cu SUA asupra acţiunii climatice şi anumitor chestiuni militare, în timp ce a oprit cooperarea în probleme precum lupta împotriva crimei organizate, drogurilor şi repatrierea imigranţilor ilegali.

În plus, Beijingul a impus sancţiuni nespecificate preşedintei Camerei Pelosi şi membrilor familiei sale, acuzând-o de „amestec serios în treburile interne”.

Vorbind în Filipine, secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul nu doreşte să vadă escaladarea tensiunilor militare, informează agerpres.ro

Citește și:

Se pregătește invazia Taiwanului? Forțele Armate Chineze desfășoară exerciții militare de anvergură în Strâmtoarea Taiwan

articolul original.

Armata chineză nu mai răspunde la apelurile Pentagonului pe liniile telefonice de siguranță

6 August 2022 at 11:12
By: -
image

Puterile nucleare au linii de comunicare dedicate, între armatele lor, necesare pentru ca un incident neprevăzut să nu se transforme, din greșeală, într-o confruntare distrugătoare. Aceste linii sunt operate de militari profesioniști, primii care ar trebui să reacționeze, să vadă și să înțeleagă ce s-a întâmplat. Comunicațiile sunt deschise permanent, cu oameni de legătură care se cunosc și au încredere unii în alții, indiferent dacă aparțin unor state rivale sau chiar aflate în conflict militar.

Acest sistem nu mai funcționează de câteva zile între armatele SUA și cea a Chinei, au relatat surse de la Pentagon pentru publicația Politico, citată de Libertatea.

În ciuda telefoanelor repetate ale șefilor armatei americane, omologii lor din China nu răspund, după ce Nancy Pelosi a vizitat Taiwan. Beijingul a tratat această vizită drept un amestec în treburile interne ale țării și a început exerciții militare foarte aproape de insula cu 23 de milioane de locuitori.

Cum americanii au și ei numeroase forțe în zonă, o ciocnire involuntară între forțele americane și și cele chineze nu este exclusă.

Sursa: libertatea.ro

articolul original.

Do not measure China’s reactions by the American foot!

6 August 2022 at 07:41

The Chinese conduct themselves according to the commandments of Sun Tzu, not according to the commandments of Moses. For them, after centuries of powerlessness, power is exercised not ostentatiously, but calmly and discreetly. They are not even chess players, nor poker players, but Go (Weiqi) players. When the US attacked by pushing forward (in Taiwan) the fool, China did not respond by counterattacking with the rook (as the US, Germany or Russia would have done), but put another piece on the world board that limits the American opponent’s maneuverability. More to come…the former Minister of Foreign Affairs, Adrian Severin, explained to Q Magazine.

We reproduce the full commentary below. Titles and underlines belong to the editor.

Adrian Severin was Minister of Foreign Affairs of Romania and president of the OSCE-PA Photo Mihail Oprescu

WHAT IS TAIWAN AND WHAT DOES IT WANT?

No one disputes that Taiwan is currently a part of China. That’s how it was in the past.

When the Maoist revolution broke out in China, the Chinese government reacted and this led to a civil war, which was eventually won by the revolutionary forces. They established their control over the entire territory of the state, except for the island of Taiwan, where the government troops took refuge and the “capitalist” political regime was preserved under their protection, but especially under American protection.

President Tsai Ing-wen with Taiwanese army soldiers Photo Twitter

To think that Taiwan is democratic because it is capitalist would be an abuse of logic. Not everything that is capitalist is democratic, and not everyone who opposes dictators is a democrat.

International self-determination is a right of peoples. Internal self-determination can be recognized at the limit, under certain conditions, as a right of national minorities. Regions or territories do not have the right to self-determination.

As a region of China, Taiwan does not have this right, which, in fact, it did not even bring up until recently. If we recognized it, we could wake up one day that Oltenia is also asking for separation from Romania; not to mention Transylvania.

Donbass, with which some analogy could be made, differs from Taiwan by two essential features: i. a Russian (Russian-speaking) majority lives in Donbass, which must be distinguished from Ukrainians, while Chinese people live in Taiwan, as in Mainland China; ii. Donbas was transferred by Russia to Ukraine, at the behest of the USSR, according to Soviet constitutional, administrative and geopolitical logic, while Taiwan politically isolated itself from China in the context of a civil war.

Both insular and mainland Chinese believed that there was only one China, which, however, each community presented itself as the only legitimate one to organize, rule and represent. Finally, the UN (including the USA, Russia, Romania, etc.) recognized the People’s Republic of China as a legitimate partner in international relations, communist as it was. International relations consider the reality of power, not the ideologies. The ideologists only disturb the peace of the world.

As long as the “one China” principle works (and so far, no one has denounced it) the Taiwanese issue is China’s internal affair. Taiwan’s eventual desire to become an independent state and transform its current de facto status into a de jure one represents a secessionist project.

The US fought a terrible war against the secessionism of the Southern Confederacy. House Speaker Nancy Pelosi’s trip to Taipei suggests the US would not be against Taiwanese secession, however. The secessionism at home, no! Secessionism abroad, yes! Hence all the anger.

WHAT DOES THE USA WANT?

Initially, the US claimed that Taiwan was China and armed it to be able to reclaim the mainland territory. Back then, Washington, albeit against common sense, viewed mainland China as a “secessionist region” and advocated against this secessionism and for the restoration of the exercise of sovereignty by the “real China”, the Republic of China, with its leadership in exile in Taiwan, over the entire recognized territory of the state; therefore also on the continental territory.

Carmine Angelo Vito is among the first CIA pilots to fly over Moscow during the Cold War on intelligence-gathering missions. The first to make such a flight, aboard a U-2, was Carl Overstreet, on June 20, 1956, on a mission covering Poland and eastern Germany. On July 4, Hervy Stockman was flying over Soviet territory, not far from Leningrad, to photograph military ships and bases in the Soviet Baltic countries. The fourth, fifth, and sixth intelligence-gathering missions were flown by pilots Marty Knutson, Glen Dunaway, and Jake Kratt, all of which were successful. Photo Air & Space Museum, Washington, DC

After 1970, in the conditions of the sharpening of the Cold War and the rivalry between the USA and the USSR, but also of increasingly fierce disputes between the two great communist powers, the USSR and China, the Nixon Administration, maintaining the principle of one China, recognized as the its legitimate representative the People’s Republic of China, which was also granted permanent membership in the UN Security Council. It was the happy time when the doctrine of political realism in international relations and their de-ideologization, embodied by the National Security Adviser and then US Secretary of State, Henry Kissinger, had established itself in American foreign action. Washington’s only claim at the time was that China’s reunification should be peaceful. Which Beijing accepted.

According to this deal, the US considered itself entitled to support Taiwan, further arming it, this time to enable it to defend itself against a possible military invasion by the official/legitimate Chinese government. Which was not very difficult given the military and economic weakness of the People’s Republic of China at the time. For the government in Beijing, a military solution, involving the crossing of the Formosa Strait, about 80 miles wide, would have been an adventure doomed to failure.

Over time, things have changed. China has become the world’s second, if not first, economic power, one of the largest holders of US debt, one of the main refuges of many Euro-Atlantic industries, and the source of essential goods for the functioning of Euro-Atlantic economies, as well as a military power not to be ignored, equipped with the most advanced technologies. If it does not yet surpass the military power of the USA, it is because, as President Jiang Zemin explained us during the state visit in 1997, in the battle of ideas in China, the group that claimed that the economic and social development of the country must be given priority won against the one who advocated the priority of the development of military capabilities. In other words, a strategy diametrically opposed to the American one which, for a very long time, spends more on military security than on economic development; which is, according to the great political scientist Paul Kennedy, even under the conditions of the conversion of military technological progress into technologies of civilian utility, the cause of the collapse of all empires.

The economic and cultural development of China, together with a certain liberalization of civil relations, a relative democratization of society (within the limits of Mandarin traditions that allow the competition of political options only on distinct social levels, the highest and most respected being that of the Mandarin aristocracy, today represented by the leaders of the so-called Chinese Communist Party) and a considerable ideological relaxation (following the synthesis of “bureaucratic centralism”, Confucian harmony and capitalist competition), led to the emergence of a true dependence of the Taiwanese market on the Chinese one and made the career management of the Taiwanese dependent on their integration into the mainland Chinese environments. Against this background, peaceful reunification was becoming an ever easier and closer goal.

American military experts were of the opinion as early as 2021 that a war involving Taiwan is desirable, because Asia is growing so much economically that it is becoming unstoppable Photo Twitter

Such a reunification meant, however, the elimination of the American military presence in Taiwan. What American political planners, anchored in old strategic calculations and living in a dream world parallel to reality, could not accept. This is even though the mainland Chinese market is today much more attractive to the US than the Taiwanese market (in the latter the Pelosi family has important stakes), and the 80 miles of the Taiwan Strait is no longer an insurmountable obstacle for the Chinese fleet and missiles, with US military bases there no longer beyond Chinese arm’s length. Thus, the US decided, because of an autistic analysis, to encourage independence-secessionist movements in Taiwan.

With the support of the US, the party that wants to turn Taiwan into an independent state distinct from China, in reality viable only as an American protectorate, came to power. Such a fact is in itself likely to increase tensions, already high, in the China Sea.

What the US is defending in Taiwan is not democracy against dictatorship (Taiwanese democracy is more than questionable, as the idea of ​​Chinese Communist dictatorship is a thing of the past), but a position of military dominance in the Western Pacific, which, with clear thinking, it could easily dispense, in exchange for the advantages brought by a multilateral collaboration with China, including in terms of defining a new world order.

VISIT OF THE OLD LADY

The descent of the Speaker of the US House of Representatives, Nancy Pelosi, in Taipei, without the consent of the People’s Republic of China, has ignited a new crisis in the region with global reverberations.

As I have shown before, in concrete reality there is an internationally recognized (including by the USA) only one China, Taiwan being a region of it, and the Taiwanese problem (respectively the relationship between the island of Taiwan and mainland China, including the ways to exercise the sovereignty of the Chinese state over its entire territory) being an internal problem of China.

The entry of a high-ranking American citizen, under the protection and escort of the US armed forces, into the territory of a sovereign state that does not approve such a “visit” is an act of war.

The risk taken by Mrs. Pelosi has obscure causes, most likely related to the need to divert public attention from the criminal problems of the Pelosi family in the US. After all, if the US started a war with Iraq to cover up the Monicagate scandal, why wouldn’t they start another one to cover up Pelosigate?!

To this objective could possibly be added the interest of the Democratic Party, in a difficult election year, to postpone the midterm elections or to keep them in the shadow of the grandiose plume of the one leading the nation in the war with the Chinese communist hydra (in addition to the Russian one). In the absence of a bellicose attitude on the part of Beijing, such a calculation remains just a stick in the mud.

I led a Congressional delegation to Taiwan to make crystal clear that America stands with the people of Taiwan – and all those committed to Democracy and human rights.

Check out this video of our historic visit to Taipei. pic.twitter.com/TON6zB3x4s

— Nancy Pelosi (@SpeakerPelosi)
August 3, 2022

Nancy Pelosi said she visited Taiwan to send a clear signal of support for the Taiwanese people and democratic values ​​Video Twitter Nancy Pelosi

Otherwise, Nancy Pelosi’s trip did not and could not bring any detectable geopolitical or economic gain to the American nation, which is in the midst of an economic and social crisis. Rather, it pushed China’s neighbors (Philippines, South Korea, Vietnam) to distance themselves from the US to protect themselves and their loved ones.

China’s militarily reserved response, circumscribed by its psychology, culture and historical traditions, different from what Euro-Atlantic propaganda had convinced the European and American public to be, as well as in stark contrast to the expectations of this public, is explained by the specifics of Chinese thinking synthesized in the philosophy of the game go (weiqi), completely different from that of the chess or poker games known in Europe (including Russia) and the USA. In the broadest sense, China never attacks directly, but by envelopment; it does not confront its force with the opponent’s force but puts the opponent in the position of not being able to use its force because it has lost the favorable room for maneuver. However, this does not happen in the short term, as Europeans and Americans like, but in the medium and long term, as the Chinese think and act.

On July 30, the aircraft carrier USS Ronald Reagan crossed the South China Sea to the east of Taiwan and south of Japan. The ship was accompanied by the cruiser USS Antietam and the destroyer USS Higgins. “Although they can respond to any eventuality, these are normal, routine deployments,” said a US Navy representative. Photo MC3 Gray Gibson

WHO WON AND WHO REALLY LOST?

The shock produced by the contrast between expectations and reality proves the superior capacity of Euro-Atlantic propaganda in relation to the Chinese one, defeated in this chapter.

In the case of the war in Ukraine, Western propaganda convinced the world that Russia wanted to occupy Kiev, and then presented the fact that it was not occupied as a proof of Vladimir Putin‘s strategic defeat. Using the same method, metaphors from Chinese leaders’ statements and warnings prior to Nancy Pelosi’s arrival in Taipei were misinterpreted and widely disseminated to create the expectation of a Chinese military attack on the aircraft she was traveling in and a Chinese military invasion of Taiwan. Such responses, wrongly attributed to the Chinese beforehand, were fashioned after the inept pattern of the outbreak of the First World War under the pretext of the assassination of Archduke Franz Ferdinand in Sarajevo in 1914. Many believed in these predictions without noticing that such reactions would have brought no practical advantage to China. As neither the downing of the aircraft nor the invasion took place, China is declared defeated; and so it is, but only in our imagination and the „show war” in which the US has specialized.

Beyond this, such dangerous fire games draw our attention to the fact that the US, the inventor and champion of marketing, offers only successful “commercial advertising” behind which no real geopolitical “products” can be found (except for the military), while China reserves, in the long term, the advantages of the real supply of such “products”, the seller of splendid empty packaging not being able to endlessly deceive everyone and collect the price of a commodity that he does not have.

China’s restraint in its armed response to Ms. Pelosi’s provocation has saved humanity from the devastating Pacific expansion of the current war in Eastern Europe and the Black Sea

Beyond its cultural bases, this is concretely motivated (if we operate with the arguments of practical reason) by the military power gap still existing between the US and China, favorable to the former, by the lack of militaristic and expansionist traditions of China, by the wise desire of mainland China to achieve reunification with Taiwan peacefully, in order to be durable, and through the pragmatic and responsible calculation according to which an open military confrontation between China and the US, caused by a purely symbolic gesture, and therefore without any practical consequences, by some American politicians, disowned right at home, would not have brought China any real profit.

What did the madmen who were pushing China to war really want and expect? Apocalypse?!

Now, because China did not listen to them and limited itself, in the spirit of the oriental martial arts, to a military choreography without direct contact (see the promptly launched military exercises that closed, without the US objecting, the transiting around and over Taiwan, or they “accidentally” touched – much like NATO “accidentally” bombed the Chinese embassy in Belgrade in 1999 – Japanese territory, without causing any human and material damage), to “pedagogical” reductions in Sino-Taiwanese economic relations and to the “suspension” of Sino-American political cooperation (apart from the symbolic yet humiliating sanctions imposed on the Pelosi family), they want to “punish” it by labeling it as a “loser without right of appeal”.

China’s stage victory is to use Nancy Pelosi’s “visit” as a coagulant of Chinese national pride and will, bringing popular support for the current state leadership (and especially President Xi Jinping) to the highest levels. A China that is more united, more self-confident, and more convinced of its moral superiority poses an even greater threat to American unipolar ambitions.

The strategic defeat of the US caused by Nancy Pelosi’s visit, which the US administration did not have the strength of character to undertake, is that it unleashes China’s retaliatory policy (which will come in time and unseen, in especially in the form of economic and psychopolitical “sanctions”) and strengthens the Sino-Russian alliance (as well as the BRICS “opposition”), but especially it is revealing the systemic deficit of US geopolitical judgement (the sclerosis of American geopolitical discernment), with the effect of bankrupting the credibility of the American power and of destroying the cohesion of the American-led alliances.

Pentagon officials tried to contact China’s military commanders, but they did not return calls to the Americans, three sources told Politico newspaper.

That’s what it was and is. What will be, we will see. What we know now is that the century of Asia, that is, the march of history, cannot be stopped by the frivolous aggressivity of a dying empire.

articolul original.

Se pregătește invazia Taiwanului? Forțele Armate Chineze desfășoară exerciții militare de anvergură în Strâmtoarea Taiwan

6 August 2022 at 08:48
image

Forțele Armate Chineze (Armata de Eliberare a Poporului) continuă exerciţiile militare de mare amploare în Strâmtoarea Taiwan.

Vineri, China trimisese în jurul Taiwanului „un număr record” de avioane şi nave militare, conform ministerului apărării de la Taipei. Multe dintre acestea au trecut dincolo de linia de mijloc a strâmtorii largi de 130 de km – o limită neoficială, dar în general respectată până acum, transmite dpa.

Ministrul taiwanez al apărării, Joseph Wu, a condamnat printr-un mesaj pe Twitter „escaladarea periculoasă a ameninţării militare”, care „distruge pacea şi stabilitatea în regiune şi trebuie condamnată”.

În cadrul exerciţiilor, forţele armate chineze au lansat şi 11 rachete balistice în direcţia Taiwanului; una dintre acestea a trecut direct peste insulă, în apropierea capitalei Taipei – un incident fără precedent, remarcă dpa. Alte cinci rachete au căzut la est de Taiwan, în zona economică exclusivă a Japoniei.

China a început exerciţiile, programate până duminică, drept răspuns la vizita la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Beijingul consideră că aceasta a constituit o nerespectare a principiului Chinei unice, recunoscut internaţional, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Cresc tensiunile între China și SUA! Beijingul a trecut la suspendarea mai multor negocieri sino-americane

articolul original.

SUA versus China: Război în Taiwan?

6 August 2022 at 08:30
By: (R.C.)

Postul B1 TV va difuza, în premieră și în exclusivitate în România, documentarul ”SUA versus China: Război în Taiwan?”, duminică, de la ora 16:00.

Documentarul pleacă de la o întrebare cheie, dacă Statele Unite vor interveni militar în cazul în care China atacă Taiwanul.

Filmul prezintă situația istorică a Taiwanului, tensiunile dintre China și Taiwan pe de-o parte, dar și cele dintre SUA și China, pe de altă parte. Ambițiile lui Xi Jinping și măsurile luate de administrația Biden sunt analizate în acest documentar.  De asemenea, filmul pune în discuție modul în care taiwanezii se pregătesc de un eventual conflict cu China, dar și descrie strategia Chinei de a descuraja Taiwanul să-și declare independența.

Un alt aspect dezbătut în cadrul acestui documentar este cel economic, mai exact, cu privire la producția de microcipuri și de semiconductori. Taiwanul este cel mai mare producător din lume al acestor bunuri, iar un eventual conflict ar perturba industria și economia globală.

articolul original.

Nu măsurați reacțiile Chinei cu metrul american!

5 August 2022 at 20:00

Chinezii se conduc după poruncile lui Sun Tzu, iar nu după poruncile lui Moise. Pentru ei, după ce timp de secole au fost lipsiți de putere, puterea nu se exercită cu ostentație, ci cu calm și cu discreție. Ei nu sunt nici măcar jucători de șah, necum de poker, ci jucători de Go (Weiqi). Când SUA a atacat împingând înainte (în Taiwan) nebunul (nebuna), China nu a răspuns contraatacând cu turnul (cum ar fi făcut SUA, Germania sau Rusia), ci a mai pus pe eșichierul lumii o piesă care limitează capacitatea de manevră a adversarului american. Altele urmează…a explicat pentru Q Magazine fostul ministru de Externe, Adrian Severin.

Redăm în continuare comentariul integral. Titlurile și sublinierile aparțin redacției.

Adrian Severin a fost ministru de Externe al României și președinte al OSCE Foto Mihail Oprescu

CE ESTE TAIWANUL ȘI CE VREA EL?

Nimeni nu contestă că în prezent Taiwanul este o parte a Chinei. Așa a fost și în trecut.

Când în China a izbucnit revoluția maoistă, guvernul chinez a reacționat și asta a generat un război civil, câștigat, în cele din urmă, de forțele revoluționare. Acestea și-au instaurat controlul asupra întregului teritoriu al statului, cu excepția insulei Taiwan, unde s-au refugiat trupele guvernamentale și s-a păstrat, sub protecția lor, dar mai ales sub protecție americană, regimul politic capitalist.

Președinta Tsai Ing-wen alături de soldații armatei taiwanze Foto Twitter

A socoti că Taiwanul este democratic întrucât este capitalist ar fi un abuz de logică. Nu tot ce este capitalist este democratic și nu toți cei care se opun dictaturii sunt democrați.

Autodeterminarea internațională este un drept al popoarelor. Autodeterminarea internă poate fi recunoscută la limită, în anumite condiții, ca un drept al minorităților naționale. Regiunile sau teritoriile nu au dreptul la autodeterminare.

Ca regiune a Chinei, Taiwanul nu are acest drept, pe care, de fapt, nici nu l-a adus în discuție până de curând. Dacă l-am recunoaște, ne-am putea trezi într-o zi că și Oltenia cere separarea de România; ca să nu mai vorbim de Ardeal.

Donbasul, cu care s-ar putea face o oarecare analogie, se deosebește de Taiwan prin două trăsături esențiale: i. în Donbas trăiește o majoritate rusă (rusofonă) care trebuie distinsă de ucraineni, în timp ce în Taiwan trăiesc tot chinezi ca și în China continentală; ii. Donbasul a fost transferat de Rusia Ucrainei, la ordinul URSS, conform logicii constituționale, administrative și geopolitice sovietice, în timp ce Taiwanul s-a izolat din punct de vedere politic de China, în contextul unui război civil.

Atât chinezii insulari, cât și cei continentali socoteau că există o singură Chină, pe care, însă, fiecare comunitate se prezenta a fi singura legitimată să o organizeze, conducă și reprezinte. În cele din urmă, ONU (inclusiv SUA, Rusia, România etc) au recunoscut Republica Populară Chineză ca partener legitim în relațiile internaționale, așa comunistă cum o fi fost ea. Raporturile internaționale țin seama de realitatea puterii, iar nu de ideologii. Ideologii nu fac decât să tulbure pacea lumii.

Atât timp cât funcționează principiul unei singure Chine (și până acum nimeni nu l-a denunțat) problema taiwaneză este o afacere internă a Chinei. Eventuala dorință a Taiwanului de a deveni un stat independent și a transforma statutul său actual de facto într-unul de jure, reprezintă un proiect secesionist.

SUA a purtat un război teribil împotriva secesionismului Confederației Sudiste. Călătoria Președintelui Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, la Taipei, sugerează că SUA nu ar fi, însă, împotriva secesionismului taiwanez. De aici toată supărarea.

CE VREA SUA?

Inițial, SUA a susținut că Taiwanul este China și l-a înarmat pentru a putea recupera teritoriul continental. Pe atunci, Washingtonul, fie și împotriva bunului simț, privea China continentală ca pe o regiune secesionistă și pleda împotriva acestui secesionism și pentru restabilirea exercițiului suveranității adevăratei Chine, Republica China, cu conducerea sa refugiată în Taiwan, asupra întregului teritoriu recunoscut al statului; deci și asupra teritoriului continental.

Carmine Angelo Vito este printre primii piloți ai CIA care au survolat deasupra Moscovei în timpul războiului rece, în misiuni care vizau culegerea de informații. Primul care a efectuat un astfel de zbor, la bordul unui U-2, a fost Carl Overstreet, la 20 iunie 1956, într-o misiune care acoperea Polonia și estul Germaniei. La 4 iulie, Hervy Stockman zbura deasupra teritoriului sovietic, nu departe de Leningard, pentru a fotografia navele militare și bazele din țările baltice societice. Cea de-a patra, a cincea și a șasea misiune de culegere de informații au fost efectuate de piloții Marty Knutson, Glen Dunaway și Jake Kratt, toate fiind un succes. Foto Air & Space Museum, Washington, DC

După 1970, în condițiile ascuțirii Războiului rece și ale rivalității dintre SUA și URSS, dar și ale unor dispute tot mai aspre între cele două mari puteri comuniste, URSS și China, Administrația Nixon, menținând principiul unei singure Chine, a recunoscut ca reprezentant legitim al acesteia Republica Populară Chineză, căreia i s-a acordat și locul de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU. Era vremea fericită în care doctrina realismului politic în relațiile internaționale și a dezideologizării acestora, încarnată de consilierul pentru securitate națională și apoi Secretarul de stat al SUA, Henry Kissinger, se impusese în acțiunea externă americană. Singura pretenție a Washingtonului, la timpul respectiv, a fost ca reunificarea Chinei să nu se producă decât pe cale pașnică. Ceea ce Beijingul a acceptat.

Potrivit acestei înțelegeri, SUA s-a considerat îndreptățită să acorde sprijin Taiwanului, înarmându-l în continuare, de astă dată, spre a-i permite să se apere împotriva unei posibile invazii militare declanșate de guvernul chinez oficial/legitim. Ceea ce nu a fost foarte complicat în condițiile slăbiciunii militare și economice a Republicii Populare Chineze de atunci. Pentru guvernul de la Beijing, o soluție militară, implicând și traversarea strâmtorii Formosa, lată de circa 80 mile, ar fi fost o aventură sortită eșecului.

Cu timpul, lucrurile s-au schimbat. China a devenit a doua, dacă nu prima, putere economică a lumii, una dintre cele mai mari deținătoare ale datoriei americane, unul dintre locurile unde s-au refugiat multe din industriile euro-atlantice și sursa de bunuri esențiale pentru funcționarea economiilor euro-atlantice, precum și o putere militară de neignorat, dotată cu tehnologii dintre cele mai avansate. Dacă nu depășește încă puterea militară a SUA este întrucât, așa cum ne explica Președintele Jiang Zemin în timpul vizitei de stat din 1997, în lupta de idei din China a izbândit gruparea care susținea că dezvoltării economice și sociale a țării trebuie să i se dea prioritate față de dezvoltarea capacităților militare. Cu alte cuvinte, o strategie diametral opusă celei americane care, de foarte multă vreme, cheltuiește mai mult pentru securitatea militară decât pentru dezvoltare economică; ceea ce este, potrivit marelui politolog Paul Kennedy, chiar și în condițiile convertirii progresului tehnologic militar în tehnologii de utilitate civilă, cauza prăbușirii tuturor imperiilor.

Dezvoltarea economică și culturală a Chinei, împreună cu o anumită liberalizare a raporturilor civile, o relativă democratizare a societății (în limitele tradițiilor mandarine care permit concursul opțiunilor politice numai pe paliere sociale, cel mai înalt și respectat fiind acela al aristocrației mandarinilor, astăzi reprezentată de liderii așa-numitului Partid Comunist Chinez) și o considerabilă relaxare ideologică (consecutivă sintezei dintre centralismul birocratic, armonia confucianistă și competiția capitalistă), a condus la apariția unei adevărate dependențe a pieței taiwaneze de cea chineză și a managementului de carieră al taiwanezilor de rând de integrarea lor în mediile chineze continentale. Pe acest fundal, reunificarea pașnică devenea un obiectiv tot mai ușor de atins și tot mai apropiat.

Experți militari americani erau de părere încă din 2021 că un război cu miza Taiwan este de dorit, pentru că Asia crește atât de mult economic încât devine de neoprit Foto Twitter

O asemenea reunificare însemna, însă, eliminarea prezenței militare americane din Taiwan. Ceea ce planificatorii politici americani, anchilozați în vechile calcule strategice și trăind într-o lume a viselor paralelă cu realitatea, nu au putut accepta. Aceasta chiar dacă piața chineză continentală este astăzi cu mult mai ofertantă pentru SUA decât piața taiwaneză (pe cea din urmă familia Pelosi are importante pachete de acțiuni), iar cele 80 de mile ale strâmtorii Taiwan nu mai sunt un obstacol de netrecut pentru flota și rachetele chineze, bazele militare americane de acolo nemaifiind dincolo de lungimea brațului chinez. Astfel SUA a decis, ca urmare a unei analize autiste, să încurajeze mișcările independentist-secesioniste din Taiwan.

Cu sprijinul SUA, partidul care dorește transformarea Taiwanului într-un stat independent distinct de China, în realitate viabil numai ca protectorat american, a ajuns la putere. Un atare fapt este în sine de natură a mări tensiunile, și așa ridicate, în Marea Chinei.

Ceea ce apără SUA în Taiwan nu este democrația împotriva dictaturii (democrația taiwaneză este mai mult decât discutabilă, după cum ideea de dictatură comunistă chineză aparține trecutului), ci o poziție de dominație militară în Pacificul de vest, de care, gândind lucid, s-ar putea dispensa ușor, în schimbul avantajelor aduse de o colaborare multilaterală cu China, inclusiv în ceea ce privește definirea unei noi ordini mondiale.

VIZITA BĂTRÂNEI DOAMNE  

Descinderea Președintei Camerei Reprezentaților a SUA, Nancy Pelosi, la Taipei, fără acordul Republicii Populare Chineze,  a amorsat o nouă criză în regiune, cu reverberații globale.

Așa cum am arătat mai înainte, în realitatea concretă există și pe plan internațional este recunoscută (inclusiv de către SUA) o singură Chină, Taiwanul fiind o regiune a acesteia, iar problema taiwaneză (respectiv relația dintre insula Taiwan și China continentală, incluzând căile de exercitare a suveranității statului chinez asupra întregului său teritoriu) fiind o problemă internă a Chinei.

I led a Congressional delegation to Taiwan to make crystal clear that America stands with the people of Taiwan – and all those committed to Democracy and human rights.

Check out this video of our historic visit to Taipei. pic.twitter.com/TON6zB3x4s

— Nancy Pelosi (@SpeakerPelosi)
August 3, 2022

Nancy Pelosi a declarat că a vizitat Taiwanul pentru a da un semnal clar de susținere a poporului taiwanez și a valorilor democratice Video Twitter Nancy Pelosi

Intrarea unui cetățean american de rang înalt, sub protecția și escorta forțelor armate americane, pe teritoriul unui stat suveran care nu aprobă o asemenea vizită, este un act de război.

Riscul asumat de doamna Pelosi are cauze obscure, cel mai probabil legate de nevoia abaterii atenției publice de la problemele penale ale familiei Pelosi în SUA. La urma urmelor, dacă SUA a declanșat un război cu Irakul pentru a acoperi scandalul Monicagate, de ce nu ar mai amorsa unul ca să acopere Pelosigate?!

Acestui obiectiv i s-ar mai putea adăuga, eventual, interesul Partidului Democrat, într-un an electoral dificil, de a amâna alegerile intermediare sau a le ține la umbra panașului grandios al celui care conduce națiunea în războiul cu hidra comunistă chineză (pe lângă cea rusă). În lipsa unei atitudini belicoase a Beijingului un atare calcul rămâne doar o bâtă dată în baltă.

În rest, voiajul lui Nancy Pelosi nu a adus și nu putea aduce nici un câștig geopolitic sau economic detectabil națiunii americane, aflată în plină criză economică și socială. Mai degrabă a împins vecinii Chinei (Filipine, Coreea de Sud, Vietnam) să ia distanță igienică față de SUA, ca să se protejeze pe sine și pe cei dragi.

Reacția rezervată pe plan militar a Chinei, diferită de ceea ce propaganda euro-atlantică a convins publicul european și american că ar fi urmat să fie, precum și în total contrast cu așteptările acestui public, circumscrise de psihologia, cultura și tradițiile sale istorice, se explică prin specificul gândirii chineze sintetizate în filosofia jocului go (weiqi), cu totul deosebită de cea a jocurilor de șah sau poker cunoscute în Europa (inclusiv Rusia) și SUA. În sensul cel mai larg, China nu atacă niciodată direct, ci prin învăluire; nu confruntă forța sa cu forța adversarului, ci îl pune pe adversar în situația de a nu-și putea folosi forța întrucât a pierdut spațiul de manevră propice. Or, asta nu se petrece pe termen scurt, cum le place europenilor și americanilor, ci pe termen mediu și lung, așa cum gândesc și acționează chinezii.

La 30 iulie, portavionul USS Ronald Reagan a traversat Marea Chinei de Sud până la est de Taiwan şi la sud de Japonia. Nava a fost însoţită de crucişătorul USS Antietam şi de distrugătorul USS Higgins. „Deşi ele pot răspunde la orice eventualitate, acestea sunt desfăşurări normale, de rutină”, a declarat un reprezentant al US Navy. Foto MC3 Gray Gibson

CINE A ÎNVINS ȘI CINE A PIERDUT ÎN REALITATE?

Șocul produs de contrastul între așteptări și realitate dovedește capacitatea superioară a propagandei euro-atlantice în raport cu cea chineză, învinsă la acest capitol.

În cazul războiului din Ucraina, propaganda occidentală a convins lumea că Rusia dorește ocuparea Kievului, pentru ca apoi să prezinte împrejurarea că acesta nu a fost ocupat ca dovadă a înfrângerii strategice a lui Vladimir Putin. Folosind aceeași metodă, metaforele din declarațiile și avertismentele liderilor chinezi, anterioare sosirii lui Nancy Pelosi la Taipei, au fost interpretate și răspândite masiv pentru a crea așteptarea unui atac militar chinez împotriva aeronavei în care se deplasa aceasta și a unei invazii militare chineze a Taiwanului. Astfel de răspunsuri, atribuite abuziv chinezilor, erau croite după modelul inept al declanșării Primului război mondial sub pretextul asasinării Arhiducelui Franz Ferdinand, la Sarajevo din 1914. Mulți au crezut în ele fără să observe că nu aduceau nici un fel de avantaj practic Chinei. Cum nici doborârea aeronavei nici invazia nu a avut loc, China este dată drept învinsă; și așa este, dar numai în imaginația noastră și în războiul spectacol în care SUA s-a specializat.

Dincolo de aceasta, asemenea periculoase jocuri cu focul ne atrag atenția asupra faptului că SUA, inventatoarea și campioana marketingului, nu mai oferă decât reclamă comercială de succes, în spatele căreia nu se mai găsesc produse geopolitice reale (cu excepția celor militare), pe când China își rezervă, pe termen lung, avantajele ofertei reale de asemenea produse, vânzătorul de splendide ambalaje goale neputând înșela la infinit pe toată lumea și încasa prețul unei mărfi pe care nu o are.

Autoreținerea Chinei în ceea ce privește reacția armată la provocarea dnei Pelosi, a salvat omenirea de la extinderea devastatoare în Pacific a actualului război din estul Europei și de la Marea Neagră.

Dincolo de bazele sale culturale, ea este motivată în concret (dacă operăm cu argumentele rațiunii practice) prin decalajul de putere militară încă existent între SUA și China, favorabil celei dintâi, prin lipsa tradițiilor militariste și expansioniste ale Chinei, prin dorința înțeleaptă a Chinei continentale de a realiza reunificarea cu Taiwanul, pentru a fi durabilă, pe cale pașnică și prin calculul pragmatic și responsabil potrivit căruia o confruntare militară deschisă între China și SUA provocată de un gest pur simbolic și, deci, fără nici o consecință practică, a unor politicieni americani, dezavuați chiar la ei acasă, nu ar fi adus Chinei nici un profit concret.

Oare ce doreau și ce așteptau cu adevărat nebunii care împingeau China la război și care, pentru că nu i-a ascultat și s-a limitat, în spiritul artelor marțiale orientale, la o coreografie militară fără contact direct (a se vedea exercițiile militare declanșate prompt care au închis, fără ca SUA să se opună, tranzitul în jurul și deasupra Taiwanului, sau au atins din greșeală – cam tot așa cum tot din greșeală NATO a bombardat ambasada Chinei la Belgrad, în 1999 – teritoriul japonez, fără a produce pagube umane și materiale), la reduceri pedagogice ale relațiilor economice chino-taiwaneze și la suspendarea cooperării politice chino-americane (în afara sancțiunilor pe cât de simbolice pe atât de umilitoare aplicate familiei Pelosi), o pedepsesc acum lipindu-i eticheta de învins fără drept de apel? Apocalipsa?!

Victoria de etapă a Chinei constă în aceea de a folosi vizita lui Nancy Pelosi ca un coagulant al mândriei și voinței naționale chineze, aducând susținerea populară pentru actuala conducere a statului (și în special a Președintelui Xi Jinping) la cotele cele mai înalte.

O Chină mai unită, mai sigură de sine și mai convinsă de superioritatea sa morală reprezintă o și mai mare amenințare la adresa veleităților unipolariste americane.

Înfrângerea strategică a SUA, provocată de vizita lui Nancy Pelosi, vizită pe care administrația americană nu a avut tăria de caracter să și-o asume, constă în aceea că descătușează politica de retaliere a Chinei (care va veni în timp și pe nevăzute, în special sub forma sancțiunilor economice și psihopolitice) și consolidează alianța chino-rusă (precum și opoziția BRICS), dar mai ales în dezvăluirea deficitului sistemic de discernământ geopolitic al SUA (scleroza discernământului geopolitic american), cu efectul de a falimenta credibilitatea puterii americane și a distruge coeziunea alianțelor conduse de America.

Cam asta a fost și este. Ce va fi, vom vedea. Ce știm de acum, este că secolul Asiei, respectiv mersul istoriei, nu poate fi oprit prin agresivitatea frivolă a unui imperiu muribund.

Oficiali de la Pentagon au încercat să ia legătura cu comandanții militari ai Chinei, însă aceștia nu au răspuns la telefon americanilor, au declarat trei surse pentru ziarul Politico

PS. Ministerul de Externe al Chinei a anunțat vineri, 5 august, câteva măsuri de răspuns la vizita președintei Camerei Reprezentanților a SUA în Taiwan:

anularea dialogului la nivelul comandanților militari China-SUA;

anularea dialogului sino-american de coordonare a politicii de apărare (DPCT);

anularea întâlnirilor sino-americane în baza Acordului de Consultare Navală (MMCA);

suspendarea cooperării între China și SUA pentru repatrierea imigranților ilegali;

suspendarea cooperării între cele două părți în probleme de asistență legală în chestiuni juridice;

suspendarea cooperării sino-americane împotriva criminalității transfrontaliere;

suspendarea cooperării sino-americane împotriva drogurilor;

suspendarea dialogului între China și SUA privind schimbările climatice.

articolul original.

Antony Blinken a ieşit să calmeze spiritele: Acţiunile de intimidare ale Chinei sunt nejustificate

5 August 2022 at 10:52

Secretarul de stat Antony Blinken a declarat vineri, 5 august, ca acţiunile de intimidare ale Chinei sunt nejustificate. Astfel, oficialul american a transmis că lansările de rachete chineze din jurul Taiwanului sunt o declaraţie semnificativă şi disproporţionala, având în vedere că SUA nu cauta să provoace o criză.

vizita lui Nancy Pelosi in Taiwan
Blinken a spus că Statele Unite nu se vor lăsa provocate de China şi că Washingtonul este profund îngrijorat de situaţia legată de Taiwan

Antony Blinken a precizat că acţiunile Chinei din jurul Taiwanului sunt nejustificate

Antony Blinken a vorbit de acţiunile Chinei din jurul Taiwanului în timpul unei conferinţe de presă în marja Forumului regional al ASEAN de la Phnom Penh. Totodată, Blinken a spus că Statele Unite nu se vor lăsa provocate de China şi că Washingtonul este profund îngrijorat de situaţia legată de Taiwan, adăugând că ”nu a existat nici un pretext” pentru Beijing pentru a desfăşura aceste exerciţii militare în strâmtoarea Taiwan.

Oficialul american a subliniat faptul că SUA nu va adopta măsuri care să provoace o criză.

”Am spus tot timpul că diferenţele dintre continent şi Taiwan trebuie să fie soluţionate în mod paşnic, nu prin forţă. Ultimul lucru pe care ţările din regiune îl vor este să vadă diferenţele rezolvate prin forţă ”, a subliniat Blinken.

China a început de joi, 4 august, o serie de manevre militare de amploare în jurul Taiwanului, mobilizând avioane, nave şi rachete balistice, ca răspuns la vizita de zilele trecute a preşedintei Camerei Reprezentanţilor a Congresului SUA, Nancy Pelosi.

”Aceste provocări reprezintă o escaladare importantă. Puteţi vedea cum Beijingul a încercat să schimbe status quo-ul cu privire la Taiwan de ceva timp (…) Acum, ei desfăşoară acţiuni periculoase la un nou nivel. China a ales să suprareacţioneze şi să utilizeze vizita doamnei Pelosi ca un pretext. Realitatea este că vizita sa a fost paşnică. Nu există nicio justificare pentru acest răspuns militar extrem, disproporţionat şi care alimentează escaladarea. Noi am anticipat că R.P. Chineză va reacţiona în această manieră”, a insistat Antony Blinken.

Nancy Pelosi
China a început de joi, 4 august, o serie de manevre militare de amploare în jurul Taiwanului

Sancțiuni ale Chinei pentru Nancy Pelosi şi rudele sale

Totodată, China a anunţat vineri, 5 august, că o va sancţiona pe preşedinta Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, pentru recenta vizită „rea” şi „provocatoare” în Taiwan.

„În ciuda îngrijorării grave şi a opoziţiei ferme a Chinei, Pelosi a insistat să viziteze Taiwanul, amestecându-se grav în afacerile interne ale Chinei, subminând suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei, călcând în picioare politica unei singure Chine şi ameninţând pacea şi stabilitatea Strâmtorii Taiwan”, a comunicat printr-un purtător de cuvânt ministerul de externe de la Beijing.

Reiterăm faptul că oficialul american a fost avertizat să nu includă Taiwanul pe lista sa de vizite în ASIA, având în vedere că statul chinez a spus că va răspunde cu „măsuri puternice” dacă Pelosi va merge în Taiwan. În acest sens, Zhao He, un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, a declarat că Beijingul s-a „împotrivit ferm” unei posibile vizite.

Acum însă, după vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, ministerul chinez de Externe a mai mai adăugat că sancțiunile vor afecta și rudele lui Pelosi, iar de altfel, a declarat că aceste contramăsuri împotriva acestei vizite vor fi „decisive, puternice și eficiente”, iar acestea vor fi resimțite atât în Statele Unite, cât și în Taiwan.

articolul original.

Theodor Paleologu, despre tensiunile dintre China și Taiwan: „Este încă un spațiu pe glob unde tensiunea este extremă” / „Tocmai acum se vede ce nivel jos de leadership avem” (VIDEO)

5 August 2022 at 18:24
image

Theodor Paleologu a vorbit vineri în emisiunea Politica zilei, moderată de Ioana Constantin despre tensiunile dintre China și Taiwan. amplificate de vizita la Taipei a președintei Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi.

„În 1997 s-a dus în Taiwan Newt Gingrich, care era ce este Pelosi acum. Contextul era diferit. China își dorea relații bune cu SUA. Sigur că nu au fost deloc mulțumiți, au fost luări de poziție. Totuși nu au fost demonstrația de forță de acum.

Nu este surprinzător ce s-a întâmplat. Cred că în mintea doamnei Pelosi este că nu poți fi mereu la cheremul Chinei. Însă, uite, că peste tot în lume sunt norii grei. Este încă un spațiu pe glob unde tensiunea este extremă. Avem Ucraina, avem China și Taiwan, unul dintre punctele cele mai fierbinți”, consideră Theodor Paleologu.

Acesta a avertizat că în acest context internațional dificil România se remarcă printr-o criză gravă de leadership:

„E o stare de nesiguranță, de anxietate foarte mare. Tocmai acum se vede ce nivel jos de leadership avem. Am avea nevoie de niște minți luminate în fruntea statului român și nu e cazul. Unul nu e mai răsărit. Este dramatică această criză de leadership în fruntea statului român”.

articolul original.

Represalii după vizita lui Pelosi în Taiwan: China întrerupe dialogul militar și pe schimbările climatice cu SUA

5 August 2022 at 15:14
By: -
image

China întrerupe cooperarea cu SUA în mai multe domenii, inclusiv dialogul dintre comandanţii militari la nivel înalt şi discuţiile privind schimbările climatice, drept represalii pentru vizita preşedintei Camerei Reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, a anunţat, vineri, Ministerul chinez de Externe, informează Reuters.

Publicitate

Ministerul chinez de Externe a mai precizat că suspendă cooperarea cu Washingtonul privind prevenirea criminalităţii transfrontaliere şi traficul de droguri, precum şi repatrierea migranţilor ilegali, ca parte a opt măsuri specifice.

Într-o declaraţie emisă la scurt timp după ce Pelosi a părăsit Japonia în etapa finală a turneului ei asiatic, China a anulat, de asemenea, o întâlnire bilaterală planificată privind un mecanism de securitate militară maritimă.

Beijingul a anunţat separat că o va sancţiona pe Pelosi şi pe membrii apropiaţi ai familiei sale, drept răspuns la acţiunile ei ”vicioase” şi ”provocatoare”.

Publicitate

Scurta vizită a lui Pelosi săptămâna aceasta în Taiwanul autoguvernat, pe care China îl consideră ca fiind propriul teritoriu, a înfuriat Beijingul şi a declanşat exerciţii militare chineze la o scară fără precedent în apele şi spaţiul aerian din jurul insulei.

articolul original.

Operațiuni aeriene la limita spațiului aerian taiwanez

5 August 2022 at 17:14
By: (R.C.)

Taiwanul a trimis avioane de vânătoare pentru interceptarea a zeci de aeronave militare chineze care s-au apropiat de spaţiul aerian taiwanez, în contextul în care armata chineză continuă exerciţiile lansate după vizita efectuată la Taipei de Nancy Pelosi, preşedintele Camerei Reprezentanţilor.

Cel puţin 68 de avioane militare chineze efectuează operaţiuni în apropierea spaţiului aerian taiwanez, iar 49 au depăşit, vineri seară, linia mediană din Strâmtoarea Taiwan, intrând neautorizat în zona taiwaneză de identificare aeriană.

Ca reacţie, Ministerul Apărării de la Taipei a anunţat că a trimis avioane de vânătoare pentru avertizarea şi interceptarea aeronavelor chineze, conform publicaţiei United Daily News (UDN).

Armata chineză a lansat, joi dimineaţă, cele mai ample manevre aeriene şi maritime, în diverse zone din jurul Taiwanului. China a condamnat vehement vizita în Taiwan a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi, pe care o consideră o încălcare a suveranităţii chineze.

articolul original.

Jean-Luc Mélenchon califică vizita lui Nancy Pelosi în Taiwan drept o provocare: „Nu există decât o singură China”

5 August 2022 at 13:16
image

Fostul lider al partidului France Insoumise, Jean-Luc Mélenchon, califică drept o „provocare” vizita președintelui Camerei Reprezentanților din SUA, Nancy Pelosi, în Taiwan, potrivit BFM TV.

Jean-Luc Mélenchon, împotriva vizitei lui Pelosi în Taiwan

Acesta a subliniat că nu există decât o singură Chină, sugerând astfel că Taiwanul nu se poate bucura de propria suveranitate statală.

„Oricare ar fi amploarea și nivelul criticilor care pot fi adresate guvernului chinez, trebuie să refuzăm să cauționăm războiul împotriva Chinei pentru a satisface opiniile SUA cu privire la Taiwan. Dacă aș fi fost ales, aș fi purtat această discuție cu guvernul american”, explică fostul candidat la alegerile prezidențiale din Franța.

La Beijing, inițiativa lui Nancy Pelosi, luată în cadrul unui turneu asiatic, este văzută și ea ca o provocare. De la plecarea înaltului oficial american, China a lansat miercuri manevre militare majore.

„Chinezii vor rezolva problema între ei. Nu există niciun alt rezultat rezonabil posibil”, a continuat miercuri Jean-Luc Mélenchon. De asemenea, el acuză Statele Unite că vor să „deschidă un nou front”.

🔴📝 Provocation des USA à #Taïwan, diversion des macronistes contre LFI, actualités à l’Assemblée : retrouvez ma nouvelle note de blog à lire et à partager.https://t.co/WM5kk5ESCk

— Jean-Luc Mélenchon (@JLMelenchon) August 3, 2022

articolul original.
❌