ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

De ce este Crimeea cel mai prețios atu pe care îl are al lui Zelenski pentru negocieri

15 December 2022 at 22:05
By: -
image

Crimeea este atât de importantă pentru Kiev și pentru Moscova, încât niciuna dintre părți nu ia, oficial, în calcul ideea de a renunța la ea. Cine va ceda până la urmă?

Într-o intervenție pe care puțini au observat-o, fostul premier britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai devotați aliați ai lui Volodimir Zelenski, a spus că dacă trupele ruse s-ar întoarce în teritoriile ocupate de Rusia înaintea invaziei din 24 februarie, acest lucru ar reprezenta o bază pentru redeschiderea dialogului dintre Ucraina și Rusia.

Prin urmare, Ucraina va trebui să accepte faptul că retragerea trupelor ruse din Crimeea nu ar fi o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor, se arată într-o analiză publicată de cotidianul britanic The Guardian.

Când a avansat această idee, într-un articol publicat săptămâna trecută de Wall Street Journal, Boris Johnson a confirmat concluzia la care au ajuns mai mulți diplomați: o preluare pe cale militară a peninsulei Crimeea - anexată de Rusia în 2014, acțiune respinsă de ONU - și revenirea acesteia sub controlul total al Ucrainei este însoțită de riscuri.

Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger a avansat în The Spectator o propunere similară, argumentând că Rusia ar trebui să se retragă doar din zonele cucerite după luna februarie. Teritoriile ocupate în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea, "ar putea fi subiectul unei negocieri după încetarea focului". Iar dacă negocierile eșuează, "ar putea avea loc referendumuri supervizate internațional privind autodeterminarea", a scris Kissinger.

Putin vântură amenințarea nucleară, Zelenski nu se lasă

În fond, de ce este Crimeea fundamentală pentru Ucraina și pentru Rusia? Păstrarea peninsulei este atât de prețioasă pentru Vladimir Putin, încât există temerea că, dacă simte că-i scapă din strânsoare, ar putea pune în practică amenințarea cu arme nucleare tactice, provocând o escaladare terifiantă a conflictului. Acest scenariu face ca Washingtonul și Europa să rămână reținute și să cântărească cu mare atenție situația.

Oficial, Ucraina se opune încetării focului cât timp Putin păstrează orice teritoriu anexat din 2014. Zelenski a spus-o clar de nenumărate ori, de exemplu, la Forumul Economic din Singapore: "O simplă încetare a focului nu va face o minune. Dacă nu ne eliberăm întreg teritoriul, nu vom avea pace."

Zelenski a investit multe eforturi diplomatice în crearea Platformei Crimeea, un organism de coordonare menit să pună presiune pe pârghiile internaționale pentru a ține în vizor ocuparea ilegală a Crimeii. La întrunirea din august a acestei organizații, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și-a exprimat în termeni clari susținerea pentru viziunea Kievului: "Crimeea este și a fost parte a Ucrainei la fel cum Gdańsk sau Lublin sunt părți ale Poloniei."

"Cred că mulți dintre noi trebuie să-și facă un examen de conștiință pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Nu cumva consimțirea ocupării Crimeii a fost de facto un semnal greșit din partea multor țări pentru Rusia?", a adăugat președintele polonez.

Sondajele în Ucraina arată o susținere de 85% a războiului până la reocuparea teritoriilor pierdute din 2014.

Armata ucraineană are în mod clar un plan pentru a ataca în sud, izolând peninsula și tăindu-le rușilor liniile de aprovizionare. În scenariul ideal, ar urma să atace dinspre malul estic al Niprului, urmând să ajungă la barajul care alimentează Crimeea cu 85% din volumul de apă.

Însă campania militară de subminare a rezistenței Crimeii e abia în fază incipientă. Pe 7 octombrie, forțele speciale ucrainene au lovit puternic podul de 19 kilometri din strâmtoarea Kerci, simbolul anexării de către Moscova și al reunificării mistice cu locul înființării Bisericii Ortodoxe ruse. Atacul a încetinit, dar nu a întrerupt linia de aprovizionare rusă.

Pe lângă lovitura de pe podul Kerci, au fost și alte acțiuni de slăbire a apărării Crimeii. Pe 9 august, șase explozii au avut loc în baza aeriană Saki din Novofedorivka. Cea mai mare bază militară rusească din Crimeea, de lângă Djankoi, a fost lovită în noiembrie. Iar populația din Crimeea e tot mai tensionată, tot întrebându-se ce depozit de muniție o să mai sară în aer.

Judecând după numărul recent de arestări sub acuzația de colaborare cu inamicul, se pare că și Moscova e nervoasă și caută să-i prindă degrabă pe membrii Atesh, mișcarea de rezistență din Crimeea.

Volodimir Havrilov, ministru adjunct al Apărării din Ucraina, a spus că forțele Kievului vor cuceri peninsula până la sfârșitul lunii decembrie. Într-un alt gest de bravadă, consilierul prezidențial Mihail Podoliak a sugerat că trebuie instituit un tribunal pentru judecarea crimelor de război în Crimeea, întrucât "ce a început în Crimeea trebuie să se termine acolo".

Iar fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a sugerat că o conferință precum cea de la Yalta ar putea fi organizată anul viitor în Crimeea.

Tentația ofensivei militare

Kievul are planuri pentru Crimeea. Dar este cucerirea sa practică sau chiar înțeleaptă? Analiștii militari britanici subliniază vulnerabilitățile acestei peninsule, inclusiv dependența acesteia de Ucraina continentală pentru apă.

La începutul invaziei din februarie, Rusia a cucerit hidrocentrala Kahovka, din sudul Ucrainei. Lacul de acumulare permite umplerea cu apă în aval a canalului Crimeii de Nord, cu o lungime de 400 de kilometri, construit în perioada sovietică pentru a alimenta zonele aride din sudul Ucrainei și din Crimeea cu apă din fluviul Nipru.

Cu opt ani înainte de anexarea de către Rusia, canalul a fost secat - Ucraina a reclamat că Rusia nu a plătit pentru furnizarea apei și a ridicat un dig din beton, provocând probleme cu irigațiile, recoltele și accesul la apă potabilă în Crimeea. Aproape 80% din terenurile agricole ale peninsulei au fost afectate, iar culturi precum cele de orez nu au mai fost posibile.

După invazie, trupele ruse au ajuns repede la Tavriisk, orașul în care canalul a fost închis, au distrus digul și au lăsat apa să curgă până la nivelul de 1,7 metri de la Dnipro până în Crimeea.

Oficialii britanici cred că obiectivul Ucrainei de a relua controlul asupra hidrocentralei Kahovka ca și asupra canalului Crimeii de Nord este atractiv și fezabil.

Însă discuțiile despre o ofensivă care să alunge cei 30.000 de soldați ruși din peninsulă intrigă Pentagonul. Generalul Mark Milley, șeful Statului Major american, a spus că "probabilitatea ca așa ceva să se întâmple curând nu este ridicată, din punct de vedere militar".

Varianta mai înțeleaptă: avansarea lentă și discuții cu Putin

Diplomații europeni cunosc statutul special al peninsulei. Conducerea Uniunii Sovietice a cedat-o Ucrainei în 1954, iar cea mai mare parte a populației este rusă. Mulți locuitori sunt pensionari ai flotei de la Marea Neagră.

Niciun sondaj de opinie de încredere nu a fost organizat aici după ocupație. Rezultatele reale ale referendumului pentru anexarea din 2014 au arătat că doar o treime din populație a votat pentru preluarea de către Rusia. De atunci, economia locală a evoluat binișor și s-a înregistrat o creștere a populației cu 300.000 de cetățeni ruși.

Mulți activiști pro-ucraineni și lideri de opinie ai comunității tătare din Crimeea au fost forțați să plece, iar de atunci populația a fost ținută captivă într-o bulă a presei pro-moscovite. "Când vorbim de cei care trăiesc în Crimeea, e cu totul altceva decât ce aveam acum opt ani", a spus vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina.

Perspectiva unei prelungiri agonizante a războiului pentru eliberarea unei populații, pe care mare parte nu o dorește de fapt, ar fi un sfârșit fără glorie al campaniei ucrainene, subliniază analiza citată.

Chiar și unii diplomați ucraineni îndrăznesc s-o spună: chiar dacă ofensiva din sud izolează militar peninsula, ar fi mai înțelept să avanseze încet. În locul declanșării unei invazii prin mlaștina Sivaș, căreia nu degeaba i se spune și Marea Putredă, cu posibilități de mișcare destul de limitate pe uscat din cauza mareelor, ar fi mai bine să se încerce redeschiderea discuțiilor cu Rusia. Până atunci, se speră că Putin va fi într-un bucluc mai serios acasă, iar apărarea Crimeii ar deveni ultima lui grijă.

Alții sunt de părere că oferirea unui statut special de suveranitate Crimeii este posibilă. Însă încrederea într-o asemenea soluție e la pământ - un acord anterior i-a permis Rusiei să-și mențină flota în portul Sevastopol de la Marea Neagră cel puțin până în anul 2042. Putin l-a anulat în 2014.

T.D.

articolul original.
  • There are no more articles
❌