ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Lideri ai G7 vin în România pentru a găsi soluții pentru Ucraina

24 November 2022 at 15:20
By: -
image

Preşedinţia germană a Grupului G7 a anunţat, joi, că va organiza săptămâna viitoare, în România, o reuniune cu parteneri internaţionali pe tema continuării asistenţei în domeniul energiei destinată Ucrainei, în contextul războiului cu Rusia.

„În calitatea de Preşedinte al Grupului G7, vom invita săptămâna viitoare, la Bucureşti, alţi parteneri internaţionali, la nivel de miniştri de Externe, pe tema continuării susţinerii în domeniul energiei pentru Ucraina”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, într-un mesaj postat pe Twitter.

„Atacurile Rusiei asupra infrastructurii civile constituie o crimă intolerabilă şi inumană. Vladimir Putin (preşedintele Rusiei -n.red.) vrea să aducă populaţia Ucrainei în frig şi întuneric prin atacurile cu rachete. Dar dorinţa pentru libertate a poporului ucrainean şi susţinerea noastră nu vor fi oprite niciodată", a subliniat Annalena Baerbock.

Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, bombardamentele asupra infrastructurii esenţiale din Ucraina. Ministerul Apărării de la Moscova susţine că atacurile vizează doar infrastructura utilizată de industria militară ucraineană.

Numeroase zone din Ucraina se confruntă cu întreruperi ale alimentării cu electricitate şi apă din cauza bombardamentelor ruse. Și Republica Moldova a suferit din cauza bombardamentelor Rusiei în Ucraina, fiind înregistrate pene masive de curent.

De altfel, Maia Sandu a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate (CSS), şefa statului cerând un nivel sporit de alertă în sectorul energetic.

articolul original.

Digitalizarea medicinei și orașul viitorului,   două teme importante dezbătute la summit-urile Virtualized  din 23 și 24 noiembrie 2022

22 November 2022 at 15:14

Săptămâna aceasta are loc ediția de toamnă Virtualized, primul concept de expo- conferințe B2B din România, desfășurate exclusiv în mediul online, care au drept scop informarea și educarea mediului internațional de afaceri.

Pe 23 și 24 noiembrie 2022, specialiștii și profesioniștii din domeniile IT, sănătate, pharma, sustenabilitate, green energy, smart city sunt invitați să participe la două conferințe online organizate în premieră în România, eHealth Summit – Enhancing Life, Excelling in Digital Care și Sustainability Summit – High-Tech Sustainability in our DNA.

Accesul la aceste expoziții este gratuit și se face prin înscrierea pe platforma oficială https://www.virtualized.ro/.

Asemenea unui eveniment offline, expo – conferințele Virtualized cuprind:

  • conferințe online susținute de către experți internaționali,
  • panel-uri unde profesioniști de top dezbat Live subiecte de actualitate din domeniile în care activează;
  • pauze de networking, în timpul cărora participanții pot interacționa în timp real între ei sau cu reprezentanții companiilor participante, accesând chat-ul public, din platforma MyConnector.

Noutatea evenimentelor din această toamnă este faptul că atât speakerii cât și audiența sunt internaționale. Printre țările participante vor fi: România, Italia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Suedia, Norvegia, Portugalia, Spania, Lituania, Turcia, Indonezia, Grecia, Ucraina sau Arabia Saudită.

Partenerul principal al evenimentelor Virtualized, organizate de Universum Expo, este certSIGN, cel mai important producător și dezvoltator de soluții criptografice din România, în conformitate cu cerințele Regulamentului eIDAS.

În cadrul evenimentelor, certSIGN va prezenta o serie de soluții proiectate special pentru necesitățile specifice mediului de business și pentru facilitarea relațiilor cu instituțiile publice, având o contribuție esențială la trasformarea digitală a acestora.

Digitalizarea medicinei, un viitor foarte apropiat

Miercuri, 23 noiembrie, orele 11:00 – 17:00, are loc eHealth Summit – Enhancing Life, Excelling in Care 

Prima conferință internațională de eHealth, organizată în România, va face o radiografie completă a ecosistemului global de sănătate, aducând în prim plan tehnologia ca element ce revoluționează medicina sub toate aspectele sale, de la diagnosticare și medicina preventivă, la relația dintre medic și pacient și până la sănătatea publică, în general.

Summit-ul se adresează profesioniștilor din industria medicală și farmaceutică, celor a căror activitate este legată de producția și distribuția de dispozitive medicale, precum și amatorilor de dispozitive de evaluare a stării de sănătate.

Din Agenda eHealth Summit 

De la subiecți la co-creatori: implicarea cu succes a pacienților în dezvoltarea de soluții eHealth, Dr Christine Jacob, Lector și Cercetător în domeniul sănătății la Universitatea de Științe Aplicate și Arte Northwestern Switzerland FHNW și Steve Bourke,Fondator și CEO la PersonalPulse GmbH. 

  • Christine Jacob este lector și cercetător în domeniul sănătății la Universitatea de Științe și Arte Aplicate din Elveția. Cu peste 20 de ani de experiență în industrie, Christine este un manager experimentat în domeniul sănătății, care a deținut mai multe poziții de conducere la nivel internațional în marile companii farmaceutice precum Roche și Novartis. Cariera ei a cuprins mai multe roluri de strategie digitală, scopul ei fiind să sprijine părțile cointeresate să adopte strategii inovatoare de implicare a utilizatorilor, pentru a crea soluții relevante și durabile de eHealth și strategii de implementare a acestora.
  • Steven Bourke, CEO și fondator PersonalPulse GmbH. Bourke este avocat și reprezintă interesele pacienților. Lucrează împreună cu pacienții la crearea de instrumente de asistență medicală care sunt relevante, utilizabile și durabile. El a lucrat cu o serie de parteneri din ecosistemul sănătății, mari companii farmaceutice, inclusiv Roche și Novartis. Este co-fondator RheumaCura Foundation, organizație ce are drept misiune: Bolile reumatice și musculo-scheletice pot fi prevenite si vindecate.

Viitorul Sănătății a fost ieri, Jens Koegler, Healthcare Industry Director EMEA, VMware

  • Jens Koegler este directorul VMware pentru industrie medicală în EMEA.

El oferă suport clienților din domeniul sănătății pentru a dezvolta și implementa aplicații moderne, stimulând astfel inovația și asigurând o îngrijire mai bună a pacienților. Jens joacă astfel un rol cheie în a ajuta clienții să înțeleagă modul în care noile aplicații, dispozitive, cele mai recente tehnologii IT și transformarea digitală stimulează inovația în domeniul sănătății.

AI în Sănătate: schimbări cruciale, Dr Ligia Kornowska, Președinte al Consiliului, Data Lake

  • Ligia Kornowska, Director general al Federației Spitalelor din Polonia, cea mai mare organizație de spitale din această țară. Lider al „Coaliției AI în domeniul sănătății” pentru Polonia. Kornowska este nominalizată printre „100 de persoane cele mai influente din domeniul sănătății poloneze”, în ultimii 3 ani și a deținut poziții de conducere în startup-uri medicale poloneze de conducere.

Care este rolul tehnologiei în domeniul sănătății publice?, Dr. Jhonatan Bringas Dimitriades, Educator și Consilier în Digital Health, Fondator și CEO Lapsi Health

  • Jhonatan Bringas Dimitriades este medic, manager și consilier în Digital Health. El lucrează cu o echipă complexă de tehnologi, dezvoltatori, profesioniști din domeniul medical și pacienți, pentru a oferi soluții digitale și tehnice ce au drept scop îmbunătățirea diagnosticului, tratamentului, recuperării și calității vieții pacienților din întreaga lume. Jhonatan este totodată una dintre cele mai influente 50 de voci din domeniul sănătății, conform topului realizat de Medika Life.

Viitorul diagnosticării: Asistență medicală personalizată și preventivă în Europa, Dr. Aiden Hannah, Research Analyst, Deloitte UK Centre for Health Solutions

  • Aiden Hannah este Research Analyst la Centrul pentru Soluții de Sănătate Deloitte, unde aplică cunoștințele despre științele vieții și industria sănătății pentru a ajuta la găsirea de soluții pentru provocările care afectează industria și pentru a genera previziuni pentru viitor.

Joi, 24 noiembrie, orele 11:00 – 17:00, are loc Sustainability Summit: High-Tech Sustainability in our DNA

Chiar dacă este încă la început în România, domeniul sustenabilității are o mare importanță atât pentru dezvoltarea economiei cât și pentru a asigura un viitor umanității în sine.

Plecând de la această premisă, summit-ul reunește printre cei mai buni specialiști internaționali, pentru a dezbate împreună modalitățile de a transforma afacerile într-unele sustenabile și a rămâne profitabile totodată. În același timp, Sustainability Summit va prezenta o perspectivă a orașului viitorului, un oraș verde, sustenabil, realizat cu ajutorul tehnologiei.

Evenimentul se adresează directorilor generali, antreprenorilor, managerilor de produs, oamenilor de marketing, pasionați de tehnologie și sustenabilitate.

Din Agenda Sustainability Summit

Digitalizarea – salvator curat sau dușman murdar?, Jacek Hutyra, Climate Officer, Orange Polonia

  • Jacek Hutyra este responsabil pentru proiectarea, implementarea și animarea strategiei și acțiunilor transversale #OrangeGoesGreen în domeniul protecției mediului. Obiectivul general, bazat pe știință, al companiei este zero emisii de carbon până în 2040.

Bazându-se pe experiența companiei Orange Polonia, sesiunea lui Jacek va răspunde la întrebări precum care ar trebui să fie legăturile și care este echilibrul între responsabilitatea reducerii emisiilor la zero și crearea de valoare pentru părțile interesate?

Parteneriate inovatoare și tehnologie durabilă: legăturile dintre tehnologie și facilitarea virtuală pentru ODD, Dr Paola Fiore, Fondator & Director ETICAMBIENTE

  • Paola Fiore, fondator și director. Pionier al sustenabilității. Specialist CSR, expert și consultant în mediu și schimbări climatice, educator și ambasador al organizației TeachSDGs la Națiunile Unite. Sesiunea sa va răspunde la toate întrebările despre dezvoltarea durabilă.

Drumul spre orașe liniare, Joaquim Alvarez, Head of digital cognitive construction, NEOM

  • Poate una dintre cele mai interesante sesiuni din cadrul evenimentului va fi susținută de către Joaquim Alvarez, Head of digital cognitive construction NEOM, compania ce a imaginat și va construi primul oraș al viitorului. Proiectul, Alteța Sa Regală, Prințul Moștenitor Mohammed bin Salman, reimaginează viața urbană, plecând de la principiul mersului pe jos. Comunitățile vor fi construite pe un strat mixt de infrastructură fizică și digitală care conține utilități esențiale și servicii de transport integrate sub suprafață. NEOM va fi un hub pentru inovare, unde companiile globale consacrate și jucătorii emergenți pot cerceta, incuba și comercializa tehnologii inovatoare pentru a accelera progresul uman.

Plasticul nu crește pe copaci, dar ar putea, Max Mohammadi, Co-Fondator, Co-founder, CTO & Președinte, PlaticFri

  • Max Mohammadi, co-fondator, CTO și preşedinte al Plastic Fri. Max este creatorul PlasticFri, o companie GreenTech stabilită în Suedia, cu misiunea de a pune capăt catastrofei poluării cu plastic. În calitate de lider orientat spre valori și antreprenor social vizionar. Ca inovator, Max a primit numeroase premii inclusiv premiul Alfred Nobel pentru inovație, medalia de aur, premiul pentru cel mai bun inventator, marele premiu suedez pentru inginerie și premiul „Europeanul anului”.

Situația sustenabilității și ce se va întâmpla în viitor?, Erik Solheim

  • Erik Solheim a fost ministrul norvegian al Mediului și Dezvoltării Internaționale în perioada 2005-2012. Erik a fost președintele executiv al Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE (principalul organism al donatorilor mondiali) în perioada 2012-2016 și director executiv al ONU pentru Mediu între 2016 și 2018.În prezent, este consilier principal la World Resources Institute și președinte al Institutului de Dezvoltare Verde Belt and Road din Beijing. Totodată, el este mentorul șef al Alianței Globale pentru Planetă Durabilă și Președintele Consiliului de Administrație al Fundației Afroz Shah din Mumbai.

Sesiunea sa va oferi o privire de ansamblu asupra situației globale a sustenabilității și va oferi perspectivele de viitor în acest domeniu.

Formele multiple ale impactului tehnologiei informației și a comunicării asupra mediului înconjurător, Pernilla Bergmark, Cercetător principal, Ericsson

  • Pernilla Bergmark este cercetător principal la Ericsson, axat pe impactul tehnologiei informației și a comunicării asupra sustenabilității. Interesele cercetărilor sale includ dezvoltarea metodologiei și evaluările legate de impactul asupra protecției mediului, economia circulară, granițele planetare și obiectivele globale.

Sesiunea sa va prezenta consecințele directe și indirecte  ale tehnologiei informației și a comunicării asupra mediului înconjurător în tranziția către Net Zero.

Participarea este gratuită, cu înregistrare pe www.virtualized.ro

La expo-conferințele Virtualized doritorii trebuie să se înscrie cu informațiile de business (e-mail de companie/ telefon/ job title).

Organizatorul își rezervă dreptul de a selecta participanții.

 

Pentru informații suplimentare, urmăriți platformele oficiale:

https://www.virtualized.ro/

https://www.instagram.com/virtualized/

https://www.linkedin.com/company/virtualized

https://www.facebook.com/Virtualized

Despre Universum 

UNIVERSUM este o companie construită în jurul conceptului de arhitectură de evenimente corporate cu o experiență de peste 10 ani în România, aflându-se printre cele mai mari companii din acest domeniu.

UNIVERSUM deține sub umbrela sa un întreg ecosistem de soluții pentru companii. De la organizarea de team buildingurilor recunoscute internațional, evenimente la scară largă precum: conferințe, competiții sportive, lansări de produse și festivaluri, la soluții software complete, dedicate organizării de evenimente.

Virtualized este prima expo-conferință virtuală din România, compusă dintr-o serie de evenimente online, organizate cu scopul informării și educării mediului de business autohton. În cadrul evenimentelor se abordează în timp real provocările cu care se confruntă specialiștii din mediul de afaceri și se oferă soluții rapide.

Bucharest Tech Week reprezintă festivalul care transformă Bucureștiul în capitala internațională a tehnologiei și care reunește atât profesioniștii cât și pasionații de tehnologie și inovații.

GoTech World (anterior denumit Internet & Mobile World) este cea mai amplă expo-conferință și casa economiei digitale din Europa Centrală și de Est, în care profesioniștii din întreaga regiune au acces la soluții tech B2B, insight-uri pe diferite arii digitale și o oportunitate de networking.

Târgul Imobiliarium Universitate reunește pe parcursul celor 3 zile peste 50 de proiecte rezidențiale noi din București și împrejurimi.

MyConnector este o platformă flexibilă care permite organizarea de evenimente, conferințe și expoziții online, dar și interacțiunea live între participanți.

Pentru informații suplimentare contactați alexandra.dinu@universum.ro, 0722233114.

articolul original.

Revizuirea Cartei Energiei, eșec la Bruxelles

21 November 2022 at 11:21
Comisia Europeană va solicita eliminarea revizuirii Tratatului privind Carta energiei (TCE) de pe ordinea de zi a summitului TCE de marți (22 noiembrie), după ce țările UE nu au reușit să obțină o majoritate în favoarea reformării cartei, scrie Euractiv.
 Ambasadorii statelor membre ale UE s-au întâlnit vineri seara pentru a vota asupra unei propuneri de reformă a TCE din 1998, un acord internațional conceput inițial pentru a promova investițiile în petrol și gaze în fostul bloc sovietic.
Ei nu au reușit, însă, să ajungă la un acord după ce Franța, Germania, Olanda și Spania s-au abținut. „Nu a fost găsit un compromis și, prin urmare, decizia de a susține modernizarea nu a fost aprobată”, a declarat un purtător de cuvânt al Consiliului Uniunii Europene, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE.
În vigoare din 1998, tratatul a atras atenția presei anul trecut, când gigantul energetic german RWE l-a folosit pentru a depune o cerere de despăgubire de 1,4 miliarde de euro de la Olandei în legătură cu planificata eliminare treptată a cărbunelui în această țară. Militanții au denunțat această acțiune ca dovadă că tratatul este incompatibil cu Acordul de la Paris privind schimbările climatice și că trebuie reformat sau eliminat. Comisia Europeană a recunoscut aceste neajunsuri, calificând TCE drept „depășit”, în special în ceea ce privește Acordul de la Paris privind schimbările climatice și controversata clauză de soluționare a litigiilor între investitori și stat din cadrul tratatului.
În 2019, a început să negocieze o reformă în numele UE cu cei 53 de semnatari ai TCE. Acest proces s-a încheiat în luna iunie, când Comisia a anunțat un progres în discuțiile privind reforma și a prezentat un text modificat al tratatului, care includea dispoziții care să pună capăt protecției juridice pentru noile proiecte de combustibili fosili și o eliminare treptată de zece ani pentru investițiile existente.
Cu toate acestea, reforma a fost denunțată ca fiind insuficientă de un număr tot mai mare de țări ale UE. Germania, precedată de Franța, Țările de Jos, Polonia și Spania, și-au anunțat recent intenția de a se retrage din tratat, invocând incompatibilitatea cartei cu obiectivele UE în materie de climă, care impun o eliminare rapidă a combustibililor fosili. Săptămâna trecută li s-a alăturat Slovenia și, vineri, Luxemburg.
„Chiar dacă modernizarea Tratatului privind Carta energiei duce la unele progrese, tratatul este în continuare incompatibil cu obiectivele Acordului de la Paris privind clima, deoarece continuă să protejeze investițiile în energiile fosile și nucleare”, a declarat Claude Turmes, ministrul luxemburghez al energiei.
Comisia Europeană este un susținător fervent al reformei, afirmând că tratatul modernizat include dispoziții care să pună capăt protecției juridice pentru noile investiții în combustibili fosili și abordează preocupările privind dreptul guvernelor de a reglementa în scopuri de mediu și climatice.
În plus, executivul UE a subliniat că o clauză de caducitate de 20 de ani va intra în vigoare imediat după ce țările vor părăsi tratatul, ceea ce înseamnă că investițiile în combustibili fosili vor continua să se bucure de protecție juridică în orice caz în această perioadă.
articolul original.

Ce au hotărât țările la COP27? Cele mai dificile decizii, amânate pentru anul viitor

21 November 2022 at 00:00
image

Țările au convenit, în cadrul summitului COP27 privind clima, să creeze un fond pentru a ajuta țările sărace afectate de dezastrele climatice, dar au amânat aprobarea unui acord mai amplu care să sublinieze hotărârea globală de a lupta împotriva schimbărilor climatice.

După negocieri tensionate care au durat toată noaptea, președinția egipteană a COP27 a publicat un proiect de text pentru un acord global și, în același timp, a convocat o sesiune plenară pentru a-l aproba ca fiind acordul final și general al summitului ONU.

În cadrul sesiunii a fost aprobată prevederea privind crearea unui fond pentru „pierderi și daune” pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să suporte costurile imediate ale evenimentelor cauzate de schimbările climatice, cum ar fi furtunile și inundațiile.

Cele mai controversate decizii, amânate pentru anul viitor

Dar a amânat multe dintre cele mai controversate decizii privind fondul pentru anul viitor, atunci când un „comitet de tranziție” va face recomandări pe care țările le vor adopta apoi la COP28 din noiembrie 2023.

Aceste recomandări vor viza „identificarea și extinderea surselor de finanțare” – referindu-se la problema controversată a țărilor care ar trebui să contribuie la noul fond.

Solicitările țărilor în curs de dezvoltare pentru un astfel de fond au dominat summitul de două săptămâni, împingând discuțiile dincolo de finalul programat pentru vineri.

Cu toate acestea, imediat după aprobarea în plen a fondului pentru pierderi și daune, Elveția a cerut o suspendare de 30 de minute pentru a avea timp să studieze noul text al acordului global – în special prevederile referitoare la eforturile naționale de reducere a emisiilor, a declarat delegatul elvețian.

Actordul de la COP27 trebuie să fie aprobat de 200 de țări

Documentul, care formează acordul politic general pentru COP27, trebuie să fie aprobat de cele aproape 200 de țări prezente la summitul privind clima din Egipt.

În conformitate cu iterațiile anterioare, proiectul nu conținea o referire solicitată de India și de alte câteva delegații la reducerea treptată a utilizării „tuturor combustibililor fosili”. În schimb, acesta se referea la o reducere treptată doar a cărbunelui, așa cum s-a convenit la summitul de anul trecut.

articolul original.

Rusia salută declarația ”echilibrată” a G20! Peskov: ”Versiunea finală a textului este o realizare pentru Moscova”

16 November 2022 at 15:21
image

Rusia a salutat miercuri declaraţia liderilor G20, deşi documentul menţionează „suferinţele umane imense” provocate de războiul din Ucraina, transmite Reuters, citată de Agerpres.ro.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că versiunea finală – pe care diplomaţii ruşi s-au străduit să o influenţeze – este o realizare pentru Moscova. „Diferenţa dintre abordări şi diferenţa dintre punctele de vedere au fost notate şi înregistrate în declaraţia finală. Desigur, experţii noştri, ministerul de externe şi experţii noştri au depus multe eforturi pentru a se asigura că s-a produs un text atât de echilibrat”, a spus el.

Într-un capitol dedicat conflictului ucrainean, liderii grupului interguvernamental format din 19 ţări şi Uniunea Europeană au consemnat că „majoritatea membrilor au condamnat viguros războiul din Ucraina şi au subliniat că acesta provoacă suferinţe umane imense şi exacerbează vulnerabilităţile existente în economia mondială – limitând creşterea, ridicând inflaţia, perturbând lanţurile de furnizare, sporind insecuritatea energetică şi alimentară şi mărind riscurile pentru stabilitatea financiară”.

Documentul notează însă şi că există „alte puncte de vedere şi evaluări ale situaţiei”; iar G20 „nu este forumul pentru rezolvarea problemelor de securitate”.

Pe site-ul de internet al preşedinţiei ruse a fost publicată o traducere completă şi exactă în limba rusă a declaraţiei, ceea ce Reuters apreciază drept surprinzător, având în vedere formulările foarte critice la adresa Moscovei. Printre altele, se foloseşte cuvântul „război”, se face referire la „agresiunea Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei” şi se menţionează cererile majorităţii G20 pentru „retragerea completă şi necondiţionată” a forţelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

În presa rusă sunt interzişi termenii „război” şi „invazie” pentru descrierea conflictului din Ucraina, denumit oficial în Rusia „operaţiune militară specială” pentru eliminarea naţionaliştilor periculoşi şi protejarea populaţiei rusofone. Legislaţia adoptată după 24 februarie, când ruşii au invadat Ucraina, prevede pedepse de până la cinci ani de închisoare pentru discreditarea forţelor armate ruse şi de până la 15 ani de detenţie pentru difuzarea de informaţii intenţionat false.

sursa: Agerpres.ro

articolul original.

Joe Biden îi cere omologului său chinez „să evite un conflict” între SUA și China

14 November 2022 at 14:44
image

Preşedinţii american, Joe Biden, şi chinez, Xi Jinping, s-au declarat pregătiţi pentru dialog în pofida rivalităţii dintre ţările lor, liderul de la Casa Albă afirmând că speră să evite un „conflict” între Beijing şi Washington, relatează AFP, citată de Agerpres.

La începutul mult-aşteptatei lor întâlniri bilaterale de luni, 14 noiembrie, din insula indoneziană Bali, Joe Biden a spus că vrea „să gestioneze diferendele şi să evite transformarea competiţiei în conflict”, în timp ce Xi Jinping a apreciat că „nimic nu înlocuieşte” o discuţie faţă în faţă şi s-a declarat pregătit pentru un dialog „sincer” asupra problemelor strategice, căci cele două ţări trebuie „să găsească direcţia bună”.

„Sunt pregătit să am o conversaţie sinceră şi aprofundată asupra problemelor de importanţă strategică pentru relaţia dintre China şi Statele Unite ale Americii cu privire la toate problemele de importanţă globală şi regională”, a spus Xi la începutul întâlnirii cu Biden în Bali, notează EFE.

China şi SUA ar trebui să ia istoria ca pe oglindă şi să o lase să ghideze viitorul, potrivit agenţiei de stat Xinhua, citată de Reuters.

Ministerul de Externe chinez declarase anterior că Beijingul speră ca întrevederea dintre preşedintele Xi Jinping şi omologul său american Joe Biden înaintea summitului G20, în Indonezia, să repună relaţiile bilaterale “pe calea bună”, potrivit AFP.

„Suntem hotărâţi să ajungem la respect reciproc, la coexistenţa paşnică şi la cooperare cu SUA în care ambele părţi să aibă de câştigat. Paralel, ne vom apăra cu fermitate suveranitatea, securitatea şi interesele dezvoltării noastre”, a declarat Mao Ning, o purtătoare de cuvânt a Ministerului chinez de Externe.

„Sperăm că SUA se vor alătura Chinei cu scopul de a gestiona în mod potrivit divergenţele noastre, promovând o cooperare reciproc benefică, evitând neînţelegerile şi erorile de apreciere şi vor readuce relaţiile sino-americane pe calea bună a unei dezvoltări sănătoase şi stabile”, a subliniat ea în cursul unei conferinţe de presă anterioare reuniunii dintre Biden şi Xi.

articolul original.

Președinții Joe Biden și Xi Jinping au deschis luni summitul cu promisiunea celor doi de a evita conflictele

14 November 2022 at 10:56
image

Președinții Joe Biden și Xi Jinping au deschis luni summitul cu miză mare de la Bali cu o strângere de mână, ambii bărbați promițând să gestioneze diferențele și să evite conflictele, transmite BBC.

„Lumea se așteaptă ca China și Statele Unite să gestioneze în mod corespunzător relația”, a declarat Xi, în timp ce Biden a spus că a încercat să „gestioneze diferențele noastre, să împiedice ca concurența să devină conflict”.

Președintele american a vorbit despre importanța evitării „conflictului” între SUA și China

În remarcile de deschidere, președintele american Joe Biden a vorbit despre importanța evitării „conflictului” între SUA și China.

El a fost de acord cu omologul său Xi Jinping că cele mai importante sunt discuțiile față în față.

Ce i-a transmis Xi Jinping lui Joe Biden în deschiderea summitului: „Domnule președinte, mă bucur să vă văd. Ultima dată când ne-am întâlnit a fost la Davos, în urmă cu mai bine de cinci ani. De când ați preluat președinția, am menținut contactul prin convorbiri online. Dar nimic nu poate înlocui întâlnirea față în față. Și astăzi avem această întâlnire față în față.

Am acumulat experiență, dar am învățat și lecții. Istoria este cel mai bun manual, așa că ar trebui să luăm istoria ca pe o oglindă. În prezent, relația dintre SUA și China se află într-o situație și ne pasă foarte mult de ea… în calitate de lideri ai celor două mari țări, trebuie să trasăm calea cea bună.

Trebuie să găsim direcția corectă pentru relația bilaterală în continuare și să ridicăm relația.”

Lumea „se așteaptă” ca cele două națiuni să lucreze în parteneriat

Biden a declarat că s-a „angajat să mențină deschisă linia de comunicare dintre noi”, astfel încât cele două țări să poată „lucra împreună la problemele globale urgente”, inclusiv schimbările climatice și insecuritatea.

Lumea „se așteaptă” ca cele două națiuni să lucreze în parteneriat, a adăugat Biden.

articolul original.

„La un summit trebuie să ai întâlniri şi să te fotografiezi”. Ce semnifică absența lui Putin de la summitul G20

14 November 2022 at 10:33
image

Preşedintele rus Vladimir Putin, ale cărui trupe au invadat Ucraina în 24 februarie, a ales să nu meargă la summitul G20 care începe marţi în Indonezia, la Bali, probabil pentru a nu repeta experienţa de acum opt ani, când, după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014, a mers totuşi la reuniunea G20 din Brisbane (Australia), unde a fost vizat de numeroase critici, sfârşind prin a pleca acasă înainte de încheierea summitului, scrie AFP.

“La un summit, trebuie să ai întâlniri şi să te fotografiezi. Or, cu cine avea să vorbească şi să se fotografieze?”, se întreabă retoric politologul rus Aleksei Malaşenko, “deloc surprins” de această decizie.

„Ce putea să fi spus Putin?”

Alegând să nu plece în Indonezia, preşedintele rus se cruţă de umilirea unei primiri glaciale, dar riscă să-şi izoleze şi mai mult ţara, deja vizată de sancţiuni occidentale severe, notează AFP, citată de Agerpres. Cu sau fără Putin în Bali, însă, ofensiva rusă în Ucraina va domina agenda G20: conflictul, virulent criticat de ţările occidentale, a provocat sau agravat numeroase crize mondiale, în special economică şi climatică.

“Aceasta va fi principalul subiect abordat”, subliniază Fiodor Lukianov, politolog apropiat cercurilor puterii de la Moscova. Dar “ce putea să fi spus (Putin)? Poziţia sa este cunoscută, ea nu s-a schimbat, la fel şi cea a celeilalte tabere. Ce rost avea să meargă?”, a declarat el pentru AFP.

Kremlinul a justificat această absenţă prin motive de “agendă” care l-au reţinut pe Vladimir Putin în Rusia, fără însă să precizeze ce fel de angajament l-ar fi împiedicat să ia parte la unul din cele mai importante summituri mondiale. Putin nu se va adresa summitului nici măcar prin videoconferinţă, potrivit Kremlinului, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară nu este încă membră G20, are programate două alocuţiuni, dar prin videoconferinţă.

Moscova va trimite totuşi o delegaţie la Bali, ce va fi condusă de ministrul său de externe Serghei Lavrov, care în iulie a plecat intempestiv de la o reuniune a şefilor diplomaţiilor din G20, după un val de critici din partea mai multor omologi ai săi.

„Sentimentul de impas”

Absenţa lui Putin reflectă însă “sentimentul de impas” care domneşte printre actorii conflictului din Ucraina, “începând cu liderii ruşi”, apreciază Konstantin Kalacev, un politolog rus independent. De fapt, la aproape nouă luni de la începutul ofensivei ruse, nu au loc niciun fel de negocieri între Kiev şi Moscova.

În orice caz, acesta pare un moment deosebit de prost pentru ca Rusia să înceapă negocieri, având în vedere că ea acumulează eşecuri militare, în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti în această toamnă, comentează agenţia franceză de presă.

Încolţită de o contraofensivă ucraineană, armata rusă a anunţat săptămâna trecută că se retrage din oraşul Herson, singura capitală regională pe care o cucerise de la începutul asaltului său, în februarie. În septembrie, rușii se retrăseseră deja într-un mod haotic din regiunea Harkov (nord-est).

Tot mai izolat

Ostracizat de ţările occidentale, Putin privilegiază mai degrabă legăturile cu cei care au relaţii istorice cu Rusia sau care împărtăşesc respingerea sa faţă de SUA decât discuţii în cadrul organismelor internaţionale, unde Moscova este din ce în ce mai izolată.

“În mintea lui Putin, refuzul de a merge la G20 nu înseamnă că aceasta va împiedica Rusia să dezvolte relaţii cu ţările neutre. Putin a fost foarte activ în ultimele luni, el încearcă să construiască o lume antiamericană, o coaliţie antioccidentală”, subliniază Tatiana Stanovaia, care conduce centrul de analiză ‘R.Politik’.

Dar vor da aceste eforturi rezultate, în condițiile în care până şi aliaţii tradiţionali ai Moscovei sunt îngrijoraţi de ofensiva acesteia din Ucraina şi de consecinţele asupra economiei şi securităţii alimentare mondiale?

Liderii Chinei şi Indiei, două ţări care au relaţii strânse cu Rusia, l-au mustrat public pe Putin, notează AFP.

Preşedintele rus însuşi a recunoscut, în cadrul unui summit în Kazahstan, la jumătatea lunii octombrie, că ţările din fostul spaţiu sovietic sunt “îngrijorate” după atacul împotriva Ucrainei.

În consecinţă, absenţa lui Putin la G20 arată că Moscova “nu mai participă pe deplin la procesele aflate în atenţia principalilor lideri internaţionali”, consideră politologul Konstantin Kalacev. În afară de conflictul din Ucraina, Rusia este “deconectată” de la discuţiile privind alte teme majore din actualitatea internaţională, mai spune el.

articolul original.

Lui Vladimir Putin îi este frică de o nouă umilire! Liderul de la Kremlin nu participă la summitul G20

14 November 2022 at 08:45
image

Preşedintele rus Vladimir Putin nu va participa la summitul G20. Conform unui comentariu France Presse, liderul de la Kremlin evită să repete experienţa din 2014, unde la reuniunea G20 din Brisbane (Australia), imediat după anexarea Crimeei, a fost vizat de numeroase critici.

„La un summit, trebuie să ai întâlniri şi să te fotografiezi. Or, cu cine avea să vorbească şi să se fotografieze?”, întreabă retoric politologul rus Aleksei Malaşenko, „deloc surprins” de această decizie.

Alegând să nu plece în Indonezia, preşedintele rus se cruţă de umilirea unei primiri glaciale, dar riscă să-şi izoleze şi mai mult ţara, deja vizată de sancţiuni occidentale severe, notează agenţia de presă citată.

Căci, cu sau fără Putin în Bali, ofensiva rusă în Ucraina va domina agenda G20: conflictul, virulent criticat de ţările occidentale, a provocat sau agravat într-adevăr numeroase crize mondiale, în special economică şi climatică.

„Aceasta va fi principalul subiect abordat”, subliniază Fiodor Lukianov, politolog apropiat cercurilor puterii de la Moscova. Dar „ce putea să fi spus (Putin)? Poziţia sa este cunoscută, ea nu s-a schimbat, la fel şi cea a celeilalte tabere”, a declarat el pentru AFP. „Ce rost avea să meargă?”, adaugă Lukianov.

Kremlinul a justificat această absenţă prin motive de „agendă” care l-au reţinut pe Vladimir Putin în Rusia, fără însă să precizeze ce fel de angajament l-ar fi împiedicat să ia parte la unul din cele mai importante summituri mondiale.

Putin nu se va adresa summitului nici măcar prin videoconferinţă, potrivit Kremlinului, în timp ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a cărui ţară nu este încă membră G20, are programate două alocuţiuni, dar prin videoconferinţă.

Moscova va trimite totuşi o delegaţie la Bali, ce va fi condusă de ministrul său de externe Serghei Lavrov care – în iulie – părăsise intempestiv o reuniune a şefilor diplomaţiilor din G20, după un val de critici din partea mai multor omologi ai săi.

Absenţa lui Putin reflectă însă „sentimentul de impas” care domneşte printre actorii conflictului în Ucraina, „începând cu liderii ruşi”, apreciază Konstantin Kalacev, un politolog rus independent.

De fapt, la aproape nouă luni de la începutul ofensivei ruse, niciun fel de negocieri nu au loc între Kiev şi Moscova.

În orice caz, acesta pare un moment deosebit de prost pentru ca Rusia să înceapă negocieri, având în vedere că ea acumulează eşecuri militare în pofida mobilizării a sute de mii de rezervişti în această toamnă, comentează agenţia franceză de presă.

Încolţită de o contraofensivă ucraineană, armata rusă a anunţat săptămâna trecută că se retrage din oraşul Herson (sud), singura capitală regională pe care o cucerise de la începutul asaltului său în februarie.

În septembrie, ea se retrăsese deja într-un mod haotic din regiunea Harkov (nord-est).

Ostracizat de ţările occidentale, Putin privilegiază mai degrabă legăturile cu cei care au relaţii istorice cu Rusia sau care împărtăşesc respingerea sa faţă de SUA decât discuţii în cadrul organismelor internaţionale, unde Moscova este din ce în ce mai izolată.

„În mintea lui Putin, refuzul de a merge la G20 nu înseamnă că aceasta va împiedica Rusia să dezvolte relaţii cu ţările neutre”, subliniază Tatiana Stanovaia, care conduce centrul de analiză ‘R.Politik’.

„Putin a fost foarte activ în ultimele luni, el încearcă să construiască o lume antiamericană, o coaliţie antioccidentală”, adaugă ea.

Dar vor da aceste eforturi rezultate, în timp ce până şi aliaţii tradiţionali ai Moscovei sunt îngrijoraţi de ofensiva ei din Ucraina şi de consecinţele acesteia asupra economiei şi securităţii alimentare mondiale?

Liderii Chinei şi Indiei, două ţări care au relaţii strânse cu Rusia, l-au mustrat în public pe Putin, notează AFP.

Preşedintele rus însuşi a recunoscut în cadrul unui summit în Kazahstan la jumătatea lunii octombrie că ţările din fostul spaţiu sovietic sunt „îngrijorate” după atacul împotriva Ucrainei.

În consecinţă, absenţa lui Putin la G20 arată că Moscova „nu mai participă pe deplin la procesele aflate în atenţia principalilor lideri internaţionali”, consideră politologul Konstantin Kalacev. În afară de conflictul din Ucraina, Rusia este „deconectată” de la discuţiile privind alte teme majore din actualitatea internaţională, mai spune el, conform AGERPRES

articolul original.

Putin nu va participa la summitul G20

10 November 2022 at 07:17
image

Preşedintele rus nu va participa la summitul G20 de pe insula Bali, la 15 noiembrie, a transmis ambasada țării sale în Indonezia, potrivit Reuters.
Putin va fi reprezentat în schimb de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, au spus oficialii.
Președintele rus urmează să se alăture virtual uneia dintre întâlnirile de la summit, a declarat Jodi Mahardi, purtătorul de cuvânt al ministrului coordonator al afacerilor maritime și de investiții din Indonezia.Preşedintele ucrainean a fost invitat la summitul din Indonezia, dar Volodimir Zelenski a precizat că nu va fi prezent dacă Vladimir Putin rămâne pe lista de invitați.

Recent, preşedintele american Joe Biden spunea că nu are vreo “intenţie” de a avea o întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin la acest summit.
În calitate de gazdă G20, Indonezia a rezistat presiunilor din partea țărilor occidentale și a Ucrainei de a-și retrage invitația lui Putin de la summit și de a expulza Rusia din grupul din cauza războiului din Ucraina, declarând că nu are autoritatea să facă acest lucru fără un consens între membri.

Un purtător de cuvânt la ambasada Rusiei din Indonezia a confirmat că Putin nu va participa la summit, dar nu a oferit explicații suplimentare.

Președintele indonezian Joko Widodo a încercat să medieze fricțiunile geopolitice dintre puterile din G20. Întâlnirile din acest an au inclus părăsiri și amenințări de boicotare provocate de tensiunile legate de invazie, pe care Rusia o numește „operațiune specială”.

articolul original.

Președintele rus Vladimir Putin nu va participa la summit-ul G20 care va avea loc în cursul săptămânii viitoare în Indonezia

10 November 2022 at 07:20

Prin această neparticipare, Vladimir Putin dorește să evite potențialele conflicte cu liderii mondiali, inclusiv cu președintele american Joe Biden, care l-a etichetat pe omologul său rus drept „criminal de război”, sau să fie evitat de liderii europeni.

Însă, din partea Federației Ruse, va participa la summit-ul din Indonezia ministrul de Externe Serghei Lavrov. Purtătorii de cuvânt ai Ministerului de Externe și ai Kremlinului nu au răspuns solicitărilor Bloomberg de a oferi un punct de vedere.

Preşedintele Putin fusese invitat de către președintele Indoneziei

Astfel, preşedintele indonezian Joko Widodo îl invitase personal pe Vladimir Putin, în timpul unei călătorii în Rusia pe care a făcut-o în luna iunie, când preşedintele indonezian s-a deplasat şi în Ucraina, încercând să medieze conflictul, dar eșuând.

În acest sens, președintele american Joe Biden a spus, în luna martie că Rusia ar trebui să fie exclusă din G20, după ce Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, astfel declanșând cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial și stârnind și temeri de escaladare nucleară.

Președintele indonezian Joko Widodo nu a retras invitația lui Putin, deoarece țara sa, care deține președinția rotativă a G20, și-a dorit să continue menținerea unei poziții neutre.

De altfel, Joko Widodo l-a invitat și pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski la summit. Un purtător de cuvânt al administrației prezidențiale de la Kiev a confirmat la începutul săptămânii că Zelenski va participa la summitul, „cel mai probabil în format online”.

Volodimir Zelenski era pe punctul de a refuza să participe

Volodimir Zelenski anunțase anterior că nu va participa la reuniune dacă va fi prezent şi preşedintele rus Vladimir Putin. Acesta a primit o invitație specială, în condițiile în care Ucraina nu face parte din grupul G20.

În afirmaţiile sale, „Poziţia mea personală şi poziţia Ucrainei este că, dacă va participa liderul Federaţiei Ruse, atunci Ucraina nu va participa”, a declarat președintele ucrainean în urmă cu puțin timp, citat de Ukrinform.

În concluzie, gazda acestui summit, Indonezia, ţară care este de asemenea președintele Grupului naţiunilor puternic dezvoltate şi emergente, l-a invitat pe Volodimir Zelenski la reuniunea G20 deoarece una dintre temele principale va fi asistenţa oferită Ucrainei, din cauza invaziei rusești care a fost declanșată pe data de 24 februarie.

articolul original.

Klaus Iohannis participă la Summitul implementării climatice COP27

7 November 2022 at 14:26

Președintele României, Klaus Iohannis, va participa, în perioada 7-8 noiembrie 2022, la Summitul implementării climatice care va avea loc la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Președintele României va participa, în perioada 7-8 noiembrie 2022, la Summitul implementării climatice (Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit), care va avea loc în contextul celei de-a 27-a Conferințe a Părților Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), la Sharm El-Sheikh, Republica Arabă Egipt, potrivit unui comunicat transmis de Administrația Prezidențială.

În opinia sa, „Participarea la Summit-ul de implementare a schimbărilor climatice de la Sharm El-Sheikh. Ne vom concentra pe problema globală urgentă a schimbărilor climatice și pe luarea de măsuri în vederea atingerii obiectivelor climatice colective ale lumii.”, a scris Klaus Iohannis Twitter.

De asemenea, „Președintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată și în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfășoară la cel mai înalt nivel, în prezența a peste 100 de șefi de stat și de guvern. Totodată, la COP27 sunt așteptați numeroși reprezentanți ai unor organizații internaționale, ai societății civile, mediului academic și de afaceri.

În cadrul Summitului, Președintele României va susține Declarația Națională și va participa la întâlniri multilaterale și bilaterale care vizează promovarea cercetării și inovării pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de schimbările climatice.”, transmite Administrația Prezidențială.

Klaus Iohannis, implicat în promovarea educației privind schimbările climatice

Din informaţiile Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va coprezida alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice, la care vor participa șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și state partenere, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale.

„Această dezbatere, organizată la inițiativa Președintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administrației Prezidențiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.

Principalele subiecte abordate în cadrul Summitului

Concret, pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh se regăsesc teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internațional pentru pierderi și daune asociate schimbărilor climatice, finanțarea acțiunii climatice și dezvoltarea și transferul tehnologiilor, dar și promovarea egalității de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

Plecând de la rezultatele COP26, din 2021, din Regatul Unit al Marii Britanii, care s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow – convenție care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea creșterii temperaturii medii globale –  viziunea Președinției egiptene a COP27 este de a trece de la negocieri și planificare la implementare.”, mai trasmite Administrația Prezidențială.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, susține angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris, cu obiectivul intermediar de reducere până în anul 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelul atins în 1990.

articolul original.

VIDEO – Președintele Klaus Iohannis, prezent la Summitul COP27 din cadrul Conferinței ONU: „Ne vom concentra pe problema globală urgentă a schimbărilor climatice”

7 November 2022 at 12:26
image

Președintele României, Klaus Iohannis, participă la Summitul Implementării Climatice din cadrul Conferinței Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), unde liderii lumii discută despre măsurile care trebuie luate pentru atingerea obiectivelor climatice la nivel global.

Klaus Iohannis este prezent, în perioada 7-8 noiembrie 2022, la Summitul implementării climatice (Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit), care are loc în contextul celei de-a 27-a Conferințe a Părților Convenției Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27), la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

Vă recomandăm să citiți și: ONU, teribil semnal de alarmă: „Omenirea are de ales – cooperează sau piere!”

„Ne vom concentra pe problema globală urgentă a schimbărilor climatice și pe luarea de măsuri în vederea atingerii obiectivelor climatice colective la nivel mondial”, a scris pe Twitter liderul de la Cotroceni.

Attending the Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit. We will focus on the urgent global issue of climate change and on taking action towards achieving the world’s collective climate goals. #COP27 pic.twitter.com/0YdckYXf4z

— Klaus Iohannis (@KlausIohannis) November 7, 2022


Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele României „sprijină efortul global de combatere a cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată și în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfășoară la cel mai înalt nivel, în prezența a peste 100 de șefi de stat și de guvern. Totodată, la COP27 sunt așteptați numeroși reprezentanți ai unor organizații internaționale, ai societății civile, mediului academic și de afaceri”.

În cadrul Summitului, președintele României va susține Declarația Națională și va participa la întâlniri multilaterale și bilaterale care vizează promovarea cercetării și inovării  pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de schimbările climatice.

Iohannis va co-prezida un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice

Klaus Iohannis va co-prezida alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice, la care vor participa șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și state partenere, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale. Această dezbatere, organizată la inițiativa Președintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administrației Prezidențiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.

Pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh se regăsesc teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internațional pentru pierderi și daune asociate schimbărilor climatice, finanțarea acțiunii climatice și dezvoltarea și transferul tehnologiilor, dar și promovarea egalității de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

„Plecând de la rezultatele COP26, din 2021, din Regatul Unit al Marii Britanii, care s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow – convenție care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea creșterii temperaturii medii globale –  viziunea Președinției egiptene a COP27 este de a trece de la negocieri și planificare la implementare.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, susține angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris, cu obiectivul intermediar de reducere până în anul 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelul atins în 1990”, conchide Administrația Prezidențială.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Atenuarea schimbărilor climatice, una dintre priorităţile României la COP27

7 November 2022 at 11:00
image

Între 6-18 noiembrie 2022, la Sharm-El-Sheik se desfăşoară Summitul implementării climatice (Sharm El-Sheikh Climate Implementation Summit), la care participă şi România. Delegaţia română la a 27-a Conferinţă a Părţilor Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27) va susţine poziţia comună a Uniunii Europene, agreată în cadrul Consiliului de Mediu din 24 octombrie 2022 și va opta pentru atenuarea schimbărilor climatice. La Summitul implementării climatice participă și președintele României, Klauss Iohannis.

România susţine angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050, în contextul Acordului de la Paris. Angajamentul vizează atingerea neutralităţii climatice până în 2050, dar şi reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55%, comparativ cu 1990 până în anul 2030.

Atenuarea schimbărilor climatice, una dintre priorităţile României la COP27

Potrivit autorităţilor, România va susţine ideea de a se promova cât mai eficient la nivelul de ambiţie declarat prin angajamentul UE, pus în aplicare prin pachetul legislativ „Fit for 55”.

Un succes al COP27 este obţinerea unei decizii pe tema atenuării schimbărilor climatice. Cu alte cuvinte, Mitigation Work Programme va începe în anul 2023 şi va dura până în 2030 sau până când ecalajul de atenuare va fi închis. România a implementat măsurile privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice, prin revizuirea Strategiei Naţionale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru 2022-2030 şi prin elaborarea unui Plan Naţional de Acţiune (PNASC), în cadrul proiectului RO-ADAPT.

O temă importantă care va fi discutată la COP27 vizează necesitatea utilizării celor mai bune practici şi a celor mai avansate tehnologii şi metodologii în domeniul ştiinţei. La COP27, statele vor trebui să dezbată şi modalităţile de îmbunătăţire a sprijinului pentru consolidarea capacitaţii instituţionale, creşterea gradului de conştientizare şi o mai mare implicare a punctelor focale naţionale privind Acţiunea pentru Împuternicirea Climatică (Action for Climate Empowerment, ACE).

Peste 100 de şefi de stat au confirmat că vor fi prezenţi la acest eveniment, la care se vor alătura şi reprezentanţi ai guvernelor, instituţiilor şi organizaţiilor internaţionale, ai companiilor şi ai societăţii civile.

Klaus Iohannis, la Summitul implementării climatice

Potrivit unui comunicat prezidenţial, în cadrul Summitului, preşedintele Klaus Iohannis va susţine Declaraţia Naţională şi va participa, totodată, la mai multe întâlniri multilaterale şi bilaterale care urmăresc promovarea cercetării şi inovării în susţinerea acţiunilor climatice.

Timp de două săptămâni, România va fi reprezentată şi de Guvern la nivel de miniştri şi ehcipa tehnica. Astăzi şi mâine, 7-8 noiembrie 2022 are loc Summitul implementării climatice, unde participă şi preşedintele României, Klaus Iohannis. Acesta va susţine Declaraţia Naţională şi vă particip la mai multe întâlniri multilaterale şi bilaterale care urmăresc promovarea cercetării şi inovării în susţinerea acţiunilor climatice.

„Președintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată și în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfășoară la cel mai înalt nivel, în prezența a peste 100 de șefi de stat și de guvern. Totodată, la COP27 sunt așteptați numeroși reprezentanți ai unor organizații internaționale, ai societății civile, mediului academic și de afaceri”, se arată în comunicatul prezidențial.

Totodată, şeful statului va coprezida, alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment pe tema promovării educaţiei privind schimbările climatice. La acest eveniment vor participa şefi de stat din Uniunea Europeană şi state partenere, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor europene şi organizaţiilor internaţionale.

Președintele Klaus Iohannis a participat și anul trecut la acest eveniment. În cadrul summitului de anul trecut a fost semnat un acord climatic de 190 de țări.

Participarea la COP27 este foarte importantă pentru România, întrucât statul român este angajat în consolidarea rezilienței şi reducerea vulnerabilităţii față de schimbările climatice. De aceea, una dintre priorități este atenuarea schimbărilor climatice.

articolul original.

Preşedintele Klaus Iohannis participa la Summitul implementării climatice

7 November 2022 at 08:00
iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis va participa, luni şi marţi, în Egipt, la Sharm El-Sheikh, la Summitul implementării climatice, care va avea loc în contextul celei de a 27-a Conferinţe a Părţilor Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (COP27).

Președintele Klaus Iohannis sprijină efortul global de combatere a cauzelor și a efectelor schimbărilor climatice, perspectivă care va fi subliniată și în dezbaterile prilejuite de acest eveniment care se desfășoară la cel mai înalt nivel, în prezența a peste 100 de șefi de stat și de guvern. Totodată, la COP27 sunt așteptați numeroși reprezentanți ai unor organizații internaționale, ai societății civile, mediului academic și de afaceri.

În cadrul Summitului, Președintele României va susține Declarația Națională și va participa la întâlniri multilaterale și bilaterale care vizează promovarea cercetării și inovării  pentru a susține acțiunile climatice, securitatea alimentară, comunitățile vulnerabile, adaptarea la schimbările climatice și răspunsul eficient la situații de urgență generate de schimbările climatice.

De asemenea, Președintele Klaus Iohannis va coprezida alături de Prim-ministrul Republicii Cehe, Petr Fiala, un eveniment la nivel înalt pe tema promovării educației privind schimbările climatice, la care vor participa șefi de stat și de guvern din Uniunea Europeană și state partenere, precum și reprezentanți ai instituțiilor europene și ai organizațiilor internaționale. Această dezbatere, organizată la inițiativa Președintelui României, se fundamentează în bună măsură pe demersurile realizate la nivelul Administrației Prezidențiale, care s-au materializat cu lansarea, în luna iunie a acestui an, a Raportului „Educația privind schimbările climatice și mediul în școli sustenabile”.

Pe agenda COP27 de la Sharm El-Sheikh se regăsesc teme precum adaptarea la schimbările climatice, mecanismul internațional pentru pierderi și daune asociate schimbărilor climatice, finanțarea acțiunii climatice și dezvoltarea și transferul tehnologiilor, dar și promovarea egalității de gen inclusiv în contextul schimbărilor climatice.

Plecând de la rezultatele COP26, din 2021, din Regatul Unit al Marii Britanii, care s-a concretizat cu Pactul Climatic de la Glasgow – convenție care a reafirmat obiectivul Acordului de la Paris, din 2015, privind limitarea creșterii temperaturii medii globale –  viziunea Președinției egiptene a COP27 este de a trece de la negocieri și planificare la implementare.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, susține angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050, în vederea îndeplinirii Acordului de la Paris, cu obiectivul intermediar de reducere până în anul 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% comparativ cu nivelul atins în 1990.

articolul original.

Summitul COP27 pentru schimbările climatice a început. Este „un moment de cotitură” la nivel mondial

7 November 2022 at 01:00
image

Summitul anual al ONU privind schimbările climatice a început, iar gazda, Egiptul, a declarat că acesta este „momentul de cotitură” în ceea ce priveşte acţiunile climatice. Peste 120 de lideri mondiali se îndreaptă spre staţiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roşie.

COP27 va începe cu adevărat luni, cu un summit al liderilor mondiali, în cadrul căruia şefii de stat şi de guvern vor rosti discursuri de cinci minute în care vor sublinia ce îşi doresc de la reuniune.

Summitul se va deschide cu discursuri de bun venit din partea noului şef al ONU pentru schimbările climatice, Simon Stiell, şi a ministrului egiptean al afacerilor externe şi preşedinte desemnat al , Sameh Shoukry.

„Moment de cotitură” la nivel mondial

Luni şi marţi, liderii mondiali vor lua cuvântul, iar după plecarea acestora, delegaţii conferinţei vor trece la negocieri, potrivit BBC.

Recent, Shoukry a declarat că această conferinţă va fi „momentul de cotitură la nivel mondial în ceea ce priveşte acţiunile climatice”.

De asemenea, vor avea loc alocuţiuni importante din partea unor diplomaţi şi oameni de ştiinţă, inclusiv Hoesung Lee, preşedintele IPCC, organismul Naţiunilor Unite pentru evaluarea datelor ştiinţifice legate de schimbările climatice.

Urgenţa schimbărilor climatice, tot mai evidentă în ultimul timp

Naţiunile în curs de dezvoltare, care se află în prima linie a , cer ca angajamentele anterioare de finanţare să fie respectate. Dar ele doresc, de asemenea, să se discute despre finanţarea „pierderilor şi pagubelor”, bani care să le ajute să facă faţă pierderilor cu care se confruntă deja din cauza schimbărilor climatice şi nu doar să se pregătească pentru efectele viitoare. Aceasta ar fi prima dată când această problemă ar fi inclusă pe agenda oficială a unui summit COP.

Urgenţa problemei schimbărilor climatice a fost evidentă în ultimele 12 luni, atunci când au avut loc inundaţii devastatoare în Pakistan şi în alte locuri, inclusiv în Nigeria, precum şi călduri extreme în India şi în Europa în timpul verii.

Înaintea conferinţei, au fost publicate o serie de rapoarte importante privind clima, în care sunt prezentate progresele înregistrate în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

articolul original.

Ce măsuri va cere Uniunea Europeană la summitul COP27 pentru schimbările climatice?

7 November 2022 at 00:00
image

Comisia Europeană va solicita tuturor părților să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris.

În cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice COP27, care începe la sfârșitul acestei săptămâni la Sharm el-Sheikh în Egipt, Comisia va solicita tuturor părților să ia de urgență măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a respecta angajamentele pe care și le-au asumat în cadrul Acordului de la Paris și al Pactului climatic de la Glasgow adoptat anul trecut în cadrul COP26.

În 7 – 8 noiembrie, președinta von der Leyen va reprezenta Comisia la Summitul liderilor mondiali care deschide oficial COP27. Între 14 și 18 noiembrie, vicepreședintele executiv Frans Timmermans va conduce echipa de negociere a UE. Kadri Simson, comisarul pentru energie, Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru mediu, afaceri maritime și pescuit și Janusz Wojciechowski, comisarul pentru agricultură, vor participa, de asemenea, la evenimente în cadrul COP27.

UE se angajează să realizeze progrese clare

În ziua a doua, președinta von der Leyen va participa la o masă rotundă a liderilor pe tema investiției în viitorul energiei. Ea va prezenta declarația comună a UE în cadrul unei sesiuni plenare cu președintele Consiliului European. De asemenea, ea va participa la o serie de evenimente și va semna declarații bilaterale cu mai mulți parteneri, cu un accent deosebit pe parteneriatele în domeniul forestier și al climei și pe tranziția către o energie curată.

În cadrul , echipa de negociere a Comisiei va insista pe punerea în aplicare a angajamentelor existente pentru a trece de la nivelul discursurilor ambițioase la acțiuni concrete, inclusiv prin adoptarea unui program de lucru privind atenuarea schimbărilor climatice, cu scopul de a intensifica de urgență nivelul de ambiție privind atenuarea schimbărilor climatice și acțiunile de punere în aplicare conexe în acest deceniu critic. În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, UE se angajează să realizeze progrese clare în vederea atingerii obiectivului global de adaptare (GGA).

Întreaga lume se confruntă cu efectele schimbărilor climatice

Soluțiile bazate pe natură, astfel cum au fost evidențiate în Pactul climatic de la Glasgow adoptat anul trecut, joacă un rol esențial în facilitarea adaptării la și în conservarea biodiversității, aspect care constituie, de asemenea, un subiect esențial în cadrul COP15 privind biodiversitatea ce va avea loc în cursul acestui an. În ceea ce privește pierderile și daunele, UE va căuta soluții eficiente pentru a răspunde nevoilor țărilor vulnerabile din întreaga lume care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice.

UE sprijină includerea oficială în ordinea de zi a unui punct privind prevenirea, reducerea la minimum și gestionarea pierderilor și daunelor, pentru a permite părților să discute cu privire la cea mai bună cale de urmat pentru a facilita accesul rapid la finanțare și pentru a intensifica sprijinul acordat țărilor și comunităților vulnerabile.

Pe durata conferinței, Comisia va găzdui peste 125 de evenimente conexe la pavilionul UE din Sharm el-Sheikh și online. Aceste evenimente vor aborda o gamă largă de aspecte legate de climă, cum ar fi protecția biodiversității și refacerea naturii, securitatea energetică și tranziția verde, finanțarea durabilă, securitatea alimentară și a apei și cercetarea și inovarea. Având în vedere că pierderea biodiversității și schimbările climatice sunt fenomene care se consolidează reciproc, diverse evenimente vor evidenția, de asemenea, legătura dintre COP27 și viitoarea COP15 dedicată biodiversității.

Ce s-a stabilit prin Acordul de la Paris?

În cadrul Acordului de la Paris din 2015, 194 de țări au convenit să prezinte contribuții stabilite la nivel național (CSN) care reprezintă obiectivele lor individuale de reducere a emisiilor. În mod colectiv, aceste contribuții ar trebui să se subsumeze obiectivului de menținere a creșterii temperaturii medii globale sub 2°C și cât mai aproape posibil de 1,5°C până la sfârșitul secolului. Raportul din 2022 al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC) al ONU a avertizat că lumea urmează să atingă nivelul de 1,5°C în următoarele două decenii și că numai cele mai drastice reduceri ale emisiilor de carbon, implementate acum, ar putea contribui la prevenirea unui dezastru ecologic. Acest nivel de creștere a temperaturii ar avea efecte extrem de dăunătoare, care reprezintă o adevărată provocare existențială.

Uniunea Europeană este lider mondial în domeniul combaterii schimbărilor climatice și și-a redus deja nivelul emisiilor de gaze cu efect de seră cu mai mult de un sfert față de nivelul anului 1990, în timp ce economia sa a înregistrat o creștere de peste 60%. Prin Pactul verde european, prezentat în decembrie 2019, UE a ridicat ștacheta ambiției sale în materie de combatere a schimbărilor climatice, angajându-se să atingă neutralitatea climatică până în 2050. Acest obiectiv a devenit obligatoriu din punct de vedere juridic odată cu adoptarea și intrarea în vigoare a Legii europene a climei, în iulie 2021. Legea climei stabilește, de asemenea, obiectivul intermediar de reducere până în 2030 a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% față de nivelul din 1990. Acest obiectiv pentru 2030 a fost comunicat CCONUSC în decembrie 2020 ca fiind contribuția UE (CSN) în temeiul Acordului de la Paris. În 2021, UE a prezentat un pachet de propuneri vizând adaptarea politicilor sale în domeniile climei, al energiei, al utilizării terenurilor, al transporturilor și al impozitării astfel încât să permită reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030. La 27 octombrie s-a ajuns la un prim acord privind autoturismele și camionetele cu emisii zero. UE își va actualiza CSN, după caz, cât mai curând posibil după adoptarea tuturor acestor propuneri.

Finanțarea combaterii schimbărilor climatice este esențială pentru a ajuta comunitățile vulnerabile să se protejeze împotriva efectelor schimbărilor climatice și pentru a crea bazele unei creșteri economice durabile. Țările dezvoltate s-au angajat să mobilizeze o sumă totală de 100 de miliarde de dolari pe an pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice în perioada 2020-2025 cu scopul de a ajuta țările cele mai vulnerabile și, în special, statele insulare mici, în eforturile lor de atenuare și adaptare. UE este cel mai mare donator, cu o contribuție în creștere constantă la aproximativ un sfert din obiectiv. Cu toate acestea, alte țări donatoare trebuie să își intensifice eforturile și să facă față deficitului actual.

articolul original.

Volodimir Zelenski nu va merge la summitul G20 dacă vine și Vladimir Putin

5 November 2022 at 06:00
image

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a anunţat că nu va participa la summitul G20 din Indonezia, unde ar urma să fie invitat special, întrucât Ucraina nu este membră a organizaţiei, dacă va fi prezent omologul său rus, Vladimir Putin.

„Poziţia mea personală şi poziţia Ucrainei este că, dacă va participa liderul Federaţiei Ruse, atunci Ucraina nu va participa”, a declarat Volodimir Zelenski, citat de agenţia Ukrinform.

Indonezia, care deţine Preşedinţia Grupului naţiunilor puternic dezvoltate şi emergente, l-a invitat pe la summit în contextul în care una dintre temele principale va fi asistenţa oferită Ucrainei în contextul invaziei militare ruse. Ucraina nu face parte din Grupul G20.

Ce țări fac parte din G20?

Casa Albă a anunţat săptămâna trecută că preşedintele SUA, Joseph Biden, nu intenţionează, în acest moment, să aibă vreo întrevedere bilaterală cu omologul său rus, Vladimir Putin, la summitul Grupului naţiunilor puternic dezvoltate şi emergente (G20), programat în Bali, Indonezia, pe 15-16 noiembrie.

Pe 14 octombrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat că nu vede „necesitatea” organizării unei întrevederi cu Biden, argumentând că deocamdată nu există negocieri pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, deşi Kremlinul semnalase dorinţa unei întâlniri.

Din Grupul Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Brazilia, Canada, China, Coreea de Sud, Franţa, Germania, India, Indonezia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Mexic, Rusia, Statele Unite, Turcia şi Uniunea Europeană.

articolul original.

Noul premier al Marii Britanii s-a răzgândit! Decizia luată în legătură cu summitul COP27

3 November 2022 at 07:30
image

Noul premier britanic Rishi Sunak a anunțat că va merge la summitul COP27 privind clima din Egipt. Inițial, Sunak a spus că va lipsi de la eveniment deoarece are agenda încărcată și a fost criticat aspru de politicieni și ecologiști.

Premierul Marii Britanii a revenit asupra deciziei de a nu merge la summitul COP27 privind clima din Egipt. Inițial, biroul de presă a anunțat că Rishi Sunak este prea ocupat cu pregătirile pentru buget pentru a participa la evenimentul care începe duminică în Egipt. Poziția a fost criticată pe scară largă de către ecologiști, partidele de opoziție și consilierul pentru climă Alok Sharma.

Între timp, Sunak s-a răzgândit și a scris pe Twitter că nu va exista „prosperitate pe termen lung fără măsuri privind ” sau securitate energetică fără investiții în surse regenerabile.

Motivul pentru care premierul Marii Britanii va participa la summitul COP27

„Acesta este motivul pentru care voi participa la @COP27 săptămâna viitoare: pentru a duce la îndeplinire moștenirea lăsată de Glasgow de a construi un viitor sigur și durabil”, a anunțat premierul britanic.

Caroline Lucas, deputat ecologist, a salutat ceea ce ea a numit o „întoarcere bruscă” după „un pas greșit jenant pe scena mondială”. „Să-i fie o lecție”, a adăugat ea.

Mulți lideri mondiali, inclusiv președintele american Joe Biden și cel francez Emmanuel Macron, urmează să meargă la evenimentul ONU .

Predecesoarea lui Sunak, Liz Truss, anunțase că va participa la eveniment, iar Nicola Sturgeon, prim-ministrul Scoției, va fi și ea prezentă.

articolul original.
❌