ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Noi studii arată direcții promițătoare în lupta împotriva îmbătrânirii

1 December 2022 at 18:00
image

Una dintre marile mistere pe care încearcă să le elucideze în prezent oamenii de știință este cel al opririi sau măcar al încetinirii procesului de îmbătrânire.

Pe scurt, autorii ultimelor studii subliniază, în linii mari, că nu se poate să trăim la nesfârșit, mai ales pentru că pe pământ încă nu sunt cunoscute organisme care să nu moară niciodată. Însă aceștia sunt intrigați de faptul că există un număr surprinzător de vietăți care trăiesc o vreme foarte îndelungată, iar o parte dintre ele au o structură biologică similară cu a oamenilor.

Or, exact aspectul acesta contribuie la convingerea că un om sănătos își mult peste 100 de ani.

Cum putem trăi la fel de mult ca țestoasele de Galapagos?

Uriașele țestoase de Galapagos, de exemplu, la fel ca și anumite specii de reptile și de pești, prezintă ceea ce se numește „senescență neglijabilă”. Prin definiție, senescența este îmbătrânirea biologică a unui organism și transformarea acestuia după ce a trecut de maturitate.

O mostră de țesut de la o țestoasă de Galapagos tânără este surprinzător de asemănătoare cu cea a uneia de 150 de ani. Iar abilitatea lor de a se mișca, hrăni și reproduce nu se modifică foarte mult pe măsură ce trec anii. Un alt exemplu este rechinul de Groenlanda, despre care se crede că trăiește 300 de ani sau chiar mai mult.

Cel mai bătrân om cunoscut a fost Jeanne Calment, care a murit în anul 1997, în Franța, la vârsta de 122 de ani, potrivit Sky News.

„Nu există limite impuse de biologie sau fizică, în ce ne privește, care să ne împiedice să trăim mai bine și mai mult”, a spus Kristen Fortney, CEO la Laboratorul BioAge din San Francisco, potrivit news.sky.com.

Experimentele din laborator pe șoareci arată că unele trăsături specifice îmbătrânirii pot fi încetinite prin medicamente. Iar în cazul oamenilor, acestea ar putea produce diferențe majore.

În aceste condiții, noua teorie exploatată vizează mai degrabă „o viață mai lungă”, decât „nemurirea”. Iar în vreme ce oamenii bogați din țările dezvoltate caută soluții să trăiască mai mult, o mare parte din populația terestră petrece ani întregi în suferință din cauza unor maladii precum cancer, demență sau.

Soluția s-ar putea afla în Silicon Valley

Răspunsul la o astfel de discrepanță ar putea veni din Silicon Valley. Companii de aici, precum Google, au investit masiv în start-up-uri care lucrează la astfel de studii. Promițătoare pare munca echipei de la Altos Labs care are, de anul acesta, patru câștigători ai Premiului Nobel în conducere. Specialiștii de aici vor să afle cum pot fi mai rezistente la îmbătrânire celulele din organismul omului.

„Altos nu se poziționează drept o companie anti-aging, ci mai degrabă se concentrează pe îmbunătățirea rezilienței la condițiile care provoacă îmbătrânirea. De asemenea, noi vrem și să îmbunătățim rezistența la bolile care afectează sănătatea celulelor”, a spus profesorul Horvath, unul dintre cercetătorii echipei.

Pe de altă parte, există voci care rămân sceptici în fața tuturor companiilor care susțin că au găsit un tratament.

„Să nu îi credeți. Și, cel mai important, nu investiți. Nu este nicio evidență, nu avem niciun calendar aici”, a spus Judith Campisi, de la Buck Institute on Aging din California.

Chiar și așa, în prezent există numeroase derulate cu voluntari înscriși în studii clinice. Iar promisiunile lansate de autori sunt uriașe: nu vor fi ajutați 200 de oameni să trăiască o viață lungă și bogată, ci milioane de oameni ar putea trăi ani lungi fără boli.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cercetătorii au analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei

30 November 2022 at 15:00
image

Un raport în premieră mondială al agenției științifice naționale din Australia, CSIRO, a analizat impactul Inteligenței Artificiale asupra științei, constatând că cercetătorii adoptă tehnologia într-un ritm fără precedent.

Lucrarea „Artificial intelligence for science” (Inteligența artificială pentru știință) a extras informații din milioane de lucrări științifice publicate de-a lungul a 60 de ani pentru a forma o imagine a modului în care AI este utilizată în domeniile științifice și identifică problemele cheie de viitor pentru sectorul inovației.

Cercetătorul-șef al CSIRO, profesorul Bronwyn Fox, a salutat lansarea raportului despre în cadrul evenimentului Science at the Shine Dome din Canberra, Australia.

Care este impactul Inteligenței Artificiale asupra științei?

„AI nu mai este doar domeniul informaticienilor sau al matematicienilor; este acum o forță activatoare semnificativă în toate domeniile științei, ceea ce trăim în fiecare zi la CSIRO, unde tehnologiile digitale accelerează ritmul și amploarea cercetării noastre în domenii variind de la agricultură la energie, la producție și nu numai”, a spus Fox.

Raportul a constatat că în 1960, la un deceniu după ce lucrarea de referință a lui Alan Turing a pus întrebarea „Pot aparatele să gândească?”, doar 14% din cele 333 de domenii de cercetare studiate publicau despre AI. Până în 1972, înainte de prima „iarnă AI”, acest număr ajunsese la mai mult de jumătate.

Astăzi există dovezi ale adoptării AI în 98% dintre domenii, cele mai abrupte creșteri de publicare înregistrate în ultimii cinci ani. Matematica, științele deciziei, ingineria, neuroștiința și profesiile din sănătate sunt remarcate ca printre cei mai prolifici adoptatori, notează Tech Xplore.

„Curiozitatea umană va fi întotdeauna în centrul științei, dar aceste tehnologii combinate cu înțelegerea profundă a domeniului ajută din ce în ce mai mult la deschiderea de noi frontiere pentru descoperirea cunoștințelor”, a spus profesorul Fox.

„AI contribuie, de asemenea, la furnizarea de soluții cu , cu aplicații în lumea reală, pentru cele mai mari provocări ale Australiei, cum ar fi AI pentru a ajuta la detectarea bolilor, a prezice incendiile de vegetație și a gestiona cantitatea enormă de date pe care o colectăm despre universul nostru”, a continuat el.

Se pune din ce în ce mai mult accent pe AI în toate domeniile

Creșterea rapidă a utilizării Inteligenței Artificiale de către oamenii de știință a fost însoțită de o creștere globală a investițiilor în cercetare și dezvoltare din sectorul public și privat, cu peste 700 de inițiative de politică și strategie AI dezvoltate în 60 de jurisdicții internaționale începând cu 2017.

„Pentru a profita la maximum de această tehnologie pentru Australia, există probleme cheie pe care va trebui să le abordăm. CSIRO are una dintre cele mai mari echipe de experți digitali din țară, dar acestea nu sunt probleme care pot fi rezolvate de o singură organizație.” a spus profesorul Fox.

„Dezvoltarea de soluții AI de încredere, va fi din ce în ce mai importantă la nivel global și, pentru că ne-am mișcat rapid pentru a construi o expertiză profundă în domeniu, Australia are o oportunitate unică de a conduce în acest domeniu”, a continuat profesorul.

„Va fi necesară o creștere a capacităților AI în toate disciplinele științifice în următoarele decenii și va fi vital să creștem diversitatea forței de muncă în același timp”, informează el.

Stefan Hajkowicz, autor al studiului, a spus că atunci când ne gândim la viitorul AI, nu este vorba doar de tehnologie în sine.

„Este vorba despre ceea ce se întâmplă atunci când AI este amestecată cu alte domenii ale științei și cercetării. Acolo se vor întâmpla multe dintre descoperiri”, a spus dr. Hajkowicz.

Care sunt tendințele în ceea ce privește Inteligența Artificială?

Raportul a identificat problemele și tendințele cheie ale AI ca fiind:

  • Upgrade-uri software și hardware. Procesoarele special concepute pentru învățarea automată accelerează calculele, în timp ce calculul cuantic ar putea duce la salturi transformatoare în puterea de calcul.
  • Căutarea unor date mai bune. Era „big data” poate duce la era „better data”, sau era datelor mai bune. Descoperiri recente au fost realizate folosind seturi de date mai mici, care sunt bine îngrijite, potrivite scopului și cu proveniența asigurată.
  • Educație, formare și creșterea capacităților. Numai între 2017 și 2020, numărul cursurilor universitare care predau AI a crescut cu 103%.
  • Spre inteligența artificială centrată pe om. În marea majoritate a cazurilor, AI va crește și nu va înlocui oamenii de știință. Problemele de încredere, transparență și fiabilitate vor fi importante pentru oamenii de știință și examinatorii care lucrează la sistemele AI.
  • Îmbunătățirea diversității forței de muncă. Îmbunătățirea diversității de gen, etnică și culturală a forței de muncă din cercetarea AI va duce la rezultate științifice mai bune.
  • Inteligență artificială etică. Organizațiile de cercetare vor fi provocate să dezvolte capacități, tehnologii și culturi care oferă o AI din ce în ce mai etică.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Secretul unei minți sănătoase pentru bătrânii de peste 80 de ani. Date prezentate de un studiu

30 November 2022 at 05:29
image

Sunt mereu optimiști, activi, continuă să muncească și fac mult voluntariat, după pensionare.

În plus, păstrează și întrețin interacțiuni sociale. Altfel spus, nu se izolează.

Asta par să aibă în comun, femeile și bărbații care au mintea bună și după 80 de ani. Este concluzia unui studiu, realizat de Universitatea din Illinois. Seniorii respectivi, un grup cu adevărat exclusivist, au memoria la fel de ageră ca nişte persoane de 50-60 de ani.

Mulți dintre ei și-au donat creierele după deces, iar studierea acestora a scos la iveală faptul că aveau celule mai mari, și mai sănătoase, chiar în zona cerebrală care este prima lovită de Alzheimer.

Sursa: StirilePROTV

Etichete: studiu, batrani, memorie,

Dată publicare: 30-11-2022 07:29

articolul original.

VIDEO | Ghinionistul anului în fotbalul românesc. A fost dus cu ambulanța la spital pentru a doua etapă la rând

28 November 2022 at 06:36

Franck Tchassem, atacantul camerunez al echipei Știința Miroslava, a fost dus la spital cu ambulanța, pentru a doua etapă la rând. Vârful de 23 de ani a fost lovit cu cotul în figură de un adversar, în partida cu FK Miercurea Ciuc 2, de la Miroslava, iar medicii au fost nevoiți să intervină.

După ce s-a lovit cu capul de o bordură în runda a 13-a, în confruntarea cu CSM Bacău, în weekendul care tocmai a trecut Tchassem a fost dus la spital după ce a acuzat o lovitură cu cotul a unui ciucan.

Franck Tchassem, de la Știința Miroslava, dus la spital pentru a doua etapă la rând

În primă fază, jocul a fost lăsat să continue, nepărând ca situația să fie una periculoasă pentru african. De altfel, el a căzut chiar în careul adversarilor, în urma unei incursiuni din partea dreapta, în minutul 32, dar arbitrul central a considerat că nu se putea da penalty și, mai mult, nu a dat nici simulare. Nu a constatat vreun contact între fotbaliști și a lăsat jocul să curgă.

Franck Tchassem, dus la spital cu ambulanța

De altfel, și suporterii din tribune au strigat că nu a fost vreun contact, dar după câteva secunde, când s-a constatat că Franck Tchassem a rămas întins pe teren, arbitrul a cerut intervenția staffului medical al Științei Miroslava. Camerunezul era pe spate, avea respirația accelerată, astfel că în cele din urmă a intervenit și ambulanța.

Franck Tchassem a fost urcat în mașină pe picioare, dar vizibil amețit de lovitura încasată, așa cum s-a întâmplat și în runda trecută, cu CSM Bacău.

Știința Miroslava a câștigat cu 1-0 partida cu FK Miercurea Ciuc 2 și e pe locul 5 în Seria 1 a Ligii 3

Partida s-a reluat apoi, iar Știința Miroslava s-a impus cu scorul de 1-0, în urma golului marcat de Abraham Ayemantey în minutul 62. În urma victoriei, formația din Miroslava a ajuns la 22 de puncte în Seria 1 a Ligii 3 și se află pe locul 5.

FK Miercurea Ciuc 2 e ultima în Seria 1, locul 10, cu numai 6 puncte după 14 meciuri.

Momentul incidentului cu Franck Tchassem

Foto: Știința Miroslava
Video: Știința Miroslava

articolul original.

Cu tot mai multe probleme pe stadioanele timișorene. Încă nu se știe când va începe modernizarea la Știința. Ce spune Universitatea Politehnică

23 November 2022 at 15:31

Timișoara are tot mai puține stadioane decente și omologabile măcar pentru Liga 2. Pe hârtie, există trei proiecte de modernizare: unul pentru Stadionul ”Dan Păltinișanu” reconstruit, unul al stadionului-lego, făcut de primărie, unul privind modernizarea arenei Știința, astfel încât să nu mai fie doar un teren cu gard și câteva locuri în tribună.

Și acest proiect mai mic e însă blocat în licitații.

De 4 ani se pregătește modernizarea stadionului Știința din Timișoara

Stadionul Știința funcționează de multe decenii în curtea Universității Politehnice și a găzduit fotbal, dar și atletism sau handbal în 11. Este nevoie de ceva mult mai modern pentru ca fotbalul să mai poată continua la un nivel decent, mai ales că din cauza carențelor de securitate Poli Timișoara a și luat recent o amendă.

Proiectul tehnic e gata, dar licitația pentru execuție decurge greu.

”Suntem tot în procedura de licitație. La prima, din primăvară, nu s-a prezentat nicio ofertă conformă. Ea s-a lansat a doua oară, sunt posibile trei etape. Acum suntem în faza de clarificări, încă nu s-au deschis ofertele. Iar asta durează. La stat, aceste proceduri durează, pentru că Ministerul Educației a trebuie să ne aprobe indicatorii, fiind universitate”, a declatat, pentru Liga2.ro, rectorul UPT, Florin Drăgan.

La un moment dat, pe Știința va fi șantier

Rămâne de văzut când va începe, totuși, șantierul. Căci având în vedere ce se întâmplă la Stadionul ”Electrica”, pare tot mai greu de crezut că Poli se va putea muta acolo. Cel puțin nu gratis!

”Cel mai probabil, în ianuarie-februarie vom ști dacă începe șantierul și când. Nu cred că mai devreme de martie. În principiul, ar putea termina sezonul acolo”, a mai adăugat rectorul.

Dacă nici la a doua licitație nu se va prezenta vreo ofertă conformă, atunci procedura se va relua a treia oară.

După modernizare, tribuna ridicată pe partea unde stă acum galeria va fi una cu 3000 de locuri. Va fi o tribună înaltă, cu toate dotările, inclusiv vestiare, grupuri sanitare, spații administrative și săli de conferințe. Asta înseamnă că echipele nu se vor mai schimba în căminul UPT, aflat lângă teren.

Reamintim, pentru stadionul-lego e în derulare licitația de proiectare și execuție, iar pentru ”Dan Păltinișanu”, modernizat pe banii Companiei Naționale de Investiții, se face studiul de fezabilitate.

Foto principal: Eye in the sky

articolul original.

Studiu. Consumul moderat de bere protejează organismul împotriva Alzheimer

22 November 2022 at 18:44

Un studiu efectuat la Universitatea din Milano și publicat pe 25 octombrie 2022 în revista „ACS Chemical Neuroscience” din Statele Unite a dezvăluit unul dintre beneficiile aduse de consumul de bere moderat, relatează ziare.com. Cercetătorii au constatat că hameiul din bere ajută la protejarea împotriva bolii Alzheimer.

Astfel, conform cercetătorilor italieni, substanțele chimice extrase din florile de hamei pot să inhibe proteinele beta amiloide, care sunt asociate cu boala Alzheimer.

Maladia Alzheimer este o boală neurodegenerativă de demență, adesea marcată de pierderi de memorie și modificări de personalitate la adulții în vârstă. O parte din dificultatea în tratarea bolii este decalajul de timp dintre începutul proceselor biochimice și apariția simptomelor, cu câțiva ani care le separă.

Astfel, s-a stabilit că leziunile ireversibile ale sistemului nervos apar înainte ca cineva să-și dea seama că este bolnav. În consecință, strategiile preventive și terapiile care pot interveni înainte de apariția simptomelor prezintă un interes din ce în ce mai mare.

Una dintre aceste strategii implică „nutraceuticele” sau alimentele care au un anumit tip de funcție medicinală sau nutrițională.

Florile de hamei folosite pentru a aroma berile au fost explorate ca unul dintre aceste potențiale nutraceutice.

Cristina Airoldi, Alessandro Palmioli și colegii săi de la Universitatea Milano au vrut să investigheze ce compuși chimici din hamei au avut acest efect.

Pentru a identifica acești compuși, echipa de oameni de știință a creat extracte din patru soiuri comune de hamei folosind o metodă similară cu cea utilizată în procesul de fabricare a berii. În teste, ei au descoperit că extractele aveau proprietăți antioxidante și ar putea preveni aglomerarea proteinelor beta amiloide, specifice bolii Alzheimer, în celulele nervoase umane.

articolul original.

Un vaccin pentru pacienții cu cancer cerebral le prelungește viața cu ani de zile

22 November 2022 at 10:32

Primul vaccin din lume destinat bolnavilor de cancer cerebral le poate prelungi acestora viața, arată un studiu recent. Vaccinul se numește DCVax și este destinat tratării tumorilor cerebrale în cazul pacienților diagnosticați cu glioblastom, cea mai comună formă de cancer cerebral și, de asemenea, una dintre cele mai agresive.

Persoanele diagnosticate cu glioblastom trăiesc, în medie, între 12 și 18 luni de la diagnosticare, scrie The Guardian, citat de spotmedia.

Însă un pacient dintr-un studiu global care a inclus peste 300 de persoane a trăit mai mult de opt ani, după ce a primit vaccinul DCVax. În Marea Britanie, un bărbat de 53 de ani încă trăiește, la șapte ani după ce a fost vaccinat.

Vaccinul ”a demonstrat că prelungește viața și, în mod interesant, acționează inclusiv la pacienții considerați în mod tradițional ca având un prognostic mai slab”, cum ar fi persoanele în vârstă și persoanele pentru care chirurgia nu este o opțiune, a declarat profesorul Keyoumars Ashkan, neurochirurg la spitalul King’s College din Londra, implicat în studiu.

Dacă va fi aprobat de specialiști, DCVax va fi primul tratament nou în 17 ani pentru pacienții diagnosticați cu glioblastom și primul în 27 de ani pentru oamenii la care cancerul a recidivat.

13% dintre pacienții care au primit vaccinul au trăit încă 5 ani după diagnostic. Doar 5,7% dintre cei nevaccinați au supraviețuit atât după diagnostic.

Cum acționează acest vaccin? Vaccinul este o formă de imunoterapie, în care sistemul imunitar al organismului este programat să urmărească și să atace tumorile. Acesta este primul vaccin dezvoltat pentru a combate tumorile cerebrale. ”Vaccinul funcționează prin stimularea propriului sistem imunitar al pacientului pentru a lupta cu tumorile. Acesta oferă o soluție personalizată, lucrând cu sistemul imunitar al pacientului, care este cel mai inteligent sistem cunoscut de om. Vaccinul este produs prin combinarea proteinelor din tumora proprie a pacientului cu celulele albe din sângele acestuia. Acest lucru educă celulele albe să recunoască tumora”, a declarat Ashkan, conform spotmedia.

articolul original.

VIDEO | Momente de panică în Liga 3! Un fotbalist s-a lovit cu capul de bordură și a fost transportat la spital

21 November 2022 at 12:13
image

Au fost momente de panică în partida dintre CSM Bacău și Ştiinţa Miroslava, din etapa a 13-a a sezonului regular din Seria 1 a Ligii 3.

S-a terminat 1-1, însă spre finalul întâlnirii putea avea loc o tragedie. În centrul atenției a fost Franck Tchassem, chiar marcatorul golului egalizator al oaspeților.

Momente de panică în partida CSM Bacău – Ştiinţa Miroslava. Franck Tchassem s-a lovit cu capul de bordură

Episodul a avut loc în minutul 81, atunci când Tchassema a pătruns în careu, lateral dreapta, s-a apropiat de linia de fund și a centrat din cădere. Gardul stadionului din spatele porții e destul de aproape de suprafața de joc, în jur de trei metri, iar atacantul camerunez de 23 de ani s-a lovit cu capul de bordură.

A stat preț de câteva secunde căzut, amețit probabil, după care a reintrat pe teren și aparent dădea impresia că putea continua partida fără probleme. Doar că după ce a făcut câțiva pași a căzut în careul adversarilor.

Franck Tchassem a fost dus la spital după ce s-a lovit la cap

În acel moment, a intrat ambulanța pe teren și l-a transportat la spitalul din localitate pe Franck Tchassem. Din fericire, Ştiinţa Miroslava a venit cu precizări și informații în privința stării de sănătate a jucătorului camerunez, care e în afara oricărui pericol.

De astăzi, luni, 21 noiembrie, el chiar va relua antrenamentele.

”Salutari de la Franck!

Marcatorul golului egalizator din meciul de astazi cu CSM Bacau, Franck Tchassem, a fost la un pas de o adevarata tragedie in minutul 81, cand a suferit o contuzie cerebrala in urma unui contact cu bordura gardului imprejmuitor a terenului de joc de pe Stadionul “Constantin Anghelache” (Letea) din Bacau, aflat mult prea aproape de suprafata de joc. Mijlocasul s-a ridicat in urma impactului, insa s-a prabusit imediat dupa pe linia de 16 metri, in teren intervenind atat medicii celor doua formatii, cat si ambulanta. Desi a dorit sa continue, camerunezul a fost inlocuit, iar scorul s-a terminat la egalitate, 1-1. Acesta se afla in acest moment in afara oricarui pericol, de luni urmand sa reia antrenamentele impreuna cu colegii sai pentru pregatirea urmatorului meci de sambata cu Csiksereda II Miercurea Ciuc.

Ii multumim lui Franck si intregului lot de jucatori pentru efortul si daruirea de care dau dovada meci de meci si sa speram ca astfel de evenimente nu vor mai avea loc”, a anunțat Știința Miroslava pe pagina de Facebook.

Momentul incidentului

Partida CSM Bacău – Știința Miroslava, decisă de două lovituri de la 11 metri

Referitor la desfășurarea partidei dintre CSM Bacău și Știința Miroslava, scorul a fost deschis de gazde, de la 11 metri, prin Norbert Antal, în minutul 13. A egalat chiar Franck Tchassem, tot de la punctul cu var, în minutul 26.

În ceea ce privește situațiile din clasament, CSM Bacău e pe locul 2 în Seria 1 din Liga 3, cu 25 de puncte după 13 meciuri, la nouă puncte de locul 1, Foresta Suceava.

Știința Miroslava e pe locul 6, cu 19 puncte, la două puncte de locul 4, CSM Ceahlăul.

Foto: Știința Miroslava
Video: Știința Miroslava

articolul original.

Stele verzi – SNAPSHOT

19 November 2022 at 03:03

Odată cu finalizarea testului RFD-1, următoarea sarcină era montarea unui reactor SNAP-10A pe un vehicul spațial. Vehiculul ales a fost Agena, cunoscut și sub numele de ATV (Agena Target Vehicle) sau GATV (Gemini-Agena Target Vehicle).

Pe scurt, GATV era un vehicul spațial derivat din Agena-D, care era o treaptă superioară a rachetelor Atlas și Titan. La începutul programului Apollo, misiunile Gemini primiseră sarcina de a experimenta cu diferite tehnici și proceduri de andocare spațiala, pentru a căpăta experiență în astfel de manevre înainte de folosirea lor în programul lunar. Dorind să ia exemplul Gemini, care era un vehicul-școală relativ ușor și ieftin comparativ cu Apollo, s-a luat decizia de a urma o strategie similară și pentru dezvoltarea unui satelit spațial cu rol de ținta de andocare. În urma unui proces de selecție riguros, designul-ul celor de la Lockheed, care era bazat pe ultima treaptă a rachetei Atlas (treapta denumită Agena-D) a fost selectat.

Deja în 1965, GATV era un cal de povară foarte familiar planificatorilor de misiune, un vehicul robust care permitea un număr relativ mare de manevre orbitale, și care fusese deja test-bed pentru multe dintre sistemele spațiale care urmau să fie folosite în constelațiile de sateliți din anii 70. Alegerea sa ca și test bed pentru reactorul SNAP-10A era logică.

Subsistemul urma să fie montat pe vehiculul Agena la unul dintre capete, pentru a permite o ecranare cât mai eficientă a restului de vehicul. Pentru că reactorul reprezenta un tip de sursă electrică diferit de ceea ce se folosea la acel moment, anumite sisteme speciale de transfer de energie au fost instalate.

Lângă reactor urmau să fie montate și sistemele de urmărire și comandă împreuna cu cele de control și reglare a voltajului. Atomics Internațional a încercat să compartimentalizeze pe cât posibil reactorul.

De asemenea, satelitul urma să aibă și o serie de experimente adiționale, precum un detector de micrometeoriți și un propulsor ionic prin contact, cu cesiu (un precursor al motoarelor ionice de mai târziu). Acest din urmă era un proof-of-concept și opera folosind energie de la un set de baterii, care urmau apoi a fi lent reîncărcate de reactor. În urma operării sale, vehiculul urma să fie nu doar primul vehicul spațial cu energie nucleară, ci și primul vehicul cu propulsie ionică!

SNAPSHOT pe orbita – imagine artistica

Teste pregătitoare

Pentru a asigura o integrare corespunzătoare a reactorului cu Agena, o serie de prototipuri denumite Flight System Prototypes (FSM-1 și FSM-4 pentru sisteme generale, FSEM-2 și 3 pentru sisteme electrice) au fost supuse unor teste la sol. Acestea erau modele non-nucleare (căldura miezului fiind simulată printr-o serie de bucle rezistoare) testate în incinte vidate. Simulările urmăreau imitarea condițiilor la care urma să fie supus vehiculul atât în timpul lansării cât și în timpul operațiunilor în spațiu.

  • FSM-1 era menit a testa conceptul și sistemele de simulare. Nu avea o machetă a sistemului de putere electrică.
  • FSEM-2 nu avea nici el o machetă a sistemului de putere electrică, dar a inclus o machetă de masă a reactorului, radiatorului și a altor sisteme adiacente. Testele cu FSEM-2 au arătat că existau probleme cu design-ul electric original al satelitului, necesitând modificări și o reconstrucție totală a prototipului, precum și a sistemului de zbor însuși. După aceste modificări, noul prototip (FSEM-2A) a fost supus unor teste de vibrație, accelerație, șoc și temperatură (poreclite „Shake and Bake”), pe care le-a trecut cu brio.
  • FSEM-3 a fost supus unor teste detaliate la uzina din Sunnyvale a Lockheed, folosind evenimente de misiune pentru a testa compatibilitatea reactor-vehicul. Au fost implementate schimbări adiționale ale sistemului electric, dar deja în 1965, testele de integrare și electrice erau finalizate.
  • Ultima runda de teste a folosit FSM-4, care era singurul ce a inclus amestecul lichid de NaK, verificând că performantele sistemului erau in linie cu necesitățile operaționale.

Ultimul rând de teste a folosit un reactor SNAP-10A, în configurația de zbor obținută prin testele cu FSM-uri. Identic în configurație cu sistemul ce avea să zboare, acest test, denumit S10F-3 a avut loc între 22 Ianuarie 1965 și 15 Martie 1966 (practic concomitent cu misiunea în sine), operând neîntrerupt vreme de 10.000 ore, primele 390 de zile la putere termică de 35 kWe și apoi 25 de zile adiționale la 44 kWt. Testele au arătat că după un an de operațiuni, problema cunoscută a redistribuției hidrogenului în elementele de combustibil făcea ca puterea reactorului să scadă ușor mai mult decât se preconizase. S-au mai pus în vedere unele incertitudini minore, dar, per total, testul a fost un succes (mai mult decât misiunea însăși…) și a ajutat la operațiunile orbitale și analizele acestora de mai târziu. Tot acest test a definitivat și procedurile folosite la asamblarea sistemelor la sol, înaintea de lansare.

FSEM-3

Misiunea

Scopul misiunii era de a valida arhitectura reactorului SNAP-10A prin zbor orbital. Obiectivul era de a produce energie electrică (500 W / 0.5 kW, la o tensiune de 28.5 V curent direct) vreme de 9 zile fără control activ. Mai existau și o serie de obiective secundare:

  • validarea posibilității de a folosi un reactor SNAP-2 cu modificări minime (acesta, folosind sistemul său de conversie cu vapori de mercur în ciclu Rankine, ar fi permis o putere electrică mult mai mare, în caz că misiunile ulterioare ale programului spațial ar fi avut nevoie de așa ceva).
  • eliminarea necesității (dar nu a posibilității) controlului activ al reactorului vreme de un an, pentru eventuale misiuni viitoare care fi avut nevoie de o astfel de autonomie
  • determinarea procedurilor de manipulare în condiții de siguranță în timpul procesului de integrare și asamblare a vehiculului spațial
  • acomodarea eventualelor creșteri de masă atât în putere cât și în raportul de  putere/greutate

Dacă e să atragem atenția asupra acestor obiective secundare, cel mai interesant e obiectivul al doilea. Astfel, deși pragul pentru succes al misiunii era de 90 de zile, General Atomics dorea să dovedească capabilitatea de a opera vreme de un an (o capabilitate de fapt moștenită de la defunctul SNAP-2). Așadar, s-a dorit ca în acele 90 de zile, reactorul să demonstreze că era capabil să opereze mult mai mult timp, drept pentru care AI a impus niște linii directoare adiționale, mai stringente misiunii, specificând un număr de cerințe de proiectare, cum ar fi:

  • Compartimentalizarea sistemului de energie in afara structurii vehiculului Agena pe cat posibil
  • Cerințe de masă și poziție a centrului de greutate mai stringente comparativ cu cele primite de la Forțele Aeriene
  • Întrunirea specificațiilor militare pentru expunere la radiație electromagnetica a Agena

Lansarea a fost aprobată formal în Martie, iar lansarea a avut loc pe 3 Aprilie 1965, la bordul unei rachete Atlas-Agena D, zburând de la Vandenberg Air Force Base. Lansarea în sine a mers fără cusur, iar vehiculul Agena a intrat pe orbită polară de 1300km cum era planificat.

Lansarea SNAPSHOT si SNAPSHOT pe orbita atașat de GATV (Agena)

Din păcate, alte aspecte ale misiunii nu au funcționat la fel de bine. Înainte de lansare una dintre sondele cu impedanță menite a fi folosite pentru studii ionosferice a cedat, și după lansare, o parte din sistemul de detectare a micrometeoriților a cedat și el înainte să apuce să transmită date.

Alte mici defecțiuni au fost observate, dar cel mai îngrijorător aspect erau ocazionalele scurtcircuite și dereglări de voltaj provenite de la propulsorul ionic, care suferea de o serie de moduri de avarie (similare cu condensatoarele de mare putere). De asemenea, s-au observat interferențe electromagnetice excesive, care au făcut ca o bună parte din telemetrie să fie non-inteligibilă. Din acest motiv, propulsorul a fost oprit și testarea lui lăsată pentru finalul misiunii.

Reactorul a primit comanda de pornire la 3.5 ore după intrarea pe orbită, iar tamburii de control grosier au fost inserați la maxim, urmând ca tamburii pentru control fin să înceapă un proces de inserare graduala a reactivității în reactor. După 6 ore, regimul critic a fost atins, și etapa de control activ a fost demarată.

Vreme de 154 de ore, tamburii de control au fost operați prin comenzi de la sol, pentru a testa comportamentul reactorului. Din cauza problemelor cu motorul ionic, sistemele de detectare a erorilor au fost și ele oprite pentru a nu genera avertismente false. După trecerea primelor 200 de ore, reactorul a fost setat pe regim autonom la putere maximă.

În intervalul de timp 600-700 de ore, voltajul reactorului precum și temperatura sa au început să scadă, un fenomen observat și anticipat de modelul S10-F3, și care se datora migrației moleculelor de hidrogen din miez.

Pe 16 Mai, puțin peste l luna de la lansare, contactul cu satelitul a fost pierdut vreme de 40 de ore. În timpul acestei pene, reflectoarele reactorului au fost ejectate din miez (deși au rămas atașate de cablurile actuatoarelor lor), oprind reacția nucleară. Asta a însemnat și sfârșitul operațiunilor vehiculului, iar când bateriile de urgență s-au consumat 5 zile mai târziu, s-a oprit definitiv și comunicațiile cu nava. Trecuseră 45 de zile de la lansare și fuseseră făcute numai 616 orbite.
 

Analiza misiunii

Care a fost cauza? Posibilitățile sunt multe, dar telemetria a arătat niște evenimente grave. Ce se știe cu siguranță a fost că evenimentul a fost cauzat de Agena, nu de reactor. Nu existaseră indicații că reactorul urma să între în oprire de urgență (ejectarea reflectoarelor fiind procedura de scram), iar problema nu era una care ar fi trebuit să se petreacă fără comenzi de la sol. Pe baza telemetriei, s-au făcut supoziții.

Cauza cea mai probabilă a fost o comandă eronată de la decodorul de comandă pentru sistemul de tensiune a Agenei, parte din sistemul de condiționare și distribuție a energiei electrice. Cauza comenzii poate ține de două lucruri: ori o parte a regulatorului a cedat, ori a devenit supraîncărcat datorită lipsei de utilizare a energiei electrice sau a unei comenzi date pentru creșterea puterii. Sau amândouă simultan.

Cauza exactă a cascadei nu a putut fi identificată mai departe, dar toate detaliile par să indice o problema a sistemului de voltaj înalt (folosit pentru propulsor și alte sisteme care necesită multă putere) și nu a celui de voltaj redus. Au putut fi eliminate alte cauze posibile precum:

  • cedarea instrumentarului sau a reactorului din motive de regim termic sau radiație cosmica
  • coliziunea cu un alt obiect
  • explozia substanțelor chimice folosite de motoarele de la bord
  • cauze legate de arcurile electrice și interferentele EM pornind de la propulsorul buclucaș

În ciuda morții timpurii a satelitului, multe informații referitoare la design, calificare, operațiuni la sol, și probleme de lansare, au putut fi adunate pe parcursul programului, și au devenit disponibile pentru eventuale viitoare misiuni. O serie de sugestii în baza acestora urmau să fie adoptate:

  • Îmbunătățiri de instrumente si caracteristici
  • Adăugarea unui ecran parasolar pentru radiatorul principal pentru a elimina diferența de eficiență între partea luminată și partea umbrită (radiatorul devenea mai puțin eficient când era in bătaia soarelui, și diferența între partea umbrită și cea luminată era notabilă și iritantă)
  • Utilizarea unui scut de radiație de tip SNAP-2 pentru a permite folosirea unor componente off-the-shelf, care să nu necesite rezistență la radiație, economisind bani și masă pentru satelit.
  • Alte sugestii minore

De altfel, întregul program de siguranță creat pentru SNAPSHOT, incluzând testele de criticalitate în submersie a SCA4, zborul RFT-1, și corelația bună între rezultatele observate la sol și cele de pe orbită, a arătat atât Comisiei pentru Energie Atomică (AEC) cât și eventualilor utilizatori a SNAP-10A că sistemul era matur și pregătit pentru orice misiune care ar fi putut să îl utilizeze.

Din păcate, astfel de misiuni nu erau în pregătire și nici nu aveau să sosească. Pur și simplu, 500 We nu înseamnă multă putere (deși era mai multă decât foloseau multe dintre misiunile de la acel moment). Îmbunătățiri ale sistemelor termoelectrice au continuat (și continuă și astăzi, utilizate fiind pentru RTG-urile folosite curent, precum și în industria grea, la capturarea energiei termice reziduale în diferite procese de amploare). Reactorul a rămas pe raft, și astfel primul sistem astronuclear care a zburat vreodată și singurul sistem astronuclear american a fost retras din uz aproape imediat după SNAPSHOT.
 

Sfârșitul și analiza programului SNAP-10

SNAP-10 și derivatul sau au fost de la bun început sisteme de putere redusă, chiar și după ce s-a dorit reinventarea sa ca și sistem cu putere de ordinul kWe. De la bun început, era gândit ca și sistem pentru sonde spațiale, pe orbită joasă (dar și pentru eventualele misiuni interplanetare ce se conturau la orizont, cum erau Mariner și Pioneer). Dacă SNAPSHOT ar fi funcționat corect, propulsorul cu cesiu ar fi fost o capabilitate utilă pentru misiunile ulterioare. Dar eventualele misiuni interplanetare ar fi durat ani de zile, și e discutabil dacă combustibilul fragil folosit pentru SNAP-10 și SNAP-10A ar fi rezistat. Programul-sora SNAP-2 și SNAP-B, cu design-uri care aveau durate de funcționare mai mari și putere mai mare, ar fi fost ideale pentru astfel de scenarii.

În esență, SNAP pe de-a întregul dorea să creeze o panoplie de sisteme, SNAP-10 fiind varianta cea mai redusă ca putere și capabilitate pentru anumite misiuni care se doreau ieftine și de nișă. Dacă se doreau misiuni mai lungi și puteri mai mari, urmau să se folosească SNAP-2. Ar mai fi urmat alte reactoare pe care le vom discuta în viitorul apropiat, de ordinul zeci de kWe, pentru stații spațiale sau baze lunare (SNAP-8, SNAP-50, etc). Din păcate, bugetul colosal absorbit de Apollo (care nu avea nevoie de reactoare pentru că misiunile durau numai câteva zile) își punea amprenta, iar tăierile au vizat partea cea mai scumpă din programul SNAP (adică SNAP-2, cu turbina sa în ciclu Brayton și combustibilul sau robust) și a rămas SNAP-10-le care, de la bun început, era o chestie de nișă și nu foarte utilă. Au continuat să fie realizate teste la modele pe care le vom prezenta în articolele viitoare, sperându-se că după Apollo, inevitabilul program de realizare a stațiilor spațiale și a bazelor lunare ar fi permis reprioritizarea programului SNAP. Adică, după aselenizare, continuarea programului lunar ar fi permis includerea SNAP în bugetul acestuia. Din păcate, programul de expansiune spațială (de care am vorbit deja la naveta nucleară) nu s-a dovedit la fel de inevitabil pe cât se dorea, iar necesitatea unor astfel de sisteme a dispărut. Dar în 1965, astea nu se întâmplaseră încă, așadar dezvoltarea familiei SNAP avea să continue o vreme.

Cronologia ce se dorea a fi realizata a dezvoltării tehnologiei electrice astro-nucleare. Vise…

Cât despre SNAP-10 însuși, am menționat că utilizările sale erau limitate. Reactoarele în general concurau cu panourile fotovoltaice, care deveneau din ce în ce mai eficiente. Totuși, ele aveau o mare hiba: dimensiunile fizice. Reactoarele sunt chestii compacte, și astfel, ele nu generau multă rezistență la înaintare. Panourile solare se desfășoară sub formă unor „aripi” vaste, și fac ca eventualul obiect orbital să aibă o secțiune transversală mare.

Aerul nu se termină brusc la o anumită altitudine, ci pur și simplu devine din ce în ce mai rarefiat. Peste 200 km înălțime, prezența acestor molecule izolate de gaze atmosferice e insesizabilă, dar ele sunt tot acolo, și generează frânare pentru navele din orbite joase (LEO – Low Earth Orbit). Acesta este motivul pentru care sateliții Starlink au o durata de viață limitată, măsurată în ani, și pentru care Stația Spațială Internațională / ISS (ale cărui panouri solare sunt mari cât lățimea unui teren de fotbal) necesită ocazionale corecții orbitale din partea vehiculelor andocate.

În mod normal, rezolvarea acestei probleme impune ori corecții orbitale (care depind ori de lansările unor vehicule remorcher, ori de cât combustibil ai la bord) sau folosirea unor orbite înalte. Dar sunt cazuri când ai nevoie de orbite joase. Spre exemplu, înălțimea joasă ajută la obținerea unei rezoluții mai bune pentru imagistică la sol. Adică, sateliții de spionaj preferă altitudini joase pentru a obține imagini mai bune. Sau pentru a înregistra mai clar comunicațiile adversarilor (vezi Ucraina).
De asemenea, ele permit utilizarea unor radare de mare putere la altitudine mai joasă, reactoarele fiind și compacte și de mare putere. Nevoia asta a fost unul dintre motivele demarării programului astro-nuclear sovietic US-A, ei dorind să poată să obțină imagini mai clare a mișcărilor forțelor navale americane în timpul războiului din Vietnam.

SUA, în schimb, nu avea de-a face cu un adversar naval serios, dar doctrinar considerau forțele aeriene ca fiind cel mai puternic multiplicator de forță la dispoziția lor. Iar avioanele sunt vulnerabile la capriciile meteorologiei. Din acest motiv, principala utilizarea propusă reactoarelor de 500 We era pentru sateliți meteorologici. Puterea era suficientă pentru a transmite în timp real imagini (folosind nou apărutele camere digitale) și posibil pentru a transmite informații referitoare la umezeala aerului. Ar fi permis, pentru acele vremuri primitive, probabil cele mai detaliate și precise informații meteorologice din lume.

Din păcate, interesul USAF a scăzut pe măsură pe bugetul sau era lovit de necesitățile războiului din Vietnam, iar sateliții meteo au scăzut în importantă până în anii 70-80, când tehnologia a devenit suficient de matură pentru aplicații duale civil-militare. Dar nici un operator non-militar nu vrea să se lege la cap cu un reactor, chiar dacă ii îmbunătățea satelitul.

Și astfel SNAP-10 a luat calea SNAP-2, marcând sfârșitul primei etape din programul SNAP. Design-urile mai avansate despre care vom vorbi în viitor s-au testat doar la sol sau au fost gândite doar pe hârtie. Programul SNAP a continuat până în anii 70, la fel ca NERVA, dar a devenit un program strict de cercetare.

Pentru data viitoare vom vorbit și despre motoarele ionice, care ar constitui una dintre principalele utilizări ale reactoarelor spațiale, urmând apoi detaliile despre restul programului SNAP și apoi vom vorbi în premieră despre tehnologiile muscăleștii. Până atunci, să ne auzim cu bine!

Marian Dumitriu (Checkmate)

Surse:
1. SNAP-10A SNAPSHOT Program Development, Atomics International 1962 ( https://www.osti.gov/biblio/4194781 )
2. Reliability Improvement Program Planning Report for the SNAP-10A Reactor, Coombs et al 1961 ( https://www.osti.gov/biblio/966760 )
3. ACCEPTANCE TEST FACILITY SAFEGUARDS REPORT 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4647237 )
4. FINAL SNAPSHOT PERFORMANCE REPORT 1966 ( https://www.osti.gov/servlets/purl/4474823 )
5. SNAPSHOT NUCLEAR FLIGHT SAFETY PROGRAM 1961 ( https://www.osti.gov/biblio/4648974 )
6. SNAPSHOT SAFETY PROGRAM PLAN 1962 ( https://www.osti.gov/biblio/966134 )
7. SNAP lOA Power System Shipment Safeguard s Report 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4201278 )
8. SNAP lOA Launch and Reentry Hazards Due to Steady-State Operation 1964 ( https://www.osti.gov/biblio/4195957 )
9. ACCEPTANCE TEST FACILITY SAFEGUARDS REPORT 1963 ( https://www.osti.gov/biblio/4647237 )
10. https://beyondnerva.com/fission-power-systems/systems-for-nuclear-auxiliary-power-snap/snap-10-10a-and-snapshot/
11. https://www.osti.gov/includes/opennet/includes/Understanding%20the%20Atom/SNAP%20Nuclear%20Space%20Reactors.pdf

articolul original.

Cele mai vechi şi mai îndepărtate galaxii văzute vreodată, descoperite de telescopul James Webb

18 November 2022 at 08:46

Telescopul spaţial James Webb al NASA a găsit galaxii luminoase, timpurii, care nu au putut fi observate până acum, inclusiv una care s-ar fi putut forma la doar 350 de milioane de ani după Big Bang, scrie The Guardian, citată de News.ro.

Astronomii au declarat joi că, dacă rezultatele ar fi verificate, această mulţime de stele recent descoperită ar depăşi cea mai îndepărtată galaxie identificată de telescopul spaţial Hubble, cea care s-a format la 400 de milioane de ani după Big Bang.

Lansat în decembrie anul trecut ca un succesor al lui Hubble, telescopul Webb indică faptul că stelele s-ar fi putut forma mai devreme decât se credea până acum, poate în câteva milioane de ani de la Big Bang.

Cele mai recente descoperiri ale lui Webb au fost detaliate în Astrophysical Journal Letters de o echipă internaţională condusă de Rohan Naidu de la Centrul Harvard-Smithsonian pentru Astrofizică. Articolul descrie două galaxii extrem de luminoase, prima care se crede că s-a format la 350 de milioane de ani după Big Bang, iar cealaltă la 450 de milioane de ani după.

Rohan Naidu a spus că ar fi necesare mai multe observaţii în infraroşu de către Webb înainte de a declara un nou record.

Deşi unii cercetători anunţă că au descoperit galaxii şi mai aproape de crearea universului în urmă cu 13,8 miliarde de ani, acestea nu au fost încă verificate, au spus oamenii de ştiinţă la o conferinţă de presă a NASA. Unele dintre acestea ar putea fi galaxii mai recente care sunt asemănătoare cu cele vechi, au observat ei.

Observatorul de 10 miliarde de dolari, cel mai mare şi cel mai puternic telescop trimis vreodată în spaţiu, se află pe o orbită solară la 1,6 m km de Pământ. Operaţiunile ştiinţifice complete au început în cursul verii, iar NASA a lansat de atunci o serie de instantanee uimitoare ale universului.

articolul original.

Etapa a 6-a volei masculin

15 November 2022 at 12:58
image

Finalul săptămânii trecute a fost ocupat de etapa a 6-a a meciurilor din Divizia A 1 la volei masculin. Vineri,sâmbătă și duminică am avut parte de meciuri interesante, iar Stiinta Explorări Baia Mare și-a adjudecat prima victorie pe teren propriu.

Cea de-a șasea etapă a Diviziei A1 la volei masculin sa disputat pe parcursul a trei zile .Meciul de deschidere al etapei a fost  vineri după-amiaza la Cluj Napoca, unde U Cluj, a pierdut scurt, în fața propriilor suporteri,meciul disputant împotriva Rapid București.Finalul era previzibil, deoarece  Rapid era  favorită în meciul cu U Cluj. În plus, de la gazede au lipsit alți trei titulari  Vlad Negrean, cel mai bun jucător și marcator al ardelenilor în ultimii ani , secundul Dăineanu și centrul Varga nu au fost deloc în lot, iar centrul Iov a jucat foarte puțin. Rapid sa impus cu 3-0 ,după o ora de joc ,scorul pe seturi fiind 25-17, 25-21, 25-14 .

Sâmbătă au fost  programate patru partide. Prima a început la ora 12.00 și a opus echipele CSM Suceava și Dinamo București. Fără o parte din titulari. Odihniți după victoria din Germania , dinamoviștii s-au impus usor in fata sucevenilor scurt, în trei seturi, care au fost castigate la 16,15 și 7 puncte reușite de CSM Suceava.

Tot sâmbătă, la Baia Mare , Explorări a primit vizita Științei București. Meciul a adus prima victorie în fața propriilor suporteri pentru Explorări. Aceștia au câștigat în minimum de seturi, scorul fiind 25-23, 25-16 și 25-16.

Nou-promovata CSM Constanța a jucat pe propriul teren împotriva campioanei, Arcada Galați. Voleibaliştii de la CSM Constanţa au încercat să ofere o replică solidă campioanei României, Arcada Galaţi, însă finalurile seturilor le-au aparţinut oaspeţilor. Galatenii  şi-au respectat cartea de vizită şi s-au impus în minimum de seturi, scor 3-0 (25-21, 25-20, 25-23)

Echipa masculină de volei SCMU Craiova își continuă forma excelentă arătată în ultima perioadă și mai obtine încă un succes în Divizia A1. Sâmbătă seară, în Sala Polivalentă din Craiova, elevii lui Dănuț Pascu au învins Unirea Dej  cu scorul de 3-0 , pe seturi 25-17, 25-16 și  26-24.

Ultima partidă din etapă s-a desfășurat duminică, 13 noiembrie, și a fost disputată între Steaua București și SCM Zalău. Roș-albaștrii au obținut toate punctele puse în joc, după o partidă disputată, care se poate afirma că  a fost meciul lui Robert Vologa, care a dominat fileul, cu 19 puncte realizate, din care 11 blocaje. Un aport important, în acest succes, l-au avut și Claudiu Dumitru și Gabriel Bontea, introduși inspirat de antrenorul Bogdan Kotnik.

SCM Zalau redevine o echipa de pluton , locul 6 ocupat de aceasta nefiind unul  care să justifice sumele alocate  de Primaria Zalau în acest sezon competițional pentru clubul sportiv pe care îl păstorește, buget care se îndreaptă vertiginos către 2 milioane de euro pentru un singur an calendaristic, an în care nici echipa de volei și nici echipa de fotbal nu au dat semne de a se îndrepta spre fruntea clasamentului. De remarcat faptul că, spre deosebire de ultimul meci care a fost disputat pe teren propriu de echipa zălăuană, cotele la pariuri pentru câștigarea unui set din meci  au fost ceva mai domoale, însă nu de neglijat.

articolul original.

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO

12 November 2022 at 13:09

Epave provenite de la nava spațiala Challenger au fost găsite în apropierea Triunghiului Bermudelor.

O parte din trunchiul Challenger a fost găsită pe fundul oceanului, în largul coastei atlantice a Floridei, după 25 de ani de la prima descoperire a navetei spațiale, potrivit Daily Star.

Challenger a explodat în 1986, ucigând toate cele șapte persoane aflate la bord, potrivit NASA.

Ca parte a seriei de documentare „Triunghiul Bermudelor: în ape blestemate”, o echipă de scafandrii a descoperit o secțiune de 20 de metri din trunchiul rachetei, în timp ce căuta aeronave din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.

Realizatorii documentariului au contactat NASA, care a confirmat ulterior că resturile aparțineau navetei spațiale Challenger.

Citește și

Familiile victimelor au fost anunțate înainte ca descoperirea să fie făcută publică.

„Această tragedie va rămâne veșnic marcată în memoria colectivă a țării noastre”, a declarat administratorul NASA, Bill Nelson.

„Această descoperire ne oferă ocazia să oferim un omagiu celor șapte astronauți pe care i-am pierdut și să reflectăm la modul în care această tragedie ne-a schimbat”, a mai adăugat el.

NASA a constat că temperaturile extrem de scăzute din noaptea dinaintea lansării, în ianuarie 1986, au compromis etanșarea rachetei, ceea ce a provocat dezintegrarea explozivă a acesteia la 73 de secunde de zbor, ucigând instantaneu toți cei șapte membri ai echipajului.

Misiunea a fost planificată pentru șase zile și ar fi inclus astronauți care efectuează cercetări științifice.

NASA a recuperat doar jumătate din resturile navetei spațiale Challenger.

×
Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 1

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 2

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 3

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 4

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 5

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 6

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 7

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 8

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 9

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 10

AFP

Descoperire neașteptată în Triunghiul Bermudelor. Ce au găsit scafandrii pe fundul oceanului | GALERIE FOTO - Imaginea 11

AFP

Sursa: Daily Star

Etichete: nasa, triunghiul bermudelor, racheta spatiala,

Dată publicare: 12-11-2022 15:09

articolul original.

Meciul din Cupa României, Știința Bacău – FC Argeș Volei, reprogramat!

11 November 2022 at 13:25
image

Pe data de 26 octombrie, fetele antrenate de Paul Bogdan, trebuia să joace prima manșă din Cupa României.

Din cauza suprafeței de joc foarte alunecoase, antrenorul echipei, s-a văzut nevoit să oprească meciul după doar 8 puncte jucate.
Federația Română de Volei a studiat cazul și a decis rejucarea meciului pe data de 7 decembrie.
Meciul cu U NTT Cluj – Napoca, ce trebuia să se joace în următoarele zile, a fost reprogramat pentru data de 23 noiembrie.
Următorul meci al argeșencelor va fi împotriva echipei CSM Târgoviște, pe data de 16 noiembrie, cu începere de la ora 18.30, la Sala Sporturilor Trivale. Acesta este și primul meci al echipei, pe teren propriu din acest sezon!
articolul original.

Telescopul spaţial Hubble a surprins imagini impresionante cu explozia unei stele masive

9 November 2022 at 20:13
image

Cercetătorii americani au anunţat miercuri că Telescopul Spaţial Hubble, lansat de NASA, a reuşit să capteze trei imagini distincte, care ilustrează un interval de opt zile începând cu doar câteva ore după detonarea unei stele masive - o realizare şi mai demnă de remarcat având în vedere vechimea şi distanţa la care s-a produs fenomenul.

Imaginile au fost descoperite în urma unei treceri în revistă a arhivei de date înregistrate de Hubble în 2010, potrivit astronomului Wenlei Chen, cercetător postdoctoral la Universitatea din Minnesota şi autor principal al studiului publicat în revista Nature.

A fost surprinsă pentru prima dată într-un singur set de imagini o supernovă care se răceşte rapid după explozia iniţială, reprezentând prima privire detaliată asupra unei supernove ce data dintr-un moment atât de timpuriu în istoria Universului, când acesta avea mai puţin de o cincime din vârsta lui actuală.

''Supernova se extinde şi se răceşte, aşa că nuanţele sale evoluează de la albastru-intens la roşu-închis'', a precizat Patrick Kelly, profesor de astronomie la Universitatea din Minnesota şi coautor al studiului.

Steaua muribundă, care aparţine unei categorii denumite supergigante roşii, se afla într-o galaxie pitică şi a explodat la finalul duratei sale relativ scurte de viaţă.

''Supergigantele roşii sunt strălucitoare, masive şi de mari dimensiuni, dar sunt mult mai reci decât majoritatea altor stele masive - de aceea sunt roşii'', a spus Wenlei Chen''După ce o supergigantă roşie îşi epuizează energia de fuziune din nucleu, are loc un colaps al nucleului său, iar explozia de supernovă va dispersa straturile externe ale stelei - învelişul de hidrogen''.

Prima imagine, care surprinde fenomenul la circa şase ore după explozia iniţială, înfăţişează debutul relativ restrâns şi extrem de fierbinte al exploziei - circa 180.000 de grade Fahrenheit (100.000 de grade Kelvin / 99.725 de grade Celsius).

Cea de-a doua imagine este surprinsă cu două zile mai târziu, iar a treia la aproximativ şase zile după explozie. În aceste două imagini, materia gazoasă ejectată din stea a fost surprinsă extinzându-se înspre exterior. În cea de-a doua imagine, explozia este de cinci ori mai puţin fierbinte decât în prima fotografie. În cea de-a treia imagine, ea este de zece ori mai puţin fierbinte decât în prima.

Cele trei imagini surprind diferite momente de după explozie

Rămăşiţele stelei care a explodat au devenit cel mai probabil un obiect incredibil de dens, denumit stea neutronică, a precizat Wenlei Chen.

Lentila gravitaţională puternică este fenomenul datorită căruia Hubble a reuşit să obţină trei imagini care surprind momente diferite de după explozie. Puterea gravitaţională imensă exercitată de un roi galactic localizat în faţa stelei care a explodat, privit din perspectiva Terrei, a funcţionat asemenea unei lentile - modificând direcţia şi amplificând lumina emanată de supernovă.

''Gravitaţia din roiul galactic modifică nu doar direcţia de propagare a luminii din partea anterioară, dar întârzie totodată durata de propagare a luminii, întrucât, cu cât gravitaţia este mai puternică, cu atât un ceas se mişcă mai lent'', a explicat Wenlei Chen. ''Cu alte cuvinte, emisia luminii dintr-o singură sursă aflată în spatele lentilelor poate ajunge la noi parcurgând diferite trasee, iar noi putem vedea apoi imagini multiple ale sursei''.

Profesorul Patrick Kelly a spus că abilitatea de a vedea o supernovă care se răceşte rapid într-un singur set de imagini graţie lentilelor gravitaţionale reprezintă ''ceva absolut uimitor''.

''Este ca şi cum ai viziona o rolă de film în culori care surprinde evoluţia unei supernove din vremea când Universul avea o mică fracţiune din vârsta sa actuală'', a adăugat coordonatorul studiului.

''Singurele alte exemple când a mai fost surprinsă o supernovă în primele stadii ale exploziei sale reprezintă cazurile unor explozii care s-au produs foarte aproape de noi. Când astronomii văd astfel de obiecte cosmice mult mai îndepărtate, ei privesc înapoi în timp'', a precizat Patrick Kelly. 

articolul original.

Cel mai mare ghețar din lume se topește. Încălzirea climatică nu este principala cauză

9 November 2022 at 11:41

Cel mai mare ghețar din lume se topește, și nu va mai fi mult până ce va dispărea, arată filmările din sateliții NASA.

După ce a plutit încet în jurul Antarcticii timp de mai bine de un an, cel mai mare ghețar din lume a început să se topească, intrând într-un curent din strâmtoarea Drake, mai jos de Africa de Sud.

Placa de gheață uriașă, cunoscută sub numele de A-76A, are o lungime de aproximativ 135 de kilometri și o lățime de 26 de kilometri. Acesta s-a desprins din aisbergul considerat în trecut cel mai mare din lume, care s-a spart în 2021 în trei bucăți, botezate A-76A, A-76B și A-76C. Până în prezent, A-76A a rămas cea mai mare bucată dintre ele, arată publicația Live Science.

Pe 31 octombrie, satelitul Terra al NASA a fotografiat ghețarul A-76A plutind la intrarea Strîmtorii Drake, o cale navigabilă adâncă care leagă oceanele Pacific și Atlantic, între Capul Horn din Africa de Sud și Insulele Shetland de Sud. Traiectoria lui sugerează că se va îndrepta către nord, pe calea navigabilă, în săptămânile următoare.

De ce se topesc ghețarii în acea zonă

Potrivit Observatorului Pământului, de obicei, atunci când aisbergurile plutesc în Strâmtoarea Drake, ele sunt rapid târâte spre est de curenții oceanici puternici, și spre nord în ape mai calde, unde se topesc complet.

Citește și

Până în prezent, A-76A a parcurs aproximativ 2.000 km de când s-a desprins din Peninsula Antarctică, în 2021. Strâmtoarea Drake este renumită pentru faptul că odată intrați acolo, ghețarii se topesc.

Motivul principal este Curentul Circumpolar Antarctic (ACC), singurul curent care circulă în întregime în jurul globului și angrenează un volum mai mare de apă decât orice alt curent de pe Pământ, respectiv 95 și 150 de milioane de metri cubi pe secundă.

Pe 19 octombrie, un studiu din revista Science Advances arăta că un alt ghețar mare, A68a, care a deținut titlul de cel mai mare aisberg din lume timp de aproximativ trei ani, s-a topit pe jumătate din cauza curenților oceanici.

Sursa: StirilePROTV

Etichete: antarctica, topirea ghetarilor,

Dată publicare: 09-11-2022 13:41

articolul original.

Studiu: Ceaiul verde și resveratrolul reduc plăcile de Alzheimer

8 November 2022 at 17:20

Anumite teste de laborator de dată recentă au arătat că ceaiul verde și resveratrolul pot încetini progresia Alzheimerului.

Boala Alzheimer este a șasea cauză de deces în SUA, afectând peste 6 milioane de americani, iar incidența sa este de așteptat să crească în următoarele decenii peste tot în lume.

Oameni de știință de pe tot mapamondul lucrează pentru a înțelege ce ar putea încetini progresia bolii. Cercetătorii de la Universitatea Tufts au testat în laborator 21 de compuși asupra celulelor neuronale afectate de Alzheimer, măsurând efectul acestora asupra creșterii plăcilor de beta-amiloid, cele care se dezvoltă în creierul persoanelor cu Alzheimer.

Mai cu seamă doi compuși au părut că au efect: catechinele, care se găsesc în ceaiul verde, și resveratrolul, prezent în vinul roșu și nu numai, relatează spotmedia.ro, care citează un raport publicat de jurnalul Free Radical Biology and Medicine, citat de Medical Xpress.

”Am avut noroc că unii dintre aceștia au arătat o eficacitate destul de puternică. În cazul acestor compuși care au trecut de screening, practic nu rămânea nicio placă vizibilă după aproximativ o săptămână”, a declarat Dana Cairns, implicată în cercetare, mai scrie spotmedia.ro.

Vestea și mai bună este că, pe lângă compușii din ceaiul verde și resveratrol, cercetătorii au descoperit și că curcumina din turmeric, medicamentul pentru diabetici Metformin și un compus numit citicolină au împiedicat formarea altor plăci.

articolul original.

Rugby – Liga Națională. Reprezentantele Sucevei au plătit din greu victoria României din meciul cu Chile

8 November 2022 at 10:07
image

Așa cum am mai menționat și cu alte ocazii, actuala ediție a Ligii Naționale de rugby a fost și este un amestec nefericit între profesionism și oameni care merg la serviciu și apoi vin la antrenament. Nu poți compara un jucător din Noua Zeelandă sau dintr-o țară cu rugby dezvoltat, care se pregătește doar la jocul cu balonul oval, cu un localnic bucovinean care merge la muncă și apoi mai crapă și niște lemne la el acasă înainte de meci. Din această cauză apar accidentări și diferențe de scor imense care te fac să pleci dezamăgit de la teren.

Cele două reprezentante ale județului în Liga Națională de Rugby au avut parte de deplasări grele în campionat, la finele săptămânii precedente.

CSM Bucovina Suceava s-a deplasat în Capitală cu mari probleme de efectiv, pentru meciul cu RC Grivița. Sucevenii au fost dominați clar și au fost învinși cu 64-3.

Sâmbăta viitoare, la baza Unirea, CSM Bucovina Suceava va întâlni, de la ora 11.00, liderul din play-out, U Cluj.

Cealaltă reprezentantă a județului, RC Gura Humorului, a jucat chiar la Cluj. Gazdele au dominat copios și au înscris foarte mult, mai ales în prima repriză. Scorul final nu are nevoie de mai multe comentarii, 109-11.

Sâmbătă, RC Gura Humorului joacă acasă cu Știința Petroșani, o altă echipă foarte puternică din play-out.

articolul original.

Trei studenți suceveni au obținut locul I la concursul cu un dispozitiv pentru recunoașterea limbajului semnelor

3 November 2022 at 09:19

O echipă formată din studenții Călin Ursu, Bianca Batinaș și Cătălin Mariuc de la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava a cucerit locul I la cea de-a VIII-a ediție a concursului <25 de ore la USV>. Competiția a avut loc la nivelul facultății, iar câștigătorii au propus un dispozitiv pentru recunoașterea limbajului semnelor. Locul II a fost ocupat de echipa alcătuită din studenții Florin-George Baciu, Daniel Lupaștean și Alexandru Damian, cu un proiect privind ochelarii inteligenți, iar locul III de echipa formată din Constantin Daniel Ailenei, Paul Teodor și Alexandru Leonte, care a propus un dispozitiv pentru detecția automată a culorilor.

Diplome de participare au primit studenții Filaret-Niculai Crainiciuc, Emanuel Pentilescu și Cătălin Cucu. Proiectele au fost evaluate de către un juriu condus de profesorul universitar doctor inginer Radu-Daniel Vatavu, și din care au mai făcut parte doctoranzii Arthur Sluÿters și Quentin Sellier, de la Université Catholique de Louvain, din Belgia. În acest an, concursul <25 de ore la USV> a avut drept temă proiectarea și dezvoltarea de noi tipuri de dispozitive inteligente. În acest scop, echipele de studenți au primit acces la echipamente cu senzori video și mini boxe audio, pe care să le folosească în timpul concursului.

articolul original.

Etapa a 4-a la volei masculin

31 October 2022 at 07:43
image

Sâmbătă și duminică s-au discutat meciurile din cadrul etapei a 4-a din campionatul naional de volei mascului, Divizia A 1. Sâmbătă sa-u disputat patru partide, iar duminică două. Toate meciurile acestei etape s-au derulat fără surprize.

Voleibaliștii suceveni au pierdut fără drept de apel, iar Unirea Dej s-a impus la Suceava cu scorul de 3-0 la seturi. Elevii lui Orășanu au cedat cu scorul de 3-0 la seturi după ce în primul set oaspeții s-au impus cu 25-14, în al doilea cu 25-15, iar practic,doar  în ultimul set CSM Suceava a reușit să joace ceva, acesta fiind încheiat cu scorul de  25-23 în favoarea oaspeților. Scor final CSM Suceava-CS Unirea Dej 0-3 după o oră și 12 minute de joc.

Nici rapidiștii nu au jucat decât în setul al trei-lea. Steaua sa impus clar in fata celor de la Rapid , care au jucat ceva doar in setul trei . Elevii lui Kotnik s-au impus cu scorul de 3-0 la seturi ,într-un meci în care au reușit zece ași din serviciu, câștigat în primul set  cu 25-18 , în al doilea cu 25-16 , iar în setul trei care a fost  ușor mai disputat cu 25-20. Și aici meciul s-a încheiat scurt, într-o oră și 11 minute.

La Baia Mare, Știința Explorări a pierdut în fața campioanei Arcada Galați, după aproximativ două ore de joc. În primul set oaspeții s-au impus categoric 25- 10 , după care Explorari a revenit în meci, următoarele două seturi fiind foarte echilibrate. În al doilea set elevii lui Sergiu Stancu au castigat  cu 25-23 . Știința Explorări Baia Mare au  reușit să-l câștige pe cele de-al treilea set, cu 25 – 22,arătând astfel suporterilor veniți în sală că își doresc să joace un volei de calitate. În setul patru  însă, campioana României  și-a revenit și a obținut cele trei puncte puse în joc, câștigând setul cu 25-16 . Scor final Știința Explorări Baia Mare – CSM Arcada Galați 1-3.

Meci greu pentru CSM Constanța, echipă nou promovată în Divizia A1 la volei masculin.Formația antrenată de Parpala și Voinea  a avut în față câștigătoarea Supercupei României din acest sezon,Dinamo București,  care s-a impus în patru seturi, scor 3-1
CSM Constanța a reușit pe parcursul partidei să câștige setul al doilea și să  egaleze la 1, dar la final, valoarea adversarei și-a spus cuvântul.Meciul a durat cu puțin sub două ore, iar Ovidiu Darlaczi, de la gazde, a făcut spectacol în teren, reușind să aducă 13 puncte pentru formația sa.

La Cluj Napoca, SCM Universitatea Craiova s-a impus  scurt,cu 3-0 la seturi, în cel mai scurt meci al etapei, care a durat o oră și 4 minute. În primul set  elevii lui Pascu au câștigat cu scorul de 25-14 , în al doilea set   cu 25-18 , iar în setul trei  cu 25-20 . Scor final ”U” Cluj – SCMU Craiova – 0-3 .

Și SCM Zalau a câștigat fără probleme pe terenul  ultimei clasate, Ştiinţa Bucureşti . Aceasta este singura echipă care nu a câştigat nici punct în primele etape . Zălăuanii au câștigat cu 3-0 , primul set fiind adjudecat cu 25-14,  al doilea set cu  25-13, iar  în ultimul set elevii lui Carpen au jucat cât de cât, reușind să facă un set puțin mai dsputat , încheiat la scorul de 25-20 .

articolul original.
❌