ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Armata a VI-a germană se predă la Stalingrad (1943)

31 January 2023 at 05:32
image

În această zi, imediat după a zecea aniversare a venirii sale la putere, Adolf Hitler i-a avansat pe patru dintre generalii săi la rangul de feldmareșali. Exact în acel moment, unul dintre acei mareșali tocmai preda armata către inamic. Pentru feldmareșalul Friedrich Paulus și Armata a VIa, la comanda căreia se afla, ca și pentru Hitler și Germania nazistă, mareea Operațiunii Barbarossa, cum s-a numit invadarea Rusiei de către Germania, s-a inversat. Punctul maxim al fluxului a fost orașul Stalingrad.

Nu cu multe luni înainte, crezând că Armata Roșie ajunsese la capătul puterilor și nu mai poseda rezervele necesare cu care să lanseze un contraatac, înaltul comandament german hotărâse să dea inamicului lovitura de grație, înainte de instalarea iernii. Hitler voia ca orașul lui Stalin să fie cucerit cu orice preț. În acest spirit, comandanții germani au ignorat rapoartele de spionaj cu privire la forțele inamice numeroase care se adunau în jurul poziției de la Stalingrad.

Așa se face că, începând cu 12 septembrie, când Paulus a lansat ceea ce ar fi trebuit să fie ultimul atac, Armata a VI-a s-a confruntat cu cea mai înverșunată rezistență în luptele de gherilă, pe când încerca să-și croiască drum printre ruinele orașului distrus, cvartal după cvartal, clădire după clădire, chiar etaj după etaj. Când ofensiva a scăzut în intensitate, spre sfârșitul lui octombrie, centrul Stalingradului rămăsese în mâinile sovieticilor.

Zăpada a început să cadă pe 12 noiembrie. Au urmat atacuri sovietice înverșunate, purtate pe flancurile lungului avanpost german care se întindea spre vestul și sudul Stalingradului. Dintr-odată, pe 22 noiembrie, Armata a VI-a, cu efective de 290.000 de oameni, s-a pomenit izolată și împresurată.

În săptămânile care au urmat, rușii au atacat pe flancurile pozițiilor deținute de germani. Proviziile trebuiau acum aduse pe calea aerului, dar Luftwaffe putea transporta doar jumătate din ceea ce era necesar pentru menținerea armatei în stare de funcționare. Din cartierul lui general din Prusia de Est, Hitler a proclamat „Fortăreața Stalingrad” și a interzis orice tentativă de retragere spre siguranța oferită de liniile germane din vest.

Oamenii au murit cu miile din pricina rănilor, a epuizării, a expunerii la intemperii sau de foame. Cu puțin înainte de Crăciun, o misiune de salvare a fost oprită în loc de inamic la mai puțin de 60 de kilometri de liniile Armatei a VI-a. În ziua de Crăciun, temperatura coborâse la –32 de grade. În ajunul Anului Nou, Hitler le-a trimis acest mesaj lui Paulus și comandamentului său: „Voi și soldații voștri… trebuie să intrați în Anul Nou cu convingerea nezdruncinată că eu și întregul Wehrmacht german vom face tot ce stă în puterea noastră ca să îi eliberăm pe apărătorii Stalingradului..”.

N-a fost să fie. Armata a VI-a a fost abandonată. Tratativele de capitulare au început pe 31 ianuarie. Bolnav și demoralizat, Paulus a refuzat la un moment dat să ordone Corpului XI să se alăture capitulării, dar n-a mai avut nici o importanță. Pe 2 februarie, la ora 4.00, ultimele semne ale rezistenței s-au stins. Rămășițele Armatei a VI-a (91.000 de soldați și 22 de generali) au fost conduse către liniile sovietice. Corespondenții străini care au asistat la preluarea acestor trofee ale marii victorii sovietice au remarcat cât de sănătoși păreau generalii germani prin comparație cu soldații lor subnutriți.

Dintre soldații germani capturați la Stalingrad, 95% au murit în lagărele de prizonieri de război. Cei care au supraviețuit, în jur de 5.000, au fost eliberați după război, ultimii 2.000 de soldați fiind eliberați în 1955.

Tot la 31 ianuarie:

1543: Se naște Tokugawa Iayasu, fondator al șogunatului Tokugawa în Japonia.

1606: Teroristul englez Guy Fawkes și alți trei complici sunt spânzurați, trași pe roată și spintecați în patru.

1797: Se naște compozitorul austriac Franz Schubert.

1919: Se naște Jackie Robinson, primul jucător negru de baseball din liga profesionistă.

Geo Alupoae, critic de teatru

articolul original.

Șefa FMI, Kristalina Georgieva, la Forumul Economic Mondial de la Davos: ‘De la începutul anului vedem unele vești bune. Ne așteptăm ca în 2023 creșterea să își inverseze direcția’

19 January 2023 at 21:00
image

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a declarat că se aşteaptă ca tendinţa de încetinire a economiei mondiale să se inverseze în 2023 şi asta în pofida continuării războiului din Ucraina şi a majorării nivelului dobânzilor

Luând cuvântul la un panel organizat la Forumul Economic Mondial de la Davos, Georgieva a reconfirmat previziunile anterioare ale FMI, conform cărora ritmul de creştere a economiei mondiale va încetini până la 2,7% în acest an, de la unul de aproximativ 3,2% anul trecut, transmite Reuters.

De la începutul anului vedem unele veşti bune. Ne aşteptăm de asemenea ca în 2023 creşterea să îşi inverseze direcţia, să înceapă procesul în care merge în sus, în loc să meargă în jos„, a spus Georgieva.

Directorul FMI a subliniat că cele mai importante trei provocări sunt: războiul dintre Rusia şi Ucraina, criza costului vieţii şi faptul că dobânzile au atins un nivel fără precedent în ultimele decenii. Lumea trebuie să pună la punct o ajustare inteligentă la o mai mare securitate a aprovizionării, a adăugat directorul FMI.

Contextul actual nu este unul grozav„, a subliniat Georgieva.

În perioada 16-20 ianuarie 2023 la Davos are loc Forumul Economic Mondial (WEF), o reuniune la care anul acesta este aşteptată o participare record a liderilor politici şi reprezentanţilor mediului de afaceri, care vor aborda teme precum încetinirea economică globală sau provocările de mediu, dar şi războiul din Ucraina, într-un context de crize multiple şi mutaţii geopolitice, informează agerpers.ro.

articolul original.

Stalin revine pe ecrane

10 January 2023 at 19:09
By: (R.C.)

Iosif Stalin revine pe ecrane și amintește telespectatorilor una dintre cele mai întunecate pagini ale comunismului sovietic. Canalul franco-german „Arte” difuzează în prezent un documentar despre epurările care au afectat partidele comuniste din Europa de Est în anii ’50 la ordinul dictatorului rus.

Originea acestei chestiuni este decizia mareșalului Tito din 1948 de nu supune Iugoslavia ordinelor Moscovei, așa cum au făcut-o și celelalte părți. Această decizie de independență a lui Tito l-a înfuriat pe Stalin și l-a determinat să ordone epurări în partidele comuniste din Europa de Est pe motiv că acestea ar fi fost afectate de „titişti”.
Evaluarea lui Stalin nu avea nici cea mai mică dovadă și, prin urmare, era falsă, dar comuniștii europeni au decis să procedeze la aceste epurări. Stalin a trimis agenți ai KGB și ai GRU să organizeze o serie de procese care au decapitat diverse partide.
Epurarea care a avut cel mai mare ecou internațional a fost cea desfășurată la Praga împotriva liderilor partidului comunist cehoslovac, condus de Rudolf Slansky, care la rândul său era vicepreședinte al Consiliului de Miniștri.
Cincisprezece lideri ai partidului ceh au fost arestați și trimiși în judecată unde, după „spălarea creierului“, au fost acuzați că au pus la cale un complot împotriva statului, în complicitate cu comunitatea evreiască.
Instanța nu a arătat nici măcar cea mai mică dovadă a acelei acuzații pentru că aceasta nu a existat. Slansky nu era deloc un „titista” pentru că, în plus, îl admira pe Stalin și, în timp ce era la putere, a urmat linia dură a dictatorului sovietic. Procesul a fost o asemenea farsă, încât Stalin însuși, care dorea să facă un film de propagandă despre proces, a renunțat la el.
Lucrul curios a fost că atunci când Slansky declara: „cei mai periculoși dușmani sunt cei care se ascund în rândurile noastre”. Aceasta a fost o aluzie la posibile epurări înainte ca Stalin să le ordone pe ale lui.
Curtea l-a acuzat pe Slansky și pe ceilalți paisprezece deținuți că „ar fi o bandă de proscriși, trădători troțkiști și titoiți, sioniști dușmani ai poporului”. Toate fără nicio dovadă, fără niciun acuzator în rândul publicului. Dar Slansky nu era nici titoit, nici troțkist, nici sionist. A fost un stalinist dur până când a fost spânzurat.

Unsprezece dintre cei cincisprezece inculpați, inclusiv ministrul de externe Vladimir Clementis și economistul Rudolf Margilius, au fost condamnați la moarte și executați. Intelectualul, Arthur London, care aparținuse „Comintern” și luptase în brigăzile internaționale din Spania, a fost salvat de la spânzurare și a fost condamnat la închisoare pe viață. În 1968, a fost reabilitat și a scris celebra sa carte „Acuzația”, care a devenit un film internațional de mare succes.
Când a fost spânzurat la 3 decembrie 1952, Slansky a declarat: „Voi faceți o greșeală pentru că nu există o conspirație împotriva democrației populare. Este o greșeală monstruoasă.”

Documentarul difuzat de  „Arte” a generat în aceste zile discuții tensionate între intelectualii și istoricii francezi și germani. Unii au spus că nu are niciun sens, în secolul XXI, să ne amintim de trecutul anilor 50, că acest lucru este inutil și că noile generații nu au nici cel mai mic interes să-l cunoască. Alții, însă, au spus că este bine ca problema să fie adusă din nou în discuție pentru că Putin se comportă ca un alt Stalin.

Nici această acuzație nu are sens. Putin a ordonat invadarea Ucrainei, dar nu a efectuat nicio epurare politică și nu și-a trimis oponenții în Siberia. A-l compara cu Stalin este imbecilitate. Ce se întâmplă este că războiul din Ucraina, pentru că durează mai mult decât se presupunea, a deschis discuții care se pretează la orice. Canalul „Art” și-a dat seama de acest lucru și a lansat documentarul.

Margilius, înainte de a muri spânzurat, îi va scrie fiului său o scrisoare în care îi spune „Sper că te vei dedica construirii unei lumi comuniste”.

Articol scris de Manuel Ostos Lopez

articolul original.

Parlamentul European: Foametea din Ucraina provocată de Stalin este genocid

15 December 2022 at 14:21
Genocid 1933 Ucraina
Genocid 1933, Ucraina

Parlamentul European consideră genocid foametea din Ucraina provocată de sovietici în urmă cu 90 de ani şi care a dus la moartea mai multor milioane de oameni, informează AFP. 

Într-un text votat în cvasi-unanimitate (507 de voturi pentru, 12 contra şi 17 abţineri), eurodeputaţii reuniţi la Strasbourg apreciază că această foamete, denumită de ucraineni „Holodomor”, a fost comisă de „regimul sovietic cu intenţia de a distruge un grup de persoane, supunându-le în mod deliberat la condiţii de viaţă ce duceau în mod inevitabil la anihilarea lor fizică”.

„Crimele ruse actuale (comise) în Ucraina amintesc de trecut”, subliniază într-un comunicat Parlamentul European, care a înmânat miercuri, la Strasbourg, Premiul său Saharov pentru libertate de gândire poporului ucrainean care luptă împotriva invaziei ruse.

De asemenea, europarlamentarii îndeamnă „toate ţările şi organizaţiile” să recunoască drept genocid această foamete, în faţa unui „regim rus care manipulează memoria istorică pentru propria supravieţuire”.

Supranumită „grânarul Europei” pentru fertilitatea pământurilor sale de cernoziom, Ucraina a pierdut între patru şi opt milioane de locuitori în marea foamete din 1932-1933, pe fondul colectivizării terenurilor agricole, orchestrată potrivit istoricilor de Stalin, pentru a reprima orice aspiraţie naţionalistă şi secesionistă a acestei ţări, pe atunci republică sovietică.

Ucraina face de mai mulţi ani campanie pentru ca Holodomorul să fie recunoscut în mod oficial drept genocid, concept apărut după Al Doilea Război Mondial.

Citește și Pandemiile care au decimat lumea de după Hristos

Rusia refuză în mod categoric o astfel de clasificare, pretextând că marea foamete care a fost în Uniunea Sovietică la începutul anilor 1930 nu a făcut doar victime ucrainene, ci şi în rândul ruşilor, kazahilor, germanilor de pe Volga şi altor popoare.

Germania, care a recunoscut la rândul său în noiembrie Holodomorul drept genocid, fusese acuzată de Moscova că „diabolizează” Rusia.

Citește și Informateca: Regrete regale belgiene pentru genocidul din colonia Congo

articolul original.

Holodomor, 90 de ani: amintirea terorii lui Stalin, sub teroarea lui Putin

28 November 2022 at 07:03
image

Așa cum titrează The Washington Post, "Ucrainenii și-au amintit de suferința provocată de Stalin dar și de Putin, la 90 de ani distanță"

Lideri europeni s-au adunat în capitala Ucrainei, acuzând Moscova că folosește „foamea ca armă de război împotriva Ucrainei".

Euronews amintește că, între 1932 și 1933, aproximativ 3,5 milioane de ucraineni au murit în foametea cunoscută sub numele de Holodomor, adică „exterminare prin înfometare", în ucraineană.

Unii istorici susțin că Stalin a orchestrat intenționat foametea pentru a elimina o mișcare de independență ucraineană. Alții spun că a fost urmarea politicilor sale greșite de colectivizare a terenurilor agricole.

Deutsche Welle transmite că președintele grupului parlamentar germano-ucrainean din Bundestag, Robin Wagener de la Partidul Verzilor, a spus că „Putin se află în tradiția crudă și criminală a lui Stalin".

"Astăzi, Ucraina este din nou invadată de teroarea rusă. Încă o dată, violența și teroarea au scopul de a priva Ucraina de mijloacele sale de existență, de a subjuga întreaga țară", a spus el.

În timp ce Der Spiegel scrie că foametea a început în haosul colectivizării în 1929, când milioane de oameni au fost forțați să se alăture fermelor de stat. Foametea este văzută ca punctul culminant al unui atac al Partidului Comunist asupra țărănimii ucrainene, care a rezistat politicilor sovietice.

Un subiect nepopular pentru Occident

„Holodomorul a fost o catastrofă provocată de om, rezultatul dictaturii brutale a lui Stalin și a guvernului sovietic", scrie Kyiv Post. „Această tragedie a lăsat o cicatrice profundă în țară și este doar un aspect al relațiilor tumultoase dintre Ucraina și Rusia", continuă ziarul ucrainean.

Iar Courrier International vorbește despre o comemorare care capătă o conotație specială sub bombele și rachetele rusești. Publicația franceză reia un articol din cotidianul ucrainean Den, care vorbește despre tăcerea puterilor occidentale din perioada de foamete :

"În scrisorile diplomatice sunt mărturii ale discuțiilor cu diverși membri influenți ai CK, poliția secretă sovietică. Aceștia au avut monopolul înregistrării deceselor, au blocat difuzarea informațiilor despre foamete și au lansat acțiuni punitive.

La 31 mai 1933, Sergio Gradenigo, consulul Italiei la Harkiv și Kiev, scria îngrozit, că foametea provoacă tot mai mult exterminarea masivă a populației, la o scară gigantică.

Aceste mărturii documentare sunt șocante. Dar Mussolini nu a făcut nimic, pentru că a vrut să păstreze relații bune cu Uniunea Sovietică.

În mod similar, nici guvernele altor țări occidentale și nici Liga Națiunilor nu au reacționat. Subiectul foametei era foarte nepopular în țările occidentale, dornice să mențină legăturile economice și comerciale cu Uniunea Sovietică”.

articolul original.

FMI. Ucraina ar putea avea nevoie de o finanțare externă de 5 miliarde dolari pe lună

26 October 2022 at 08:02
image

Necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de aproximativ trei miliarde de dolari pe lună, până la finele lui 2023, în conformitate cu un scenariu optimist dar este posibil să ajungă la cinci miliarde de dolari pe lună, dacă bombardamentele ruseşti se intensifică, a declarat directorul Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, informează Agerpres.

În prezent, Fondul Monetar Internaţional lucrează cu autorităţile de la Kiev la elaborarea şi implementarea politicilor macroeconomice ale Ucrainei şi la ceea ce va fi nevoie pentru a deveni membră a Uniunii Europene, precum şi la elaborarea unor proiecţii financiare credibile, a spus marţi Kristalina Georgieva la o conferinţă organizată la Berlin.

Potrivit Kristalinei Georgieva, experţii FMI s-au întâlnit, săptămâna trecută, cu oficialii ucraineni la Viena, pentru a discuta care sunt nevoile financiare ale Ucrainei şi în prezent lucrează la un acord complet de finanţare cu FMI.

Georgieva a precizat că sprijină cu fermitate apelurile Ucrainei pentru un mecanism de coordonare a necesităţilor şi sprijinului financiar, un mesaj care a fost reluat şi de preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Odile Renaud-Basso, şi alţi vorbitori.

„Am fost parte a soluţiei în faza de urgenţă. Vom fi parte a soluţiei şi în faza de reconstrucţie”, a spus directorul FMI. Georgieva i-a lăudat pe liderii ucraineni pentru că gestionează în continuare economia într-o perioadă excepţional de dificilă. „Ţara face o treabă excelentă pentru a folosi fiecare cent, fiecare hryvna”, a spus Georgieva, chiar dacă veniturile la buget sunt supuse în continuare unor presiuni severe.

În timp ce scenariul optimist prevede că, în 2023, necesităţile de finanţare externă ale Ucrainei vor fi de trei miliarde de dolari pe lună, aceste costuri ar putea creşte uşor la patru miliarde de dolari pe lună, pentru a acoperi importurile suplimentare de gaze şi a reface infrastructura, a spus Georgieva.

„Iar în cel mai pesimist scenariu, dacă bombardamentele vor deveni şi mai dramatice…ar putea ajunge la cinci miliarde de dolari pe lună”, a avertizat directorul FMI.

Cu toate acestea, Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii, a precizat că nu vrea să se gândească la aceste scenarii înfiorătoare care sperie oamenii.

„Trebuie să fim pragmatici şi să ne ocupăm de ce contează cel mai mult. Trebuie să acţionăm acum. Cu cât economia stă mai rezilientă astăzi, cu atât va fi mai rapidă revenirea de mâine. Cu cât începem mai târziu, cu atât va fi mai mare nota de plată ulterioară”, a spus Werner Hoyer.

articolul original.
  • There are no more articles
❌