ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 29 November 2022Ultimele Stiri

Au rămas 9 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul JAI

29 November 2022 at 05:21
image

Au rămas 9 zile până când cererea României de aderare la Spațiul Schengen va fi dezbătută de Consiliul Uniunii Europene pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI).

Perspectivele se schimbă de la o zi la alta. Luni, suedezii au anunțat că nu se mai opun intrării României în spațiul Schengen.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, i-a mulțumit social-democratului suedez Ardalan Shekarabi, luni, pentru declarația sa pozitivă referitoare la susținerea aderării României la Spațiul Schengen, care vine în urma discuției telefonice dintre cei doi pe 22 noiembrie.

Inițial, social-democrații suedezi s-au opus aderării României. Apoi, însă, reprezentantul acestora a avut o discuție cu ministrul român de Externe și luni a anunțat că sprijină aderarea.

„Vă mulțumesc foarte mult, domnule Ardalan Shekarabi, pentru declarația dumneavoastră pozitivă de astăzi privind aderarea României la Schengen, și ca urmare a discuției noastre foarte bune & complete din 22 noiembrie. Aderarea României va face UE mai sigură”, a scris Aurescu pe Twitter. (Citește continuarea AICI)

De ce nu a intrat România până acum în Schengen

Cu toate că Bulgaria și România îndeplinesc criteriile necesare pentru aderarea cu drepturi depline, spațiul Schengen nu a fost extins în aceste două țări, deoarece guvernele naționale ale UE trebuie să decidă în unanimitate intrarea statelor noi în zona fără frontiere. Prin votul lor din 18 octombrie 2022, eurodeputații au reiterat cererea de admitere a celor două țări în spațiul Schengen cât mai curând posibil, subliniind că libertatea de mișcare se află în centrul proiectului UE.

Drumul României spre Schengen, după 11 ani de așteptări, nu duce lipsă de provocări, după pozițiile exprimate de oficiali din Olanda, Suedia și, cel mai recent, Austria.

Recent, Klaus Iohannis s-a declarat încrezător în posibilitatea ca aderarea României la Schengen să se decidă în data de 8 decembrie. Anterior, șeful statului a declarat că este posibilă o amânare cu o lună sau două a deciziei.

Într-unul dintre scenariile avansate recent de europarlamentarul român Victor Negrescu, acesta preciza că se evaluează inclusiv decuplarea Bulgariei de România.

Europarlamentarul Cristian Bușoi și-a exprimat recent încrederea și optimismul cu privire la aderarea României în Spațiul Schengen, într-un interviu pentru GÂNDUL EXCLUSIV.

În cazul Croației, pe 10 noiembrie 2022 Parlamentul și-a dat acordul pentru cererea de aderare a Croației la spațiul Schengen până la finele lui 2022.

Condițiile de aderare la spațiul Schengen

Pentru a fi acceptat în Schengen, sunt obligatorii următoarele condiții:

  • țările trebuie să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierelor externe ale UE
  • țările trebuie să aplice un set comun de norme Schengen, cum ar fi controlul frontierelor terestre, maritime și aeriene, precum și emiterea de vize Schengen
  • țările trebuie să se conecteze și să opereze Sistemul de Informații Schengen (SIS)

Potrivit Parlamentului European, peste 1,25 miliarde de călătorii au loc anual în spațiul Schengen. Controalele interne la frontieră au fost abolite în această zonă, dar statele și-au păstrat dreptul de a reintroduce controale temporare în cazul unor amenințări serioase la adresa politicilor publice sau securității interne.

Totuși, din 2015, pe fondul crizei migrației, precum și a creșterii amenințărilor teroriste transfrontaliere, mai multe state Schengen au reintrodus astfel de controale și chiar le-au prelungit de mai multe ori, iar pandemia de COVID-19 a reprezentat un nou motiv pentru a le reintroduce.

În acest context, la sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a propus revizuirea regulilor ce guvernează spațiul Schengen, pentru a se asigura că reintroducerea controalelor interne rămâne o măsură de ultimă instanță și pentru a încuraja folosirea unor măsuri alternative, cum ar fi controale specifice de poliție și o cooperare îmbunătățită a forțelor de poliție.

„Parlamentul European are în lucru această propunere. Deputații europeni au obiectat în repetate ocazii împotriva reintroducerii frecvente a controalelor, care împiedică libera circulație a persoanelor în UE”, a transmis Legislativul comunitar.

Românii sunt optimiști în privința șanselor țării noastre de a fi admisă în Spațiul Schengen până la finalul anului 2022, potrivit unui sondaj CURS, realizat la nivel național în perioada 8-22 noiembrie.

Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS a publicat datele celui mai recent sondaj de tip omnibus, realizat în perioada 8-22 noiembrie 2022, prin interviuri față în față, pe un eșantion de 1.067 respondenţi, în vârstă 18 ani şi peste. Pentru prima dată, sondajul conține și o întrebare referitoare la Spațiul Schengen.

Astfel, potrivit cercetării sociologice, 13% dintre români sunt siguri că România va fi admisă în Spațiul Schengen, 45% sunt mai degrabă optimiști în această privință, în timp ce 24% dintre români cred că șansele sunt mai degrabă mici pentru ca România să fie admisă în Schengen, iar 11% sunt convinși că acest lucru nu se va întâmpla. (Citește continuarea AICI)

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.
Ieri — 28 November 2022Ultimele Stiri

Bogdan Aurescu, despre aderarea României și Croației în spaţiul Schengen: „Este în interesul Uniunii Europene ca spațiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”

28 November 2022 at 09:15
image

Luni, 28 noiembrie 2022, Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a avut o întrevedere cu ministrul afacerilor externe şi europene al Republicii Croaţia, Gordan Grlil Radman. În cadrul declaraţiilor de presă comune, acesta a afirmat că România şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii.

Vizita ministrului afacerilor externe are loc în contextul aniversării a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice intre România şi Croaţia.

Bogdan Aurescu, despre aderarea României în spaţiul Schengen

Ministrul de Externe a afirmat în declaraţiile de presă comune că această vizită are loc în într-un context special, şi anume aniversarea în acest an a 30 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Croaţia.

„În ceea ce priveşte agenda europeană, am abordat cu domnul ministru în mod prioritar obiectivul pe care ambele state îl urmăresc în această perioadă, şi anume aderarea la spaţiul Schengen, pe fondul celor mai recente evoluţii înregistrate în acest dosar. Împărtăşim o evaluare comună, şi anume aceea că extinderea acestui spaţiu va contribui la întărirea frontierelor externe ale Uniunii Europene, la crearea unui spaţiu Schengen mai puternic şi mai rezilient în faţa provocărilor la adresa securităţii interne a Uniunii. Atât România, cât şi Croaţia sunt pregătite pentru aderare şi sunt parte a soluţiei de care are nevoie în acest moment Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gestionarea fluxurilor migratorii şi, de asemenea, este clar că este în interesul Uniunii Europene ca spaţiul Schengen să fie întărit prin includerea ambelor state”, a declarat Bogdan Aurescu după întâlnire.

Totodată, s-au discutat şi despre relaţiile bilaterale, de ordin politic şi economic.

„Am salutat împreună tendinţa pozitivă a a schimburilor comerciale bilaterale, avem deja în acest an o creştere cu peste 325 a valorii acestora, comparative cu anul trecut şi suntem convinşi că această evoluţie va continua şi mai departe”, a mai spus Bogdan Aurescu.

Ministrul de Externe a precizat că o altă discuţie a vizat aderarea celor două state la OCDE.

„Suntem împreună candidaţi în acest process şi lucrăm împreună pentru paşii următori pentru procesul de negociere a aderării”, a mai declarat Bogdan Aurescu.

Reprezentanți ai Comisiei Europene în România, pentru clarificări privind Schengen

Vă aducem aminte că anterior, o echipă formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, au avut o vizită în România. Anunţul a fost făcut după ce comisarul european Ylva Joahannson a declarat miercuri, 16 noiembrie 2022, că România îndeplinește toate condiţiile şi a invitat ţara noastră să adere la spaţiul Schengen. Extinderea Spațiului Schengen este promovată de actuala președinție cehă a Consiliului UE.

Această vizită are un caracter voluntar şi vine în contextul clarificării oricăror aspecte suplimentare de interes”.

„Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johannson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen”, a transmis joi, Guvernul, prin purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.

Comisia Europeană şi-a arătat interesul pentru aderarea României şi Croaţiei în spaţiul Schengen, considerând că toate cele trei state au îndeplinit condiţiile necesare aderării.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Romania si spatiul Schengen

25 November 2022 at 04:00

Nu cred ca multi dintre voi chiar spera ca pe 8 decembrie Romania va fi acceptata in spatiul Schengen. Adica, cu tot optimismul guvernantilor nostri si a multor analisti, lucrurile sunt destul de simple: coruptia din sistemul nostru vamal, legile justitiei (Comisia de la Venetia le-a infierat destul de dur), Ciuca cel plagiat, clasa politica de o foarte joasa calitate, coruptie, coruptie si iar coruptie…

Nu voi fi dezamagit cand, pe 8 decembrie, se va anunta ca vom mai sta o runda pe margine, precum in cazul MCV, ca etc, pentru ca nu poti fi dezamagit atunci cand nu ai asteptari. As fi cu totul stupefiat sa fim acceptati.

Nu ma surprinde opinia Olandei, astia mereu s-au opus aderarii noastre la Schengen si indiferent de ce cred unii dintre noi (portul Constanta, corvete mai de curand) olandezii au si argumente in fata carora noi cam ramanem muti si fara de raspuns. De data aceasta au acceptat sa trimita o echipa pentru a verifica situatia in teren, o chestie noua pentru ei, dar ramane de vazut. Clar nu ne vor…

Pozitia Suediei. Aici discutam despre nimic, guvernul suedez n-a spus nimic si noi ne otaram pentru declaratia unui partid din opozitie. Deocamdata nimic de reprosat tarii scandinave, vedem pe 8 decembrie cum va vota. Deocamdata guvernul a trimis parlamentului propunerea ca Suedia sa sustina aderarea celor trei tari.

Dar dezamagirea mea foarte profunda vine din lipsa de reactie a guvernului de la Bucuresti in fata Austriei, tara al carei ministru de interne sustinea aderarea noastra la spatiul  Schengen la inceputul acestui an, conform declaratiei ministrului roman de interne – Lucian Bode, iar acum si-a schimbat pozitia cu 180*.

De ce?! Pare ilogic, Austria are investitii mari in Romania iar companiile austriece au tot interesul ca piata romaneasca sa fie integrata in Schengen cat mai repede cu putinta, atunci care sa fie problema?!

Ne-o spune ministrul de interne de la Viena, Gerhard Karner, care sustine ca tara sa este plina de imigranti ilegali (africani si asiatici, evident) si ca pe cale de consecinta el nu doreste extinderea, pentru ca sistemul n-ar fi functional…

Pai daca nu este functional hai sa-l inchidem, sa-l reformam etc, dar daca pentru voi functioneaza cat de cat hai sa functioneze si pentru noi, tot cat de cat, pentru ca aici discutam nu despre imigranti ilegali ci despre bani multi, sau mai exact despre competitivitatea economica a economiei romanesti.

Dar cel mai probabil ca ministrul austriac de interne face jocul Budapestei (si este doar opinia mea personala). Ungaria nu indrazneste sa se opuna pe fata si atunci apeleaza la buna ei prietena: Austria.

Miza Ungariei este relativ simpla si de inteles: daca spatiul Schengen s-ar extinde spre Romania si Bulgaria, atunci cele doua economii ar castiga competitivitate economica, iar Ungaria ar pierde. Budapesta are de castigat fiind tara de frontiera, pentru ca multe investitii se opresc acolo nu numai din cauza lipsei de infrastructura din Romania (o cauza obiectiva de altfel) ci si din cauza cozilor enorme la vamile noastre vestice. Iar ungurii fac tot ce pot pentru a pune si mai multe bete in roate, interzicand traficul greu in anumite perioade (cum ii deranjeaza pe ei traficul greu cand acestea foloseste doar sistemul de autostrazi?!).

Fac tot ce pot pentru a mentine un anumit decalaj de competitivitate economica intre Ungaria si tarile din estul sau.

Dar eu personal inteleg atitudinea Ungariei. N-o fi o atitudine model, dar este de inteles, Austria in schimb, joaca murdar si nu este pentru prima oara cand face acest lucru.

Dar enervarea mea vine din lipsa de reactie a guvernului de la Bucuresti, pentru ca Bucurestiul ar trebui – in mod public, prin conferinta de presa – sa-l obrazniceasca drastic pe munsiu Gerhard Karner si sa-i explice ca Austria, daca are o problema cu imigrantii ilegali, o are nu din cauza Romaniei si Bulgariei ci din cauza Ungariei, Italiei, Sloveniei si a restului vecinilor sai, toti membri in sus-numitul spatiu.

Imigrantii nu vin dinspre est ci dinspre sud, iar daca chiar vin si dinspre est atunci Ungaria este de vina.

Pentru ca Ungaria este tara de granita Schengen nu Romania, Ungaria are obligatia sa apere frontiera Schengen, nu Romania. Sa-i mai explice acestui domn ca Austria si Romania nu au granita comuna si ca nu este responsabilitatea noastra sa aparam granita Austriei, dar Ungariei ii revine aceasta responsabilitate ca si altor tari membre Schengen care au granita cu Austria.

Si daca Viena doreste sa fie si ea o voce ascultata in UE atunci sa se rasteasca la Budapesta, la Berlin, la Praga, Roma sau Ljubljana etc, tari cu care are si granita comuna si care fac parte din Schengen. Noi, romanii nu avem nicio obligatie si in niciun caz nu putem fi de vina pentru imigrantii ilegali.

Chiar daca vama romaneasca nu este o institutie de dat exemplu, ar trebui ca vama ungara (membra Schengen) sa ne arate cum se face treaba. Cati imigranti a intors vama ungureasca spre Romania in 2022? Adica cati imigranti ilegali au trecut de vamesii nostri/politia de frontiera, au fost prinsi de unguri si trimisi inapoi in Romania? O mie de oameni? 10 mii?! Mai mult?!

Dar guvernul de la Bucuresti tace din gura si protesteaza slab, cand ar fi cazul, ca tot nu vom adera la faimosul Spatiu, sa tipe cat poate de tare la toata lumea. Sa-i joace in picioare, sa le arunce vorbe grele. Ce-ar putea sa ne mai faca?!

Dar cum sa faca aceste lucruri barbatesti pana la urma cand noi avem un premier plagiat si care abia se poate exprima, un ministru de interne cam la fel de inteligent precum premierul, cand legile justitiei au fost trecute in contra opiniei Comisiei de la Venetia, cand avem un presedinte bun de absolut nimic?!

Si atunci, vinovati, mai putin vinovati, induram declaratiile a tot felul de imbecili, reprezentati ai unor tari care nu au nicio greutate in UE si mergem mai departe cu pensiile noastre speciale, nepotismele si coruptia endemica.

Dar prostanacul de ministru de interne al Austriei are si partea lui dreptate, spatiul Schengen este un lucru foarte prost gandit. In esenta, el este un spatiu teritorial de libera circulatie, granitele interne dispar dar apar cele externe si aici vedem si prostia (sau jumatatea de masura) a celor care l-au gandit.

In principiu ar fi trebuit infiintata o politie de frontiera Schengen, un fel de serviciu de protectie a frontierelor federal, gestionat de la Bruxelles si finantat de Comisia Europeana.

Tarile de granita ar trebui sa detina un procent important din efectivul politiei de frontiera de pe teritoriul lor, iar restul sa fie completat cu forte din restul statelor membre, al tarilor care nu mai au frontiera terestra externa. Si cu asta s-ar rezolva orice problema, iar spatiul Schengen ar deveni ceva functional, unitar si supus controlului tuturor tarilor implicate prin proprii lor ofiteri.

Asa, aia din centru tipa ca frontiera este sita, cei de la margine spun ca fac tot ce pot si toate acestea pentru ca s-a creat un sistem federal, dar fara sa fie aplicat intr-o maniera federala. Cum ar fi ca in Statele Unite serviciul de paza al frontierei sudice sa cada doar pe umeri statelor care au granita cu Mexic: California, New Mexico, Arizona si Texas, in timp ce restul de 45 de state continentale federale americane sa n-aiba nicio treaba cu nimic, cu guvernul federal de la Washington in cap?!

Iar Washingtonul sa tipe la cele patru state ca nu-si fac treaba cum trebuie. Paza frontierelor este atributul statului nu al judetelor componente, asta uita Bruxellesul sa spuna.

PS Dar intre timp lucrurile evolueaza si marti – 22 noiembrie – s-a anuntat ca de fapt Romania merge bine, justitia este pe calea cea buna, iar MCVul va fi ridicat. Odata cu acest anunt cam orice obiectiune intru aderarea Bucurestiului la Spatiul Schengen devine desueta, numai are practic obiectul muncii.

Trebuia MCVul ridicat?! Fiecare cu opinia lui, cel mai probabil ca nu, dar Romania va beneficia din nou de o situatie de criza: razboiul din Serbia – aderarea la NATO, razboiul din Ucraina, ridicarea MCV pentru a facilita accesul la spatiul Schengen.

Pentru ca berzei chioare, mute si retardate mintal, ii face Dumnezu cuib. Ma refer aici, evident, la clasa noastra politica.

Ramane totusi sa vedem care va fi decizia pe 8 decembrie.

GerorgeGMT

articolul original.

Ministrul Bode, discuție cu omologul german: „Implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm”

24 November 2022 at 20:20
image

Ministrul de Interne, Lucian Bode, s-a întâlnit, joi, cu ministrul Federal de Interne al Germaniei, Nancy Faeser, cu care a discutat despre aderarea României la Spaţiul Schengen.

După întâlnire, Lucian Bode a transmis că pentru România, implicarea Germaniei în susţinerea aderării la spaţiul Schengen contează enorm. Discuțiile purtate nu au fost doar despre aderarea la spaţiul Schengen.

„Pentru România implicarea Germaniei în susținerea aderării la spațiul Schengen contează enorm! În acest sens, am avut astăzi la Berlin o întrevedere bilaterală excelentă cu doamna Nancy Faeser, ministrul federal de interne al Germaniei”, a transmis Lucian Bode.

Lucian Bode: „Am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane”

Discuțiile au avut în centru aderarea României la spaţiul Schengen, precum și subiecte  legate de intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică

„Discuțiile noastre au vizat aderarea României la spațiul Schengen, precum și intensificarea acțiunilor comune la nivel european de prevenire și combatere a migrației ilegale pe Ruta Balcanică.
Totodată, am manifestat interesul României pentru dezvoltarea unor schimburi de expertiză cu autoritățile germane în ceea ce privește gestionarea frontierelor Schengen, precum și față de posibilitatea de a beneficia de experiența autorităților germane cu privire la gestionarea provocărilor migraționiste în situații de criză, din perspectiva unui stat Schengen”, a mai transmis Lucian Bode.

Ministrul de Interne: „Omoloaga mea va sprinjini ferm și vehement o decizie favorabilă”

Lucian Bode precizează că profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea nivelului ridicat de pregătire al României în vederea aderării la spațiul Schengen.

„I-am transmis aprecieri omoloagei mele pentru prezența experților germani în cadrul celor două vizite voluntare de evaluare Schengen, derulate recent în România, care au certificat nivelul ridicat de pregătire al României în vederea aderării. Profesionalismul experților din Germania a făcut posibilă reflectarea întocmai a acestui nivel ridicat de pregătire.

Nu în ultimul rând, reamintind declarațiile cancelarului federal Scholz de la Praga, omoloaga mea m-a asigurat că în perioada următoare va sprinjini „ferm și vehement” o decizie favorabilă României în 8 decembrie. A apreciat acest pas drept o contribuție la unitatea și securitatea europeană în contextul provocărilor actuale”, a mai transmis ministrul de Interne, Lucian Bode.

articolul original.

Cu Suedia, în fruntea Consiliului UE, ar putea reprezenta o piedică în drumul spre Schengen al României

24 November 2022 at 11:36
Foto: financialinteligence.ro

Având în vedere că o decizie finală privind aderarea României la Schengen ar putea fi amânată cu o lună sau două, aşa cum inclusiv preşedintele Iohannis a lăsat de înţeles, asta ar însemna că vor ajunge în perioada în care preşedinţia Consiliului UE va trece de la Cehia la Suedia.

În ultimele zile, se vorbeşte în spaţiul public despre posibilitatea unei amânări privind decizia de intrare a României în spaţiul Schengen.

Cehia ne susţinea, însă Suedia, în fruntea Consiliului UE, ar putea reprezenta o piedică în drumul spre Schengen

Acest lucru ar reprezenta însă un risc uriaş pentru ţara noastră, pentru Suedia urmează să preia președinția Consiliului UE, atrage atenţia europarlamentarul Dacian Cioloș.

În opinia sa, „În Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă”, a declarat acesta pentru RFI, indicând faptul că președinția cehă ne este favorabilă acum pe subiectul Schengen.

„În continuare, demersurile diplomatice, politice, trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, pentru că iată, vedem deja și spectrul amânării unei decizii din decembrie.

Eu știu că președinția cehă era foarte determinată să respecte dorința României de a avea acest subiect pe agendă, însă am mai spus-o și în alte rânduri, în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă, altfel nu prea are sens să-l pui pe agendă, doar ca să demonstrezi că nu există susținere pentru subiectul respectiv”, a declarat Dacian Cioloș.

PSD poate juca aici un rol cheie, atrage atenţia Dacian Cioloș

În acest sens, europarlamentarul a adăugat că președinția cehă garantase României și Bulgariei că va pune acest subiect pe agenda din decembrie.

Cât despre Suedia, Dacian Cioloș a indicat că PSD are un partid partener în Opoziția din Suedia, cea care se opune public includerii României în Schengen, iar social-democraţii ar trebui acum să-şi asume politic rezolvarea acestei situaţii, înainte ca Suedia să preia președinția Consiliului UE.

În precizările sale, „Din punctul meu de vedere, e destul de riscant, pentru că din ianuarie încolo, președinția Consiliului UE va fi asigurată de Suedia, unde știm că există complicații politice.

Guvernul suedez, care este unul minoritar și care va funcționa în calitate de președinte al Consiliului va trebui să țină cont și de poziția Opoziției din Parlament.

Aici cred că în continuare, PSD-ul care are un partid partener în Opoziția din Suedia și care s-a exprimat împotriva aderării României la Schengen ar trebui să-și asume și politic rezolvarea acestei probleme, înainte de începerea președinției suedeze, dacă vrem să avem un răspuns pozitiv nu acum în decembrie, ci peste o lună sau două, deci exact în perioada președinției suedeze”, a mai declarat Cioloș pentru RFI.

Klaus Iohannis: Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni

În contextul aderării, miercuri, 23 noiembrie, președintele României, Klaus Iohannis, a avansat scenariul unei amânări cu o lună sau două a deciziei privind intrarea României în Schengen.

În opinia sa, „Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca termen final. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată. Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul la Schengen.

Nu e util să forțăm un vot care nu este, poate, cel așteptat. Șansele României sunt relativ bune. Sunt state membre care mai au întrebări pentru noi, pentru sistemul Schengen…

Sunt întrebări legitime și noi suntem pregătiți să dăm răspunsurile. (…) Este de dorit ca până la Consiliul JAI întrebările să primească răspuns. (…)

Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni până când toată lumea va fi convinsă că nu suntem o vulnerabilitate”, a afirmat şeful statului.

articolul original.

Cancelarul Austriei are dubii în privința României, dar oferă un ‘Da’ categoric aderării Croației în spațiul Schengen

24 November 2022 at 09:00

Aderarea în spațiul Schengen a României este lăsată în stand-by până la probe viitoare. Cu toate că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, continuă să aibă obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie, a declarat miercuri, 24 noiembrie, cancelarul Karl Nehammer în timpul unei vizite la Zagreb, relatează presa croată.

„Vom susţine aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, dar vom fi critici faţă de eforturile Bulgariei şi României”, a declarat cancelarul austriac Karl Nehammer, fiind citat de agenţia de presă croată Hina.

„Croaţia şi-a îndeplinit toate obligaţiile, pentru că putem vedea de unde vin migranţii ilegali”, în timp ce România şi Bulgaria au probleme în a-şi proteja frontierele, a subliniat cancelarul Nehammer.

„Austria se confruntă cu o provocare majoră. Facem faţă presiunii uriaşe a migraţiei ilegale, iar noi nu păzim frontiera externă a UE”, a explicat cancelarul Nehammer.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România

Calea spre spațiul Schengen a României este plin de hopuri

Va avea loc un vot asupra cererii individuale a fiecărei ţări pentru aderarea în spațiul Schengen şi doar Bulgaria şi România se pot teme de un veto austriac, a mai declarat cancelarul Nehammer după întâlnirea cu premierul croat Andrej Plenkovic.

Precizările cancelarului german vin în contxtul în care ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia exprimându-şi opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a spus că numărul în creştere de solicitanţi de azil în Austria demonstrează că spaţiul Schengen nu funcţionează, mai completează presa croată.

Croaţia urmăreşte să adere la spaţiul Schengen împreună cu Bulgaria şi România. Numai anul acesta, Austria a înregistrat aproximativ 100.000 de migranţi, dintre care 75.000 nu au fost înregistraţi anterior în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Mulţi dintre migranţii ilegali au intrat în Uniune prin România şi Bulgaria. Așadar, Austria se opune extinderii spaţiului Schengen la ţările care protejează ineficient frontiera externă a UE, ceea ce nu este cazul Croaţiei, explică jurnaliştii de la Zagreb.

Croația are mai multe șanse pentru aderare la Schengen

Declaraţiile cancelarului austriac Karl Nehammer făcute la Zagreb intervin în ziua în care ministrul român de interne, Lucian Bode, a mers la Viena şi a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi gestionarea presiunii migraţilor.

„Aderarea României la spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre”, a subliniat Bode, menţionând că omologul său l-a „asigurat în mai multe rânduri că ultimele declaraţii pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acţiune urgentă în privinţa gestionării provocărilor migraţioniste care afectează Austria”.

Pe de altă parte, preşedintele Klaus Iohannis, aflat miercuri, 23 noiembrie, în vizită la Riga, a declarat că termenul final pentru decizia privind aderarea României la spațiul Schengen nu este 8 decembrie, când are loc Consiliul JAI, ci este data la care poate fi discutată posibilitatea intrării în Schengen a ţării noastre.

„Există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni”, până când toate întrebările altor state precum Austria, Olanda sau Suedia primesc răspunsuri clare”, a spus şeful statului.

Precizăm așadar că ministrul austriac de interne Gerhard Karner a provocat o mare îngrijorare în Croaţia după ce şi-a exprimat opoziţia faţă de extinderea spaţiului Schengen pentru a include Croaţia, Bulgaria şi România. Acesta a declarat că creşterea numărului de solicitanţi de azil în Austria arată că spaţiul Schengen nu funcţionează.

articolul original.

Klaus Iohannis spune că este posibil ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată

23 November 2022 at 20:00
image

Klaus Iohannis susține că este posibil ca decizia privind aderarea României la Schengen să fie amânată, dacă până pe 8 decembrie nu va exista o certitudine că lucrurile sunt clare.

„Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată”, spune Klaus Iohannis despre aderarea României la spațiul Schengen, relatează Mediafax.

Klaus Iohannis: „8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată”

El precizează că ministrul de Interne, Lucian Bode, va merge la Viena „să aibă întâlniri tehnice, clare cu omologul de acolo”. Președintele României spune că data de 8 decembrie nu reprezintă un termen final pentru aderarea României la Schengen, ci este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată.

„Cred că s-a vehiculat prea repede termenul de 8 decembrie ca termen final. 8 decembrie este prima posibilitate când această chestiune poate fi discutată. Interesul meu, al nostru este ca atunci când se votează să avem un vot clar pentru accesul la Schengen. Nu e util să forțăm un vot care nu este, poate, cel așteptat. Șansele României sunt relativ bune. Sunt state membre care mai au întrebări pentru noi, pentru sistemul Schengen… Sunt întrebări legitime și noi suntem pregătiți să dăm răspunsurile. (…) Este de dorit ca până la Consiliul JAI întrebările să primească răspuns. (…) Dacă din varii motive nu vom reuși până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată cu o lună sau cu două luni până când toată lumea va fi convinsă că nu suntem o vulnerabilitate”, încheie președintele.

Bode face marele anunț după discuția cu ministrul austriac de interne

Ministrul de Interne, Lucian Bode, a discutat cu omologul său austriac Gerhard Karner despre aderarea României la Spaţiul Schengen şi gestionarea presiunii migraţilor.

„Aderarea României la spațiul Schengen va fi un plus pentru securitatea europeană, nu un pericol pentru statele membre.
Am avut astăzi o întrevedere cu omologul meu austriac, Gerhard Karner, ministrul federal de interne al Austriei pe tema aderării României la spațiul Schengen, respectiv gestionarea provocărilor migraționiste. Cunosc situația generată de presiunea migratorie deosebită cu care se confruntă Austria – aproximativ 100.000 de solicitanți de azil doar în acest an și, din acest punct de vedere, înțeleg abordarea omologului meu la nivel politic intern.
În cadrul discuțiilor avute, i-am prezentat ministrului austriac date și statistici actualizate privitoare la modul în care România continuă să asigure protecția frontierelor externe în contextul fluxurilor migratorii pe ruta Balcanilor de Vest, precum și modul în care România respectă obligațiile privitoare la înregistrarea persoanelor depistate cu intrare ilegală sau care solicită azil în România”, a transmis Lucian Bode.

Lucian Bode: „Ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României”

De asemenea, ministrul de Interne susține că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest, iar seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană.

„Conform datelor furnizate de agențiile europene, în primele 8 luni ale acestui an, pe ruta Balcanilor de Vest au fost înregistrați în total 128.438 de migranți, iar dintre aceștia 3.574 de migranți au fost înregistrați în România ca venind din Serbia, fiind vorba despre aproximativ 2,7% din numărul total de migranți care au reușit să ajungă în UE prin România.

Este un argument foarte solid care arată fără echivoc că România nu este pe ruta de migrație a Balcanilor de Vest. De altfel, seriozitatea, profesionalismul și nivelul de dotare ale autorităților române a fost în mod clar reflectat pozitiv în rapoartele elaborate de Comisia Europeană în urma vizitelor de evaluare realizate în țara noastră recent. De asemenea, nivelul foarte bun de pregătire constatat ca urmare a ultimelor evaluări făcute după 11 ani arată eforturile constante pe care le-am făcut, inclusiv din perspectiva investițiilor.
Pe lângă prezentarea punctelor de vedere, obiectivul discuțiilor noastre a fost să identificăm punctele comune pe marginea cărora să ne concentrăm în plan bilateral, respectiv la nivel european. În context, omologul meu m-a asigurat în mai multe rânduri că ultimele declarații pe subiectul Schengen nu sunt îndreptate împotriva României, ci subliniază nevoia de acțiune urgentă în privința gestionării provocărilor migraționiste care afectează Austria, a mai transmis ministrul de Interne, Lucian Bode.

articolul original.

Consiliul Naţional Secuiesc cere țărilor UE să nu primească România în Schengen. Care sunt motivele invocate

23 November 2022 at 15:18
image

Consiliul Național Secuiesc solicită statelor membre ale spațiului Schengen ca, înainte să ia o decizie privind intrarea României în Schengen, să ceară informații liderilor bisericilor maghiare și organizațiilor maghiarilor din România privind situația drepturilor omului, inclusiv a drepturilor minorităților în România.

CNS s-a adresat ministerelor de Externe ale statelor din spaţiul Schengen într-o scrisoare deschisă publicată marţi, potrivit agenției maghiare de presă MTI.

Potrivit documentului, comunitatea naţională maghiară din România este interesată de aderarea ţării la spaţiul Schengen, în timp ce înţelege foarte bine rezervele exprimate de unele state.

„Considerăm că toate statele membre ale spaţiului Schengen trebuie să cunoască comportamentul duplicitar care caracterizat atitudinea României faţă de dreptul internaţional şi cel comunitar în ultimii treizeci de ani”, se arată în documentul semnat de preşedintele CNS, Balazs Izsak.

CNS susține că România a semnat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, deschizând astfel calea spre aderarea la Consiliul Europei, și s-a obligat să respecte recomandările Consiliului Europei, ceea ce a fost condiţia aderării.

„S-a angajat să restituie bisericilor maghiare din România şcolile şi proprietăţile bisericeşti confiscate în mod arbitrar de regimul comunist. Aderarea a avut loc la 7 octombrie 1993, pe urmă însă şeful de stat al României de atunci, Ion Iliescu a declarat că recomandările Consiliului Europei nu sunt obligatorii pentru România, iar restituirea şcolilor şi a bunurilor bisericeşti a fost blocată, mai mult, a început chiar şi renaţionalizarea unor şcoli restituite”, se arată în scrisoare.

„La 1 ianuarie 2007, România a aderat la Uniunea Europeană, îndeplinind parţial criteriile de aderare şi promiţând că nu va scoate de pe ordinea de zi îndeplinirea acestora. Printre aşa-numitele criterii de la Copenhaga, respectul şi protecţia drepturilor minorităţilor se află în fruntea listei. România nu respectă şi nu garantează nici astăzi drepturile minorităţilor care trăiesc pe teritoriul său. Guvernele României resping criteriile de la Copenhaga şi în acest caz, susţinând că ele au fost valabile doar în perioada aderării la UE”, potrivit documentului.

„Subliniem încă o dată că avem interesul, în calitate de cetăţeni români şi ca maghiari din România, ca România să adere la spaţiul Schengen, însă considerăm că ne aflăm în faţa ultimei şanse pentru ca statele spaţiului Schengen să oblige statul român la respectarea angajamentelor asumate anterior”, se arată în document.

CNS vrea restituirea necondiţionată şi imediată a proprietăţilor bisericilor maghiare, restaurarea învăţământului bisericesc maghiar, respectarea necondiţionată şi deplină a recomandărilor Consiliului Europei şi respectarea deplină şi cu bună credinţă a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare.

Documentul se referă în mod special la Recomandarea 1201/1993 a Consiliului Europei, al cărei articol al 11-lea prevede: „în zonele, unde persoanele aparţinând de o minoritate naţională formează o majoritate, aceste persoane au dreptul să dispună de o administraţie locală sau autonomă, sau, respectiv, de o situaţie de drept deosebită, corespunzătoare cu situaţia lor istorică şi teritorială, în acord cu legile interne ale statului”.

Marinela Sârbu este absolventă a Facultății de Jurnalism în cadrul Universității Hyperion din București. În presa scrisă, a activat timp de doi ani ca redactor pe secția Externe în cadrul agenției Mediafax. A lucrat apoi în redacțiile B1Tv citeste mai mult
articolul original.

Europarlamentarul Rareș Bogdan: Aș paria cu mult mai multă încredere în victoria României și intrarea în Spațiul Schengen decât în orice meci de fotbal de la Mondiale

22 November 2022 at 21:45
image

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan, a transmis marți la postul de televiziune Digi24, referitor la intrarea României în spațiul Schengen, că ar paria cu mult mai multă încredere în victoria țării noastre și intrarea în Spațiul de liberă circulație, decât în orice meci de fotbal de la Mondiale.

“După cum aţi văzut, alarma cu Suedia a fost una care a fost doar o alarmă. Suedia susţine prezenţa României în Spaţiul Schengen. De asemenea, Lucak Mandl şi Othmar Karas, ambii membri ai aceluiaşi partid Oeste, membri PPE, lideri ai europarlamentarilor din Austria, îl critică pe ministrul lor de Interne şi trebuie ştiut că ministrul de Interne austriac are alegeri în 23 ianuarie, în Austria Inferioară, acolo unde partidul său se află pe locul 3 pentru prima dată în ultimii 60 de ani. Deci a fost o declaraţie politică. Sunt convins că Lucian Bode şi toţi colegii mei, de la Bogdan Aurescu la preşedintele Iohannis şi la premierul Ciucă, împreună cu noi, vom reuşi să-i convingem atât pe cei din Austria, cât şi pei cei din Olanda că România este pregătită”, a precizat prim-vicepreşedintele PNL.

Întrebat dacă pariază pe vot pentru intrarea României în Schengen la începutul lui decembrie, Rareş Bogdan a răspuns: “Dacă ar fi să pariez, aş paria cu mult mai multă încredere în victoria României şi intrarea în Spaţiul Schengen decât în orice meci de fotbal de la Mondialele acestea, unde nu aş avea încredere. (…) Nu există certitudinea sută la sută, dar şansele României de a accede în Spaţiul Schengen sunt mai mari decât oricând, mai ales după ce astăzi Comisia a anunţat ridicarea MCV pentru România”, scrie news.ro

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României. Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?’

21 November 2022 at 21:45
image

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu a comentat ieșirea ministrului de Interne austriac, Gerhard Karner, care este împotriva intrării României în Spațiul Schengen.

”Vineri, 18 noiembrie 2022, după-amiază, toate televiziunile de știri, site-urile și blogurile de influenceri au reprodus cu ajutorul lui copy-paste articolul publicat de site-ul austriac Kurier, tot vineri, dar mai devreme, sub titlul „Spațiul Schengen: Karner este împotriva aderării Croației, României și Bulgariei”. Textul din Kurier era tipic ciorbelor fără gust din presa occidentală. O bucățică de carne (declarația ministrului de Interne al Austriei) era aruncată într-o căldare de apă chioară. Esența, bucățica de carne, adică, era dată de precizarea ministrului că Austria e împotriva extinderii zonei Schengen prin admiterea României, Bulgariei și Croației:

„Nu este momentul să votăm asupra extinderii acum, cînd sistemul frontierelor externe nu funcționează. Extinderea unui sistem stricat nu poate funcționa. Situația din Europa arată limpede că protecția granițelor externe nu funcționează”.

Plecînd de la această declarație, titlurile din presa noastră au dat alarma:
„Un nou impas în aderarea României la Schengen”. „A treia țară care se opune aderării României la Schengen”.
Dacă și pentru Breaking news-urile din presă ar funcționa aplicația Ro -Alert, toate telefoanele mobile din țară ar fi emis un țipăt asurzitor.

Alarma dată de presă își are explicația.
Pe 8 decembrie 2022, peste puțin timp adică, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE urmează să decidă prin consens admiterea României, Bulgariei și Croației în Schengen. Dinadins am ocolit aserțiunea Să voteze dacă, deoarece Consiliul va lua în discuție chestiunea numai și numai dacă pipăirea voturilor spune clar că se va întruni consensul. Dacă o singură țară se opune, Consiliul nu ia în discuție chestiunea.
8 decembrie 2022 e momentul crucial pentru România. Asupra țării noastre s-au revărsat în ultima vreme multe voturi cu felicitări pentru admiterea în Schengen.
De la cel din Parlamentul Europeană pînă la cel din Colegiul Comisarilor.
Aceste voturi sînt fără eficiență. Asemenea unui buchet de flori adus cuiva în agonie în loc de medicamentul miraculos care să-l facă să-și revină.

Decizia crucială e cea din JAI, de pe 8 decembrie 2022.
Și ea depinde de unanimitatea voturilor.
Pînă vineri, doar două țări au arătat reticențe: Olanda și Suedia.
În ambele cazuri, Guvernul, singurul care decide (părerea sau chiar votul Parlamentului poate fi la o adică eludată, chiar dacă nu fără riscuri) nu s-a pronunțat categoric.

Premierul olandez a lăsat să se înțeleagă doar că ar avea obiecții.
În cazul Suediei, sînt doar ipoteze că Guvernul s-ar opune extinderii sub presiunea situației din Parlament.

Declarația ministrului de Interne al Austriei e însă una care trebuie luată în seamă drept periculoasă:

  1. Potrivit Declarației, Guvernul austriac el cel care se opune și nu Parlamentul. Pentru Schengen, ministrul de Interne e cel care are ultimul cuvînt în Guvernul austriac.
  2. Pînă acum Austria n-a dat nici un semn că s-ar opune. N-a dat nici un semn că ar avea șovăieli. În ianuarie 2022, ministrul de Interne austriac l-a asigurat pe ministrul nostru de Interne că Austria sprijină admiterea noastră în spațiul Schengen. Și, deodată, pe ultima sută de metri, Austria anunță că se opune extinderii.

În aceste condiții, titlurile din presa noastră sînt prea liniștitoare față de semnificația declarației.
În 20 octombrie 2022, pe cristoiublog.ro semnam articolul „Neadmiterea României în Schengen poate fi Stalingradul regimului Iohannis”.
Scriam în acest articol că liderii României în frunte cu Klaus Iohannis au creat în ultima vreme un uriaș orizont de așteptare în privința aderării.

Admiterea nostră în spațiul Schengen pare a fi un eveniment de o certitudine absolută.
Astfel că el e deja sărbătorit de liderii noștri politici.
Se înțelege că, știind asta, am așteptat cu nerăbdare să văd reacțiile politicienilor noștri la declarația ministrului austriac de Interne.

La ora cînd scriu acest comentariu (24, duminică, 20 noiembrie 2022), deși de la difuzarea știrii au trecut două zile și ceva, în spațiul public n-a apărut nici o reacție.
Dar nu numai politicienii, ci și ziariștii s-au adîncit într-o tăcere stranie. Cu excepția site-ului Spotmedia, nici o instituție de presă, nici măcar dintre cele care-l dușmănesc pe Klaus Iohannis, n-a mai adăugat o silabă la articolul copiat vineri, din Kurier.

Uluit că în România nu s-a produs un uragan politic, ba chiar nu s-a produs nici măcar o adiere, am încercat să-mi explic motivul.
Fie și la o simplă privire se vede limpede că în Politică și în Presă funcționează de vineri o Înaltă indicație:
Nici un cuvînt, nici o silabă măcar despre Declarația ministrului austriac de Interne!
Dacă n-ar fi titlurile din după-amiaza de vineri, ai crede că declarația nici n-a existat.

Dacă e așa, dacă e un consens, care ar putea fi explicația existenței lui?
Răspunsul ni-l dă maniera ciudată în care a apărut Declarația austriacului.
Declarația a apărut în Jurnalul de la ora 12 al postului de radio public austriac.
Cercetînd cum, cînd și unde a fost dată declarația am constatat că ea a fost difuzată în cadrul emisiunii „Mittagsjournal, ca o a șasea știre, și a fost citată de site-urile Kurier și Der Standard.

Ascultînd emisiunea, mi-am dat seama că n-a fost vorba de un interviu acordat de ministru postului de radio din care s-a făcut o știre, nici de un decupaj dintr-un interviu acordat altei instituții de presă sau dintr-o declarație de presă.
Rîndurile despre opunerea Austriei sînt singurele care se aud la radio spuse de ministru. Pare a fi o declarație doar despre Schengen dată postului de radio. Nu știu dacă postul i-a solicitat-o așa nitam-nesam sau ministru a cerut să i se ceară un punct de vedere. Și mai bizar e faptul că ministrul n-a mai zis nimic despre chestiune după declarație, deși ea e o lovitură politică, dar mai ales că, întrebat, cancelarul Austriac a refuzat să comenteze.

Sînt toate datele să credem că e vorba de lansarea unui balon de încercare.
Condițiile difuzării, absența revenirii asupra subiectului par a fi dovada că prin ministrul de Interne Guvernul austriac ne-a trimis un mesaj.
Un mesaj prin care Guvernul României e invitat la o negociere.

Tăcerea de beton din România își are explicația în receptarea adecvată a Mesajului.
S-a dat consemn să nu se facă tărăboi pentru ca o dată încheiat pe șest tîrgul să nu mire pe nimeni că Austria e pentru intrarea noastră în Schengen.
Austriecii au luat pe de-a moaca o parte însemnată din bogăția României.
Ce mai vor să le dăm pentru a nu se opune admiterii noastre în Schengen?”, conform cristoiublog.ro.

articolul original.

Suedia blochează aderarea României la Schengen

21 November 2022 at 10:23
Foto: ştirileprotv.ro

Are sau nu are România șanse să intre în Schengen? Aceasta este întrebarea care se află în ultima perioadă pe buzele tuturor românilor.

Acum, din Suedia, a venit un semnal destul de categoric care indică că social–democrații din această țară nu vor accepta aderarea noastră la spatiul Schengen.

Parlamentul suedez se va opune prin veto planului guvernului de a aproba aderarea Croației, României și Bulgariei la Acordul Schengen.

Această informație a fost furnizată de Visegrad 24, care a prezentat pe pagina de Twitter un comentariu al purtătorului de cuvânt al social-democraților suedezi.

Astfel, Ardalan Shekarabi, purtătorul de cuvânt al celui mai mare partid din Suedia, social-democrații, mai spune că vor vota împotrivă din cauza crimei organizate și a corupției.

Austria nu va accepta ca Spațiul Schengen să se extindă

Trebuie spus că Suedia nu este singura țară după Olanda care s-ar opune aderării noastre la Schengen. Și din Austria a venit un semnal în acest sens.

Concret, Gerhard Karner, ministru de interne austriac, a anunțat în publicațiile Kurier și Der Standard că Austria nu va accepta ca Spațiul Schengen să se extindă în acest moment.

În opinia sa, Karner a spus că nu are o problemă în mod special cu România, Bulgaria sau Croația, însă actualul format al Spațiului Schengen nu poate fi mărit pentru că e ”disfuncțional”.

Astfel, ”Sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a transmis oficialul austriac.

Principala problemă invocată de Austria e fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Peste 90.000 de migranți au fost reținuți de austrieci în acest an, dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară din UE.

Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii

Pe de altă parte, Comisia Europeană s-a pronunțat în favoarea extinderii spațiului Schengen, însă votul decisiv va avea loc pe 8 decembrie. Din păcate pentru România, Bulgaria și Croația, fără unanimitate de voturi acest scenariu nu va fi aprobat.

Chiar dacă Croația ar îndeplini condițiile de aderare la Schengen fără probleme, spre deosebire de România sau Bulgaria (cel puțin în viziunea unor țări din UE), votul va include aderarea în bloc a celor trei țări și nu se va vota separat pentru fiecare individual.

Spațiul Schengen include în acest moment țările UE, cu excepția Bulgariei, Irlandei, Croației, României și Ciprului. Totodată, acest spațiu include patru țări care nu sunt parte din Uniunea Europeană: Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Aşadar, Olanda lăsase anterior deja de înțeles că se va opune aderării României la Schengen.

articolul original.

EXCLUSIV | Răspuns oficial al Ministerului de Interne din Austria, pentru Gândul: „Ne opunem aderării României la Schengen. Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți”

21 November 2022 at 11:21
image

Într-un răspuns oficial primit de jurnaliștii Gândul, reprezentanții Ministerului de Interne din Austria spun clar și răspicat că se vor opune aderării României la Spațiul Schengen. Potrivit oficialilor austrieci, sistemul Schengen este unul „nefuncțional”, iar „lărgirea lui nu-l face mai bun”. Jurnaliștii Gândul au cerut un punct de vedere și de la ministrul român de Interne, încă de duminică, însă Lucian Bode nu a oferit niciun răspuns până la ora publicării acestui articol.

Jurnaliștii Gândul au cerut lămuri de la oficialii Ministerului de Interne din Austria, după ce în presa de la Viena a apărut, vineri, o declarație a ministrului Gerhard Karner, care preciza că se va opune aderării României la Spațiul Schengen.

Într-un răspuns trimis luni jurnaliștilor Gândul, reprezentanții Ministerului austriac de Interne spun că Sistemul Schengen este unul „defect”.

Oficiali austrieci: „Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”

„Am avut 100.000 de migranți ilegali ridicați de poliție la granița cu Austria în acest an, dintre care 75.000 nu sunt înregistrați în nicio țară a Uniunii Europene. Astfel, din punctul de vedere al Ministerului de Interne al Austriei, protecția frontierei externe (frontiera Uniunii Europene – n.r.) nu funcționează. Acesta este motivul pentru care mai multe țări (de exemplu Austria, Germania, Republica Cehă, Franța, Danemarca, Suedia, Norvegia) continuă să-și controleze granițele naționale.

Lărgirea unui sistem defect nu îl va îmbunătăți. Din motive de securitate, Ministerul de Interne se pronunță împotriva ridicării controalelor la frontiere în acest moment”, au precizat reprezentanții Ministerului de Interne din Austria, într-un răspuns pentru Gândul.

Ei bine, dacă reprezentanții austrieci au răspuns în mai puțin de 24 de ore, oficialii români tac mâlc.

Gândul a cerut un punct de vedere de la Lucian Bode, cu privire la precizările făcute de Gerhard Karner, însă, până la ora transmiterii acestui articol, oficialii români nu au oferit un răspuns.

Ce spunea Lucian Bode în ianuarie

Uluitor este faptul că la începutul acestui an, Lucian Bode și Gerhard Karner s-au întâlnit la Viena, iar, după această întrunire, ministrul român a precizat că omologul său va susține țara noastră în ceea ce privește aderarea la Spațiul Schengen.

„Un subiect important al discuțiilor noastre a fost Spațiul Schengen, ocazie cu care am evidențiat faptul că România este un contributor foarte important la arhitectura de securitate a Uniunii Europene.

Obiectivul prioritar al României rămâne aderarea la spațiul Schengen, sens în care i-am mulțumit omologului meu pentru susținerea dată în ceea ce privește adoptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen, aceasta fiind reiterată și în cadrul discuțiilor de astăzi. România și-a asumat toate obligațiile care decurg din acquis-ul Schengen, fără însă să beneficieze efectiv de aceste drepturi”, scria Lucian Bode în ianuarie pe blog-ul său.

Cristian Diaconescu: „Lucian Bode trebuie să ia legătura urgent cu omologul austriac”

Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, este de părere că Lucian Bode, actualul ministru de Interne, ar trebui să ia legătura urgent cu ministrul de Interne austriac.

„Ministrul austriac de Interne ar trebui întrebat de către ministrul de Interne român de ce a făcut acele declarații și trebuie să ceară lămuriri. Trebuie să ia legătură urgent, dacă încă nu a făcut-o, cu ministrul austriac, și să poarte un dialog, dar trebuie să discute cu toți miniștrii de Interne, pentru că este o problemă o eventuală opoziție a Austriei”, a declarat, pentru Gândul, Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe.

O decizie asupra aderării României, Austriei și Croației la spaţiul Schengen este programată să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne .

Comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson a declarat în această săptămână că cele trei ţări ar trebui să adere fără întârziere la zona liberă de circulaţie Schengen.

Absolvent al Universității București, Nicolae Oprea și-a început cariera de jurnalist în anul 2004 și a semnat de-a lungul acestor ani în publicații precum Ziarul Libertatea (6 ani), Averea, Evenimentul Zilei (3 ani), dar și la Agenția de Presă citeste mai mult
articolul original.

UDMR îi solicită sprijinul premierului Ungariei pentru aderarea României la spațiul Schengen

19 November 2022 at 10:39
image

În cadrul ”MÁÉRT” – Conferința Permanentă Maghiară, preşedintele UDMR Kelemen Hunor i-a solicitat premierului Viktor Orban să sprijine România în demersurile de aderare la spațiul Schengen.

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a discutat în cadrul Conferinței Permanente Maghiare despre teme care privesc comunitatea maghiară din România, dar și despre aderarea României la spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică:

”Conferința Permanentă Maghiară (MÁÉRT) a fost un bun prilej de a face un schimb de opinii cu Viktor Orbán pe teme care privesc comunitatea maghiară din România.

De exemplu, am convenit asupra unei creșteri semnificative a fondurilor pentru educație” a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Președintele UDMR se bazează puternic pe sprijinul țării vecine în vederea aderării României la Schengen, conform declarațiilor sale de pe Facebook:

”Astfel, i-am cerut prim-ministrului Ungariei să sprijine România în procesul de aderare la Schengen, care este foarte important pentru comunitatea noastră și pentru relațiile economice bilaterale, precum și aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Contăm pe sprijinul Guvernului Ungariei și în această privință.”

Relațiile bilaterale româno-ungare

Kelemen Hunor a garantat în comunicatul său și asupra relațiilor bilaterale româno-ungare, susținând că acestea ”s-au îmbunătățit semnificativ în ultima perioadă, iar atât Viktor Orbán cât și eu sperăm că le vom putea consolida și mai mult în viitor.”

articolul original.

Bătaie de joc de ultimă oră! Și Austria, prin ministrul său de Interne, anunță că nu ne vrea în Schengen

18 November 2022 at 14:04
image

Încă o țară se opune aderării României la spațiul Schengen. Mai exact, Austria, prin ministrul său de Interne, anunță că nu ne vrea în Schengen.

Gerhard Karner, ministrul de Interne al Austriei, a afirmat că și țara sa se opune intrării României în spațiul Schengen.

Austria, țară cu mari interese economice în România, este și ea din păcate unul dintre oponenții extinderii, așa cum a declarat ministrul de Interne Gerhard Karner (ÖVP) cotidianului vienez KURIER„Nu este timpul să votăm acum o prelungire dacă sistemul de frontieră externă nu funcționează”, scrie Ziarulromanesc.at.

Motivul, conform presei austriece, ar fi fluxul de refugiați care se revarsă în Europa Centrală prin Balcani. Peste 90.000 de migranți au fost deja reținuți în Austria în acest an. Dintre care 75.000 nu erau înregistrați în nicio altă țară a UE, potrivit Ministerului de Interne din Viena.

articolul original.

Surse: Scenariile discutate pentru primirea României în Schengen – Aderarea în etape sau instituirea unui program de monitorizare similar cu MCV-ul din Justiție

17 November 2022 at 10:38
image

România, celelalte state membre ale Uniunii Uuropene și reprezentanții instituțiilor europene discută mai multe scenarii pentru ca, la ședința Consiliului UE din 8 decembrie, țara noastră să primească acordul de a intra în Spațiul Schengen.

Condițiile în care România ar putea fi primită în Schengen

Unul dintre scenarii e instituirea unui mecanism de monitorizare și cooperare, similar cu MCV, care să ofere garanții suplimentare că România va gestiona corect frontiera UE, informează G4Media, care citează mai multe surse politice.

Deocamdată nu e clar dacă România ar accepta încă un astfel de mecanism.

Un alt scenariu discutat e ca România să intre în Schengen în două etape, întâi cu aeroporturile, apoi rutier și maritim.

Olanda a trimis în România o misiune de evaluare privind aderarea la Schengen

Miercuri, Comisia Europeană a invitat Consiliul UE să ia „fără întârziere” deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen.

„Rezultatul este foarte pozitiv și evaluarea este foarte pozitivă, o confirmare încă o dată că România e pregătită, tehnic, să adere la Schengen, dar e și un mesaj foarte puternic din punct de vedere politic.

Pentru că, așa cum se va arăta în comunicare, România îndeplinește condițiile necesare și aderarea noastră e un plus evident pentru securitatea Spațiului Schengen”, a declarat Bogdan Aurescu, ministrul de Externe.

Între timp, mai mulți experți olandezi și angajați ai Comisiei Europene au ajuns în România să verifice îndeplinirea standardelor pentru intrarea în Schengen. Vizita are loc la invitația oficialilor români.

Potrivit surselor G4Media, premierul olandez Mark Rutte a încercat să găsească aliați în rândul statelor UE sau în interiorul Comisiei Europene pentru ca țara lui să nu fie singura care se opune României și Bulgariei la Schengen, dar nu a reușit.

articolul original.

Reprezentanți ai Comisiei Europene vin în România pentru clarificări privind Schengen

17 November 2022 at 08:06
image

Potrivit Executivului, o echipă formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene şi ai unor state membre, printre care şi Olanda, urmează să aibă o vizită în România. Anunţul a fost făcut după ce comisarul europea Ylva Joahannson a declarat miercuri, 16 noiembrie 2022, că România îndeplinește toate condiţiile şi a invitat ţara noastră să adere la spaţiul Schengen.

Vizita până la sfârşitul aceste săptămâni ar fi o vizită complementară celei din 9-11 octombrie, în care se vor clarifica aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen.

Reprezentanți ai Comisiei Europene vin în România pentru clarificări privind Schengen

Această vizită are un caracter voluntar şi vine în contextul clarificării oricăror aspecte suplimentare de interes”.

„Vizita în România, menţionată de către comisarul european Ylva Johannson în cadrul conferinţei de presă susţinute cu ocazia prezentării Comunicării Comisiei Europene referitoare la extinderea spaţiului Schengen, are loc ca urmare a deschiderii manifestate de autorităţile române pentru clarificarea oricăror aspecte suplimentare de interes legate de aplicarea de către România a acquis-ului Schengen”, a transmis joi, Guvernul, prin purtătorul de cuvânt Dan Cărbunaru.

În acest sens, România a exprimat întreaga disponibilitate de a primi experţi olandezi care să constate progresele în domeniile de interes pentru Olanda.

„În acest context, în strânsă coordonare cu Comisia Europeană, care a manifestat deschidere deplină pentru susţinerea demersurilor României, o echipă mixtă de experţi, formată din reprezentanţi ai Comisiei Europene (în calitate de coordonatori) şi ai unor state membre (printre care şi Olanda) urmează să efectueze, până la finalul acestei săptămâni, o vizită complementară celei din 9-11 octombrie 2022”, anunţă Executivul. Nouă vizită are, de asemenea, un caracter voluntar, similar celei din perioada 9-11 octombrie 2022, având scopul de a contribui la consolidarea argumentaţiei privind nivelul foarte bun de pregătire al României în aplicarea acquis-ului Schengen, nivel confirmat, de altfel, de recenta Comunicare a Comisiei Europene.
Comisia Europeană solicită Consiliului să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României şi Croaţiei să participe pe deplin la spaţiul Schengen. Bulgăria, România şi Croaţia sunt pregătite să implementeze pe deplin acquis-ul Schengen şi să se alăture spaţiului Schengen. Aderarea lor este crucială pentru o încredere reciprocă continuă şi consolidată în spaţiul Schengen”, se arată într-un document al Comisiei Europene.

Aderarea României la spațiul Schengen, sprijinită printr-un document adoptat de Colegiul Comisarilor Europeni

Ieri, 16 noiembrie 2022, Colegiul Comisarilor a adoptat o poziție favorabilă aderării României la Schengen, a anunțat miercuri ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Extinderea Spațiului Schengen este promovată de actuala președinție cehă a Consiliului UE.

Comisarul European, Ylva Johansson, a spus că România, Bulgaria și Croația sunt pregătite și trebuie să adere la spațiul Schengen.

„Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să implementeze pe deplin acquis-ul Schengen şi să se alăture spaţiului Schengen. Aderarea lor este crucială pentru o încredere reciprocă continuă şi consolidată în spaţiul Schengen, se arată într-un document al Comisiei Europene.”, a spus comisarul european.

În comunicare adoptată, Comisia a făcut un bilanț al realizărilor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene. În cazul României, Comisia a constatat că „dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, precum și de cooperare polițienească internațională”

Așadar, până la finalul acestei săptămâni, o echipă formată din reprezentanți ai Comisiei Europene vor avea o vizită în România.

articolul original.

Alina Gorghiu, al doilea om în stat, bate cu pumnul în masă: ‘Locul României este în Schengen! Asigurăm deja securitatea frontierelor estice ale Uniunii și o facem foarte bine’

16 November 2022 at 16:18
image

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, afirmă că locul României este în Schengen, iar prin comunicarea Comisiei Europene de miercuri a venit „o nouă confimare” că România îndeplineşte condiţiile de aderare.

Locul României este în Schengen! Cetăţenilor români trebuie să li se recunoască acest drept. Astăzi a venit o nouă confirmare că România îndeplineşte condiţiile de aderare: Colegiul Comisarilor a aprobat comunicarea referitoare la România privind aderarea la Spaţiul Schengen. Asigurăm deja securitatea frontierelor estice ale Uniunii şi o facem foarte bine. România în Schengen a fost o prioritate pentru guvernul condus de PNL, fiind un proiect de ţară. România în Schengen este un drept al nostru, ca stat membru UE, dar şi o obligaţie a Uniunii Europene faţă de ţara noastră„, a afirmat, miercuri, Gorghiu.

Potrivit senatorului PNL, „avantajele pentru ţară sunt mari: un mare plus pentru economia naţională, eliminarea cozilor de la graniţe, pentru cetăţeni şi pentru transportatori, atragerea de investiţii în România„.

Comisia Europeană a solicitat Consiliului European să ia deciziile necesare, fără nicio întârziere, pentru a permite aderarea deplină a României, Bulgariei şi Croaţiei la Spaţiul Schengen.

Bulgaria, România şi Croaţia sunt pregătite să adere (la spaţiul Schengen – n.r.). Iar UE este pregătită să le primească„, a declarat miercuri comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, într-o conferinţă de presă la Bruxelles.

România are un management al frontierelor de înaltă calitate şi puternic, inclusiv o supraveghere a frontierelor şi controale sistematice ale frontierelor, precum şi cooperarea poliţienească internaţională. Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de Informaţii Schengen este bine stabilit. În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România dispune de structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării„, se arată în comunicarea Comisiei Europene, conform agerpres.ro.

articolul original.

După ce Comisia Europeană a poftit România în Schengen, Rareș Bogdan exultă: Al treilea mare proiect de țară al României postcomuniste este pe cale de a se realiza

16 November 2022 at 12:37

Comisia Europeană a invitat România în spațiul Schengen, urmând ca un vot final pentru aderarea noastră să se dea pe 8/9 decembrie.

În acest context, Rareș Bogdan, europarlamentar și prim-vicepreședinte PNL, afirmă că al treilea mare proiect de țară al României postcomuniste este pe cale să se realizeze.

Mai aproape de Schengen!

Colegiul Comisarilor a decis!

Comisarul pentru Afaceri Interne, Ilva Johanson, a făcut anunțul: „𝑹𝑶𝑴𝑨̂𝑵𝑰𝑨 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒈𝒂̆𝒕𝒊𝒕𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂𝒄𝒄𝒆𝒔𝒖𝒍 𝒊̂𝒏 𝑺𝒑𝒂𝒕̦𝒊𝒖𝒍 𝑺𝒄𝒉𝒆𝒏𝒈𝒆𝒏 𝒔̦𝒊 𝒓𝒆𝒄𝒐𝒎𝒂𝒏𝒅 𝒖𝒏 𝑽𝑶𝑻 𝒂𝒍 𝒕̦𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒎𝒆𝒎𝒃𝒓𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒂𝒄𝒄𝒆𝒅𝒆𝒓𝒆𝒂 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒆𝒊, 𝑩𝒖𝒍𝒈𝒂𝒓𝒊𝒆𝒊 𝒔̦𝒊 𝑪𝒓𝒐𝒂𝒕̦𝒊𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝑺𝒑𝒂𝒕̦𝒊𝒖𝒍 𝑺𝒄𝒉𝒆𝒏𝒈𝒆𝒏.”

Comisia Europeană: „𝑬𝒔𝒕𝒆 𝒎𝒐𝒎𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍 𝒔𝒂̆-𝒊 𝒔𝒑𝒖𝒏𝒆𝒎 𝒃𝒖𝒏 𝒗𝒆𝒏𝒊𝒕 𝑹𝒐𝒎𝒂̂𝒏𝒊𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝑺𝒄𝒉𝒆𝒏𝒈𝒆𝒏. 𝑨𝒔̦𝒕𝒆𝒑𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒂 𝒇𝒐𝒔𝒕 𝒑𝒓𝒆𝒂 𝒍𝒖𝒏𝒈𝒂̆.”

Al treilea mare proiect de țară al României post comuniste, după intrarea în NATO și accederea la Uniunea Europeană, este pe cale de a se realiza.

În urma eforturilor diplomatice, astăzi s-a decis că pe 8/9 decembrie va avea loc votul final pentru aderare.

🇷🇴 România merită respect și este pregătită pentru a fi parte integrantă a Spațiului Schengen!”, a afirmat Rareș Bogdan.
articolul original.

Ionuț Moșteanu iese la atac: ‘PSD a făcut de rușine România în ultimii ani la nivel european. Vorbiți cu liderii social-democrați din Suedia și cereți-le să nu se mai opună aderării României la Schengen’

14 November 2022 at 16:45
image

Vicepreşedintele USR Ionuţ Moşteanu îi solicită preşedintelui PSD, Marcel Ciolacu, să aibă discuţii cu liderii social-democraţi din Suedia şi să le ceară acestora să nu se mai opună aderării României la Spaţiul Schengen.

„Domnul Marcel Ciolacu fie nu a înţeles ce i-a spus Stefan Lofven, liderul social-democraţilor din Suedia, fie a minţit cu intenţie în România. Partenerii PSD din Suedia ne-au anunţat că se opun aderării României la Spaţiul Schengen. PSD a făcut de ruşine România în ultimii ani la nivel european. Inclusiv PES, familia lor europeană, anunţa în 2019 că ia în calcul îngheţarea relaţiilor cu PSD din cauza atacurilor împotriva statului de drept. Am pierdut ani valoroşi din cauza guvernelor PSD. Trebuie spus clar: astăzi nu suntem în Schengen din cauza PSD”, a scris Moşteanu pe Facebook.

Acesta susţine că PSD trebuie să facă mai mult pentru România „măcar acum, în ultimul moment”.

„Declaraţiile populiste ale lui Marcel Ciolacu nu ţin locul diplomaţiei. PSD, vorbiţi cu liderii social-democraţi din Suedia şi cereţi-le să nu se mai opună aderării României la Schengen. Românii nu mai trebuie să aştepte cu orele la cozile pe aeroporturi şi la graniţe”, a adăugat Ionuţ Moşteanu.

Pe 14 octombrie, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, anunţa că fostul premier al Suediei Stefan Lofven şi-a arătat susţinerea pentru propunerea PSD de constituire a unui grup de lucru pe energie în interiorul PES, unde să fie identificate soluţii aplicabile la nivel european pentru protejarea populaţiei şi a economiei.

„Am avut mai devreme o întâlnire excelentă cu unul dintre cei mai importanţi lideri ai stângii europene, fost premier al Suediei, dl. Stefan Lofven, discuţie în care a fost reafirmat sprijinul total al socialiştilor europeni pentru intrarea României în spaţiul Schengen. Totodată, dl. Lofven şi-a arătat susţinerea pentru propunerea PSD de constituire a unui grup de lucru pe energie în interiorul PES, unde să identificăm soluţiile aplicabile la nivel european pentru a ne putea proteja atât populaţiile, cât şi economia”, a scris atunci Ciolacu, pe Facebook.

Ulterior, el le-a mulţumit colegilor din familia europeană pentru adoptarea Rezoluţiei „prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la Spaţiul Schengen”.

„Le mulţumesc colegilor din familia noastră europeană pentru adoptarea Rezoluţiei prin care se exprimă clar sprijinul total pentru aderarea României la Spaţiul Schengen. Aceasta demonstrează, încă o dată, principiul de bază a social-democraţiei europene, acela de a pune cetăţenii pe primul loc”, a scris Ciolacu pe Facebook, informează agerpres.ro

articolul original.
❌