ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Sorin Cîmpeanu: Experții au decis că am respectat uzanțele universitare și normele de etică și deontologie

16 November 2022 at 18:11
sorin cimpeanu

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a publicat, miercuri seara,  concluziile unui raport al Comisiei de etică al USAMVB, unde autorii analizei menționează că senatorul nu a plagiat un suport de curs, problemă care a a stat la baza retragerii sale din Guvern.

”Prezint public rapoartele celor îndreptățiți legal și profesional să se exprime și să decidă asumat.
Experții au decis că am respectat uzanțele universitare și normele de etică și deontologie profesională. “Suportul didactic NU poate face obiectul unui presupus plagiat, nefiind și nepretinzând a fi o creație științifică proprie”.

Aceste rapoarte lămuresc fără echivoc lipsa de fundament a acuzațiilor ce au ca obiect un suport didactic de uz intern, și NU o teza de doctorat, așa cum s-a dorit acreditarea publică a ideii.
Pentru aceia care au disponibilitatea de a se informa și din surse îndreptățite legal și profesional să se exprime pe anumite teme de interes mai mult sau mai puțin public, postez cele 2 rapoarte de analiză:

• Raportul Comisiei de etică a USAMVB (entitate care funcționează independent și este îndrituită legal pentru analiză și decizie în astfel de situații);

• Raportul unui Grup interuniversitar de experți în domeniul Îmbunătățirilor funciare (membrii acestui grup independent au fost desemnați de către instituții academice din România, având în paralel și calitatea de expert judiciar în domeniul în care sunt certificați academic. Acești experți nu au nicio legătura instituțională cu USAMVB).”

articolul original.

Ce postează fostul ministru Cîmpeanu despre acuzațiile de plagiat: „Prezint public rapoartele”

16 November 2022 at 16:40
image

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu a publicat pe o rețea de socializare mai multe fotografii prin care prezintă rapoartele de analiză care fac „lumină” în cazul acuzațiilor de plagiat. Acesta susține că experții au decis că nu a plagiat, ci a respectat regulile universitare și normele de etică și deontologie profesională.

„Prezint public rapoartele celor îndreptățiți legal și profesional să se exprime și să decidă asumat.

Experții au decis că am respectat uzanțele universitare și normele de etică și deontologie profesională. „Suportul didactic NU poate face obiectul unui presupus plagiat, nefiind și nepretinzând a fi o creație științifică proprie”.

Aceste rapoarte lămuresc fără echivoc lipsa de fundament a acuzațiilor ce au ca obiect un suport didactic de uz intern, și NU o teza de doctorat, așa cum s-a dorit acreditarea publică a ideii.Pentru aceia care au disponibilitatea de a se informa și din surse îndreptățite legal și profesional să se exprime pe anumite teme de interes mai mult sau mai puțin public, postez cele 2 rapoarte de analiză:

• Raportul Comisiei de etică a USAMVB (entitate care funcționează independent și este îndrituită legal pentru analiză și decizie în astfel de situații);

• Raportul unui Grup interuniversitar de experți în domeniul Îmbunătățirilor funciare (membrii acestui grup independent au fost desemnați de către instituții academice din România, având în paralel și calitatea de expert judiciar în domeniul în care sunt certificați academic. Acești experți nu au nicio legătura instituțională cu USAMVB)”, a transmis fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.

Fostul ministru al Educației a fost acuzat de plagiat

Reamintim că într-un articol publicat de PressOne, fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu, a fost acuzat de plagiat. Potrivit publicației, ministrul și-ar fi însușit, în 2006, într-un curs de specialitate, aproape 100 de pagini din care a semnat anterior ca al patrulea autor doar 9 pagini.

Mai exact, sursa citată susține că Sorin Cîmpeanu ar fi copiat 13 capitole, singura sa contribuție fiind redusă la eliminarea a cinci cuvinte.

articolul original.

Prof. Mircea Platon, despre România subminată. Legea care dizolvă identitatea națională

12 October 2022 at 17:04

De la copiii care la 3 ani vor merge obligatoriu la grădiniță pentru a fi îndoctrinați cu „incluziunea”, până la examenele care vor fi teste-grilă – adică incubatoare de analfabetism funcțional –, de la ONG-uri și experți externi care le spun profesorilor cum și ce să le predea copiilor români, până la huliganii care nu mai pot fi exmatriculați, în numele „toleranței”, noua Lege a Educației propusă de Sorin Cîmpeanu dizolvă, practic, identitatea națională.

DE 60 DE ORI

Din 1990 și până astăzi, miniștrii Educației au fost schimbați de 23 de ori. Plus interimarii. Aproximativ 30 de miniștri în 32 de ani.

Unii dintre miniștri, asemeni domnitorilor fanarioți, au cunoscut mai multe domnii. Alții au fost maziliți după doar o ședere pe tron. Unii s-au cocoțat pentru câteva luni, alții au domnit ani buni. Dar toți au susținut „reforma Educației”. Prin urmare, Legea Educației a fost alterată „pe ici, pe colo, și anume în punctele esențiale”, de peste 60 de ori. Uneori s-au modificat doar metodologiile de examinare și de promovare, alteori, doar programele sau planurile-cadru sau manualele, sau ziua începerii ori a terminării școlii.

De fapt, „reforma” a ajuns singurul element constant al sistemului de educație din România.

În ciuda faptului că miniștrii care s-au succedat la putere au aparținut unor formațiuni politice diverse, cu ideologii nominal antagonice și interese clar diferite, reforma a curs în același sens, de 30 de ani încoace: în sensul descompunerii, privatizării și lichidării școlii românești clasice în numele educației „active”, „creative”, „alternative”, „incluzive”.

S-a lichidat un sistem de învățământ pentru a se pune pe roate o rețea de educație bazată pe un dubios parteneriat public-privat, școală–părinți–ONG-euri–corporații. Totul, în numele așezării elevului în centrul procesului educațional: în centru. Adică pradă pentru toate lobby-urile care stau cu ochii ațintiți spre bietul elev.

Nu putem așadar sesiza neajunsurile noii legi a Educației moșite de Sorin Cîmpeanu fără a înțelege că ea e deja parte a unei campanii duse cu, de acum, veche și otrăvită îndârjire împotriva școlii clasice. E lovitura menită a lichida definitiv un sistem de învățământ care a produs zeci de generații de români competenți și onești, capabili să-și locuiască și să-și gospodărească sau conducă țara.

Printre prevederile noii legi care sunt în continuitate cu tradiția reformei continue a școlii din ultimii 30 de ani se numără:

a) trecerea de la semestre la cele cinci module de învățare (de fapt, școala ar trebui să revină la structurarea organică asigurată de trimestre);

b) eliminarea tezelor și a mediilor de trimestru/semestru (ceea ce va duce la imposibilitatea de a evalua și ameliora nivelul elevului înainte de sfârșitul anului, când nu se mai poate face nimic – din instrument care ajută și ghidează învățarea, evaluarea devine astfel strict punitivă);

c) devansarea începerii anului școlar, la 5 septembrie în loc de 15 septembrie, sub pretextul că elevii trebuie să petreacă mai mult timp în școală pentru a asimila materia, combinată cu introducerea, pe lângă săptămâna dedicată „școlii altfel”, a unei alte săptămâni, dedicată „ecologiei” și, în plus, a unui întreg curcubeu de pseudo-materii de tipul celor grupate sub umbrela „educației pentru viață”. Cu alte cuvinte, se lungește anul școlar, dar se pierde timpul cu fleacuri și propagandă în loc de școală, li se ia copiilor din vacanță și soarele zilelor de toamnă timpurie pentru a putea fi îndoctrinați în lumina proiectoarelor, neoanelor și tablelor inteligente.

d) birocratizarea excesivă a învăță-mântului sub pretextul descentralizării lui. După cum observa profesorul Constantin Toader, „desființarea Inspectoratelor șco-lare și a Centrelor Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE) și înlocuirea lor cu Autoritatea Naţională pentru Inspecție Școlară şi Asigurarea Calității (ANISAC) (art. 95–96) echivalează cu o politizare”.  Iar „înființarea a trei instituții dedicate carierei didactice” (art. 97–98) – Centrul Național pentru Formare și Dezvoltare în Cariera Didactică (CNFDCD), Comisia pentru Formare și Corpul de Mentorat și Licențiere în Cariera Didactică – „înseamnă birocratizare”.

În același sens, înființarea unui „Corp al Managerilor Educaționali” (art. 170) – care-i va supraveghea pe directori –, precum și introducerea a tot felul de „formări” în management educațional pentru directori ne indică o îngroșare a țesutului adipos birocratic al conducerii școlilor, o redefinire a directoratului în sens de expert în „management”.

Se lungește anul școlar, dar se pierde timpul cu fleacuri și propagandă în loc de școală, li se ia copiilor din vacanță și soarele zilelor de toamnă timpurie pentru a putea fi îndoctrinați în lumina proiectoarelor, neoanelor și tablelor inteligente.

ÎNDOBITOCIREA ELEVILOR

Profesionalizarea managerială a directorilor împreună cu supraformatarea profesorilor indică faptul că se urmărește o birocratizare excesivă a sistemului de învățământ, cu accentul pus pe acreditări și competențe birocratice. Sistemul se blindează cu acreditări și specializări exact în momentul în care devine, dintr-un sistem de învățământ și, ideal, de educație, unul de îndoctrinare. Este exact ca în Occidentul neocomunist educațional de unde copiem acest model și unde s-a pus din ce în ce mai mult accent pe „specializarea” în „științele educației” a profesorilor pe măsură ce aceștia au devenit mai ignoranți, mai slab pregătiți din punct de vedere profesional, mai activiști ideologic și, în ultimii ani, mai perverși, venind la clase, în fața copiilor, ca „transvestiți” dornici să-i înroleze pe elevi în fanteziile lor sexuale.

Părinții din Occident protestează cu dificultate față de aceste fenomene, din cauză că li se spune că profesorii sunt experți, ei știu ce e mai bine pentru copii în cadrul noii școli „incluzive”, „diverse”, „echitabile” și bazate pe (bătaie de) joc. La noi ar fi trebuit întărit statutul cadrului didactic și mărită salarizarea lui până la sfârșitul anilor ’90, pe vremea când încă se făcea școală. Acum, aceste mișcări urmăresc să cointereseze o clasă de activiști ai sălii de clasă, să-i fidelizeze pe profesorii leneși, cinici, incompetenți și corupți, cărora li se promite: „Vă dăm salarii mari și statut profesional blindat de acreditări în schimbul participării la îndobitocirea copiilor”. Experimentul s-a făcut deja în Vest și produce rezultatul dorit.

Printre măsurile noi și deosebit de grave incluse în această lege se numără introducerea obligativității grădiniței. Practic, de la vârsta de 3 ani, copiii vor fi instituționalizați, smulși cu forța din sânul familiei lor. Nu există niciun motiv rațional pentru care rolul părinților în educarea copiilor lor ar fi atât de dramatic diminuat. Statul le poate asigura părinților posibilitatea de a-și înscrie copiii la grădiniță (sau la creșă), dar nu are voie să-i oblige pe părinți să-și dea copiii pe mâna „experților”. Ultimii ani ne-au arătat din plin, chiar și pe plan global, limitele morale și de competență ale experților. Ultimii 30 de ani ne-au demonstrat lacunele profesionale și mercenariatul experților educaționali din România.

Obligativitatea instituționalizării copiilor la o vârstă atât de fragedă mă duce cu gândul la îndoctrinare și pervertire.

MEC acționează aici în conformitate cu ordinele (aka „recomandările”) Consiliului European și ale Comisiei Europene, care stabilesc că, până în 2030, toate țările din UE vor trece la sistem de grădiniță obligatorie în care vor fi înrolați 96% dintre copiii Europeni începând cu vârsta de 3 ani. Pentru ca tacâmul să fie complet, România deja a adoptat, din 2019, Curriculumul pentru educația timpurie. Acest Curriculum este, după cum o declară chiar documentele oficiale, rezultat al „experiențelor acumulate ca urmare a expunerii și participării specialiștilor români la diferite contexte internaționale, favorizate îndeosebi de UNICEF, Banca Mondială sau Comisia Europeană”.

PĂRINȚII, MUSAFIRI

Legea Cîmpeanu, care vrea să-i etatizeze obligatoriu pe copii încă de la vârsta de 3 ani, este o lege antifamilie. Din Suportul pentru explicitarea și înțelegerea unor concepte și instrumente cu care operează Curriculumul pentru educație timpurie din 2019, adică documentul care traduce pe înțelesul poporului concepția oficială a MEC în privința grădiniței obligatorii, aflăm că „evoluția familiei și a rolului femeii în societate”, cu alte cuvinte erodarea familiei tradiționale din cauza asaltului cultural neoliberal care include și feminismul agresiv laolaltă cu redefinirea genurilor, precum și „noile descoperiri și teorii asupra dezvoltării copilului” au „orientat preocupările specialiștilor și a [sic!] celor care răspund de construirea strategiilor și a politicilor socioeducaționale către ideea de oportunitate a îngrijirii, creșterii și educării copilului mic în afara familiei, în servicii specializate și, prin urmare, către trecerea de la îngrijirea privată, în familie, la cea în servicii publice, denumite servicii de îngrijire și educație, în afara familiei («out of family»), dar din care familia nu este exclusă ci, dimpotrivă, invitată să participe activ la educația copilului”.

Așadar, părinții vor fi musafiri la educarea propriilor copii de 3 ani, în afara familiei, de către experți în „construire de strategii”.

Copiii nu vor mai putea fi astfel crescuți de bunici sau de mame. Vor fi obligați să meargă la grădiniță ca să-i preia acolo experții în echitate, diversitate, incluziune și digitalizare.

În cazul obligativității grădiniței, orice carantină viitoare îi va așeza pe copiii de 3 ani, obligatoriu, în fața calculatorului, pentru multe ore pe zi. Nu degeaba în planul de digitalizare a educației se prevedea introducerea programului „Prietenul meu, calculatorul” la grădiniță. Și vor fi și alți prieteni, de formă umană și mai mari, adulți, care le vor fi introduși copiilor inocenți. Pentru că legea aceasta permite infinite colaborări între rețeaua (pre)școlară și curcubeiele de ONG-uri.

Probabil că pasul următor va fi introducerea obligativității „învățământului antepreșcolar”, între 3 luni și 3 ani. Premisele sunt deja formulate în articolul 15 al acestei legi. Pe vremea comunismului, grădinița nu era obligatorie. Acum, conform literaturii de specialitate pe care am cercetat-o, România ar deveni a treia țară din UE (după Ungaria și Franța) care ar introduce obligativitatea instituționalizării copiilor de la vârsta de doar 3 ani. De ce? Suntem cobai? Trebuie să se întrerupă niște continuități?

INCUBATOARE DE ANALFABEȚI

Ajunși aici, să discutăm digitalizarea educației, efectuată deja prin ordin de ministru în urma căruia în toate clasele din țară s-au introdus uriașe table „inteligente”, de fapt niște tablete uriașe care vor fi folosite în locul clasicelor table de ardezie pe care se scrie cu creta (imbatabile!) sau al tablelor de plastic pe care se scrie cu carioca/marker (de fapt, mai puțin ecologice decât tabla clasică și mai scumpe, și descurajând scrisul de mână frumos și ușor lizibil, deci presupunând un efort mai mare de înțelegere din partea copiilor).

Proiectul de lege completează această digitalizare venind cu ideea înlocuirii examinărilor clasice cu testări standardizate online, adică cu teste-grilă de tipul celor practicate la examenele de șofer, pentru care nu trebuie să știi nici să scrii, nici să construiești o frază corectă, nici să articulezi un argument.

Testările standardizate online sunt, de fapt, incubatoare de analfabetism funcțional. Pe care, teoretic, se presupune că noua lege îl va eradica. De fapt, îl va înmulți.

Dacă luăm în considerare faptul că propunerile legate de digitalizarea educației în actuala lege au ținut cont nu de observațiile Academiei Române, de exemplu, ci de ideile unei școli de chelneri și ospătari din Elveția, ne dăm seama încotro ne vom îndrepta cu această versiune a României educate.

Conform noii legi, huliganii nu mai pot fi exmatriculați, iar elevii cu nevoi speciale vor împărți sala de clasă cu elevii obișnuiți. Totul, în numele „incluziunii”.

Pretenția specialiștilor și a unora dintre părinții acestor copii este că participarea la ore a copiilor cu nevoi speciale alături de copiii fără probleme le folosește celor cu probleme. Se poate, dar le dăunează celor fără probleme.

Normalitatea va dispărea în curând sub asaltul nevoilor speciale și al infracționalității pe care va fi silită să le ducă în spate încă de la nivelul școlii. Când huliganii care nu pot fi exmatriculați îi vor bate pe copiii cu nevoi speciale ce se va întâmpla?

În aceste condiții, în care elevii de nivel mediu trebuie să ofere suport psihologic copiilor cu probleme, este interesant de ce anume copiii excelenți ar fi izolați în programe-pilot de excelență, așa cum prevede Legea Cîmpeanu. Prezența copiilor excelenți în rândul claselor de copii obișnuiți ar fi de folos tuturor: și celor obișnuiți – care ar avea pe cine să emuleze –, și celor excelenți, care ar înțelege că excelența lor nu e o virtute izolatoare, ci una care trebuie pusă în slujba semenilor.

De ce anume va fi majoritatea copiilor pusă în contact cu copiii cu probleme (mă refer și la cei cu nevoi speciale, și la cei care ar trebui exmatriculați), dar izolată de copiii excelenți? Ce se va obține în acest fel? Se va obține izolarea tehnocratică și corupătoare a vârfurilor și scăderea nivelului general, a mediei.

Toate aceste neajunsuri ale legii și multe altele, menționate și analizate de numeroși intelectuali în documentele individuale sau colective publicate în ultima lună, au fost ignorate de MEC, pentru că, după cum a precizat Sorin Cîmpeanu, nu se iau în calcul decât observațiile „constructive”, nu și cele „antagonice”, deci linia e trasată și nu te poți abate de la ea. Dar, puse pe puncte, Legea Cîmpeanu contribuie la dizolvarea identității naționale pentru următoarele considerente:

1. În „Expunerea de motive” a prezentei legi suntem informați că rațiunea de a fi a legii este de a ajuta la aderarea României la OCDE: „Prezentul proiect de lege este conceptualizat astfel încât România să aibă un cadru legal care să susțină procesul de aderare al României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)”. Așadar, centrul de greutate al acestei noi reforme cade în afara preocupării pentru învățământul național, școala este reformată din motive conjuncturale, de oportunitate politică, după norme și interese care nu sunt specifice școlii. De mai bine de trei decenii, la cârma sistemului de educație din România s-au instalat organizații internaționale și transnaționale care dictează politica educațională și acționează ca bănci de memorie instituțională a reformei. Ei fac programul, care e același și pentru Bangladesh şi Afganistan, și pentru România. Cu alte cuvinte, reforma continuă a educației este un exemplu de ceea ce literatura de specialitate internațională numește „suveranitate perforată”. E vorba despre un transfer de suveranitate națională de la cetățeni și stat către organizații globale, transfer operat prin intermediul conceperii „reformei” educaționale și punerii ei în practică.

2. Și actuala lege, ca și celelalte, deschide calea unui dubios parteneriat public-privat care transformă școala în iarmaroc educațional, în vacă de muls pentru ONG-uri, edituri, firme de IT, experți în dezvoltare personală și diverse alte rețele care urmăresc, dacă nu ținte ideologice, atunci profitul. Nu au ce căuta supermarketuri, firme de telefonie celulară, lobby-ul IT, școli de ospătari, institute mormone sau de alte feluri în conceperea direcțiilor de funcționare și dezvoltare a școlii românești sau în „formarea formatorilor”. Companiile pot avea o anumită influență legitimă în cazul învățământului profesional sau vocațional, dar sunt total nechemate să orienteze învățământul primar și gimnazial, unde se construiește cultura generală, sau pe cel liceal teoretic, unde se rafinează cultura generală înaintea specializării universitare.

Reforma continuă a educației este un exemplu de ceea ce literatura de specialitate internațională numește „suveranitate perforată.

3. Actuala lege se pregătește să ridice niște bariere între părinți și școală, bariere care nu au existat atâta timp cât, de la mijlocul anilor ’90 și până la mijlocul anilor 2010, s-a dorit și încurajat prin lege implicarea părinților în școală pentru a distruge învățământul clasic în numele ultimelor fițe, mofturi și pretenții ale oricărei mamițici ocrotitoare de Goe. Odată distrusă, școala este acum acoperită cu un strat protector de acreditări și salarizări. Singurul mod în care se poate face școala imună la presiunea ilegitimă a părinților – pentru că presiunea este perfect legitimă atunci când e vorba despre expunerea copiilor, prin școală, la propagandă sexuală sau la stiluri de viață distructive – este să se așeze școala pe temeliile învățământului clasic, haretian, a principiilor confirmate de timp și foarte folosite încă în școlile private din Occident unde sunt educați cei care îi conduc și pe ei, și pe noi.

4. Parte din această structură clasică, obiectivă o constituie și împărțirea anului școlar în trimestre, care țin cont de anotimpurile anului dintr-o țară cu climă temperat-continentală. Și împărțirea în semestre, și împărțirea în cinci module este nenaturală și nu face decât să-i dezorienteze pe elevi, să-i smulgă din orice sistem de orientare posibil. La fel se întâmplă și cu pseudo-materiile. Totul devine un uriaș pilaf cu zarzavat, finalizat cu un bacalaureat de tip ghiveci. Nu există structură, fapt evident de la noile metode de predare – total aiuritoare, iar acum și digitalizate – la noile programe, concepute anapoda, cerându-le copiilor prea mult la vârste prea mici și apoi relaxând sau amalgamând lucrurile pe măsură ce cresc, astfel încât elevii să rămână cu ideea că nu înțeleg nimic din ce li se predă la școală; la noile manuale, prea puține dintre ele respectând reguli minime de instructional design, fiind un talmeș-balmeș de texte, imagini, note marginale, concepte și culori. Dacă voia să schimbe ceva în bine, actuala lege ar fi plivit acest domeniu, nu ar fi semănat și mai multă buruiană pe ogorul școlii, așa cum face.

5. Tot de natură a eroda identitatea națională e și poziția proeminentă acordată unor valori curente pe piața ideologică globală precum „diversitatea”, „echitatea”, „incluziunea”. Aceste valori nu sunt nici inventate de experții MEC, nici parte a tradiției pedagogice românești. Ele sunt importate din Occident. E important să clarificăm acest fapt nu pentru a protesta împotriva importurilor occidentale, ci pentru că putem deja vedea, în Occident, la ce anume au fost folosite. Dacă ar fi niște valori care au întărit sistemul de educație publică din Occident, foarte bine, le-am putea încerca, prudent, și noi. Dar, uitându-ne la impactul „diversității”, „echității”, „incluziunii” în Vest, vedem că ele au fost și sunt folosite pentru a descompune sistemele de învățământ public din țările avansate, nu pentru a le consolida sau îmbunătăți.

„Echitatea”, „diversitatea”, „incluziunea”, „starea de bine” și „creșterea stimei de sine” sunt concepte încărcate ideologic (unele dintre ele, cum ar fi „echitatea”, sunt concepte juridice fundamentale deturnate ideologic) și sugerează ideologizarea și subminarea procesului de educație în numele unor imperative politice străine de natura lui. Aceste concepte sunt utilizate în sistemele de educație ale țărilor avansate pentru a justifica discriminarea populației albe, a bărbaților, a femeilor, a creștinilor, a copiilor extrem de buni la învățătură, în folosul anumitor categorii declarate, de experți la fel de oculți precum cei care ne-au dăruit această lege a educației, ca fiind „categorii/minorități dezavantajate”.

6. Faptul că, în actualul proiect de lege, „diversitatea” își propune să facă din școală un instrument de accentuare a „identității individuale” („Diversitatea – acceptarea și promovarea unui sentiment puternic de identitate individuală bazată pe caracteristici personale, puncte forte, abilități, interese și perspective diferite”) și că identitatea națională nu e menționată nicăieri printre aceste valori ne duce cu gândul la atomizarea și tribalizarea care macină la ora actuală societățile avansate unde s-a impus deja și prin școală această agendă a „diversității”.

7. Faptul că „principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale” a românilor apare, în art. 3, abia la punctul h), după „nediscriminare”, „descentralizare” și „eficiență”, spune multe despre caracterul neoliberal al acestei legi, care caută să atomizeze și să niveleze pentru a „manageria” mai ușor.  În același art. 3 apare și „principiul promovării educației pentru viață”, despre care din articolul 62, alin. 6 și 7 aflăm că: „Disciplina Educația pentru viață va include module de educație pentru mediu, educație pentru sănătate, educație financiară, educație juridică, educație antreprenorială, educație tehnologică, educație rutieră, educație civică, educație interculturală și educație pentru cetățenie democratică, egalitate de gen, gândire critică, oratorie și dezvoltare personală, securitate cibernetică, educație pentru alimentație sănătoasă și alte module care pot fi stabilite prin ordin al ministrului Educației”. Așadar, principiul promovării educației pentru viață înseamnă obligativitatea promovării a tot felul de lucruri irelevante sau toxice ideologic care devin parte a trunchiului comun, obligatoriu.

8. De altminteri, art. 186, literele c) și d), pune temelii solide ideologizării agresive a școlii și transformării profesorului în activist globalist. Conform acestui articol, „personalul didactic are obligația să transmită cunoștințe și valori în egală măsură”. Și care sunt „valorile” pe care trebuie să le transmită? Prioritară este „promovarea diversității ca resursă de învățare pentru a le genera elevilor atitudini incluzive și tolerante”.

La art. 132, rolul profesorului este definit prin caracteristici anarhice cultural, progresiste. Ni se spune că profesorul este un „inovator”, un „creator”, un „conector”, un „facilitator”. Nu se precizează nicăieri că rolul profesorului este acela de a transmite repere fundamentale, o tradiție (literară, culturală, istorică, matematică dacă vreți). Nu, el este definit în termeni de „agent al schimbării”, după cum suna titlul unuia dintre programele derulate în anii din urmă de MEC cu finanțare externă.

9. Diminuarea, stârpirea, iradierea, trivializarea, amalgamarea orelor de limba și literatura română, istorie, geografie, limbi clasice, muzică și chiar de științe ale naturii (la liceele din România nu mai există profilul matematică-fizică, ci doar cel de matematică-informatică, de parcă Newton ar putea fi vreodată înlocuit de Bill Gates) sunt profund antinaționale. Cultura generală, generatoare de naționalism luminat, este înlocuită cu specializări profesionale generatoare de individualism ignorant și mercenar.

La liceele din România nu mai există profilul matematică-fizică, ci doar cel de matematică-informatică, de parcă Newton ar putea fi vreodată înlocuit de Bill Gates.

10. Există o vastă literatură internațională care contestă implicarea OCDE în învățământ și reformele operate pe bază de „soft power” de această organizație. OCDE le impune tuturor țărilor, din Finlanda în Portugalia și din Costa Rica în România, același model de școală. Se administrează teste PISA (a căror relevanță a fost contestată argumentat de către experți în educație), pe baza rezultatelor de la testele PISA se isterizează populația unei țări și se șubrezește încrederea în sistemul de învățământ local, pe baza isteriei se cere reforma, și reforma vine, de la Banca Mondială sau OCDE, trasă la xerox, indiferent de țară. Valorile, conceptele și măsurile care stau la baza acestei reforme sunt universal identice, indiferent de sistemul cultural în care sunt plantate pe baza influenței Băncii Mondiale/OCDE: starea de bine, educația continuă, standardizarea testării cu teste-grilă (online), digitalizarea, incluziune/echitate/diversitate, legătura cu piața muncii, privatizarea implicită a școlii prin transformarea ei în „furnizor de servicii” și a elevului și familiei lui în „clienți”.

Miza este omogenizarea și nivelarea sistemelor de educație și astfel a societăților. Se intervine prin școală în societate. Reforma sistemului de educație este astfel o metodă de guvernanță biopolitică, adică o metodă prin care organizații internaționale și transnaționale preiau elemente ale suveranității și funcții ale statelor și națiunilor în declin. Legile de inspirație internațională din ultimii 30 de ani referitoare la sistemul de educație din România nu au făcut nimic altceva decât să contribuie la declinul suveranității României și să-l accelereze. 

articolul original.

Cum a reacționat Casa Regală în urma scandalului în care a fost implicat fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu

7 October 2022 at 12:28
image

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu a fost „retrogradat” de Casa Regală a României. I-a fost suspendată distincția „Nihil Sine Deo” și i-a șters numele de pe lista celor care au primit decorația, ce fusese publicată pe site-ul oficial al instituției.

Sori Cîmpeanu primise decorația în 2018.

Casa Regală a României i-a suspendat distincția lui Sorin Cîmpeanu

În urma scandalului de plagiat, Casa Regală a României i-a suspendat distincția „Nihil Sine Deo” fostului ministru Sorin Cîmpeanu.  Se pare că în acest moment, decorația este suspendată, până la clarificarea situației,  iar dacă verdictul de plagiat rămâne final, distincția va fi retrasă definitiv, potrivit unui comunicat transmis de Casa Regală.

„Atunci când primitorul unei decoraţii se află sub incidenţa unei situaţii de natură să contravină statutelor decoraţiilor regale, decoraţia este suspendată”, a fost explicația pentru această decizie.

Instituția a explicat așadar și ce înseamnă suspendarea unei decorații regale: „Suspendarea unei decoraţii înseamnă că primitorul acesteia nu mai poate folosi însemnele decoraţiei, şi că numele său este temporar retras din lista publică a persoanelor decorate, până la clarificarea juridică a situaţiei de către instituţiile abilitate”.

„Odată cu clarificarea situaţiei printr-o decizie juridică (administrativă sau judiciară după caz) cu caracter definitiv, care confirmă culpa persoanei în cauză, decoraţia este retrasă, locul devenind liber pentru re-acordare, potrivit statutelor. Dacă însă persoana este exculpată, atunci suspendarea încetează, aceasta redevenind membru activ al decoraţiei respective. În acest mod, suspendarea reflectă şi respectă principiul prezumţiei de nevinovăţie, general aplicabil în dreptul român.”, a mai precizat Casa Regală.

Fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu primise această decorație în anul 2018 „pentru întreaga activitate”.

Retragerea numelui vine după ce Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației în urma unui scandal de plagiat. Fostul ministru Cîmpeanu a recunoscut public că și-a trecut numele pe cursul universitar al profesorului său coordonator, după ce acesta s-a retras din activitate, însușindu-și documentul academic. Asta după ce Emilia Șercan a dezvăluit plagiatul într-o anchetă publicată în mediul online.

Propunerea PNL pentru funcția de ministru al Educației

În continuarea aceleați idei, amintim că zilele trecute, s-a hotărât ca din partea PNL, consiliera președintelui Klaus Iohannis, Ligia Deca să fie noul ministru al Educației. Pentru această nominalizare a Ligiei Deca ca noul ministru al Educației, în locul lui Sorin Cîmpeanu s-au înregistrat doar două abțineri, respectiv din partea lui Florin Cîțu și Florin Roman, invocând faptul că Deca nu este membru al PNL.

Reiterăm faptul că Ligia Deca, născută în anul 1982, este doctor în științe politice, titlu acordat în anul 2016 de către Universitatea din Luxemburg și absolventă a unui program postdoctoral la New Europe College. În perioada 2010-2012, Deca a coordonat Secretariatul Procesului Bologna, gestionând procesul de organizare a Conferinței miniștrilor educației din statele membre ale European Higher Education Area (aprilie 2012).

A urmat ca în perioada 2012-2015, Deca să fie expert în domeniul politicilor publice în cadrul Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării și cadru didactic asociat la Universitatea de Vest Timișoara (2014-2015) și SNSPA (2019-2021).

Ligia Deca a fost numită în funcția de Consilier de Stat la data de 29 iunie 2015, iar la data de 23 decembrie 2019, a fost numită în funcția de Consilier Prezidențial.

Cu toate acestea, amintim de comunicatul emis de Casa Regală din România care a anunțat că i-a suspendat distincția lui Sorin Cîmpeanu.

articolul original.

Sorin Cîmpeanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației

29 September 2022 at 18:20
image

În urmă cu puțin timp, Sorin Cîmpeanu a anunțat pe o rețea de socializare că demisionează din funcția de ministru al Educației. Acesta a transmis că a fost o onoare să începă reformarea „din temelii” a sistemului national de învățământ

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.
Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.
Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu: „Am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”

Fostul ministru susține că a reușit schimbări care au pus bazele reformei „România Educată” prin intermediul unui sistem de educație timpurie integrat, a îndeplinit jaloanele PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ, etc.

„În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:
1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;
2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);
3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;
4. mărirea burselor elevilor;
5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;
6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;
7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;
8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;
9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;
10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;
Și multe altele………”, a mai transmnis Sorin Cîmpeanu.

„Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!”

Fostul ministru a mai transmis că susține Legile „România Educată” din calitatea de profesor, de rector și de senator.

„Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.
Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!
Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!
Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.
Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.
Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

articolul original.

Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a demisionat din funcţie

30 September 2022 at 03:26
By: Geo
image

UPDATE – Premierul Nicolae Ciucă a scris pe Facebook că a acceptat demisia domnului Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al educaţiei.

„Îi mulţumesc pentru colaborarea de până acum şi pentru proiectele demarate în beneficiul sistemului de educaţie”, a scris premierul. „În continuare, România are nevoie de stabilitate şi coerenţă pentru a putea implementa reforma durabilă pe care ne-o dorim cu toţii pentru învăţământ.

Urmează să ne consultăm în Partidul Naţional Liberal şi în cadrul coaliţiei de guvernare şi să validăm cu celeritate propunerea pe care o vom înainta domnului preşedinte Klaus Iohannis pentru funcţia de ministru”, a mai scris Nicolae Ciucă pe Facebook.

Ministrul educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă, într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, că demisionează din funcţie, decizie despre care scrie că a luat-o din proprie iniţiativă.

El nu face nicio referire la acuzaţiile de plagiat care i-au fost aduse în ultima perioadă şi care au fost însoţite de numeroase solicitări de demisie.

Sorin Cîmpeanu punctează însă repere ale mandatului său, început în perioada crizei sanitare, şi consideră că a reuşit să aducă schimbări care au pus bazele reformei „România educată”.

În mesaj el afirmă că „proiectele legilor România educată reprezintă cea mai bună şansă pentru o educaţie aşa cum cred că ne dorim cu toţii. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educaţie de calitate, vor fi şi mai mulţi oamenii care nu percep conţinuturi şi nu înţeleg adevăratul sens al cuvintelor”.

articolul original.

Sorin Cîmpeanu a demisionat din proprie inițiativă

29 September 2022 at 19:37
image

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a demisionat din proprie inițiativă din funcție. Anunțul a fost făcut pe Facebook.

Premierul Nicolae Ciucă a anunțat tot prin intermediul rețelei de socializare că a acceptat demisia lui Sorin Cîmpeanu.

„Am acceptat astăzi demisia domnului Sorin Câmpeanu din funcția de ministru al educației. Îi mulțumesc pentru colaborarea de până acum și pentru proiectele demarate în beneficiul sistemului de educație.

În continuare, România are nevoie de stabilitate și coerență pentru a putea implementa reforma durabilă pe care ne-o dorim cu toții pentru învățământ. Urmează să ne consultăm în Partidul Național Liberal și în cadrul coaliției de guvernare și să validăm, cu celeritate, propunerea pe care o voi înainta domnului președinte al României, Klaus Iohannis, pentru funcția de ministru.”, a scris Nicolae Ciucă pe Facebook.

Demisia ministrului Educației vine după un imens scandal de plagiat generat de dezvăluirile jurnalistei Emilia Șercan, care susținea că Sorin Cîmpeanu, şi-a însuşit în anul 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în anul 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar. 

De la începutul scandalului, ministrul a încercat să aducă argumente care să contracareze acuzațiile făcute în spațiul public de Șercan. Din momentul în care acuzațiile au fost făcute publice, USR a cerut demisia lui Sorin Cîmpeanu

În postarea prin care și-a anunțat demisia, Cîmpeanu afirmă că a fost o șansă personală să înceapă reformarea „din temelii” a sistemului de învățământ.

Sorin Cîmpeanu face o trecere în revistă a sschimbărilor pe care le-a reușit, punând astfel bazele proiectului România Educată.

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.

Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.

Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.

În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:

1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;

2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);

3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;

4. mărirea burselor elevilor;

5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;

6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;

7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;

8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;

9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;

10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;

Și multe altele………

Am elaborat proiectele Legilor România Educată și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.

Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!

Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!

Cred în România Educată și voi susține Legile România Educată din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.

Proiectele legilor România Educată reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.

Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”, a scris Sorin Cîmpeanu pe Facebook.

Emilia Șercan consideră demisa un gest de normalitate.

„Demisia după un astfel de scandal e un gest de normalitate.”, a scris Emilia Șercan imediat după anunțul ministrului.

articolul original.

Ultima oră! Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a anunțat demisia

29 September 2022 at 18:40

În urmă cu câteva minute, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a anunțat că demisionează din funcție, în plin scandal legat de plagierea lucrării sale de doctorat. Cîmpeanu se afla la al doilea mandat în calitate de ministru al Educației, el mai deținând această funcție în perioada decembrie 2014 – noiembrie 2015 în Guvernul Ponta.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației

Iată mesajul ministrului, publicat pe pagina sa de facebook:

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.

Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.

Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească.

În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:

1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;

2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);

3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;

4. mărirea burselor elevilor;

5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;

6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;

7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;

8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;

9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;

10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;

Și multe altele………

Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.

Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!

Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!

Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.

Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.

Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația!”

articolul original.

Sorin Cîmpeanu și-a dat demisia din funcția de ministru al Educației

29 September 2022 at 18:20
image

În urmă cu puțin timp, Sorin Cîmpeanu a anunțat pe o rețea de socializare că demisionează din funcția de ministru al Educației. Acesta a transmis că a fost o onoare să începă reformarea „din temelii” a sistemului national de învățământ

„Am decis, din proprie inițiativă, să demisionez din funcția de ministru al educației. A fost o șansă și o onoare pentru mine sa încep reformarea din temelii a sistemului national de învățământ.
Am preluat mandatul de ministru nu pentru că nu aveam ce face sau pentru a-mi trece ministeriatul in CV. Aveam și una și alta. Am venit într-un moment extrem de dificil cu dorința de a schimba lucrurile în bine.
Mi-am început mandatul într-o criză sanitară fără precedent și am luptat pentru ca în toată acea perioadă elevii să meargă la școală cu prezență fizică. Am militat în mod constant și am asigurat cadrul legal pentru ca finanțarea educației să crească”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

Sorin Cîmpeanu: „Am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”

Fostul ministru susține că a reușit schimbări care au pus bazele reformei „România Educată” prin intermediul unui sistem de educație timpurie integrat, a îndeplinit jaloanele PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ, etc.

„În mandatul de ministru al educației am reușit schimbări care au pus bazele reformei “România Educată”:
1. un sistem de educație timpurie integrat, prin preluarea creșelor în sistemul de învățământ;
2. îndeplinirea jaloanelor PNRR care asigură suportul financiar atât de important pentru reforma sistemului de învățământ; am preluat mandatul cu un buget de 1 miliard euro pentru educație, iar acum educația are doar în PNRR un buget de 3,6 miliarde de euro. Până acum am contractat și sunt în derulare toate cele 1402 proiecte pentru reducerea abandonului școlar – prima rundă (1,14 miliarde lei) și toate cele 61 de proiecte pentru digitalizarea universităților românești (1,24 miliarde lei);
3. organizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de director în școli;
4. mărirea burselor elevilor;
5. recunoașterea meritelor olimpicilor prin recompensarea acestora la justa valoare;
6. rezolvarea problemei decontării integrale a navetei elevilor;
7. demararea reformării planurilor-cadru și curriculumului aferent – o schimbare atât de mult așteptată;
8. extinderea programului Masă caldă în școli de la 150 de unități la 450 de unități de învățământ;
9. introducerea învățământului dual la nivel universitar;
10. internaționalizarea universităților românești prin reglementarea diplomei joint degree;
Și multe altele………”, a mai transmnis Sorin Cîmpeanu.

„Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!”

Fostul ministru a mai transmis că susține Legile „România Educată” din calitatea de profesor, de rector și de senator.

„Am elaborat proiectele Legilor “România Educată” și am parcurs procedura de dezbatere publică, în urma căreia am finalizat cele două proiecte, preluând foarte multe amendamente care au adus plus valoare, astfel încât aceste proiecte sa răspundă pe deplin așteptărilor și nevoilor reale ale societății.
Sunt omul care construiește și nu sunt omul care dărâmă!
Cu toții avem obligația să contribuim și să susținem reforma în educație!
Cred în România Educată și voi susține Legile “România Educată” din calitatea mea de profesor, de rector și de senator.
Proiectele legilor “România Educata” reprezintă cea mai buna șansa pentru o educație așa cum cred ca ne dorim cu toții. Altfel, în lipsa unui acces echitabil la o educație de calitate, vor fi și mai mulți oamenii care nu percep conținuturi și nu înțeleg adevăratul sens al cuvintelor.
Le mulțumesc tuturor celor care, cu onestitate, au ales sa susțină educația”, a transmis Sorin Cîmpeanu.

articolul original.

Sorin Cîmpeanu, despre acuzațiile de plagiat: Cei care le lansează „îşi doresc să blocheze legile Educaţiei“

27 September 2022 at 11:07
image

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, continuă să răspundă sfidător întrebărilor legate de acuzaţiile de plagiat la adresa sa, susținând că aceia care le lansează „sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei” şi că îndrumătorul de lucrări practice pe care şi-a pus semnătura „a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor”. El susține în continuare că astfel de acuzații sunt lansate de cătrei cei care „îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei”, pe care îi califică „analfabeți puri”.

„Pe cei care îşi doresc cu orice preţ să blocheze legile Educaţiei îi anunţ că nu vor reuşi să facă acest lucru chiar dacă amestecă un subiect de interes pentru milioane de copii şi tineri cu eventuale acuze la nivel personal.

Lucrurile sunt total diferite, iar la nivel personal sunt oameni care nu sunt capabili să diferenţieze un îndrumător de lucrări practice sau un caiet de seminar cu o lucrare ştiinţifică.

Un îndrumător de lucrări practice a fost realizat foarte profesionist, respectând toate regulile, în interesul studenţilor.

„Cei care lansează aceste acuze sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei“

Un îndrumător de lucrări practice cuprinde monograme, cuprinde legi, cuprinde formule şi scheme de calcul, cuprinde diagrame şi tabele care nu pot fi schimbate şi care nu trebuie să fie schimbate. Cei care lansează aceste acuze sunt un fel de habarnişti în domeniul educaţiei”, a declarat, marți, Sorin Cîmpeanu, citat de Agerpres.

El şi-a motivat trecerea numelui său pe îndrumător spunând că „să treci nume precum Arhimede nu era cazul, la autori”:

„Este un un mod de lucru specific, respectat întocmai pentru îndrumătoare de lucrări practice, pentru îndrumătoare de proiect şi pentru caiete de seminare, lucrări fără ISBN”.

Cîmpeanu a mai susținut că aceia care vor să blocheze legile Educaţiei „pun în antiteză lucrări ce ţin de cariera unei anumite persoane”:

„Sunt curios, după ce au fost preocupaţi de o teză de doctorat susţinută în anul 2000, acum sunt preocupaţi de caiete de seminar, sunt convins că vor ajunge la lucrările de control din clasa a şaptea şi sunt convins că vor găsi că la un moment dat am copiat ceva rezolvări dintr-o culegere de probleme sau dintr-un manual de matematică, după care sunt convins că vor găsi şi ceva ciorne de prin şcoala gimnazială”.

Există o rezistenţă la schimbare în sistemul de educaţie

El a mai susținut că există o rezistenţă la schimbare în sistemul de educaţie şi că „toate lucrurile care se pun, se pun în cheie politică, strict politică, strict politicianistă, nicidecum în interesul elevilor şi studenţilor”, iar „cei care fac asta sunt dintr-o anumită perspectivă analfabeţi puri, dintr-o altă perspectivă analfabeţi funcţionali”.

​Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și-a însușit prin plagiat – într-un curs de specialitate – 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din București (USAMV-B), a scrie jurnalista Emilia Șercan în PressOne.

articolul original.

Șercan acuză, Drulă cere. Ce va face Cîmpeanu?

26 September 2022 at 11:39

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, solicită demisia lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei, după ce jurnalista Emilia Șercan a publicat o nouă investigație din ciclul pe care l-am putea intitula „plagiatorii de ieri, deconspirații de azi” potrivit căreia acesta ar fi plagiat un curs universitar.

„Cîmpeanu, demisia! Apărătorul plagiatorilor, care el însuşi este un plagiator, nu mai are ce căuta nici măcar o secundă în fruntea Ministerul Educaţiei. Cea mai recentă investigaţie făcută de jurnalista Emilia Şercan arată, negru pe alb, cum Sorin Cîmpeanu nu doar că a copiat într-un curs universitar capitole din munca altor profesori universitari, dar şi-a însuşit apoi în mod fraudulos lucrarea lor”, a scris Drulă, pe Facebook.

În opinia sa, Cîmpeanu nu a făcut „decât să legifereze în interesul plagiatorilor”.

„Cîmpeanu, care declara recent că nu vede o definiţie a plagiatului validă juridic, este un dublu plagiator, care nu a făcut decât să legifereze în interesul plagiatorilor, implicit în interesul său. Proiectele noilor legi ale Educaţiei sunt cea mai clară dovadă în acest sens. Pentru toate astea, Cîmpeanu trebuie să plece”, a transmis liderul USR.

Emilia Șercan susține în investigația sa că ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, şi-a însuşit în anul 2006, cu modificări neînsemnate”, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în anul 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar. 

Emilia Șercan Foto Octav Ganea, Inquam

„Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, presupusul promotor al „culturii integrității academice” promise prin proiectul prezidențial „România Educată”, și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor –  nouă pagini dintr-un curs universitar.

În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori.

Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.

PressOne vă prezintă nu doar probele detaliate ale plagiatului ministrului Sorin Cîmpeanu din 2006, ci și opiniile unor experți cu competențe în abaterile de la etica în cercetarea științifică; în matematică și în utilizarea riguroasă a acesteia, ca instrument de lucru, în predarea unor discipline cu fundament științific; și, nu în ultimul rând, în legislația națională care protejează drepturile de autor.

Numim tipologic un astfel de personaj «fraudeur»spune prof. Marian Popescu, membru în board-ul unui institut din Geneva specializat în studiul fraudei și plagiatului academic. ”, arată Press One, articolul integral putând fi citit aici.

Într-o declarație acordată site-ului Educație privată, Sorin Cîmpeanu susține că lucrările respective nu ar fi „științifice”, pentru că nu au ISBN. (n.r. ISBN – INTERNATIONAL STANDARD BOOK NUMBER, cod internaţional de identificare a cărţilor, definit prin ISO 2108.)

„Lucrările prezentate în articol nu sunt lucrări cu ISBN, nu sunt lucrări științifice. Sunt nomograme, grafice, tabele scheme de calcul, destinate să sprijine studenții în procesul de pregătire. Sunt destinate strict uzului studenților din anul 3, cu ei se lucrează. Mai mult, aceste lucrări nu sunt luate în considerare la nicio avansare didactică, pentru că nu au ISBN, motiv pentru care cadrele didactice nu sunt interesate de ele”

Sorin Cîmpeanu
articolul original.

Sorin Cîmpeanu, acuzat de plagiat. Jurnalista Emilia Șercan a venit cu dovezi conform cărora Ministrul Educației și-a însușit 92 de pagini din munca a doi profesori

26 September 2022 at 12:28
image

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, este acuzat că ar fi plagiat, într-un curs de specialitate, 92 de pagini din munca a doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti, alături de care a semnat, în anul 2000, ca al patrulea autor, nouă pagini dintr-un curs universitar.

Sorin Cîmpeanu şi-ar fi însuşit prin plagiat într-un curs de specialitate, 13 capitole publicate anterior în mod repetat sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV-B).

Cîmpeanu ar fi început să plagieze în 2006, când acesta și-a însușit 13 capitole scrise de doi alți autori „ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele” dintr-o lucrare apărută în anul 2000, susține jurnalista Emilia Șercan care a publicat în mediul online detaliile corespunzătoare investigației sale.

Potrivit acesteia, tot ce a făcut actualul ministru al educației a fost să schimbe extrem de puțin în titlurile capitolelor.

Mai exact, a modificat doar cinci cuvinte din totalul de 117 cât reprezintă titlurile acestei lucrări.

Mai mult, susțin probele publicate de Șercan, ministrul „și-a însușit în mod fraudulos și paternitatea creației celor 13 capitole, trecându-se drept autor al respectivelor secțiuni din cursul universitar”.

Răspunsul lui Sorin Cîmpeanu în fața acuzațiilor

Ministrul Educației a răspuns acuzației de plagiat, formulată de jurnalista Emilia Șercan.

„Am înțeles că principalul obiectiv al acestui articol este blocarea legilor Educației. Vă fac un anunț: legile educației își vor continua parcursul firesc, legal, spre procesul de adoptare. Astfel de încercări de a opri din cursul lor firesc legile educației, care sunt de interes pentru milioane de copii, nu mă pot influența, chiar dacă sunt abordări punctuale personale”, a spus Sorin Cîmpeanu.

”Anul acesta, în calitate de ministru al Educaţiei şi promotor al Proiectului ”România Educată”, Sorin Cîmpeanu a promovat o lege prin care faptele sale din 2006 şi 2009 ar urma să fie considerate prescrise la trei ani de la comiterea lor, iar cele mai dure sancţiuni care i-ar putea fi aplicate pentru cele două abateri de la normele de etică şi integritate academică au fost eliminate, în totalitate, din lege”, scrie Emilia Şercan.

articolul original.

PressOne: Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul

26 September 2022 at 10:10

Ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și-a însușit în 2006, cu modificări neînsemnate, 92 pagini din munca a doi universitari alături de care a semnat în 2000 – ca al patrulea autor – nouă pagini dintr-un curs universitar, conform unei investigații semnată de Emilia Șercan în  PressOne.

În 2006, Cîmpeanu a reprodus în toate privințele, sub propria semnătură, 13 capitole semnate anterior de doi autori: ca structură, ca text, ca imagini, ca date prezentate în tabele; în privința titlurilor, contribuția din 2006 a autorului Sorin Cîmpeanu se reduce la eliminarea a cinci cuvinte din totalul de 117 incluse în titlurile capitolelor semnate, cu doar șase ani în urmă, de alți autori, se mai arată în investigație.

Dacă legea învățământului superior promovată de Sorin Cîmpeanu ar intra în vigoare, fapta sa de plagiat din 2006 ar fi prescrisă încă din 2009 – alături de toate faptele similare, comise până în 2019, de toți cei care și-au clădit carierele universitare prin fraudă academică.

„Numim tipologic un astfel de personaj «fraudeur»”, spune prof. Marian Popescu, membru în board-ul unui institut din Geneva specializat în studiul fraudei și plagiatului academic.

Investigația semnată de Emilia Șercan pe PressOne

articolul original.

Ministrul Educaţiei: Gratuitatea transportului elevilor și bursele sociale, asigurate de la bugetul de stat

10 September 2022 at 15:38
image

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat sâmbătă că asigurarea gratuităţii transportului elevilor şi bursele sociale „sunt de maximă importanţă pentru Guvernul României” şi sunt asigurate de la bugetul de stat.

„Asigurarea gratuităţii transportului elevilor şi bursele sociale sunt de maximă importanţă pentru Guvernul României şi sunt asigurate, fiecare în parte, de la bugetul de stat! Bursa socială este pentru elevi aflaţi în dificultate din punct de vedere socio-economic sau medical. Bugetul pentru bursele elevilor este în anul 2022 de 5 ori mai mare decât în anul 2020 (1,332 miliarde lei faţă de 270 milioane lei în 2020) şi este asigurat de la bugetul de stat.

Toţi elevii care învaţă într-o altă localitate decât cea de domiciliu au asigurat de la bugetul de stat decontul transportului între localitatea de domiciliu şi şcoală, separat de bursele acordate pentru sprijin socio-economic şi/sau medical sau de bursele acordate pentru performanţa şcolară”, a scris Cîmpeanu, pe Facebook.

Ce a mai spus ministrul Cîmpeanu

El a adăugat că toţi elevii care au nevoie de sprijin din perspectiva socio-economică sau medicală primesc anul acesta burse sociale în valoare de 200 lei pe lună, 12 luni pe an.

„Conştient de faptul că anumite categorii de elevi se află în situaţii de dezavantaj independent de statutul socio-economic, Ministerul Educaţiei a decis să acorde burse sociale în acelaşi cuantum minim, garantat, de 200 de lei nu doar elevilor proveniţi din familii cu venituri reduse, ci şi altor categorii de copii şi tineri de vârstă şcolară aflaţi în situaţie de risc, indiferent de venitul familiei: tineri cu dizabilităţi sau boli cronice, copii care provin din centrele de plasament, orfanii de unul sau de ambii părinţi. Şi acest tip de sprijin este acordat pe toată durata anului calendaristic. În acelaşi spirit al susţinerii măsurilor sociale, în anul şcolar 2022-2023 Guvernul a dublat numărul beneficiarilor Programului ‘Masa caldă’, crescând în acelaşi timp cu 50% cuantumul alocat fiecărei mese”, afirmă ministrul.

Cîmpeanu a mai afirmat că prin proiectul legii „România Educată” bugetul anual pentru bursele elevilor se va dubla în raport cu anul 2022 şi va fi de 10 ori mai mare în raport cu anul 2020 (2,7 miliarde lei anual faţă de 270 milioane lei în anul 2020).

articolul original.

Peste 150 de tineri participă la a II-a ediție a Forumului Studenților Români de Pretutindeni

24 August 2022 at 06:56

În perioada 24-29 august, studenții dezbat problemele cu care se confruntă societatea românească, de la educație de calitate și condiții de muncă decente până la comunități sustenabile și servicii medicale accesibile, și vor propune soluții decidenților.

Cea de-a II-a ediție a Forumului Studenților Români de Pretutindeni, organizat de asociaţiile de studenţi şi tineret din România în parteneriat cu Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, a debutat astăzi, la Palatul Victoria, printr-o ceremonie oficială la care au luat cuvântul premierul Nicolae Ciucă, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, Codrin Scutaru – vicepreședinte Asociația Ovidiu RO și Ioana Dospinescu – manager de proiect.

Lucrările Forumului se vor desfăşura la Palatul Parlamentului, până pe 29 august, iar cei peste 150 de studenți români din țară și din diaspora care participă la eveniment vor avea astfel ocazia să-și facă auzită vocea și să-și exprime spiritul democratic, dar și să ajute la soluţionarea problemelor actuale cu care se confruntă societatea româneacă.

Tinerii și generația noastră au cuvânt de spus despre societatea în care se află, iar Forumul Studenților Români de Pretutindeni a înțeles cel mai bine acest mesaj, pentru că suntem aici să ne asigurăm că acea voce se face auzită”, transmite Decebal Mohîrță, fondator al Forumului.

În deschiderea Forumului, premierul Nicolae Ciucă s-a declarat mândru și onorat” să întâlnească reprezentanții studenților români care urmează cursurile „celor mai prestigioase instituţii de învăţământ din Europa și din lume, veniți la București la Forumul Studenților Români de Pretutindeni”.

Premierul a subliniat că rezultatele lor, obținute prin efortul personal, prin dedicare și ambiţie „ne obligă și ne responsabilizează ca stat să luăm cele mai bune decizii și să le oferim condiții pentru ca, la finalizarea studiilor, aceștia să aleagă să se întoarcă în țară. Suntem mândri de reușita dumneavoastră. Experiența acumulată poate contribui în mod semnificativ la dezvoltarea proiectelor de țară. Ne dorim foarte mult să vă întoarceți acasă şi să punem umărul împreună la tot ceea ce înseamnă responsabilitatea proiectului de ţară. Este nevoie de contribuția fiecăruia dintre noi pentru a realiza modernizarea și reforma statului și o Românie funcţională, în care relaţia dintre stat şi cetăţean să fie cât se poate de simplă şi de onestă şi să facem în aşa fel încât să reuşim să dezvoltăm şi noi – să atingem standarde, aşa cum dumneavoastră le întâlniţi astăzi în universităţile unde vă desfăşuraţi activitatea. Pe de altă parte, avem acea temere legată de revenirea dumneavoastră acasă. Pentru că oricât de mult ne-am strădui să dezvoltăm proiecte și programe, toate acestea au o coerență și un final doar prin oameni, a spus premierul.

În același timp, Nicolae Ciucă a subliniat că România are frontierele deschise și beneficiază de aceleași drepturi și oportunități în Europa, iar studenții români care studiază în diaspora beneficiază de aceste facilități și pot învăța oriune, dar nu este suficient. „Avem nevoie ca aceste oportunități să fie puse în valoare, pentru ca țara noastră să se transforme într-un pol de atracție și convingere pentru fiecare dintre dumneavoastră, pentru a avea voința de a reveni acasă și să puneți umărul la împlinirea așteptărilor și a visurilor. Situația este așa de complexă și de complicată și cred că trebuie să facem în așa fel încât să creem acel cadru ca să facem o Românie funcțională și să avem acea motivație interioară și bucurie că acolo unde ne desfășurăm activitatea avem și noi contribuția noastră. Contribuții mici, dar puse una lângă alta să contribuie la modernizarea și reforma statului”, a mai spus premierul Nicolae Ciucă, menționând că Guvernul are proiecte pe care dorește să le ducă mai departe şi să le consolideze „în deplină relaţie şi dialog continuu cu toate organizaţiile şi toate structurile asociative”, iar unul dintre acestea constituie pachetul de legi ale educației, care se înscrie în proiectul de țară «România educată».Dacă vrem cu adevărat să pornim schimbarea, atunci ea nu poate să înceapă decât de la Educație, de la tot ce înseamnă transformarea și modernizarea sistemului de educație din România”, a.

Forumul este structurat în 6 comitete (compuse din 15-20 de studenţi):

* Educaţie şi Tineret (Restructurarea sistemelor comunicaţionale şi educaţionale din procesul de învăţământ românesc);

* Sănătate (Accesibilitatea, mobilitatea şi digitalizarea informaţiei medicale şi a actului medical);

* Justiţie (Accesibilitatea la drepturile fundamentale ale omului, combaterea inegalităţii de şanse şi a discriminării);

* Muncă şi Economie (Combaterea anomaliilor pieţei muncii. Cauze şi efecte asupra tinerilor);

* Energie şi mediu (Regenerarea resurselor României şi abordarea noilor tehnologii cu scopul atingerii independenţei energetice);

* Afaceri Europene (Rolul tinerilor în consolidarea poziţiei României ca actor regional în Uniunea Europeană).

Fiecare comitet militează pentru atingerea unui obiectiv de dezvoltare durabilă pe de Agenda 2030, promovată și susținută de către Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă. De la educație de calitate și condiții de muncă decente până la comunități sustenabile și servicii medicale accesibile, toate reprezintă câteva dintre subiectele dezbătute în cadrul Forumului, anul acesta.

Proiectul urmăreşte implicarea activă a tinerilor în dezbateri constructive, deschise, cu o finalitate bine conturată, respectiv „realizarea a 6 rezoluţii ce vor fi înaintate instituţiilor cu putere decizională. Pe întreaga perioadă de desfăşurare a Forumului, la Palatul Parlamentului, peste 150 de studenţi din străinătate şi din România vor avea ocazia să dezbată probleme relevante cu care se confruntă societatea noastră şi, sub îndrumarea a 11 moderatori specializaţi, vor redacta un document scris de tip rezoluţie, găsind soluţii eficiente pentru problemele aferente comitetului ales”, se arată într-un comunicatal Forumului.

Pe lângă dezbateri, participanţii vor avea acces la consultări cu oameni din domeniul subiectului ales, workshop-uri pe diferite teme, dar şi evenimente sociale şi de networking. Propunerile finale vor alcătui o rezoluţie, ce va fi înaintată ministerelor şi altor autorităţi.

Scopul principal al Forumului este transformarea ideilor şi idealurilor pe care generaţia noastră le are în proiecte concrete care pot contribui la dezvoltarea României, folosindu-ne de influenţa pe care asociaţiile organizatoare o au în societatea civilă”, transmit organizatorii.

VIDEO -Deschiderea Forumului – sursă: gov.ro


articolul original.

Examenul de definitivat: 137 de candidați de nota 10, în timp ce 514 nu au atins nota minimă

4 August 2022 at 07:38
image

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, i-a felicitat pe cei 5355 de profesori care au promovat examenul de definitivat cu medii peste 8.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Cîmpeanu arată că 137 de candidați au obținut nota 10, 427 au obținut note între 9.50- 9,99.

În București și în Cluj au fost obținute cele mai multe note de 10. La Cluj s-a înregistrat cel mai mare procent de promovabilitate din țară – 84%.

Ministrul consideră trist faptul că 1899 de candidați nu au reușit să obțină medii peste, iar 514 nu au atins nici măcar pragul minim.

„Rezultate finale examen definitivat 2022!

Felicitări deosebite celor 137 candidați care au obținut nota 10.00, precum și celor 427 candidați care au obținut note între 9.50-9.99!! Cele mai multe note de 10.00 au fost obținute in București (39) și Cluj (16).

Felicitări tuturor celor 5.355 candidați care au promovat examenul de definitivat cu medii peste 8.00!

Cele mai bune rezultate au fost obținute in Cluj. (84,1% promovare)! Felicitări și candidaților din Prahova, Brașov, București și Galați care au promovat într-o proporție de peste 80%!

Trist pentru cei peste 1.899 candidați care nu au reușit sa obțină medii peste 8.00 și foarte trist pentru cei 514 candidați care au obținut note mai mici de 5.00!

Trist pentru candidații din Tulcea care au promovat examenul de definitivat într-o proporție de doar 50%!”, a scris Cîmpeanu pe Facebook.

articolul original.

Rectorii universităților de Medicină și Farmacie susțin noua Lege a Educației, considerând-o „modernă și flexibilă”

2 August 2022 at 09:11

Asociația G6-UMF și alte 5 consorții universitare susțin proiectul noii legi, chiar dacă au formulat unele propuneri care-ar putea-o îmbunătăți. Premierul Nicolae Ciucă a anunțat că Educația va primi 15% din bugetul consolidat, până în 2027. 

Alianţa Universitară G6-UMF, formată din universitățile de Medicină şi Farmacie „Carol Davilla” din Bucureşti, „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca, „Grigore T. Popa” din Iaşi, „Victor Babeş” din Timişoara, UMF Craiova și UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureş consideră actualul proiect al Legii învăţământului superior, aflat în dezbatere publică, capabil să rezolve numeroase probleme ale învățământului universitar în general, şi din învăţământul superior medical în special.

Principalele elemente de progres din acest proiect, considerate relevante de Alianţa G6-UMF sunt:

– Întărirea autonomiei universitare şi acordarea unei dimensiuni financiare suplimentare necesară;

– Flexibilizarea carierei didactice şi deschiderea acesteia pentru tinerii absolvenţi, prin eliminarea criteriului de doctorat pentru funcţia de asistent universitar – cariera academică în domeniul medico-farmaceutic este intricată cu cea profesională de medic/farmacist, particularitate care în prezent face dificilă accederea la titlul de doctor dar şi derularea în paralel, a studiilor doctorale şi a rezidenţiatului;

– Acordarea către universităţi a dreptului de a oferi titlul de doctor;

– Politica mai flexibilă a păstrării în sistemul de învăţământ a personalului didactic cu experienţă, în acord cu nevoile fiecărei universităţi.

Rectorii universităților de Medicină și Farmacie au dat „verde” proiectului noii Legi a Educației, alături de cei ai altor cinci consorții universitare, în cadrul unei întâlniri cu premierul Nicolae Ciucă și cu ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce țin de consolidarea autonomiei universitare și de creștere a finanțării universităților românești.

Alianţa G6-UMF consideră că „subiectul finanţării universităţilor nu trebuie abordat doar prin prisma numărului de studenţi existent într-o universitate sau prin prisma calităţii de excelenţă a unei universităţi. Regăsim excelenţa şi în universităţile tehnice sau medicale, ambele fiind la baza unora dintre domeniile prioritare de dezvoltare ale României, chiar dacă acestea, prin specificul lor de studiu, se clasifică într-o nişă de domeniu mai îngustă, cum la fel de importante sunt şi alte două aspecte: importanţa socială a profesiilor pe care acestea le pregătesc şi, mai ales, angajabilitatea. Considerăm că trebuie să apreciem nu doar legalitatea, dar şi eficienţa modului de cheltuire a banului public şi să păstrăm un echilibru potrivit între profesiile care aduc beneficii societăţii indirect, pe termen lung, cu cele care aduc imediat plusvaloare, ambele categorii fiind la fel de importante”.

Considerând proiectul noii Legi a Educației ca fiind unul „modern și flexibil”, Alianţa G6-UMF spune că „gradul mare de angajabilitate al absolvenţilor universităţilor din Alianţa G6-UMF, de peste 98%, credem că justifică cel puţin la fel de mult ca alte argumente, de natură cantitativă, finanţarea diferenţiată. Pe de altă parte, cheltuielile de şcolarizare în domeniul medico-farmaceutic (prin specificul de organizare a învăţământului pe grupe mici, infrastructura specifică şi nevoia permanentă de tehnologii moderne, etc) sunt semnificativ mai mari, prin comparaţie cu cele mai multe programe de studii. În concluzie, considerăm acest proiect de lege ca fiind unul modern şi flexibil, pe care Alianţa G6-UMF îl susţine şi avem convingerea că din dezbaterile şi propunerile care sunt în derulare, anumite aspecte de nuanţă legislativă pot fi încă îmbunătăţite în această fază de dezbatere publică”.

corpul uma - medicina digitalaPropunerile Alianței G6-UMF vizează îmbunătățirea/completarea textului Legii învățământului superior prin:

1. Consolidarea conectării universităţilor la mediul socioeconomic;

2. Susţinerea conectării universităţilor româneşti la mediul academic internaţional; în universităţile din consorţiu învaţă aproape 2.000 de studenţi străini provenind din peste 40 ţări;

3. Susţinerea excelenţei şi performanţei universităţilor româneşti;

4. Susţinerea echităţii şi a sprijinului acordat studenţilor;

5. Susţinerea eticii şi deontologiei universitare;

6. Consolidarea autonomiei universitare şi eliminarea birocraţiei, în paralel cu creşterea responsabilităţii universităţilor;

7. Susţinerea programului de digitalizare a universităţilor româneşti;

8. Aspecte legate de statutul cadrului didactic universitar;

9. Susţinerea învăţământului superior medical;

10. Reglementarea la nivel de lege a valorilor învăţământului universitar.

Și Consorţiul Universităţilor pentru Ştiinţele Vieţii/USAMV-uri, format din Universitatea de Ştiinţele Vieţii „Ion Ionescu de la Brad” din Iaşi, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timişoara, Universitatea de Ştiinţe Agricole si Medicina Veterinară din Cluj-Napoca, susţine necesitatea schimbărilor propuse în pachetul legislativ pus în dezbatere publică de către Ministerul Educaţiei a anunțat că „menţinerea mecanismului de finanţare prevăzut în proiectul Legii Învăţământului Superior, ca fiind unul apt să asigure desfăşurarea unui învăţământ în condiţii de echitate şi performanţă pentru toate universitaţile din România”. 

Propunerile Consorţiului Universităţilor pentru Ştiinţele Vieţii pentru îmbunătățirea pachetului legislativ vizează, în principal,

1. Includerea în proiectul Legii Învăţământului Superior a unor aspecte care să susţină dezvoltarea staţiunilor didactice şi de cercetare-dezvoltare;

2. Implicarea universităţilor de ştiinţe agronomice şi medicină veterinară în dezvoltarea strategiilor naţionale în domeniul Securităţii şi siguranţei alimentare şi în domeniul prevenirii şi combaterii secetei;

3. Susţinerea finanţării cercetării aplicative şi a transferului tehnologic și susținerea mai consistentă a studenților proveniți din medii defavorizate și din mediul rural;

4. Finantarea diferenţiată, pe domenii prioritare, pentru a asigura dezvoltarea economică echilibrată şi sustenabilă a României;

5. Reprezentarea echilibrată a universităţilor în comisii naţionale, pe domenii şi zone geografice, pentru a asigura dezvoltarea tuturor dimeniilor şi a tuturor zonelor geografice, prioritar a celor slab dezvoltate.

La rândul său, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a transmis, printr-un comunicat că, fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare românești și-au declarat susținerea și aprecierea pentru proiectul Legii învățământului superior. „Fără excepție, reprezentanții consorțiilor universitare românești și-au declarat susținerea și aprecierea pentru proiectul Legii învățământului superior, formulând și o serie de propuneri de îmbunătățire/completare a textului proiectului legislativ. Au fost apreciate în mod deosebit aspectele ce țin de consolidarea autonomiei universitare, pe toate palierele, dar și de creșterea finanțării universităților românești”, a transmis ministrul Cîmpeanu.

La întâlnirea cu premierul Ciucă și ministrul Cîmpeanu au participat 25 de rectori ai celor 6 consorții universitare (Consorțiul Universitaria, Consorțiul Academica Plus, Consorțiul universităților tehnice – ARUT, Consorțiul universităților de medicină și farmacie – Alianța G6-UMF, Consorțiul universităților de științele vieții/USAMV-uri și Consorțiul universităților de arte). Au fost prezenți, de asemenea, Ligia Deca – consilier prezidențial pentru Educație, Sebastian Burduja – ministrul Cercetării, Dezvoltării și Inovării, Bogdan Simcea – secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Octavian Mădălin Bunoiu, prorector al Universității de Vest din Timișoara – în calitate de președinte ARACIS.

Astăzi, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că s-a întâlnit, la Palatul Victoria, și cu reprezentanții Alianței „O voce pentru Educație”, care reunește mediul asociativ și de afaceri, alături de ministrul Educației Sorin Cîmpeanu și consilierul onorific al premierului României, Marilen Pirtea, iar „Premierul României a dat asigurări că bugetul de anul viitor va putea susține noile prevederi legale privind educația, iar ținta de 15 la sută pentru învățământ din bugetul consolidat reprezintă un angajament asumat care va fi îndeplinit treptat, până în 2027”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Din perspectiva noii legi a învățământului preuniversitar, participanții au subliniat importanța asigurării finanțării necesare pentru implementarea reformelor, gestionarea provocărilor reprezentate de abandonul școlar și analfabetismul funcțional, precum și soluții pentru creșterea atractivității învățământului profesional și profesional dual, în acord cu cerințele operatorilor economici, se mai arată în comunicat. „România resimte nevoia de a dezvolta acest sistem de educație, care să pună accent pe latura practică, pentru a oferi societății noastre profesioniștii care să asigure funcționalitatea, modernizarea și dezvoltarea economiei”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.


articolul original.

România plagiată are șanse” să îngroape” România educată?

30 July 2022 at 07:27

După ”exportul” a peste 7 milioane de români apți de muncă, inteligenți, școliți și competenți în domeniile lor de activitate urmează exodul tinerilor? Oricum absolvenții de liceu pleacă pe capete din România ”plagiată” în care tandemul plagiatorilor Ciucă și Câmpeanu, controlat de președintele fost meditator cu șase case, trâmbițează proiectul avortat din fașă supranumit ”România educată”, în fapt ”România eșuată”? Cu aportul acestor ”mari bărbați de stat” perspectivele școlii românești tind spre zero? Luând act de ”narcotizarea”, din varii motive, a majorității intelectualității din țară intelighenția internațională ia atitudine! Totul  după ce draftul așa zisei legi a educației a fost pus în dezbatere publică. Doar rectorul UBB și rectorul Univ. București dau cu barda? Era și cazul, după ce mai bine de 7 ani, doar jurnalista Emilia Șercan s-a luptat cu plagiatorii dovedindu-i? Ce fac guvernanții, în acest timp? Anulează legi, reguli și fac altele pentru a-și scăpa pielea? Nu era mai simplu și mai sănătos să recunoască plagiatul și să renunțe la doctoratul furat? Ar fi fost un adevărat act de bărbăție, nu? Ne mai mirăm de cele pe care le spune și face Putin, dar ”putiniștii noștri” ce fac? Împing România în prăpastia ignoranței și a manipulării de toate felurile, pentru ca pe moment să le iasă jocurile?

Dorin Dobrincu: ”Toată logoreea prezidențială privind «România educată» nu face doi bani dacă în fruntea Guvernului și a Ministerului Educației stau inși certați și cu etica academică, și cu morala comună. În acest timp, sub ei prosperă mii de mediocri care ocupă alte fotolii în administrație, educație și unde mai vor stăpânii diferitelor feude”.

Spălarea lui Ciucă

Pentru a-l scăpa pe Ciucă de ștampila de plagiator se schimbă legea educației? Se distruge viitorul unei națiuni pentru ca un general ”legendat” să nu piardă titlul obținut prin fraudă dovedită? Până unde se va ajunge? România este plagiată și capturată de politrucii doctori? Aceasta este moda, trendul acestor vremuri apocaliptice? Ce-i trebuia lui Ciucă titlul de doctor? Este doctoratul un fel de tichie de mărgăritar? Cum de s-a sucit Câmpeanu? O fi primit ordin?

Constatăm zilnic pe pielea noastră, cei care am avut încăpățânarea de a rămâne în țară pentru a ajuta la schimbarea democratică a României, că se înmulțește numărul incompetenților, pseudospecialiștilor, plagiatorilor și a altor neaveniți în funcții de conducere în stat, în agenții guvernamentale, în general în zone de control plătite cu bani grei de către poporul care muncește spre a contribui la pensiile speciale ale unora și la viitoarele pensii ale altora. Școala românească, universitățile, dar mai ales școlile doctorale nu au scăpat de căpușare, ”binecuvântate” de clica celor aflați la putere, între care PSD și UDMR dețin recordul de control al acestor chei prin care analfabetizarea funcțională este regina balului. Ajutați de o parte din media tv, dar nu numai, politruci cu mintea la genunchiul broaștei au modificat și dat legi în favoarea unor apropiați, a unor șefi de partid, pentru a promova interesele acestora. La ce i-a folosit lui Victor Ponta, fost premier al României, doctoratul plagiat? Aceasta ar fi trebuit să fie o lecție pentru premierul actual, care ar trebui să învețe din creșterea și descreșterea fostului procuror, altfel titrat, poliglot, dar cam PLAGIATOR!

Revenind la fir, amarul adevăr al zilelor noastre, cum că România este ”condusă” de nenumărate personaje dovedite sau suspecte că ar fi plagiat: lucrări de doctorat, cărți, diplome, se răsfrânge deja extrem de negativ în spațiul universitar internațional, unde nimeni nu mai crede că o diplomă de doctorat obținută în țara noastră este corectă! Transformarea școlii românești într-o sursă de creiere pentru occident, plecarea în masă a tinerilor imediat după bacalaureat în universități din Anglia, Germania, SUA, Spania și din alte țări, care au o strategie serioasă privind educația, a atins cote de avarie. Doar cei care nu vor și unii care nu pot, nu aplică pentru o bursă afară din țară, efectul fiind golirea spațiul românesc de cele mai strălucite minți, pare se că materializează pe repede înainte ”dorința” actualului ministru al Educației de a avea cât mai mulți ”elevi mediocri”…

Ciucă ar fi trebuit să învețe ceva din cazul Ponta

Locul premierului plagiator, ”jucat” în urmă cu ceva ani de fostului premier Ponta Victor, dovedit plagiator a fost luat în acest an de premierul general Nicolae Ciucă, proptit de PNL, la ordinul președintelui Iohannis președintele unuia dintre puținele partide considerate istorice: PNL. Sfătuit prost, la ordin sau șantajat, generalul ține cu dinții de o diplomă care îi distruge și ce a făcut cinstit în armată?! Nu era mai bine să renunțe? Urmează să o facă,  probabil, după ce noua lege a învățământului, care, potrivit adevăraților specialiști va distruge și ce s-a făcut bun pentru școala românească, va intra în vigoare. Dacă draftul acesteia nu va fi modificat fundamental în Parlament? Dacă…

E plin de dottore prin toate funcțiile statului…eșuat

Procurori cu doctorate plagiate, Bode nu-și găsește teza de doctorat, că se spune că ar fi plagiată, Câmpeanu, nu-și găsește volumele, pe care le-ar fi scris, nu mai vorbim de fostul procuror general Licu, alt plagiator ”, aruncat” la CCR pentru 9 ani, ca urmare a serviciilor prestate? Vlase de la SIE? Foarte puțini dintre cei aflați în prim planul vieții politice românești, pare se că nu ar fi plagiat, în timp ce ministrul Grindeanu nu își găsește ”opera” ca să nu mai vorbim de generalul Oprea, conducător de doctorate plagiate, evident…Un fel de Laurențiu Baranga? Respectivul, fără bacalaureat, dar cu ”o tonă de diplome falsificate” a devenit conducător de doctorate? Oare școlile doctorale românești s-au transformat în ”fabrici de diplome”, asemănătoare cu universitățile care pare-se mai practică vânzarea de diplome? Care-i cauza? Să fie o reminiscență, o traumă din ”iepocă”, când s-au organizat cursuri de fără frecvență pe repede înainte, pentru ca tot omul să posede diplomă de 8 clase? Despre asta este vorba? O raportare comunistoidă profund mincinoasă care ne-a rămas de la Ceaușescu? Sau de la Elena, multipla savantă de ”renume”…? Acesta să fie misterul care ”ia în posesie” mințile unora și altora? Să fie ”savanți” și ”doctori” precum Elena Ceaușescu? Greșesc? Ce s-a întâmplat cu psihologia poporului român în perioada de sovietizare și de după? Unde ne aflăm cu mentalitatea? Dar bunul simț și rușinea? Au murit?

Rusificarea României își arată fața?

Faptul că, nici acum, în al 12-lea ceas, o mare parte din mințile luminate ale țării acesteia nu ”pricep” că prin lașitatea lor dovedesc complicitate la distrugerea României ca națiune și că, deși este mediatizată la fiecare buletin de știri, distrugerea Ucrainei și nașterea glorioasă a națiunii ucrainene, printre bombardamente, nenumărați morți nevinovați, gropi comune, sute de mii de deportați în Siberia și cel puțin 8 milioane de refugiați în Europa, oamenii învățați ai României nu pot recunoaște răul la care sunt complici prin tăcerea lor? Nici acum, când avem exemplul ucrainean aproape gratis? Oare chiar atât a decăzut românismul? Ce s-a întâmplat cu conștiința românilor școliți? În loc să fie un lider regional, profitând de conjunctura geopolitică, România a ajuns o țară condusă de impostori, plagiatori și mediocrități ariviste, pentru care interesul personal primează?

Putinism românesc?

Istoricul Armand Goșu, specialist în sovietologie și rusologie, ale cărui ”diagnostice” transmise prin interviuri, opinii sau studii despre ruskii mir le asimilăm ca pe o mana cerească, definește putinismul ca fiind: „În plan intern – represiune, limitarea drepturilor cetățenești, militarizarea statului; în plan extern – agresivitate și antiamericanism; în propagandă – promovarea obscurantismului și a conspiraționismului. Spusele reputatului istoric le-am preluat din poadcastul Arhivele viitorului, ep. 22 , geopolitica lumii ruse, de pe youtube.com.

Ceea ce se întâmplă în România acestor zile de caniculă și secetă extremă, la nivel de stat, în timp ce ”muritorii de rând” sunt tot mai îngrijorați de foametea care va veni, poate concomitent cu frigul din case, din suflete și din portofelele a milioane de români, ar putea fi comparat cu zicala românească: țara arde și baba se pieptănă! În această cheie ar trebui înțeles ”balșoi balet” executat, la vârful statului pentru salvarea ”onoarei” pierdute a doctorului general sau general doctor Nicolae Ionel Ciucă, catapultat de interese oculte în funcția de premier al României?!

Am dat mai sus definiția putinismului, pentru că în acest caz avem de a face cu o dovadă grosieră de putinism! De putinism românesc! Motivul: Perpetuarea corupției generalizate, răsturnarea valorilor și distrugerea credibilității școlilor românești?! Acesta să fie motivul? Faptul că, in extremis, rectorul SNSPA Remus Pricopie a dat un comunicat de presă după ce ”onorabilii rectori ai universităților din toată România au tăcut mâlc la întâlnirea cu premier Ciucă, care din proprie inițiativă sau la ordin a răsturnat și ce mai funcționa bine în învățământul românesc pentru a-și ”repera onoarea” despre care jurnalista Emilia Șercan a demonstrat că nu ”există”, este de remarcat.

Remus Pricopie, primul rector cu o reacție negativă la legile lui Sorin Cîmpeanu

“Nu cred că cele două propuneri legislative, inițiate de Ministerul Educației, sunt în integralitatea lor în linie cu Proiectul «România Educată», transmite Remus Pricopie, rector al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Acesta a reacționat în legătură cu cele două proiecte de legi ce au fost puse în dezbatere publică de Ministerul Educației.

Potrivit rectorului, cele trei teme care ies în evidență sunt următoarele: „nerezolvarea inechităților sociale și a accesului egal la educația de calitate, inexistența unei axe morale, a integrității şi meritocrației academice și politizarea fără precedent a sistemului de educație”.

„Dacă aceste trei subiecte nu sunt corectate, am putea ajunge în situația să avem două legi “noi” care să nu facă nimic altceva decât să redistribuie politic resursele din sistem, în avantajul “celor de la butoane” şi în detrimentul celor care au nevoie de o şcoală de calitate”, este de părere Remus Pricopie.

Cităm părerile exprimate în spațiul media oficial sau social media al unora dintre puținii români cărora le pasă de viitorul învățământului românesc și care au avut bărbăția de a lua poziție.

Ce spune istoricul Dorin Dobrincu pe pagina sa de Facebook la 21 iulie 2022:

”În ultimul deceniu, mai mulți miniștri ai Educației au devenit un fel de perii pentru spălat tezele de doctorat plagiate ale premierilor României, inclusiv prin controlarea structurii care avea/are între atribuții atestarea diplomelor – CNATDCU.

Când Victor Ponta a ajuns stăpân la Palatul Victoria, în 2012, conducând «cel mai competent guvern», constituit din pesediști, peneliști și conservatori voiculescieni, la Educație a fost plantat Liviu Pop. Mediocru, cu un vocabular aproximativ, Pop s-a dovedit omul potrivit pentru a face din CNATDCU o formă fără fond. Iar asta s-a întâmplat cu complicitatea unor academici, altfel moraliști și autoproclamați învățători ai națiunii.

După un deceniu, în plină guvernare penelistă, pesedistă și udemeristă, Sorin Câmpeanu, replantat ca ministru al Educației, încearcă să folosească aceeași apă pentru a-și spăla propriul doctorat, dar și pe cel al lui Nicolae Ciucă, șeful său direct, de partid și de stat. Cum în calea eroilor plagiatori stă CNATDCU, acesta urmează să fie pur și simplu desființat.

Toată logoreea prezidențială privind «România educată» nu face doi bani dacă în fruntea Guvernului și a Ministerului Educației stau inși certați și cu etica academică, și cu morala comună. În acest timp, sub ei prosperă mii de mediocri care ocupă alte fotolii în administrație, educație și unde mai vor stăpânii diferitelor feude”.

Ce spun jurnaliștii de la g4media.ro: Al patrulea abuz de putere!

”Generalul Nicolae Ciucă, propulsat premier de coaliția toxică PSD-PNL-UDMR, a trecut la o nouă fază autocratică. Distruge instituții întregi pentru a-și scăpa pielea de acuzația de plagiat. De data asta a luat în lunetă CNATDCU, consiliul care dă verdictele de plagiat, consiliul compus din specialiști unanim recunoscuți și complet independent politic, pe care nici măcar Ponta nu a reușit să îl desființeze. E o performanță pe care nu au reușit-o nici Victor Ponta și nici Liviu Dragnea. În cazul lui Ciucă, e deja al patrulea abuz de putere în dosarul plagiatului. Inimaginabil într-o țară care se pretinde o democrație funcțională.

Prevederea desființării de facto a CNATDCU apare în proiectele de lege privind educația, potrivit Edupedu.ro. Proiectele sunt promovate de ministrul Sorin Cîmpeanu, validate de premierul Ciucă și inspirate de proiectul ”România educată” al președintele Iohannis. Proiectele sunt puse în dezbatere publică, iar ministrul Cîmpeanu – instrumentul prin care se desăvârșește distrugerea educației – a anunțat că în septembrie draftul va fi trimis în Parlament.

De ce e vorba despre un abuz de putere al premierului? Pentru că proiectele de lege sunt asumate de guvernul pe care îl conduce și au ca scop rezolvarea propriei sale probleme cu acuzația de plagiat. Atenție: proiectele de lege nu sunt depuse la Parlament de Ministerul Educației sau de vreun parlamentar, ci chiar de Guvernul condus de primul-ministru Nicolae Ciucă.

Ciucă bifează a patra tentativă de a-și rezolva plagiatul uzând de puterea formală și informală enormă pe care i-o dă postul de premier”.

Profesorul Alin Fumurescu anunță o pețiție cu listă de semnături și soluții: Plagiatul la români!

”Pentru asanarea acestei mlaștini etice credem că este nevoie de o abordare complexă, care să includă o componentă preventivă și una reparativă, cu soluții implementabile pe termen scurt, dar și cu schimbări structurale pe termen lung. În cele ce urmează oferim doar câteva sugestii și exemple pentru a porni o mult-prea-necesară conversație.

Bunăoară, o abordare preventivă ușor de implementat pe termen scurt ar putea presupune ca toate universitățile românești să-și încurajeze și, evident, ajute studenții doctoranzi să își ia în co-tutelă îndrumători de doctorat de la universități din străinătate, cum unele universități au început deja să facă, deși mai degrabă sporadic. În afara faptului că doctoranzii ar beneficia de pe urma unui nou nivel de expertiză, un doctorat în cotutelă ar încuraja o muncă de cercetare corectă și o calitate mai bună a tezei. Pe termen lung, universitățile care vor implementa într-un mod sistematic această strategie vor avea doar de profitat de pe urma unei bune reputații atât la nivel național cât și internațional”. (contributors.ro)

articolul original.

Profesor: Actualul proiect de lege a educației încurajează fraudarea

20 July 2022 at 09:43
image

Proiectul noii legi referitoare la educație. Subiect fierbinte pentru că  a fost publicat în perioadă caniculară, de  vară…și de concedii, când oamenii sunt cam absenți, la propriu și la figurat, din peisajul românesc și din implicarea în dezbaterea unei legi atât de importante. O coincidență!

CE AȘTEPTĂRI AVEAU PROFESORII

Fierbinte, și pentru că este un subiect atât de așteptat ca răspuns la nesfârșitul lanț de inadvertențe existente în învățământul românesc. Să ne amintim faptul că, de  câte ori apărea o problemă importantă de sistem educațional, aceasta  era trimisă, invariabil, să aștepte rezolvarea până când apare noua lege a educației. Și asta se întâmpla de atât de multe ori, încât ne cam  îndreptasem privirea spre Sfântu` Așteaptă!

Dar,  în fine, a apărut proiectul și aproape că întreaga societate a explodat cu o  remarcă: s-a creat un mare culoar posibilității fraudării admiterii în liceu.

Atât de mult se discută acest subiect, încât aproape că au trecut neobservate multe noutăți aduse de proiect (învățământ ORGANIZAT pentru elevii români din afara granițelor țării, valorificarea portofoliului educațional, structura și caracteristicile evaluării, excelența școlară și pilotarea ei în învățământ, dispozițiile privind descentralizarea etc).

Nici nu este de mirare că aproape toată lumea care privește cu atenție sistemul educațional a sărit ca arsă. Există multe argumente pentru ideea potrivit căreia acest examen este cel mai important din viața unui elev. Unul dintre ele este acela că, în cazul ratării lui,  șansele de a-l recupera sunt foarte mici. Altul este că e primul examen cu adevărat important din viața elevului…și lista ar putea continua. În orice caz, el definește hotărâtor parcursul educațional al tânărului. Și, dacă importanța lui este atât de mare, pe drept cuvânt nu poate fi trecut cu vederea de opinia publică.  

Noi, profesorii, așteptam de la noul proiect de lege să corecteze multe dintre ambiguitățile Evaluării Naționale care ridicau semne de întrebare până acum. Spre exemplu, de ce se verificau tardiv, insuficient și total ineficient înregistrările stocate de camerele de supraveghere din timpul examenului, de ce nu era verificat foarte clar și transparent intervalul dintre ridicarea lucrărilor candidaților și cel în care acestea ajungeau în centrele de evaluare sau modalitatea de poziționare a camerelor de supraveghere din anumite centre etc.? Cât de greu ar fi de finanțat un sistem generalizat de verificare cu aparate specifice, care să treacă prin fiecare clasă, înainte de aducerea subiectelor, pentru a afla dacă a mai rămas vreun telefon sau vreun smartwatch printr-un buzunar de elev? Și nu e malițiozitate. Uneori, chiar s-a întâmplat acest fapt, fără ca elevul să fi avut intenția de a frauda, iar consecințele au fost extrem de dure când a fost descoperit sau când s-a dus el singur și a predat un telefon pe care chiar îl uitase în buzunar (Că, doar e copil și trece pentru prima dată prin emoția examenului!).

PROIECTUL ÎNCURAJEAZĂ FRAUDAREA

Am fost surprinși să aflăm însă că, în locul perfectării problemelor pe care experiența acestor examene le-a scos la iveală, de-a lungul timpului,  ne trezim cu un proiect de lege care nu corectează breșele frauduloase, ci creează culoare pentru fraudare.

Citind noul proiect de lege nu putem să nu ne punem niște întrebări, în legătură cu admiterea la liceu propusă:

  1. Cine va verifica tot personalul din comisia de examen și din comisia de evaluare de la fiecare Colegiu național din țară, pentru a vedea dacă subiectele au fost făcute de persoane care nu „au rude până la gradul al III-lea sau afini”? Avem garanția că toate sunt corect realizate și că nu transpiră? S-a mai întâmplat și pe la case mai mari, în pline examene naționale sau simulări!
  2. Cine va verifica dacă acele cadre didactice au făcut meditații cu elevii care finalizează clasa a VIII-a și care, ce să vezi, dau examen tocmai în acel colegiu? Cât de edificator este faptul că un astfel de profesor nu este membru al comisiei respective? Poate verifica cineva dacă nu a colaborat cu un coleg care face parte din comisie și nu i-a împărtășit idei despre teste pe care le-a făcut la una dintre ultimele meditații? În aceste condiții, mai au vreo șansă copiii de la țară, care adesea au profesori suplinitori sau care predau mozaic? Ce meditații să mai facă ei cu banii trimiși de părinții plecați la muncă în străinătate?
  3. Verifică cineva cât de corectă este evaluarea de la fiecare Colegiu național din țară, atâta vreme cât în România apar  discuții  chiar și în momentul de față despre garantarea corectitudinii admiterii de la cele câteva licee de profil care au dreptul să-și organizeze singure acest prag?
  4. Cine verifică dacă este eficient și transparent îndeplinit următorul articol de lege: „Organizarea concursului și criteriile de admitere se stabilesc prin decizia Consiliului de administrație al unității de învățământ, care se publică pe site-ul instituției, la începutul fiecărui an.”?  

Este  o politică națională educațională RESPONSABILĂ să trimitem pe umerii consiliilor de administrație din fiecare Colegiu național din țară povara admiterii a 90% dintre copiii din România? Avem un aparat de verificare a competenței și corectitudinii tuturor acestor consilii? Nu erau niște oameni în minister care se ocupau tocmai cu aceste aspecte? De ce nu fac măcar subiecte naționale, dacă tot este aceeași programă la bază? Ar avea un grad de dificultate mai ridicat decât cele ce urmează a fi date la evaluarea propriu-zisă de peste trei săptămâni, dar ar fi unice…și sigure.

  • Învățământul româneasc a bifat eficient ideea de descentralizare, aruncând responsabilitatea unor fapte cu adevărat greu de gestionat (verificarea fără erori a lurărilor, organizarea corectă a examenelor, realizarea de subiecte naționale corecte și secretizate etc) în cârca atâtor consilii de administrație? Au ele pârghiile necesare administrării unei astfel de situații? Cât de vulnerabili sunt profesorii din aceste consilii în fața presiunilor unei societăți atât de corupte?

Până la urmă, se pare că acestă Evaluare Națională, cu toate minusurile ei, era mult mai bună, dar îi nemulțumea pe mulți părinți care, deși pompau  bani și meditații din belșug în copiii de bani-gata, nu ajungeau totdeauna la rezultatul scontat în privința acestora. Se mai împiedicau de o cameră de supraveghere, de o corectură în alt județ…

Oare asta să fie România educată al cărei program influențează noua lege? Domnul Președinte o fi gândit pas cu pas un asemenea demers atunci când era în sistem, ca inspector școlar general sau când făcea meditații? O fi aflat că, oricât de multe ai face, îți trebuie mai multe vieți pentru achiziționarea  celor 6 case? Nu de alta, dar noi avem impresia că ori nu știe că ne îndreptăm spre un sistem și mai corupt decât cel actual, ori se face că nu știe. Și e mare ghinion! Întrebarea cu adevărat gravă este PENTRU CINE?

articolul original.
❌