ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

De la sfârșitul istoriei la inversarea istoriei. Cum și-a propus Comisia Europeană să falimenteze capitalismul pe continent

11 October 2022 at 17:21

Partidul climatologilor care conduce Comisia Europeană, dar și multe state membre ar vrea să ne impună să ne reducem consumul. Consumul de energie, în primul rând, dar reducerea consumului de energie va conduce la reducerea consumului de orice bun sau serviciu, căci toate acestea se produc consumând energie. Aceasta este, fără doar și poate, lovitura mortală pe care Comisia von der Leyen o aplică astfel capitalismului.

CUM AU PĂCĂLIT POLITICIENII… POLITICA

Titlul unei cărți apărute în anul 1992, la trei ani de la prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est, a cultivat o siguranță absolută pe continentul european.

Sfârșitul istoriei și ultimul om (The End of History and the Last Man), titlul găsit de autor, americanul Francis Fukuyama, a descris, pentru decenii întregi, sentimentul care a dominat și a condus Europa, dar mai cu seamă Estul fost comunist al continentului.

Pe scurt, teoria lui Fukuyama era aceea că democrația liberală de tip american este ultima treaptă pe scara evoluției societăților umane și că, după căderea regimurilor de inspirație sovietică, lumea întreagă va avea o evoluție liniară, cu toate națiunile trăind în același tip de societate, cea care își dovedise definitiv superioritatea și cucerise o mare parte a globului. Nu mai exista niciun fel de alt model viabil care să seducă națiunile.

Odată cu prăbușirea comunismului, democrația liberală de tip american rămăsese singura formă de organizare demnă de încredere.

Europeanul, în primul rând cel estic, s-a bucurat vreme de trei decenii de creștere economică, dar, mai mult decât atât, națiunile europene își găsiseră, în sfârșit, un model care să le ferească de tensiuni majore în societate. Pentru toți a fost extrem de comod să nu își mai pună niciun fel de problemă asupra viitorului. Politica a dispărut și ea, încet-încet, pe măsură ce social-democrația și creștin-democrația s-au suprapus și au creat un centru politic care domină cam toate parlamentele din Europa. Ba mai mult, social-democrații au început să găsească acceptabil să cultive bogăția adusă de marile companii multinaționale, în vreme ce creștin-democrația s-a rușinat de originile sale, s-a dezis de rădăcina creștină și s-a transformat într-un partid popular, mai degrabă cu valențe de întărire a modelului etatist și dirijist.

Și astfel, politicienii au păcălit politica, adică au creat o aparență a politicii acolo unde ea nu mai exista. Căci nu mai avea niciun rost, nu-i așa, odată ce venise deja sfârșitul istoriei?

PARTIDELE COMUNISTE, ÎNLOCUITE DE CLIMATOLOGI

Dar natura, inclusiv cea politică sau socială, are oroare de vid, motiv pentru care locul gol lăsat de curentele politice clasice occidentale – social-democrația și creștin-democrația – a fost umplut de o nouă ideologie, cea a schimbărilor climatice. Marile partide politice au renunțat la ideile clasice ale capitalismului și au îmbrățișat toate preceptele noii ideologii. Problema noii ideologii este însă aceea că impune, la fel precum comunismul, dispariția oricăror alte curente. Și așa s-a ajuns la Europa ultimilor ani, în care nimeni nu mai are voie să vorbească despre resurse, capital sau salariați. Nu, totul trebuie supus efortului nivelator al reducerii poluării.

La fel cum odinioară, în Estul Europei, nu aveai altă opțiune decât partidul comunist, așa și acum nu ai voie decât să promovezi schimbările climatice și combaterea acestora, dar numai în forma aprobată oficial.

Iar atunci când marile partide europene – Partidul Socialist European și Partidul Popular – și-au dat mâna pentru a vota actuala Comisie Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, a fost, practic, momentul când întregul continent a fost abandonat climatologilor și când am fost siliți să revenim la partidul unic, cu toate consecințele ce decurg de aici.

Numai că sfârșitul istoriei s-a dovedit că este doar sfârșitul evoluției, motiv pentru care omenirea, în primul rând Europa, a început s-o ia binișor înapoi, inversând mersul istoriei. Căci tot ceea ce constituia capitalism a fost inversat în regimul climatologilor din Comisia von der Leyen.

Sfârșitul istoriei s-a dovedit că este doar sfârșitul evoluției, motiv pentru care omenirea, în primul rând Europa, a început s-o ia binișor înapoi, inversând mersul istoriei

SOCIETATE DE CONSUM SAU DE NECONSUM?

Modelul capitalist clasic, de sorginte americană, se bazează pe stimularea consumului. Din acest motiv, comuniștii numeau, în derâdere, capitalismul ca fiind „societate de consum”.

Consumul, fie că este consum final (adică ceea ce se consumă propriu-zis în companii și de către gospodării), fie consum intermediar (ceea ce se consumă pentru producerea bunurilor și serviciilor), consumul deci este combustibilul dezvoltării în capitalism. Pentru a crește economia, trebuie să crească aşadar consumul. Până și investițiile sunt doar mijloace pentru a stimula creșterea consumului.

Fundația capitalismului este deci consumul, iar restul este libertate, în primul rând economică.

Hai să aruncăm, de exemplu, o privire asupra celei mai influente economii a lumii, cea americană, și să observăm că produsul intern brut al SUA, în sumă totală de 24.882 de miliarde de dolari, are cea mai mare componentă, 17.000 de miliarde de dolari, consumul gospodăriilor (așa-numitul PCE – personal consumption expenditure), apoi urmează consumul guvernamental, de 4.300 de miliarde de dolari; investițiile private, de 4.600 de miliarde de dolari, și exportul net, acesta din urmă cu o contribuție negativă, de – 1.000 de miliarde de dolari.

Deci, oameni buni, imensa economie americană, cea mai mare din lume, în valoare nominală se bazează pe un uriaș consum al populației și al statului, de peste 85% din PIB-ul țării.

Investițiile reprezintă cam 18% din PIB, iar diferența dintre importuri și exporturi diminuează PIB-ul cu peste 3 procente.

Iar contribuția consumului la creșterea economică este covârșitoare: anul trecut economia americană a crescut cu 5,7%, iar pe componente această creștere s-a compus din 7,9% creșterea consumului gospodăriilor, 9,8% creșterea investițiilor private, doar 0,5% creșterea consumului guvernamental, plus o creștere cu 4,5% a exporturilor și una cu 14% a importurilor.

De altfel și în cazul unor economii mai mici, adică în cazul României, avem cam aceleași proporții:

Consumul gospodăriilor contribuie cu 71% din PIB, cel al administrației (al statului) contribuie cu 9,6% din PIB, investițiile contribuie cu 18,5% din PIB, iar comerțul exterior ne diminuează PIB-ul cu 7,7%. Cât privește contribuția la creșterea PIB, din creștere de 6,4 % (pe trimestrul I al anului acesta față de trimestrul I al anului trecut), 5,9% este contribuția consumului populației și doar câte 0,3% este contribuția la creșterea economică a exportului net și a investițiilor, în vreme ce consumul statului are o contribuție negativă la creștere, de 0,5%!

Sigur că este un loc comun să-i auzim pe părerologii din sofalele emisiunilor TV cum că e mare păcat că la noi creșterea economică se datorează consumului, dar nu trebuie să credem astfel de aberații.

În orice economie capitalistă, consumul este principalul motor de creștere economică, cu o pondere de peste 80% din PIB. Căci, dacă nu s-ar consuma, de ce s-ar mai produce bunuri sau servicii?

Pentru a putea să consumăm din ce în ce mai mult și mai scump, avem nevoie să consumăm diverse resurse necesare la producerea bunurilor și serviciilor consumate.

Pentru un consum în creștere avem nevoie de o abundență de bunuri și servicii, pentru că nu poate exista capitalism fără libertatea de a alege. Iar abundența de bunuri și servicii presupune abundența de resurse. Iar principala resursă de a cărei abundență avem nevoie este energia, atât sub formă primară (cărbune, gaze naturale și țiței), cât și sub formă finală (energie electrică și termică).

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, împreună cu Joe Biden la Casa Albă, noiembrie 2021 Foto WH

URSULA ȘI LOVITURA DATĂ CAPITALISMULUI

Ei bine, astăzi, partidul climatologilor care conduce Comisia Europeană, dar și multe state membre ar vrea să ne impună să ne reducem consumul.  Consumul de energie, în primul rând, dar reducerea consumului de energie va conduce la reducerea consumului de orice bun sau serviciu, căci toate acestea se produc consumând energie. Aceasta este, fără doar și poate, lovitura mortală pe care Comisia von der Leyen o aplică astfel capitalismului.

Iată că, pe nesimțite, sfârșitul istoriei se transformă în reversul istoriei. Asta este traducerea exactă a planului de reducere a consumului de energie pe care îl vrea impus Comisia Europeană.

Este un plan în cinci puncte, care va suprima abundența de bunuri și servicii de pe piață și care va transforma definitiv viețile a 450 de milioane de europeni.

Planul în cinci puncte cu care ne amenință von der Leyen este următorul:

1. reducerea consumurilor de electricitate la orele de vârf (vârfurile de sarcină);

2. limitarea (prin supraimpozitare) a profiturilor realizate de companiile care produc energie ieftină (hidrocentrale și regenerabile care nu trebuie să plătească certificatele de emisii de carbon);

3. același fel de limitare pentru profiturile realizate de companiile din industria petrolieră și gazeiferă;

4. sprijinirea financiară a furnizorilor de electricitate și gaz;

5. plafonarea prețului plătit pentru gazul rusesc pe piața europeană.

Să începem cu ultimul punct, de departe cel mai ridicol. Deși recunoaște că ponderea gazului rusesc a scăzut de la 40% din importurile UE la doar 9%, președintele Comisiei Europene crede că limitarea prețului gazului rusesc va contribui la îmbunătățirea situației energetice a Uniunii. În realitate, gazul rusesc nu mai există pe piață din 7 septembrie (data la care von der Leyen ne propunea mărețul său plan).

Pe de altă parte, mitologia oficială a climatologilor este că Putin ne-a scumpit gazul și, implicit, energia. O lipsă de logică tulburătoare: cum putea Putin să ne scumpească gazul, dacă ponderea gazului rusesc este de doar 9% din importurile Uniunii? De ce nu s-a ieftinit gazul în Europa atunci, pe baza gazului mai ieftin venit din Norvegia, SUA, Qatar sau Algeria?

Mai mult, ce efect poate avea limitarea prețului la o marfă (gazul rusesc) care oricum nu mai este disponibilă? Mai degrabă aceasta este o măsură care să creeze certitudinea că nimeni din UE nu va mai putea cumpăra vreodată gaz rusesc.

Cât privește prima măsură propusă de von der Leyen, limitarea consumului de electricitate la orele de vârf, aceasta va aduce după sine decalarea programelor de lucru la diverse companii. De exemplu, jumătate dintre clinicile medicale vor lucra noaptea, jumătate din tribunale vor judeca procesele seara, jumătate din industrie va lucra noaptea (în schimbul III, când e energia mai ieftină), iar jumătate din școli vor face ore noaptea. Toate acestea vor distruge sănătatea celor vizați și vor perturba transporturile. Cel mai important însă, vor distruge total milioane de familii. Poate nu întâmplător, atât timp cât familia era ultima redută creștină neatacată încă de partidul climatologilor.

A doua și a treia măsură sunt de un comic absolut. Căci în ultimii 10 ani și mai cu seamă cu prilejul lansării Mecanismului de Redresare și Reziliență, Comisia Europeană a făcut tot ce a putut să creeze condițiile unei expansiuni a energiei electrice regenerabile. A făcut acest lucru acordând tot soiul de scutiri și subvenții pentru cei care înființau astfel de unități de producție.

Producătorii de energie regenerabilă scot o energie ieftină, pentru că nu au povara costurilor mari pentru investiții, costuri care sunt suportate, cel puțin parțial, de stat. Și mai produc aceștia energie ieftină pentru că nu trebuie să adauge costului industrial costul împovărător al certificatului de emisii de carbon.

Și acum vine Ursula și le spune că nu mai contează ce li s-a promis până azi, de azi înainte avem o nouă politică. Nu cumva este tot o modalitate de a opri multe dintre investițiile plănuite în energie hidroelectrică, nucleară și regenerabilă?

Oare americanii care anunțau noi reactoare nucleare în România (de putere mică sau mare, nu contează) vor mai vrea să investească în condițiile supra-supraimpozitării profiturilor?

INVESTIȚIILE, O AMINTIRE

Și, după ce ni se spune că UE va limita profiturile celor care nu plătesc certificate de emisii de carbon, la paragraful următor aflăm că aceeași von der Leyen își dorește, în egală măsură, limitarea profiturilor și pentru cei care plătesc certificatele de emisii de carbon. Așa, să nu mai fie loc de noi investiții pe piață.  Planul Comisiei Europene este să reducă aşadar consumul de energie, reducând producția și scumpind energia, deci să reducă abundența de bunuri și servicii de pe piața europeană. Ba să reducă şi competitivitatea firmelor europene. Care nu vor mai putea să facă aceleași produse precum concurența lor asiatică sau americană. Căci, dacă reduci consumurile, sigur vor rezulta produse de calitate inferioară.

În plus, planul von der Leyen de sugrumare a capitalismului va mai aduce un beneficiu suplimentar partidului unic al climatologilor: va supradimensiona importanța statului. Care devine principalul actor, înlocuindu-l pe individ şi companiile private. Căci, de acum înainte, statul va decide pe cine supraimpozitează și cu cât, statul va decide pe cine subvenționează și cu cât, statul va decide dacă angajații vor lucra ziua sau noaptea. Și, mai presus de toate, statul își va umple buzunarele din supraimpozitare, din TVA-ul colectat pentru o energie mult mai scumpă și din alte modalități de a taxa criza energetică pe care tot el a produs-o!

Peste ani și ani ne vom aminti fatidica zi de 7 septembrie 2022 ca ziua în care capitalismul a început să moară în Europa și ziua în care s-a încheiat sfârșitul istoriei și a început inversarea istoriei…

articolul original.

KC-46 Pegasus, problemele nu se mai sfarsesc

21 September 2022 at 03:00

probleme boeing

Senzatia de maretie este pastrata, chestia e sa nu intri in amanunte…

Boeing nu mai este ce a fost candva, asta-i clar pentru toata lumea. Vremea cand compania americana era un lider incontestabil in lumea aviatiei civile a trecut de mult si acum gigantul american se zbate in piata, depasit intr-un mod de necrezut de rivalul european Airbus.

Nu discutam doar despre enormul fiasco al avioanelor Boeing 737 MAX (vina evidenta a Boeing) sau despre alte modele de avioane civile, dar compania americana da rateuri dupa rateuri si in zona militara, acolo unde alte companii ii taie efectiv fata.

Ne mai aducem aminte de dezastrul numit Bombardier, atunci cand americanii au atacat furibund compania canadiana pentru linia de avioane civile de transport scurt si mediu curier CS 100, Airbus a asteptat si a preluat (printr-un parteneriat –  Airbus Canada Limited Partnership) productia sub numele de A 220 100/300. O lovitura de mare maestro. Pana astazi exista comenzi ferme pentru 774 de bucati, avioane livrate deja 223. Iar Boeing s-a ales cu praful de pe toba…

Costuri pentru Airbus?! Vopseaua necesara pentru a inscriptiona aparatele cu propria sa sigla. Pentru Boeing un mare scandal terminat in genunchi.

Tot Airbus vs Boeing a fost si atunci cand US Air Forces a ales initial oferta Airbus pentru inlocuirea avioanelor de realimentare in aer KC-135 Stratotanker. Airbus a fost declarata castigatoare cu varianta A 330 MRTT (oferta Northrop Grumman si EADS) – KC 45A. Dar intr-un final contractul a ajuns la Boeing.

Si asa s-a nascut KC-46 Pegasus (Boeing 767), dar aparatul a avut probleme mari, intarzieri in program etc.

Si nici macar astazi nu este lipsit de probleme desi Pentagonul tocmai ce a anuntat comanda pentru lotul opt (19 bucati la un pret total de 3,14 miliarde de dolari). Aparatele sunt in continuare comandate desi au probleme care nu au fost inca rezolvate, iar Boeing promite ca abia din 2024 noile aparate vor fi ok.

Necazurile vin in principal de la sistemul de alimentare in aer, care sistem a dat cu toti de pamant cand, intr-un zbor special (cu o delegatia a Congresului la bord), furtunul de alimentare (boom) s-a desfasurat fara ca nimeni sa fi comandat asta si n-a mai putut fi retras, asa ca avionul a aterizat cu furtunul taras.

Problemele sunt insa mai multe si au legatura cu sistemul de camera video si senzori care-i permite operatorului furtunului sa alimenteze avioanele in zbor. Vizibilitatea este slaba, imaginile de pe monitor nu sunt corecte, in functie de lumina de afara se vede sau nu se vede bine desfasurarea intregului proces.

Toate acestea vor trebui remediate de Boeing pe banii ei, atat intregul sistem de realimentare in sine pentru avioanele noi (din 2024) cat si pentru aparatele deja livrate si aflate in exploatare.

Acum, este extrem de greu de crezut ca o companie cu o experienta atat de mare in domeniul aviatiei precum Boeing nu stie ce are de facut, cel mai probabil insa ca reprezentativa companie americana nu mai este condusa de ingineri (acolo unde inginerii ar trebui sa aiba ultimul cuvant de spus) ci de pacalici finantisti, iar astia au reusit sa faca praf si pulbere reputatia Boeing.

Si ca lucrurile sa fie complete, dar fara legatura cu managementul companiei, ultimul Boeing 747 a iesit de pe linia de fabricatie, iar aceasta se va inchide.

Pentru ca Boeing nu este Facebook, nu este Tesla, nu este Google ci este o companie care chiar produce ceva, produce lucruri uimitoare, este o companie de inginerie in primul rand, dar conducerea ei, de destui ani a pus pe primul loc profitul si rezultatul se vede. Fata de Airbus, Boeing a oferit intotdeauna dividente mai mari actionarilor sai, dar aceste dividente au venit – vedem acum – prin economii acolo unde ele nu trebuiau sa apara nu printr-un management mai bun. Pur si simplu au accelerat procesul de productie si testare, au lasat balta controlul calitatii si i-a durut in cot de consecinte iar avioanele au inceput sa cada. Stim astazi ca certificarea Boeing 737MAX a fost o bascalie uluitoare si mai stim ca aceeasi bascalie s-a aplicat si altor serii de avioane ale Boeing.

A intrat careva in puscarie? Nope, directorul general al companiei, sub conducerea caruia dezastrul 737MAX s-a produs, a plecat acasa cu multe milioane de dolari drept compensatie.

GeorgeGMT

articolul original.
  • There are no more articles
❌