ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ford recheamă în service 634.000 de vehicule de teren

24 November 2022 at 17:15
image

Constructorul auto american Ford Motor Co. a decis joi să recheme la service peste 634.000 de vehicule de teren (SUV) vândute în întreaga lume, din cauza riscului de incendiu ca urmare a unor fisuri la injectoarele de combustibil, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Al doilea mare producător american de automobile a precizat că retragerea afectează modelele de teren Bronco Sport şi Escape produse în perioada 2020-2023. Toate aceste automobile au motoare de 1,5 litri şi trei cilindri. Sunt vizate 520.000 de vehicule din SUA şi aproximativ 114.000 de vehicule în alte ţări.

Ford a precizat că atunci când motoarele acestor SUV-uri funcţionează, este posibil ca o fisură la injector să provoace scurgeri de combustibil, ceea ce ar putea conduce la un incendiu sub capotă. Cu toate acestea, Ford nu a recomandat proprietarilor să înceteze să mai conducă vehiculele deoarece incendiile sunt rare şi în general nu au loc atunci când motorul este oprit.

Ford Motor Company este o companie globală cu sediul în Dearborn, Michigan, cu aproximativ 190.000 de angajaţi în întreaga lume. În Europa, Ford este responsabilă pentru producerea, vânzarea şi întreţinerea vehiculelor marca Ford pe 50 de pieţe individuale şi are aproximativ 45.000 de angajaţi la unităţile sale deţinute în totalitate şi la întreprinderile mixte consolidate şi aproximativ 59.000 de oameni când sunt incluse afacerile neconsolidate.

În luna martie, constructorul auto Ford a transferat proprietatea fabricii de la Craiova către partenerul său Ford Otosan, cel mai mare producător de vehicule comerciale din Europa, acest proces fiind condiţionat de aprobările autorităţilor relevante şi ca urmare a consultărilor. Ford şi Ford Otosan speră ca procesul de transfer al proprietăţii să fie finalizat în cel de-al treilea trimestru al anului 2022.

articolul original.

FOTO – Incendiu la un service auto din Constanţa. O mașină a ars în totalitate, iar alte 14 au fost afectate de temperatură și fum

24 November 2022 at 07:36
image

Incendiu puternic la un service auto din Constanța. În total, 15 autoturisme au fost avariate. O mașină a ars în totalitate, iar alte 14 au fost afectate de temperatură și fum.

Service-ul auto este amplasat într-o hală care are aproximativ 1.000 de metri pătrați.

La fața locului au fost mobilizate mai multe echipaje de pompieri, care s-au luptat cu fumul și cu flăcările, iar în cursul nopții de miercuri spre joi, în jurul orei 00:47, au reușit să lichideze incendiul.

„În interiorul halei se aflau 15 autoturisme. În urma incendiului, un autoturism a ars în totalitate, iar celelalte 14 au fost afectate de temperatură și fum.

Hala avea o suprafață de aproximativ 1.000 de metri pătrați, fiind afectați 650 de metri pătrați din zona unde își desfășoară activitatea service-ul auto”, conform Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Constanța.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Țară în Service | Doctori în maculatură. De ce multe lucrări de doctorat din România sunt irelevante

10 November 2022 at 06:48

Numărul absolvenților de doctorat din România s-a înjumătățit în ultimul deceniu, de la peste 5.000 între 2011-2012, la sub 2.500 în prezent. În jur de 40.000 de teze au fost realizate în acest timp. Dincolo de numere, multe dintre lucrări se dovedesc irelevente din punct de vedere academic. Și nu e doar frauda, documentată adesea în anchete de presă privind plagiatele, ci și calitatea în sine a lucrărilor.

Sunt 50 de instituții organizatoare de studii de doctorat (IOSUD) în România, universități şi Academia Română, conform listei disponibile pe site-ul Ministerului Educației.

Absolvenţii de masterat pot obţine un doctorat atât la universităţile din centrele universitare cunoscute, București, Cluj, Iași, Timișoara, dar și la Pitești, Ploiești, Arad, sau chiar la Petroșani.

Doctoratele au o durată de trei ani şi sunt realizate în cadrul celor aproape 190 de şcoli doctorale active în România, cu aproape 400 de domenii de studii.

Apetitul pentru studiile doctorale a intrat însă într-un declin începând cu 2014, numărul absolvenţilor de doctorat ajungând la jumătate faţă de cel de acum 10-12 ani.

În anul universitar 2020-2021 au fost peste 2.400 de absolvenţi de doctorat, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani, dar mult sub cifrele din anii 2011-2013, arată datele transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS), la solicitarea Europei Libere.

Domeniile cu cei mai mulţi absolvenţi au fost arte şi ştiinţe umaniste (peste 550), inginerie, prelucrare şi construcţii, sănătate şi asistenţă socială, respectiv afaceri, administraţie şi drept.

Numărul „doctorilor”, la jumătate faţă de acum zece ani

Astfel, la final de an universitar 2007-2008 aproape 2.500 de cercetători au obţinut titlul de doctor, nivel asemănător cu cel din prezent. După acel an, trendul a fost în creştere, cu peste 5.000 de absolvenţi la finalul anilor 2010-2011 (când s-a înregistrat un vârf de peste 5.600 de absolvenţi) și 2011-2012.

Numărul absolvenţilor de doctorat a scăzut începând cu anul universitar următor: 1.900 în 2016-2017 şi 2017-2018. În ciuda uşoarei creşteri de atunci până în prezent, nivelul de la finalul anului 2020-2021 este la jumătate faţă de cel de acum 10 ani.

Jurnalista Emilia Șercan a scos la iveală în ultimii ani numeroase cazuri de teze de doctorat suspecte de plagiat, aparținând unor persoane publice.
Jurnalista Emilia Șercan a scos la iveală în ultimii ani numeroase cazuri de teze de doctorat suspecte de plagiat, aparținând unor persoane publice.

Chiar şi aşa, vorbim de peste 45.000 de teze de doctorat aprobate de către universităţi şi CNCTADU din 2008 încoace.

Scăderea doctorilor se înscrie într-un declin al numărului de studenţi şi mai ales masteranzi, subliniază prorectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Mădălin Bunoiu, preşedinte din acest an al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS).

„Din păcate, studiile de masterat (necesare înscrierii la doctorat, n.r.) devin aproape irelevante pentru piaţa muncii, pentru că ele nu reprezintă o condiţie fără de care să nu poţi accede în poziţii bune, bine plătite, rămân relevante doar pentru sectorul public sau o carieră în zona cercetării sau a învăţământului superior”.

Un alt motiv îl reprezintă încheierea ciclului de burse doctorale obţinute de universităţi prin Programele Operaţionale Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU 2007-2014), care puteau oferi doctoranzilor, în cadrul proiectelor susţinute din fondurile europene alocate masiv în acea perioadă, o sursă de venit suplimentar.

„Bursa de doctorat (aproximativ 1.500 de lei, exclusiv pentru doctoranzii de la buget) nu este foarte atractivă. La bagajul de cunoştinţe care să îţi permită să faci o lucrare de cercetare avansată poţi găsi un loc de muncă mai bine plătit”, a adăugat Mădălin Bunoiu.

Șeful ARACIS admite că ar mai putea fi o cauză pentru această scădere de interes: plagiatul.

Cercetarea, una din marile probleme ale universităților românești

Impactul scăzut al cercetării academice, cu excepţiile de rigoare, e o altă cauză pentru care universitățile românești sunt în coada topurilor internaţionale.

În primele 1.000 de universități din ediția publicată anul acesta a topului Times Higher Education au fost incluse doar două universităţi din România, Academia de Studii Economice şi Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) Cluj. Criteriile au în vedere predarea, cercetarea, citările, veniturile și perspectivele internaționale.

Atât cele două, cât și celelalte universități românești incluse între cele 1662 clasificate, dar în afara topului 1000, stau cel mai slab la capitolul cercetare. Universitatea Babeș-Bolyai este în categoria 1001 - 1200, Universitatea din București în grupul 1200 - 1.500, în timp ce Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași este în categoria 1500+.

În acelaşi timp, faimosul top Schanghai (Academic Ranking of World Universities - ARWU) - care selectează la rându-i primele 1.000 de universităţi ale lumii, a fost un miraj mulţi ani pentru universităţile de top româneşti.

În 2021, doar Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) a fost inclusă în ierarhie, pe poziţia 800-900. Clasamentul ia în considerare publicaţiile şi articolele din sfera ştiinţelor şi parţial ştiinţe sociale indexate în portalul de specialitate Web of Science.

Pe cât de impresionantă poate fi includerea în clasamentul respectiv, UBB a fost însă în centrul controverselor legate de analizarea lucrării de doctorat, susţinută aici în 2018 de ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode.

Este doar o nouă speţă din şirul scandalurilor de plagiat cu politicieni doctori sau alţi demnitari cu funcţii publice înalte, din ultimii ani şi care au aruncat o umbră serioasă de îndoială asupra sistemului universitar autohton.

Asta în defavoarea inclusiv a cadrelor didactice şi cercetătorilor din domeniul academic, care lucrează cu profesionalism în domeniu.

În condiţiile în care suspiciunile legate de cazurile amintite vizează şi calitatea îndoielnică a tezelor, după cum a subliniat şi jurnalista Emilia Şercan, Europa Liberă a încercat să vadă care este imaginea de ansamblu a ceea ce înseamnă doctorat în România secolului XXI.

De la civism, la doctorat

Licențiat în Jurnalism, în prezent vicepreședinte Active Watch, Ionuț Codreanu a decis să înceapă, la 40 de ani, un doctorat la Facultatea de Sociologie a Universității București.

„Am vrut să îmi testez capacitatea de a explora și învăța lucruri și abordări noi legate de lumea în care trăim”, explică doctorandul, aflat în anul I.

Cu aproape 20 de ani de experiență în domeniul civic, a ales o temă de cercetare inspirată din familie, legată de „comportamente de auto-îngrijire (și auto-medicație) printre persoanele trecute de vârsta de 60 de ani”.

După aproape 20 de ani de activitate în ONG, Ionuț Codreanu a decis să facă și un doctorat, pe o temă inspirată însă din experiența familială.
După aproape 20 de ani de activitate în ONG, Ionuț Codreanu a decis să facă și un doctorat, pe o temă inspirată însă din experiența familială.

În ciuda scandalurilor recente de plagiat, cursurile de până acum pun accent destul de mare pe etică și pe modul de redactare al lucrării, afirmă el.

„Cerințele sunt de bun simț: să nu furi și să nu minți. Dimensiunea calitativă e mai complexă, pentru că presupune mai multe filtre de validare – primul fiind coordonatorul, iar următoarele fiind experți din domeniu”.

Își dorește o teză de doctorat „pe bune”, chiar dacă sistemul i-ar putea permite să parcurgă mai degrabă formal acest drum.

„Dacă mi-aș propune să mă strecor printre proceduri e ca și cum mi-aș propune să mă strecor prin propria mea existență. Sper ca la finalul acestei experiențe să fiu mai mult decât un doctor și să am suficiente neliniști și întrebări cât să continuu explorările”.

„Dacă nu îţi place să citeşti, să răscoleşti, atunci nu fă doctorat!”

Rolul doctoratului acesta ar şi trebui să fie: să deschidă un drum de cercetare mai puțin bătătorit, pe care cercetătorul să îl aprofundeze și ulterior, subliniază istoricul Varga Attila (44 de ani), cercetător la Institutul George Bariț al Academiei Române.

„Rolul doctoratului e sa aduci ceva nou și să creezi punti... Din punctul meu de vedere dacă nu îți place să citești, să cauți... să răscolești, să descoperi lucruri noi nu are sens să faci doctorat”, explică el.

Își întărește afirmațiile cu faptul că doctoratul pe care l-a susținut, în urmă cu mai mulți ani - pe tema relației Biserică - stat - francmasonerie în Ungaria secolului al XIX-lea - l-au dus la fonduri documentare inedite, neexplorate până atunci.

Mai mult, l-a învățat să lucreze interdisciplinar, colaborând ulterior cu medici, ingineri, specialiști în fizică nucleară, sau în diverse nișe istorice.

„După ce ai terminat un doctorat, o carte, dacă nu ai în fata ochilor un orizont nou ceva nu e în regulă cu cercetarea aceea, or ai făcut-o pentru că tema i-a plăcut profesorului și nu ție, ori n-ai înțeles îndeajuns tema, dar ceva e”.

Este în legătură permanentă, ca îndrumător, cu studenți și masteranzi care doresc să își aprofundeze studiile.

„Îmi dau seama din contactul cu ei că ceva lipsește în sistemul nostru universitar: mentorii care să te îndrume și să îți deschidă orizonturile. Cineva mi-a spus un adevăr dureros: actualul sistem de educație, mai ales la nivel universitar, e mai mult gândit pentru profesori decât pentru studenți”.

A avut ocazia să constate în colaborările cu cercetători de la universități de top din străinătate, că „ei aleg teme grație cărora pot vedea/construi conexiuni globale”.

„Cu cât atingi cu cercetarea ta spații cât mai largi, cu atât tema e mai valoroasă și mai complexă. Deci mai bine plătită”, adaugă cercetătorul, mărturisind că în tot parcursul de cercetare, un singur profesor, academician în fapt, l-a îndrumat să gândească global.

„Eu încerc să le spun studenților cu care lucrez să gândească temele lor... să descopere noi perspective mai ales dacă fac doctorat. Îmi spun că nu asta li se cere pentru că nici temele lor de multe ori nu depășesc frontiere etnice, naționale”, a mai spus cercetătorul.

Coordonatorii de doctorat sunt de prea puține ori și mentori reali, în condițiile în care unii dintre ei au simultan 8, 10 și chiar 12 doctoranzi, a conchis el.

De altfel, conform criteriilor de evaluare ARACIS, într-o universitate procentul de conducători de doctorat cu un număr de 8-12 doctoranzi trebuie să fie de maxim 20%.

Temele abstracte, mai apreciate de unii coordonatori decât cele „la zi”

În lipsa mentoratului și a îndrumării reale, reușita și relevanța doctoratului ajunge să depindă exclusiv de sârguința și seriozitatea doctorandului, ne-a spus, sub protecția anonimatului, un absolvent de doctorat în domeniul comunicării.

„Ce m-a frapat, de la prima întâlnire cu ceilalți doctoranzi și coordonatori, a fost că erai încurajat spre abordări abstracte. Dacă veneai cu o temă nouă, cel puțin pentru România, foarte conceretă, profesorii nu prea reaușeau să îți ofere sprijinul necesar, pentru că ei înșiși nu erau foarte la zi cu cele mai noi evoluții în domeniu”, ne-a spus acesta.

În aceste condiții, lucrările de doctorat ajung de multe ori să compileze cărți, cercetări deja existente, iar contribuția proprie să fie mai degrabă una formală, publicată în reviste fără o relevanță reală pentru public sau pentru comunitatea științifică internațională.

„Nu poţi face cercetare avansată cu salariu de muncitor!”

Puțini dintre coordonatorii doctoranzilor sunt racordați la rețele internaționale de cercetare, sau se bucură de recunoaștere științifică internațională, astfel că doctoratele nu au nici ele un impact, spune Norbert Petrovici, conferențiar la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB).

Autor a numeroase studii aplicate, pe locuirea și obiceiurile urbane, mobilitate, spune că nu a făcut demersuri pentru abilitarea sa de a conduce doctorate tocmai pentru că nu simte că este o voce în domeniu la nivel internațional.

În Top 2% al oamenilor de ştiinţă din lume, publicat anual de Universitatea Standford şi platforma Elsvier, au fost incluşi anul trecut 190 de cercetători români, dintr-un total de aproximativ 190.000, din circa 7 milioane de oameni de ştiinţă la nivel global.

Chiar dacă este prezentată ca o realizare de către fiecare universitate prezentă în top, poziţiile ocupate de cei mai mulţi dintre cercetători sunt peste poziţia 100.000.

În lista Highly Cited Researchers, care grupează cei 1% cei mai citaţi cercetători din lume, profesorul Ion Pop, de la Facultatea de Matematică a UBB este singurul menţionat. Din Ungaria sunt incluşi în listă 3 nume, iar din Polonia 6.

„Ca să facă cercetare avansată, doctoranzii au nevoie de o rețea trans-națională de cercetători. Asta ține de fiecare universitate, dar e foarte greu să colaborezi cu cineva din afară din foarte multe motive. Și atunci cei mai buni masteranzi pleacă să studieze direct în afară”, explică Norbert Petrovici.

Cel mai bun masterand al său va face acest pas, având șansa să câștige 2.000 - 3.000 de euro pentru munca de cercetare din cadrul doctoratului la o universitate străină, spune conferenţiarul.

Norbert Petrovici spune că este greu să îi convingă pe cei mai buni masteranzi să continue cu un doctorat, având șansa la joburi mai bine plătite, sau posibilitatea de a studia, cu burse de cercetare consistente, în afara țării.
Norbert Petrovici spune că este greu să îi convingă pe cei mai buni masteranzi să continue cu un doctorat, având șansa la joburi mai bine plătite, sau posibilitatea de a studia, cu burse de cercetare consistente, în afara țării.

Finanțarea limitată este, în opinia sa, principala cauză pentru care multe dintre doctorate ajung să nu aibă o relevanţă ridicată.

Spre exemplu, un doctorand - şi asta doar dacă este la buget - în UBB primeşte în primii doi ani o bursă de 1.550 de lei; abia în anul al treilea suma creşte înspre 1.900 de lei, a mai spus Petrovici.

Mulţi dintre doctoranzi sunt nevoiți, pentru a se întreține, să și lucreze.

„Practic, vorbim de salariul minim pe economie, ceea ce înseamnă că şi atunci când plăteşti un doctorand, e plătit mai puţin decât un muncitor. Ei locuiesc în centre universitare, unde viaţa este scumpă şi nu poţi să ai doctoranzi care îţi fac cercetare, pentru că nu pot să supravieţuiască”, încheie Petrovici.

„În UK, cercetarea trebuie să acopere un gap existent!”

Posibilitatea de a cerceta în străinătate cu o bursă substanţială este cea care l-a convins pe Ovidiu Bagdasar (39 de ani), matematician şi profesor asociat la Universitatea din Derby, Marea Britanie, să ia drumul Marii Britanii.

Matematician Ovidiu Bagdasar (în stânga) este în prezent cadru didactic asociat la Universitatea Derby, din Marea Britanie.
Matematician Ovidiu Bagdasar (în stânga) este în prezent cadru didactic asociat la Universitatea Derby, din Marea Britanie.

Şi-a obţinut doctoratul în Matematică aplicată, cu o cercetare legată de studiul moleculelor, la Universitatea din Nottingham, instituţie aflată la acea vreme în Top 100 mondial. Ulterior a obţinut un doctorat, în Matematică pură şi la UBB.

Ovidiu Bagdasar spune că a constatat diferențe importante între cele două programe de studiu.

„În România, în Matematică aplicată se porneşte de cele mai multe ori de la matematică destul de pură şi apoi i se găsesc şi aplicaţii pe care să lucrezi. Acolo, pleci direct de la problema practică, iar abordarea este multidisciplinară. Am avut trei conducători de doctorat, unul specialist în matematică aplicată, altul în statistică şi altul în farmacie”.

Fondurile pe care universitatea reuşea să le atragă pentru proiecte de matematică aplicată în diverse domenii - de la biologie la medicină şi agricultură - ajungeau la 10 milioane de lire pe an.

O altă diferenţă notabilă este faptul că accentul cercetării cădea nu pe publicarea de articole, ci pe ceea ce aduce nou în domeniul cercetat. În schimb, examinatorul trebuia să confirme că lucrarea întruneşte criteriile cerute.

„Prima dată trebuie să demonstrezi că este un vid de cunoaştere (knowledge gap, n.red.), că e un domeniu despre care nu se ştiu foarte multe, după aceea trebuie să arăţi că tema este nouă şi interesantă; după care să arăţi cum reuşeşti să clarifici acea problemă şi apoi să arăţi că ai făcut tu cercetarea, că stăpâneşti noţiunile”.

Preşedinte GRAUR: E plin de teze plagiate, de vină sunt coordonatorii!

Tocmai capitolul contribuţie proprie şi respectarea eticii cu privire la citare sunt cele la care doctoratele din România suferă copios, atrage atenţia profesorul universitar Dorin Isoc, preşedintele Grupului pentru Reformă şi Alternativă Universitară (GRAUR).

ONG-ul înfiinţat în urmă cu peste 15 ani, la iniţiativa sa, are ca scop tocmai combaterea plagiatelor şi a imposturii universitare.

„Majoritatea coordonatorilor nu înţeleg ce înseamnă plagiat, pentru că asta înseamnă să ştii să faci cercetare. Există trei situaţii când scriu un paragraf: fie ce scriu eu, am auzit şi trebuie să citez, fie am scris eu anterior, în alt articol şi citez, fie în locul în care eu scriu fac demonstraţia. Sunt singurele situaţii posibile”, spune profesorul.

El a atras atenţia că într-o teză de doctorat nu poţi include idei proprii la pachet cu fragamente citate, iar absolut pentru fiecare paragraf inspirat de o altă sursă, aceasta trebuie menţionată.

Preşedintele GRAUR s-a exprimat public cu privire la cazurile de plagiat ale persoanelor publice, dar este tranşant şi când vine vorba de tezele obişnuite de doctorat.

„Din punctul meu de vedere 90% din tezele de doctorat sunt plagiate”. O schimbare semnificativă va veni doar în momentul schimbării generaţiilor şi în care cercetători pregătiţi în instituţiile din străinătate vor avea un cuvânt mai puternic de spus în universităţi.

Şcolile doctorale, evaluate anul trecut, cu întârziere de cinci ani

Evaluarea școlilor și domeniilor doctorale realizată de ARACIS în 2021 - care ar fi trebuit să aibă loc în 2016, la cinci ani de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei din 2011 - nu a fost una „aspră” cu cele 50 de universităţi.

Din cele aproape 400 de domenii de studii doctorale, 35 (din 16 universităţi) au fost acreditate condiţionat - cu reevaluare la un an, în timp ce alte peste 70, din 35 de universităţi, trebuie să îşi îmbunătăţească mai mulţi indicatori, în termen de ani.

„Numărul este totuşi semnificativ, ţinând cont că instituţiile de învăţământ s-au pregătit serios pentru această evaluare”, a spus președintele ARACIS, Mădălin Bunoiu, totodată prorector la Universitatea de Vest.

Evaluarea şcolilor doctorale din cadrul universităților este făcută, de altfel, tot de profesori universitari, coordonatori de doctorat, din alte universități ale căror școli doctorale sunt de asemenea supuse evaluării. Din comisia de evaluare face parte însă și un expert internațional.

„Evaluarea este una colegială, dar include şi evaluator internaţional şi s-a desfăşurat corelat cu organismele internaţionale, la care suntem afiliaţi. Scopul nu este de a închide universităţile, ci de a face aceste studii mai bune”.

articolul original.

Aproximativ 200.000 de mașini Opel, rechemate în service

14 October 2022 at 17:58
image

Constructorul auto german Opel a decis să recheme la service aproximativ 194.000 de automobile modelul Insignia din cauza unor posibile probleme la sistemul de frânare, informează un articol publicat vineri în cotidianul german Handelsblatt, preluat de Reuters.

Sunt vizate automobilele Insignia produse între 2018 şi 2020. Un purtător de cuvânt de la Opel a confirmat pentru Handelsblatt operaţiunea de rechemare, care a fost iniţiată de Autoritatea federală de transport din Germania. Unitatea de control ABS a vehiculelor afectate urmează să beneficieze de un update software.

Potrivit Handelsblatt, în anumite condiţii, distanţa de frânare a automobilelor Insignia poate creşte dacă compensatorii hidraulici de frânare nu sunt activaţi. Deocamdată nu au fost raportate incidente care să implice rănirea unor persoane sau pagube materiale ca urmare a acestor probleme.

Rechemarea la service a automobilelor modelul Insignia vine la o săptămână după ce Opel a demarat o acţiune similară pentru peste 200.000 de automobile Corsa, relatează Agerpres, citat de G4Media.

articolul original.

Țară în service | Viața cu 400 de lei pe lună. Ce (nu) face statul român pentru persoanele cu handicap

29 September 2022 at 05:56

România se afla sub media europeană în privința procentului de cheltuieli adresate persoanelor cu dizabilități, conform celor mai recente date Eurostat. În practică, datele înseamnă indemnizații de handicap infime, lipsa persoanelor specializate care să le îngrijească la domiciliu și programe insuficiente care să le pună în valoare abilitățile.

„Am mai mers pe la magazine mari, dar mi-au zis că nu îmi pot oferi un post fix, omul trebuie să poată lucra ba la casierie, ba pe raion, ba în depozit. Or, eu nu pot asta, abia mă deplasez” - Sebi, 36 de ani, 395 de lei pe lună.

În 2018, țările membre UE au cheltuit peste 286 de miliarde de euro pentru beneficii acordate persoanelor cu dizabilități, reprezentând 7,6% din totalul cheltuielilor de protecție socială. România a alocat aproape 1,9 miliarde de euro, adică 6,20% din totalul cheltuielilor de protecție socială.

În același timp, integrarea pe piața muncii este încă un proces dificil.

Peste 860.000 de persoane cu dizabilități, cele mai multe cu handicap accentuat

În România sunt aproape 870.000 de persoane cu dizabilități, din care aproape 80.000 de copii. Cele mai numeroase, peste 400.000, sunt persoanele încadrate în grad accentuat de handicap (gradul 2).

Spre deosebire de persoanele cu grad grav (gradul 1) de dizabilitate, care pe lângă indemnizația totală de handicap, de 526 lei (indemnizație de 368 lei + buget complementar 158 de lei), pot beneficia și de indemnizație de însoțitor (1.348 de lei), cele cu grad de handicap accentuat primesc doar indemnizația totală de handicap de 395 de lei (indemnizație 279 de lei + buget complementar 116 lei).

Aceasta deși afecțiunile care le-au dus la această încadrare pot fi dintre cele mai dure: un picior amputat sau anumite forme de cancer.

Într-o situație complicată se află Sebi, un clujean de 36 de ani, cu gradul 2 de handicap. A fost diagnosticat cu afecțiune neoplazică, urmată de o afecțiune la nivelul picioarelor.

Sebi, 36 de ani, încadrat în grad de dizabilitate accentuată.
Sebi, 36 de ani, încadrat în grad de dizabilitate accentuată.

„Am tendoane de plastic”, spune Sebi, întrerupându-și mersul agale. „Am lucrat câteva luni într-o fabrică și a fost acceptabil, apoi am mai mers pe la magazine mari, dar mi-au zis că nu îmi pot oferi un post fix, omul trebuie să poată lucra ba la casierie, ba pe raion, ba în depozit. Or, eu nu pot asta, abia mă deplasez”, spune el.

De altfel, certificatul de handicap este unul de tip permanent, în sensul că nu mai necesită reevaluare periodică, pe fondul afecțiunilor de care suferă. Îl are la el, la fel ca solicitarea de cazare într-un centru rezidențial de stat, depusă de câteva luni. Asta pentru că locuiește mai mult pe străzi, iar seara doarme în scări de bloc.

Îl sperie însă o nouă iarnă pe drumuri, chiar dacă sunt ani buni de când trăiește astfel. După moartea mamei lui, nu a mai avut cine să îl ajute.

Indemnizația totală primită de o persoană cu grad de handicap accentuat (grad 2) este de mai puțin de 400 de lei pe lună.
Indemnizația totală primită de o persoană cu grad de handicap accentuat (grad 2) este de mai puțin de 400 de lei pe lună.

„Mărirea indemnizațiilor de handicap este stringentă. Se moare în România cu 395 de lei pe lună. Nevăzătorii, surzii, persoanele paralizate nu pot protesta în stradă, iar cei cu probleme mentale dacă protestează, sunt internați la psihiatrie. Vocea persoanelor invalide trebuie însă auzită”, spune Mirel, de 43 de ani, din București, care a avut un picior amputat în urma unui accident de acum 15 ani.

Piciorul nu îi poate fi protezat, întrucât mușchiul s-a atrofiat complet, în urma unei infecții care a urmat intervenției chirurgicale. În plus, Mirel este diagnosticat cu schizofrenie.

Este dependent financiar de mama sa, alături de care s-a mutat, periodic cel puțin, în Italia, pentru a se putea descurca. Spune că a trecut prin momente cumplite, fiind nevoit chiar să cerșească de mâncare, pentru o perioadă de timp.

Strategia oficială și lupta ONG-urilor

Guvernul României a adoptat în luna aprilie Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O Românie echitabilă" 2022-2027 și un Plan Operațional de punere în aplicare a acesteia, dar documentele lasă nerezolvate una din cele mai spinoase probleme: indemnizațiile prea mici pentru persoanele cu handicap.

În august 2022, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a plătit aproape 150 de milioane de lei pentru indemnizația și bugetul complementar al persoanelor cu grad de handicap accentuat. Aceste persoane, la fel ca și cele cu grad de handicap grav, pot beneficia și de pensie de invaliditate, dacă și-au pierdut total sau cel puțin jumătate din capacitatea de muncă.

Acest fapt trebuie să reiasă din fișa medicală a persoanei, analizată apoi de medicii experți din cadrul Caselor Județene de Pensii.

Pe de altă parte, dacă până în 2018 procedurile erau mai permisive în privința modului de contabilizare a stagiului de cotizare - se putea cotiza simbolic la bugetul pensiilor o zi, după care demersurile puteau continua - ele au devenit mai stricte și nu mai permit la fel de ușor plata pensiei către persoane care nu au lucrat efectiv niciodată, fie și din cauza dizabilității.

Pensiile de invaliditate sunt de asemenea de grad I, II și III, iar calculul sumei care revine beneficiarului se raportează la punctul de pensie, care a crescut din acest an la 1.522 de lei. Cuantumul orientativ al celor de gradul I și II se situează între 1.000 - 1.500 de lei, rezultă din date ce ne-au fost transmise de unii beneficiari.

Europa Liberă a solicitat informații punctuale pe temă din partea Casei Naționale de Pensii, dar nu am primit încă un răspuns.

Cu 500 de lei nu supraviețuiești nici două zile

În schimb, situația indemnizațiilor primite de persoanele cu handicap este critică și a devenit și mai acută odată cu creșterea generalizată a prețurilor, spune Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității din România, ea însăși persoană cu dizabilitate, gravă.

Organizația de tip federație reunește peste 20 de asociații ale persoanelor cu dizabilități, ce militează pentru drepturile a aproximativ 300.000 de astfel de persoane.

„Le spun de fiecare decidenților că persoanele cu dizabilități se chinuie să supraviețuiască; doar că această formulare nu mai e valabilă în contextul actual; acum cu 400 sau 500 de lei nu supraviețuiești nici două zile”, spunea ea.

La cea mai recentă marcare a Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, în 3 decembrie 2021, aceasta atrăgea atenția că „statul Român rămâne surd la nevoile persoanelor cu dizabilități și doar din obligație față de Uniunea Europeană mimează iluzorii îmbunătățiri și reforme”.

Chiar dacă Strategia „O Românie echitabilă” 2022-2027 își propune obiective ambițioase - numărul persoanelor cu limitări de sănătate, sărace sau excluse social să scadă cu 250.000, nu oferă soluții imediate pentru suportarea costurilor de trai ale persoanelor cu dizabilități, a explicat președintele Consiliului.

Pe de altă parte, chiar dacă persoanele cu handicap grav și accentuat beneficiază, potrivit Legilor în vigoare, pe lângă indemnizații și de alte facilități - gratuitate de transport urban, 12 călătorii inter-urbane anuale și mai multe scutiri de taxe și impozite - acestea se confruntă cu o sumă de cheltuieli invizibile de la distanță, spune Daniela Tontsch.

„Sunt multe alte cheltuieli, în funcție de dizabilitate, pentru a cumpăra produse de igienă, îmbrăcăminte specială, alimente variate și diversificate - pentru că nu poți să hrănești oricum o persoană cu probleme deja serioase, oricum, e o persoană dependentă de tot felul de medicamente, suplimente alimentare, nutritive”, a explicat președintele CNDR.

O concluzie similară se desprinde și din Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități, elaborată în cadrul unui proiect european de Autoritatea Naţională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) în colaborare cu Banca Mondială.

„Pe fondul unor cheltuieli suplimentare, dar și al veniturilor mai scăzute, /.../ o treime dintre persoanele cu limitări severe își pot plăti cheltuielile curente absolut necesare doar cu mare dificultate, în timp ce procentul este de aproape 3 ori mai scăzut pentru persoanele fără limitări”, notează autorii raportului.

Cheltuieli aparent banale, precum calmantele sau pamperșii necesari celor care se confruntă cu incontinență urinară devin împovărătoare pentru persoane cu venituri limitate.

Sumele pe care persoanele cu dizabilități pot beneficia pentru dispozitive de care au nevoie - scaune cu rotile, proteze de picior sau proteze auditive - oferă un ajutor ale cărui limite sunt însă foarte riguros stabilite și, de multe ori, nu răspund neapărat exigențelor pentru un confort decent.

Două cauciucuri la cărucior costă mai mult decât indemnizația mea pe o lună.

De exemplu, statul acordă 800 de lei pentru achiziția unui scaun cu rotile standard, sumă ce nu poate fi decontată însă dacă beneficiarul optează pentru un scaun mai scump, de exemplu unul electric, mult mai practic și care nu necesită un însoțitor, de multe ori greu de găsit. De asemenea, nu sunt decontate consumabilele.

„Două cauciucuri la cărucior costă mai mult decât indemnizația mea pe o lună. Cărucioarele electrice sunt greu de găsit, chiar și cele manuale, iar firmele care le vând nu prea fac rabat de la preț”, spune Zoltan Egyed, cu handicap grad I, care suferă de distrofie musculară progresivă.

Deși suferă de distrofie musculară, Zolt Egyed (n centru) este o persoană activă, care organizează adeseori excursii pentru camarazii săi.
Deși suferă de distrofie musculară, Zolt Egyed (n centru) este o persoană activă, care organizează adeseori excursii pentru camarazii săi.

Protezele sunt decontate de Casa de Asigurări, dar numai pentru anumite produse standard.

„Mulți ajung să se protezeze prost”, spune bărbatul, care împreună cu mai mulți colegi de suferință din zona Turda, Cluj, organizează regulat vizite la alte persoane cu dizabilități, cu un microbuz donat de o biserică penticostală din Beiuș, Alba. Îi ajută câte un șofer voluntar.

Zoltan Egyed primește aproximativ 1.500 de lei, din pensia de invaliditate și indemnizația de handicap de grad 1, în timp ce indemnizația de însoțitor merge spre fratele său, cu care locuiește și care îndeplinește rolul de asistent personal.

Persoanele cu handicap de grad 1 pot opta și pentru încasarea indemnizației pe cont propriu, din care unii plătesc, informal, servicii de menaj pentru câte o cunoștință. De altfel, identificarea unei persoane de încredere, calificate, este un proces dificil și nici nu acoperă nevoile complete.

„Știu persoane care și-au luat asistent personal, locuiesc la oraș, la bloc, dar persoana respectivă stă opt ore și în rest omul e singur, iar în cele 16 ore rămase se poate întâmpla orice. Așa că unii mai aleg să încaseze ei indemnizația și mai plătesc pe cineva să vină să le facă o mâncare, un pic de curat și le mai rămân și lor bani”.

Deplânge și el situația celor încadrați la gradul 2 de handicap, care nu beneficiază de indemnizație de însoțitor.

„Și dacă ia pensie de invaliditate, 1.000 de lei, cu încă vreo 400 indemnizația, greu se descurcă cu banii ăștia”, spune el, adăugând că știe el însuși în comunitate persoane încadrată în gradul 2 de handicap în condiție mai proastă decât persoană din gradul 1.

O persoană cu handicap grav poate cumula indemnizația, pensie de invaliditate și indemnizație de însoțitor, astfel că veniturile ajung înspre 3.000 de lei. Poate și mai mult, dacă respectivul beneficiază de pensie de limită de vârstă cu un cuantum mai mare - Legea pensiilor, 2010.

De altfel, potrivit Strategiei aprobate de Guvern în aprilie, numărul persoanelor cu handicap grav care optează pentru încasarea directă a indemnizației (peste 157.000) este de peste două ori mai mare față de cel al persoanelor care au optat pentru plata directă a unui asistent personal (sub 75.000), de altfel de multe ori un membru al familiei.

O ambiție a noii Strategii este de altfel și formarea de asistenți personali profesioniști. Asta în condițiile în care „asistentul personal profesionist este un serviciu nefuncțional în mare parte”, după cum concluzionează raportul-diagnoză al persoanelor cu dizabilități realizat cu consultanța Băncii Mondiale.

Creșterea indemnizațiilor, stringentă

ONG-urile care reprezintă persoanele cu dizabilități au făcut numeroase demersuri pentru ca indemnizațiile care li se cuvin să crească, spune Daniela Tontsch, președintele Consiliului Național al Dizabilității.

„Dacă mergeți în orice țară europeană, persoanele cu dizabilități au o sumă la dispoziție, plecând de la 1.000 de euro, pe care o folosesc cum consideră pentru îngrijirea lor și își pun, prin rotație, doi asistenți, asistent noaptea, ceea ce la noi nu prea există. Mie dacă mi se face rău, soțul este cel care mă ajută, iar ziua este tot timpul obosit”, spune ea. „De altfel, toți asistenții personali fac asta, dar este inuman cum sunt tratați”.

Președintele Consiliului Național al Dizabilității, Daniela Tontsch (în bluză verde) este absolventă de Jurnalism și membră în Consiliul Economic și Social.
Președintele Consiliului Național al Dizabilității, Daniela Tontsch (în bluză verde) este absolventă de Jurnalism și membră în Consiliul Economic și Social.

Organizațiile au solicitat sprijin european pentru majorarea indemnizațiilor, însă răspunsul instituțiilor comunitare a fost că nu se pot amesteca în treburile interne ale statului.

„Dacă în Spania, Italia, sunt indemnizații pentru persoana cu handicap de 900, 1.000 de euro, ne-am gândit că am putea obține și noi măcar 500 de euro, ar fi un mare sprijin pentru aceste persoane. Dacă le vom da acești bani, nu vă gândiți că vor trăi în 'lux', ci abia vor reuși să își procure cele necesare, adică tot ce ține de costuri legate de dizabilitate”, adaugă președintele Consiliului Național al Dizabilității.

Organizațiile fac treaba statului de ani de zile.

Pe acest fond, majoritatea persoanelor cu dizabilități sunt mai mult decât dependente de sprijinul familiei.

„Multe persoane cu handicap sunt în grija părinților, dar și părinții îmbătrânesc și devin, la rândul lor, dependenți de îngrijiri speciale. În acel moment situațiile devin tragice, iar oamenii ajung să ceară ajutor organizațiilor; din păcate, organizațiile fac treaba statului de ani de zile. Sunt organizații care se duc în familii și suplimentează puțin, cu hrană, asistență, dar aceste organizații nu ajung peste tot”, spune Daniela Tontsch, ea însăși persoană încadrată în gradul I de handicap.

„Poate e greu de crezut, dar noi am avut colegi care, la un moment, dat erau în prag să moară de foame. Au fost găsiți în casă în situații groaznice”, întărește ea.

În ciuda sumelor mai degrabă modice, indemnizațiile de handicap se acordă beneficiarului indiferent dacă aceștia obțin și alte drepturi sociale, ori chiar se angajează.

„Părinții la un loc, cu pensie și indemnizație, câștigă cât mine”

Și atunci când veniturile pot părea relativ decente, ele nu înseamnă nicidecum lux, confirmă Ovidiu Duță, specialist în comunicare, care provine dintr-o familie în care părinții și sora lui sunt hipoacuzici din naștere, fiind încadrați la grad accentuat de dizabilitate.

Pe fondul handicapului, părinții s-au putut pensiona anticipat, cu 10 ani mai devreme decât vârsta limită și beneficiază de pensia pentru limita de vârstă, la care se adaugă indemnizația de handicap.

„Având în vedere că au lucrat ca tâmplar, respectiv croitor, salariul era cât era, dar și cu ajutorul social să zicem că e cât de cât ok. Partea proastă e că ei împreună - cu pensie, ajutor social - câștigă cât mine. Deci noroc că sunt proprietari și că sunt cu toate datoriile acoperite și fără credite, altminteri ar fi fost foarte greu”, explică el.

Ovidiu (în stânga), alături de părinții lui, de sora sa și de soțul acesteia, toți hipoacuzici.
Ovidiu (în stânga), alături de părinții lui, de sora sa și de soțul acesteia, toți hipoacuzici.

Sora sa, care a urmat o școală specială și chiar o facultate, la Pitești - pentru că acolo exista și interpret audio - lucrează împreună cu soțul la fabrica Dacia. Spune că sunt norocoși pentru că au venituri destul de bune, dar și o comunitate de angajați cu afecțiuni similare.

Dincolo de problemele financiare, persoanele hipoacuzice întâmpină dificultăți în interacțiunile cu instituțiile, mai ales în orașe mai mici, unde nu există un interpret la dispoziție.

„Dacă nu există interprette descurci fie prin scris, fie te bazezi că handicapul tău nu e atât de grav și te înțelege autoritatea respectivă. Cât am stat în Focșani, nu exista interpret și eram eu translatorul lor. Doar că topica e diferită și atunci nu funcționează cel mai ok”.

Pandemia a adus o provocare în plus: „Ei nu puteau comunica, pentru că lumea purta mască și nu puteau citi pe buze. Deci la capitolul acesta comunicațional, statul nu ajută încă suficient, să zici că în orice oraș din țară, să fie un transaltor care să îi ajute. Nu văd să fie peste tot”.

„Pentru societate, persoanele acestea parcă nu există!”

Persoanele cu dizabilități au nevoie vitală de interacțiune, în ciuda afecțiunilor de care suferă, subliniază Daniela Tontsch. Veniturile demne le pot atrage spre diferite activități.

Avem procese cu asociații de proprietari care au refuzat să semneze pentru amenajarea unei rampe!

„Se pot simți și ei mai utili societății, pentru că mulți își doresc să iasă, să lucreze ceva, să interacționeze, să se întâlnească cu prietenii, să meargă poate într-un parc, la un teatru. Dar nu se întâmplă asta, pentru că toată societatea a învățat că persoana cu handicap nu are bani de cheltuit în oraș, de mers la evenimente, trebuie să stea în casă. Avem procese și cu asociații de proprietari care au refuzat să semneze pentru amenajarea unei rampe!”.

Ilie are 40 de ani și e stabilit în prezent în străinătate, iar mama lui locuiește în județul Mureș. A suferit în urmă cu câțiva ani un AVC, a fost încadrată în gradul 1 de handicap. De atunci e ca și cum societatea a tras-o pe „linie moartă”, spune fiul ei.

„Când ieși împreună cu ea pe stradă, în cărucior, lumea poate fi amabilă, îți deschide o ușă, li se face milă, dar asta nu ajută foarte mult. Ar ajuta să existe programe care să le ajute pe aceste persoane să se simtă utile. Mama mea are o semi-pareză, dar e foarte lucidă și ar putea să colaboreze cu alte persoane la diferite proiecte. Nu văd nimic să se întreprindă în sensul ăsta, e ca și cum aceste persoane nu ar exista”, spune el.

„Iar dacă vrei să găsești pe cineva să vină la domiciliu, să aibă grijă de ea, nicio șansă”, adaugă bărbatul.

De altfel, lipsa unor servicii sociale în comunitate este remarcată și în Diagnoza situației persoanelor cu dizabilități din România, realizat cu consultanța Băncii Mondiale, în colaborare cu ANPDPD.

Principalele probleme semnalate de persoanele cu dizabilități în chestionarele realizate în cadrul raportului publicat în 2021, realizat de ANPDPD, cu consultanța Băncii Mondiale.
Principalele probleme semnalate de persoanele cu dizabilități în chestionarele realizate în cadrul raportului publicat în 2021, realizat de ANPDPD, cu consultanța Băncii Mondiale.

Diagnoza identifică multe alte puncte vulnerabile ale politicilor legate de persoanele cu dizabilități: dificultatea accesului la servicii, la mobilitate, protecția efectivă a drepturilor acestora, nevoia acoperirii costurilor suplimentare ale dizabilității. De asemenea raportul promovează și dez-instituționalizarea ca formă de promovarea a unei independențe în mijlocul comunității, pentru persoanele cu dizabilități.

De altfel, mare parte din concluziile Diagnozei au fost incluse în Strategia România Echitabilă, aprobată în aprilie de Guvern. Planul Operațional anexat acesteia stabilește mai multe ținte care ar trebui atinse până în 2027.

„Documentul prevede opt domenii prioritare, bazate pe drepturi: accesibilitate și mobilitate; protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități; ocupare; protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare; viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la servicii publice; educație; sănătate și participare politică și publică”, au transmis reprezentanții Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, într-un răspuns pentru Europa Liberă.

„Totodată, se urmărește asigurarea accesului la rețele de servicii în comunitate, prin echipe mobile, asistent personal, asistent personal profesionist, îngrijire la domiciliu, servicii de asistență și suport, precum și la serviciile generale pentru populație, care sunt absolute necesare pentru îndeplinirea obiective și a țintelor asumate în ceea ce privește integrarea persoanelor cu dizabilități în comunitate”.

Ministerul Muncii: Legea pentru angajarea persoanelor cu dizabilități nu a crescut rata de ocupare

Un exemplu ilustrativ pentru dificultatea accesului pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități este punerea în aplicare a Legii 448 din 2006, legea-cadru privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Aceasta prevede, la Articolul 78, obligația companiilor și instituțiilor cu peste 50 de angajați de a angaja în procent de 4% persoane cu dizabilități.

Legea permite însă și două variante-substitut. Prima constă în plata către bugetul de stat a unei sume echivalente cu salariul de bază minim brut pe țară înmulțit cu numărul de locuri pe care nu au angajat persoane cu handicap. Cea de-a doua prevede plata a 50% din suma datorată către bugetul de stat, iar restul sumei să fie destinată achiziției de produse create de persoane cu handicap în cadrul unor unități economice protejate.

„Statisticile arată însă că, de cele mai multe ori, angajatorii preferă celelalte opţiuni stabilite prin lege, astfel că, deşi iniţiat ca o măsură activă, sistemul de cotă nu a dus la o creștere a ratei de ocupare”, au confirmat reprezentanții Ministerului Muncii, într-un răspuns furnizat Europei Libere.

Din așa-numita taxă pe dizabilitate, ANAF ar fi încasat în 2019 aproape 2.4 miliarde de lei, potrivit unui răspuns furnizat de instituție Consiliului Național al Dizabilității.

La acea dată, mai puțin de 33.000 de persoane cu dizabilități realizau venituri sub diferite forme, inclusiv ca salariați, iar rata de angajare era de doar 7,5%, cea mai mică din UE, potrivit aceleiași surse.

Un raport de anul trecut al Comisiei Europene indica o rată mai crescută de angajare a persoanelor cu dizabilități, între 17-54%, mult sub cea din rândul populației obișnuite și sub media europeană.

De precizat, că în baza Legii 76 din 2002, modificată și republicată, ulterior, companiile care angajează persoane cu handicap beneficiază de subvenții de 2.250 de lei / lună, timp de un an, cu obligația păstrării raporturilor de muncă minimum 18 luni.

Reprezentanții Ministerului Muncii au subliniat, totodată, că persoanele cu dizabilități cu venituri reduse beneficiază și de voucherele sociale de 250 de lei, acordate în cadrul programului Sprijin pentru România.

Totodată, este în derulare un program european destinat creșterii inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități, iar cele care participă în program pot beneficia de vouchere de 23.000 de lei pentru dispozitive asistive de care au nevoie în activitatea lor.

Numeroase persoane cu dizabilități spun că nevoile nu le sunt luate în seamă. Imagine genrică, de la un protest al acestora din București, în 2019.
Numeroase persoane cu dizabilități spun că nevoile nu le sunt luate în seamă. Imagine genrică, de la un protest al acestora din București, în 2019.

De asemenea, Ministerul are un program de reformă a asistenței sociale. Între prevederi s-ar număra introducerea venitului minim pe incluziune, iar „ANPDPD a efectuat demersuri pentru ca noul cadru legislativ să permită eligibilitatea persoanelor cu dizabilități, care nu realizează venituri din alte surse, cu excepția indemnizației lunare și a bugetului personal complementar”.

În legislația care ar urma să fie aprobată, veniturile din indemnizație și buget complementar nu vor fi luate în calcul, astfel încât persoanele cu dizabilități ar putea beneficia de mai multe subvenții, inclusiv pentru hrană, de 33 de lei pe zi, susțin reprezentanții Ministerului.

articolul original.

Alege pentru mașina ta Auto Racemi!

16 September 2022 at 09:45
image

De aproape trei decenii pe piața ieșeană, compania Racemi  comercializează piese și accesorii auto, fiind unul dintre pionierii magazinelor de profil din Iași. Racemi oferă servicii excelente clienților și este un partener de încredere pentru colaborări de lungă durată.

www.racemi.ro

articolul original.

Studiu United Media Services: 7 din 10 părinți români sunt pesimiști privind situația economică, iar 1 din 3 vor fi nevoiți să apeleze la economii pentru a acoperi cheltuielile cu începutul școlii

31 August 2022 at 15:57
By: Team

Majoritatea părinților români se gândesc cu pesimism la viitor. 7 din 10 își fac griji privind situația economică, în timp de 2 din 5 declară că au o situație financiară mai dificilă comparată cu cea de anul trecut, doar 17% spunând că sunt semnificativ mai bine.  

În fiecare an începutul anului școlar este unul dintre cele mai importante evenimente în familie, implicit una dintre cele mai mari surse de cheltuieli pentru părinți, după cele privind vacanțele. Tocmai de aceea nu este surprinzător că aproape 9 din 10 părinți au spus că sunt preocupați în prezent de prețurile mai mari pentru produsele pentru începerea anului școlar.

Prin urmare, pentru a cunoaște și înțelege și mai bine consumatorii și cum se schimbă comportamentul lor în această perioadă, în perioada 9-11 august, agenția de media United Media Services a realizat un studiu pe un eșantion de 400 de respondenți din mediul urban, părinți, cu vârste între 25 și 55 de ani și cu copii la grădiniță sau școală. Interviurile au avut loc online, iar eșantionarea s-a făcut pe cote, în funcție de sex, vârstă și grad de urbanizare.

2 din 5 parinti

Având în vedere ultimele evoluții de pe piață, părinții se confruntă din nou cu vremuri incerte. În timp ce se pregătesc pentru viitorul an școlar, creșterea inflației este o reamintire a unui viitor imprevizibil. Cu toate acestea, sunt pregătiți să cheltuiască, în ciuda dificultăților întâmpinate și a situației financiare mai proaste raportate de mulți dintre ei.

Mai mult de atât, românii sunt în general prevăzători, 3 din 4 respondenți începând cumpărăturile dedicate întoarcerii la școală cu cel puțin două săptămâni înainte, iar 25% chiar cu aproximativ o lună înainte și doar 9% odată cu începutul școlii, marea majoritate apelând la fondurile pe care le au în prezent (61%), urmați de cei care pun bani deoparte pentru acest moment (33%). Ce este interesant și de reținut este că 34% dintre respondenți declară că și copilul/copiii sunt implicați în decizia de cumpărare.

Conform studiului, după perioada pandemică în care investițiile în tehnologie pentru învățarea virtuală erau de importanță crescută, focusul a revenit asupra categoriilor clasice asociate cu începerea școlii: rechizitele și îmbrăcămintea/ încălțămintea, 9 din 10 părinți avându-le pe lista de cumpărături.

timp de cumparaturi

Unde se face shoppingul

Deciziile privind locația din care se fac cumpărăturile depind în principală măsură de obiectele ce trebuie achiziționate. Astfel, dacă hipermarketurile și mall-urile sunt preferate pentru alegerea îmbrăcămintei, încălțămintei și a rechizitelor școlare, online-ul este decisiv în ceea ce înseamnă tehnologie (telefon, computer, laptop, tabletă, etc).

Începerea școlii va aduce multe schimbări în activitățile de agrement ale familiei și în obiceiurile media. În general, obiceiurile media de vară ale familiilor arată foarte diferit decât în ​​timpul anului școlar.

Conform United Media Services, dacă în timpul verii părinții români vizionează mai multe filme, petrec mai mult timp pe rețelele sociale și pe serviciile de streaming și mai mult timp afară, când începe școala aceste obiceiuri media se resetează pentru a susține bunăstarea copiilor lor atât la școală, cât și acasă. După cum au raportat mulți părinți, ei vor încerca și pentru copiii lor o „detoxifiere digitală” după începerea școlii, limitându-le timpul pe smartphone-uri și alte dispozitive mobile.

studiu United Media Services - consumul media al copiiilor

Cel mai mult vor avea de suferit jucatul jocurilor video/ online (71% vor face această activitate mai rar), vizionarea de content video pe diverse platforme precum TikTok, YouTube (62%) și conținutul TV (59%). Astfel, cititul cărților devine singura activitate aflată într-un trend ascendent (32% vor citi mai des).

„Reînceperea școlii aduce cu sine o resetare a stilului de viață și implicit a consumului de media dobândit în vacanță, lucru valabil atât pentru copii, cât și pentru părinți. Obiectivul nostru ca specialiști de media este să surprindem aceste schimbări în comportamentul consumatorilor și să ne adaptăm rapid la ele, integrându-le în planificarea noastră curentă de media.

Această abordare centrată pe consumator, însoțită de mindsetul nostru de îmbunătățire și adaptare continuă a media planningului la noile realități, ne ajută să îndeplinim cât mai eficient obiectivele de marketing și comunicare are clienților noștri,” a declarat Anca Băcăianu, Head of Strategy & Research al United Media Services.

acces la dispozitive

Aceste modificări se reflectă foarte bine și în dorința părinților de a investi în activități și cursuri pentru copiii lor, care să îi dezlipească de device-uri, majoritatea alegând activități ce presupun participare fizică.

Astfel, conform studiului, 67% din părinți se orientează spre un sport individual, 35% spre unul de echipă, 21% spre o activitate muzicală (învățarea unui instrument, canto, etc) sau spre o activitate științifică (istorie, robotică, etc), iar 19% spre alte activități artistice.

cursuri si activitati copii

Despre United Media Services

United Media Services este o agenție full-service, cu focus digital, cu biroul în București și cu capacități de coordonare regională. Agenția lucrează în prezent pentru mai mult de 60 de clienți și 100 de branduri din categorii dinamice și pline de provocări, precum: retail, pharma, telecom, e-commerce, FMCGs, financiar, etc.

Agenția de media nu este la primul studiu de acest gen, ea realizând în aprilie 2022 un studiu privind comportamentul de consum al românilor cu ocazia Paștelui. Rezultatele lui pot fi accesate aici.

Photo 5618221 / Back To School © Robert Byron | Dreamstime.com

articolul original.

28.000 de apartamente din Iaşi nu vor avea apă caldă în această săptămână

22 August 2022 at 04:17
By: Geo
image

Ieşenii racordaţi la sistemul centralizat de termoficare nu vor beneficia de apă caldă în această săptămână. În această situaţie sunt peste 28.000 de apartamente, respectiv circa 21% din totalul locuinţelor din municipiu. 

Primăria a luat această deciziei pentru a remedia unele deficienţe apărute pe circuitele de termoficare urbană din incinta CET 1, zona Tudor Vladimirescu.

În acelaşi timp, potrivit reprezentanţilor municipalităţii, vor fi făcute intervenţii şi pe reţelele de transport şi distribuţie a agentului termic, astfel încât să fie evitate eventuale probleme în sezonul rece. Furnizarea agentului termic a fost sistată în noaptea de duminică spre luni, iar reluarea serviciului este programată pentru vineri, 26 august, după ora 16.00, scrie ziaruldeiasi.ro.

Ultima măsură de acest tip datează din anul 2018, atunci când apa caldă a fost oprită tot pentru remedierea unor probleme. „În perioada menţionată vor fi făcute, în paralel, nu mai puţin de 70 de intervenţii, din care 25 la CET 1, 6 la reţelele primare şi 39 la punctele şi modulele termice, de către echipe formate în total din 90 de persoane”, spun reprezentanţii Primăriei.

Circuitul de termoficare urbană din incinta centralei din zona Tudor Vladimirescu a fost pus în funcţiune în anul 1964 şi, între timp, obiectivul a beneficiat de modenizări în special în cadrul unor proiecte cu finanţare europeană. În această perioadă, Primăria face demersuri şi pentru asigurarea combustibilului necesar.

Până pe 16 septembrie, municipalitatea aşteaptă oferte de la companii pentru transportul a 140.000 tone de cărbune din portul Constanţa la Iaşi, pe calea ferată. Anul trecut, Primăria a plătit pentru transportul a 100.000 tone peste 9,1 milioane lei, iar anul acesta estimează o sumă de 20,3 milioane lei pentru o cantitate cu 40% mai mare. Cel mai probabil, oferte vor fi depuse de CFR Marfă şi Grup Ferofiar Român. La licitaţia din 2021, câştig de cauză a avut operatorul privat.

Citiți mai multe pe ziaruldeiasi.ro

articolul original.

Tranzacțiile cu cardul s-au dublat în prima jumătate a lui 2022

8 August 2022 at 05:59
image

Instituția financiară Capital Financial Services, care operează sub brandul Twispay, a procesat, în prima jumătate a anului 2022, peste 500.000 de tranzacții cu cardul, a căror valoare se ridică la aproape 30 de milioane de Euro. În timp ce numărul de tranzacții este dublu, față de aceeași perioadă a anului 2019, înainte de începerea pandemiei, valoarea totală este cu aproximativ 10% mai mare. Mai mult, tranzacția medie a scăzut de la 127 de Euro în 2019, la 53 de Euro, în 2022.

Faptul că am înregistrat un număr mai mare de tranzacții, cu o valoare medie cu aproximativ 60% mai mică este, în viziunea mea, un semn foarte bun, pentru comerțul online. Dacă, în perioada prepandemică, tranzacțiile digitale erau mai puține și mai consistente, acum vedem cum ele încep să facă parte din viața noastră zilnică. Pandemia a funcționat ca un catalizator pentru e-commerce, a determinat mai mulți consumatori să aleagă serviciile e-tailerilor și a contribuit la creșterea încrederii în aceste canale. Cumpărătorii apreciază acum mult mai mult confortul și conveniența asociate cu zona de e-commerce. Aceasta le permite să își canalizeze timpul spre activitățile cu adevărat importante pentru ei și în care nu pot fi înlocuiți.”, a declarat Augustin Dobre, CEO Twispay.

Minim și maximum

Industriile cu cele mai mari valori ale tranzacției medii realizate în prima jumătate a anului 2022 sunt vânzările de tehnologie (351 Euro), asigurări (187 Euro) și servicii aeriene (165 Euro).

Cea mai mare plată efectuată cu cardul prin sistemul de acceptare la plată Twispay a depășit pragul de 12.000 Euro (produse electronice), pe când cea mai mică a fost de 0.11 Euro (servicii de curierat).

Studiul a fost realizat pe întregul portofoliu de clienți Twispay, care include companii din România și din Spațiul Economic European, precum BlueAir, Fit4You Delivery, AVStore. Tranzacțiile procesate de către Twispay au fost achitate cu carduri emise atât în România, cât și în alte țări ale lumii.

Beneficii și servicii

Pentru a răspunde nevoilor jucătorilor de e-commerce și a gestiona cu success volumul de tranzacții în creștere, Twispay investește în mod constant în dezvoltarea soluțiilor sale tehnice, concepute și optimizate in-house.

Faptul că dezvoltăm și administrăm intern propriile soluțiile tehnice și că beneficiem de statutul de membru principal al schemelor de plată Visa și Mastercard ne oferă control total asupra infrastructurii de plată și, implicit, asupra serviciilor și gradului de satisfacție a clienților.”, a declarat Ciprian Stoica, Program Director, Twispay. 

Mai mult, instituția financiară prioritizează siguranța fondurilor clienților săi. Ea deține conturi de protejare la 3 bănci din România și la filiala germană a JPMorgan, ca urmare a unei colaborări unice în regiune. Astfel, Twispay se asigură că fondurile clienților săi sunt depuse în conturi speciale de protejare deschise și ținute separat de capitalurile proprii, neputând fi accesate de nimeni altcineva, cu excepția beneficiarilor de drept.

Moneda electronică

Licențele sale de emitere de monedă electronică și de procesare de plăți pentru tranzacții online sunt pașaportate în întreg Spațiul Economic European, ceea ce permite companiei să deservească magazinele online din regiune. De asemenea, instituția financiară oferă conturi în diferite monede (GBP, EUR, USD etc.), ceea ce contribuie la eliminarea comisioanelor de schimb valutar, atât pentru clienții săi B2B, cât și pentru consumatorii de e-commerce.

Twispay s-a poziționat, încă de la intrarea sa pe piață, ca un furnizor complex, un disruptor, în zona de plăți și a deservit clienți ai căror nevoi nu sunt îndeplinite de procesatorii de plată tradiționali. Ne-am alocat primii ani înțelegerii nevoile jucătorilor și tendințele locale și naționale. Acum, aproape 5 ani mai târziu, beneficiem de o soluție de plată intuitivă, eficientă, personalizabilă, care ajută magazinele online să își înțeleagă sursele de venit și comportamentele de consum, punându-le la dispoziție o selecție valoroasă de rapoarte și metrici.”, a concluzionat August Dobre, CEO Twispay.

articolul original.

Țară în service | Metoda „intrării în legalitate” sau cum permite statul român construcția ilegală a unui bloc

4 August 2022 at 05:27

Capitala și marile orașe ale României sunt sufocate de construcții ilegale. Mizele sunt profiturile uriașe, în numele cărora unii dezvoltatori au născocit metode la limita legii sau a simțului civic. Cea mai întâlnită este „intrarea în legalitate”, un paradox juridic care permite unui dezvoltator să încalce autorizația de construire chiar și în mod voit. Cercul se închide în birourile din primării sau de la Cadastru unde, de multe ori, din neglijență sau complicitate, funcționarii închid ochii.

În zona centrală a Capitalei, în ultimii cinci ani, a apărut un nou cartier. Noul Vitan este denumit perimetrul imobiliar care se întinde aproximativ între Calea Vitan și Splaiul Unirii. Zeci de blocuri au fost ridicate în acest cartier din Sectorul 3, fără ca între aceste locuințe să fie plantat un copac.

Urmarea? Părinții sunt nevoiți să-și ducă micuții să se joace în parcarea de la supermarket, pentru că este singurul spațiu rămas liber între blocurile construite fără spații de orice fel între ele. Situația de aici este doar un exemplu al modului haotic în care s-a construit în ultimii ani în București și în împrejurimi.

Primarul Capitalei, Nicușor Dan, estimează dimensiunea construcțiilor ilegale din oraș la „câteva mii”. Iar problema blocurilor ilegale, pentru care unii dezvoltatori găsesc metode mai mult sau mai puțin legale pentru a le vinde, nu afectează doar Bucureștiul. În orașe mari precum Iași, Timișoara sau Cluj au răsărit de asemenea în ultimii ani blocuri care sfidează regulile urbanistice.

Teoretic, orice imobil rezidențial sau comercial ridicat în acest cartier sau în orice loc din România are nevoie de autorizație de construcție, pe care constructorul este obligat să o respecte.

Documentul suprem în imobiliare: autorizația de construire

Autorizația de construcție este actul emis de primărie prin care se poate începe organizarea unui șantier și ridicarea unei proiect imobiliar rezidențial sau comercial. O clădire este ilegală dacă nu are acest document sau dacă nu respectă parametrii clădirii pentru care a fost emis documentul.

Autorizația de construcție se emite în baza documentației pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții. Mai multe instituții, printre care ISU, Agenția de Mediu sau Comisia de Cultură sunt implicate în procesul de autorizare.

Blocul care are o autorizație de construcție, dar nu o respectă

Una dintre clădirile rezidențiale din Noul Vitan este cea de la adresa Splaiul Unirii 219, undeva pe cheiul Dâmboviței, la 800 de metri de stația de metrou de la Timpuri Noi.

Inițial, acum șapte ani, clădirea construită aici era un bloc de locuințe cu patru etaje, așa cum reiese din autorizațiile de urbanism ale Primăriei Sector 3, consultate de Europa Liberă. Între timp, s-a ridicat nu o clădire, ci două lipite una de cealaltă. Prima, cea stradală, are zece etaje. A doua are patru etaje.

Potrivit Primăriei Sector 3, din 2019 și până acum, proprietarii au construit de fiecare dată altceva decât prevedeau autorizațiile de construire. Ulterior, au cerut primăriei „intrarea în legalitate”.

Cheiul Dâmboviței a atras mereu atenția dezvoltatorilor care au încercat să construiască imobile înalte pentru a atrage clienți cu priveliște asupra râului
Cheiul Dâmboviței a atras mereu atenția dezvoltatorilor care au încercat să construiască imobile înalte pentru a atrage clienți cu priveliște asupra râului

Procedura de „intrare în legalitate” a devenit mult mai facilă începând cu 2020. Atunci, parlamentarii au stabilit că un constructor care nu respectă autorizația inițială poate merge mai departe cu șantierul prin obținerea unui nou document de la primărie. Până atunci, orice modificare trebuia re-aprobată de Primărie, ISU, Agenția de Mediu și, cel mai important, Consiliul Local, acolo unde oameni din diferite partide politice se putea opune.

Scopul legii a fost debirocratizarea dosarelor de urbanism. Însă unii constructori au profitat de legeslația mai relaxată. Unii au construit și cinci etaje în plus sau au ridicat blocuri în loc de case, cerând apoi „intrarea în legalitate” de la direcțiile de urbanism din primării.

E ceea ce s-a întâmplat și în cazul blocului de pe Spaiul Unirii, unde constructorul a făcut mai multe schimbări esențiale. Pentru toate aceste schimbări, a cerut intrarea în legalitate, procedeu la care a mai apelat de mai multe ori.

Imobilul de pe Splaiul Unirii aparține Smaland Management SRL, așa cum reiese din anunțurile de pe șantier, dar și din datelor obținute de Europa Liberă de la Primăria Sector 3.

Blocul de locuințe de pe Splaiul Unirii, București
Blocul de locuințe de pe Splaiul Unirii, București

Smaland Management SRL este o firmă deținută de membrii familiei lui Ion Avram, un dezvoltator imobiliar important în Capitală, cu afaceri în domeniu de cel puțin 20 de ani.

Între timp, mare parte din firmele sale au intrat în insolvență, iar proiectele imobiliare denumite „Primavera” (la fel ca lanțul de magazine alimentare) au fost scoase la licitație pentru plata datoriilor. Unul dintre cele mai importante proiecte actuale ale familiei Avram este cel de pe Splaiul Unirii, așa cum susțin chiar reprezentanții firmei într-un dosar de insolvență deschis în urmă cu doi. Între timp, procedura de reorganizare a fost închisă, prin plata datoriilor care erau de 15.000 de euro.

Construcția a respectat normele legale în vigoare, pe parcurs legea s-a mai schimbat; din acest motiv a fost nevoie de cererile de intrare în legalitate, este unul dintre argumentele Smaland Management prezentate în instanță în procesele cu vecinii care au cerut suspendarea autorizației de construire. Judecătorii nu au ajuns la o decizie definitivă în această cauză. Vecinii au acuzat și Primăria Sector 3 că a favorizat modul în care dezvoltatorul a construit în zonă.

Reacția autorităților

Reprezentanții Primăriei Sector 3 ne-au răspuns însă că pentru acest imobil au fost emise autorizații de construire care nu au fost respectate și s-a trecut apoi la avize de intrare în legalitate. Municipalitatea de sector a permis ca Smaland să primească două autorizații de intrare în legalitate, în 2019 și în anul 2021.

Prețurile pentru un apartament de două camere trec de 100.000 de euro. Pe site-ul dezvoltatorului reiese că locuințele cu două camere au fost epuizate. Și pe forum-urile de specialitate, reiese că sunt familii care au achiziționat locuințe în acest bloc.

Cele două metode de construcții ilegale

Specialiștii consultați de Europa Liberă - foși funcționari publici - ne-au descris două metode folosite adesea de dezvoltatorii imobiliarii. Unii dintre ei.

Cea mai des întâlnită, așa cum s-a întâmplat și în cazul blocului de pe Splaiul Unirii, este construirea efectiv a altor clădiri, mai avantajoase economic, decât cele autorizate. Pe parcurs, dezvoltatorii fac solicitare la primării să le permită intrarea în legalitate. De multe ori beneficiază de clemența funcționarilor.

Zona cartierului Noul Vitan, un loc unde ar fi fost construite blocuri care nu au respectat autorizația de construire, potrivit Primăriei Sector 3.
Zona cartierului Noul Vitan, un loc unde ar fi fost construite blocuri care nu au respectat autorizația de construire, potrivit Primăriei Sector 3.

A doua metodă este ilegală de la un capăt la celălalt. Au fost cazuri de blocuri ridicate complet fără autorizație, pentru care, la final, constructorul a promit o notă de recepție de la autoritățile locale.

Această notă nu ține loc de autorizare a construcției, ci e doar un document care atestă existența fizică a unui imobil pe un teren. Doar că, profitând de clemența unor funcționari de la Cadastru, au fost constructori care au început intabularea doar în baza acelei note de recepție. Intabularea le-a permis vânzarea efectivă către cumpărători de bună credință, iar intrarea în circuitul civil al blocurilor a făcut ca demolarea să fie imposibilă.

„Acest sistem al construcțiile ilegale se face la mica înțelegere între administrația publică și dezvoltatorii cu relații”, crede avocatul Paul Dumbrăvanu.

Acesta continuă: „Eu nu cred că dacă vine mâine o persoană complet străină de modul de funcționare al administrației locale din România își permite să riște să ridice un bloc de un milion de euro fără autorizații. Asta pentru că riscă să ajungă ca autoritățile să-i dărâme blocul și să fie și cercetat penal”, mai adaugă Paul Dumbrăveanu.

Metoda locuinței fără autorizație de construcție

Iată un exemplu care ilustrează această metodă.

În apropiere de Aeroportul Băneasa, pe strada Heliului, a fost ridicat în ultimul deceniu un bloc de opt etaje care nu are niciun fel de autorizație.

Blocul a fost ridicat doar în baza unui certificat de urbanism aprobat în urmă cu 15 ani. Certificatul de urbanism este doar unul dintre documentele premergătoare obținerii unei autorizații de construcție, care nu permite însă dezvoltatorului să deschidă șantierul.

În imobilul de pe strada Heliului au fost amenajate deja 30 de apartamente „Lucrările de construire în vederea edificării imobilului de 10 niveluri (S+P+8E) din strada Heliului nr.14B-16 au fost executate fără autorizație”, se arată într-un răspuns al Primăriei Sector 1.

Blocul este situat la un kilometru de Romaero și la 1,2 kilometri de Aeroportul Băneasa și se află într-o zonă cu trafic aerian la mică înălțime. Zona străzii Heliului este în zona terenurilor cu servituți aeronautice cu gradul II, precizează Autoritatea Aeronautică Civilă într-un răspuns. În documentul semnat de directorul Autorității Aeronautice, Nicolae Stoica, se arată că este nevoie ca blocul în cauză să fie avizat de Autoritatea Aeronautică Civilă.

Reacția autorităților la această metodă

Primăria Sectorului 1 a fost sesizată de vecini și de Autoritatea Aeronautică Civilă de mai multe ori în ultimii 15 ani în legătură cu construcția ilegală. Plângerile s-au înmulțit din august 2021, atunci când vecinii au văzut că se fac ultimele amenajări interioare.

Proprietarii de pe strada Heliului au fost deranjați de autorități doar cu o amenzi de 16.000 de lei, sumă mai mică decât prețul unui loc de parcare în zona Băneasa. „Disciplina în construcții” din cadrul Poliției Locale Sector 1 a aplicat o amendă în martie 2022, conform documentelor obținute de Europa Liberă.

Clădirea rezidențială de pe strada Heliului, Sector 1
Clădirea rezidențială de pe strada Heliului, Sector 1

„Menționăm faptul că Poliția Locală Sector 1 are drept de control privind urmărirea respectării disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor de construcții în cadrul imobilului de la adresa sus-menționată, însă beneficiarul respectivelor lucrări nu a dorit să permită accesul polițiștilor locali abilitați în incinta acestui imobil și nici să prezinte documentele necesare controlului”, ne-a transmis reprezentanții Primăriei Sector 1.

Primarul Clotilde Armand a anunțat că a făcut plângere penală pentru această construcție, după ce a fost sesizată despre nereguli. „Am făcut plângere penală împotriva proprietarului pentru continuarea unor lucrări de construcții neautorizate, iar acum așteptăm rezultatul anchetei procurorilor”, ne-a declarat aceasta.

Nu sunt excepții în București, e o regulă des aplicată

Nicușor Dan a ajuns primar și pentru activitatea sa civică din domeniul urbanismului. În Capitală, dar și în restul țării, nu există o evidență a construcțiilor ilegale, însă primarul general a declarat cum câteva săptămâbi că numărul imobilelor ridicate ilegal este estimat la câteva mii.

„Au fost construite, probabil de ordinul miilor, blocuri ilegale în București. Şi o spun cu toată responsabilitatea. Din păcate, sunt zone în oraș care au fost dezvoltate total împotriva oricăror reguli şi care, după ce standardul ce viaţă va crește în Bucureşti, se vor transforma în niște ghetouri”, a mai declarat edilul Capitalei într-o conferință de presă.

Celebrul caz al Cathedral Plaza

Probabil unul dintre cele mai cunoscute cazuri de construcții ilegale, recunoscute și în instanță, este cel al clădirii denumite Cathedral Plaza din Sector 1.

Proiectul Cathedral Plaza al dezvoltatorului Millennium Building Development (MBD) a fost autorizat de Primăria Sectorului 1 pe 24 februarie 2006. În aprilie același an, autorizația a fost contestată în instanță de reprezentanții Arhiepiscopiei Romano-Catolice din București pe motiv că afecta atât imaginea, cat și structura Catedralei Sfântul Iosif din apropiere.

Inițial, așa cum acuza Ioannis Papalekas, cel care deținea MBD, Arhiepiscopia ar fi fost de acord cu imobilul în schimbul a două etaje din această clădire. Neînțelegerile ar fi apărut în urma unor solicitări mai mari din partea bisericii.

Catedrala Sf Iosif si Bucuresti si cladirea de birouri adiacenta, Cathedral Plaza.
Catedrala Sf Iosif si Bucuresti si cladirea de birouri adiacenta, Cathedral Plaza.

Imobilul a fost terminat în mod oficial în anul 2010. În iulie 2011, Curtea de Apel Suceava a respins cea de-a șasea și ultima cale extraordinară de atac promovată de MBD „stabilind irevocabil nulitatea autorizației de construire a auto-intitulatei clădiri Cathedral Plaza”. În mai 2012, și Curtea Europeană a Drepturilor Omului a respins plângerea formulata de MBD împotriva statului român.

Pe 10 iulie, primarul Nicușor Dan a anunțat că a semnat o decizie de demolare a clădirii.
Problema este ca proprietarul clădirii, grecul Ioannis Papalekas, declara în 2015 ca este nevoie de 70 de milioane de euro pentru demolarea Cathedral Plaza în condiții de siguranță pentru clădirile din jur.

Europa Liberă a contactat un expert independent de această dispută care ne-a precizat că în orice caz „este nevoie de o sumă însemnată, cred că minimum 2-3 milioane de euro. Depinde de metodă. Bănuiesc că nu se pot folosi explozibili acolo, așa că se poate pune la pământ cu utilaje mici, etaj cu etaj. Problema este dacă această clădire chiar se poate demola și dacă structura clădirilor din jur rezista la vibrații”, ne-a spus acesta.

Situație generală în toată țara

Dacă în București haosul urbanistic creat - intenționat sau nu - permite apariția a mii de construcții ilegale, așa cum apreciază Nicușor Dan, situația blocurilor ridicate prin driblarea legii și a moralității este întâlnită și în alte mari orașe din România.

Este orașul în care chiar primarul în funcție al municipiului este implicat, potrivit Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în ridicarea unui imobil ilegal. Mihai Chirica este trimis în judecată în două dosare de abuz în serviciu și fals, iar unul dintre cazuri privește construcția unui bloc de locuințe.

Edilul a fost trimis în judecată în luna iulie de către procurorii DNA pentru complicitate la fals intelectual și complicitate la abuz în serviciu legat de un imobili rezidențial care ar fi fost construit și intabulat ilegal de către firma Flux SRL.

Mihai Chirică este acuzat de procurori ca a comis fapte de corupție legate de construcția unui bloc ilegal
Mihai Chirică este acuzat de procurori ca a comis fapte de corupție legate de construcția unui bloc ilegal

Este vorba de un bloc cu mai multe niveluri decât cele prevăzute în autorizație, iar suprafața imobilului este mai mare decât cea din autorizație fiind încălcat planul urbanistic zonal. Chirica ar fi dispus/semnat documente, cu încălcarea legii și prin atestarea unor împrejurări contrare realității, în procedura de atestare a construirii, respectiv a extinderii unui imobil din municipiul Iași.

„Sunt nevinovat și voi demonstra acest lucru cu toate argumentele logice și juridice. Am încredere că judecătorii vor face dreptate, astfel încât imaginea și activitatea municipalității și a mea, ca primar, să nu mai aibă de suferit”, a spus scris edilul ieşean.

Acesta a spus că un primar nu poate verifica fizic toate documentele care îi sunt aduse la semnat și că de realitatea faptelor din hârtii este verificată de funcționarii responsabili.

„Un primar nu poate și nu trebuie să verifice toate situațiile punctuale la care se referă documentele pe care le semnează în calitate de demnitar. Verificarea situațiilor respective și întocmirea documentelor aferente sunt în responsabilitatea funcţionarilor desemnaţi conform fișei postului", a mai adăugat acesta.

  • Timișoara

Unul dintre ultimele exemple de construcții ilegale din Timișoara aparține chiar unui consilier local.

Un bloc cu două etaje, construit de soții Sorin și Aida Szilagyi pe strada Rapsodiei din Timișoara, a fost declarat ilegal de Tribunalul Timiș la mijlocul lunii trecute.

Decizia poate fi atacată cu recurs. Ada Szilagyi este consilier local din partea USR. „Admite în parte acțiunea formulată de reclamanții Cosmin Pârvu și Mihaela Lavinia Pârvu, în contradictoriu cu primarul municipiului Timișoara, Szilagyi Sorin Nicolae și Szilagyi Aida Sorina. Anulează autorizațiile de construire nr. 329/31.03.2017 si nr. 2403/10.09.2008, ambele emise de Primarul Municipiului Timișoara”, a decis Tribunalul Timiș.

Pe scurt, familia Szilagyi a construit un bloc cu două etaje, în locul unei case în care să locuiască trei generații, așa cum explica familia atunci când a solicitat autorizațiile de construcție.

Ștrandul istoric de la marginea Aradului a fost „împodobit” în ultimul an cu mai multe șantiere care au ca scop ridicarea unor imobile. Potrivit Primărie Arad, acestea nu au autorizații.

„În general, zonele istorice sunt cu mai multe restricții, atunci, dacă nu ai putut să obții intrarea în legalitate, adică autorizația de construire, se ajunge la situația în care trebuie revenit la forma inițială, practic să demolezi ceea ce ai construit ilegal. Primăria Arad a depus deja o sesizare la Parchet privind construcțiile din zona de agrement. Consilierul acuzat că distruge oaza de relaxare a precizat că fosta căsuță de lemn s-ar fi demolat singură, fiind într-o avansată stare de degradare”, ne-a explicat Călin Bibarț, primarul Aradului.

Tot în Arad, jurnaliștii de la newsar.ro au relatat în ultimul an cazuri în care municipalitatea a început să aprobe blocuri în zone de case. Un astfel de exemplu ar fi proiectele aprobate în consiliul local de pe strada Măcieșului.

  • Constanța

Reporterii publicației Focus Press au prezentat în acest an situația unui bloc de pe bulevardul Tomis, în cartierul cu același nume. Imobilul rezidențial are șapte etaje, deși a primit autorizații doar pentru cinci. Certificatul de urbanism cu numărul 3204 fusese eliberat în 2015, dar, pentru un imobil de 5 etaje.

Însă, municipiul și județul Constanța a fost în special ținta construcțiilor suspecte realizate pe plaje sau în apropierea acestora. Cea mai cunoscută situație este cea a ternurilor retrocedate ilegal de Radu Mazăre, fostul primar al Constanței. Procurorii DNA au demonstrat că fostul edil a retrocedat ilegal terenuri pe care s-au ridicat, pe plaje sau în apropiere, imobile supraetajate.

Printre altele, pe cele 100 de hectare retrocedate ilegal de Mazăre au fost construite mall-uri (cel din Parcul Tăbăcărie și Vivo - fostul Maritimo), blocurile din cartierul Compozitori, Aqua Magic Mamaia, blocurile, dar și şi hotelurile de pe malul lacului Siutghiol.

Metode de construcții la limita legii

„Marea problemă nu este absența regulilor, ci excepțiile de la reguli. Sunt foarte multe clădiri, în special cele construite între blocuri care au măcar o excepție de la regulile de urbanism și construcție”, explică avocatul Paul Dumbrăvanu.

Sectorul imobiliar este mereu în expansiune, unii dezvoltatori ocolesc legea
Sectorul imobiliar este mereu în expansiune, unii dezvoltatori ocolesc legea

Cu ajutorul său și a altor cazuri consultate de Europa Liberă sau prezentate în presă, redăm o parte dintre metodele prin care o autorizație de construcție legală este „driblată” pentru a se obține mai mult profit.

  • majoritatea garajelor subterane din autorizațiile de construcție, de la demisol, sunt transformate în apartamente;
  • lipsa de controale reale ]n vederea supervizării executării lucrărilor conform autorizațiilor. „Pentru fiecare sector din București, există doar doi-trei inspectori ai Inspectoratuluii de Stat în Construcții care verifică șantierele. Nu cred că sunt verificate mai mult de 10% dintre construcțiile din București, pentru că nu au cum să facă acest lucru doar doi-trei inspectori la fiecare sector”;
  • etajele tehnice sunt transformate în apartamente de locuit. Este vorba de spațiile unde ar trebui să fie centralele, conductele, uscătoarele;
  • lipsa reglementarilor clare cu privire la normativele ISU privind parcările;
  • nerespectarea minimului locurilor de parcare;
  • nerespectarea normelor de vecinătate și construcțiile abuzive de blocuri în zone de case.

Driblarea cu acte în mână a legislației duce inclusiv la apariția unor cazuri când viața și sănătatea locuitorilor este pusă în pericol.

În luna noiembrie 2018 a izbucnit un incendiu puternic la mansarda unui bloc din Chiajna, care s-a extins și la cele de alături. Pompierii nu au putut stinge focul pentru că nu aveau hidranți în zonă. Mașinile de intervenție au trebuit să facă mai multe drumuri până la stații de încărcare cu apă pentru a putea stinge focul.

O femeie însărcinată, care a fost expusă la fum, a fost transportată la Spitalul Universitar. Din fericire, starea ei de sănătate s-a ameliorat. Peste 100 de persoane au fost afectate de incendiul de la cele trei blocuri din Chiajna.

Demolarea, o altă păcăleală

Demolarea ar fi „o soluție sănătoasă”, spune Nicușor Dan despre construcțiile ilegale. Dezmembrarea unui imobil se poate face însă doar după o decizie definitivă a unei instanțe de judecată.

„Există 10-20 de situații litigioase în care s-au contestat autorizații, s-a cerut demolarea sau demolarea parțială a unor imobile construite. Ar fi foarte sănătos ca acest lucru să se întâmple pentru ca oamenii să înțeleagă că există o lege”, a mai declarat Nicușor Dan, într-o conferință de presă.

Intenționat sau nu, chiar și cu decizii ale instanței, blocurile ilegale nu pot fi demolate. Aceste clădiri trebuie puse la pământ de Disciplina în Construcții, din cadrul Poliției Locale, departament care nu are bani pentru demolari.

Am întrebat reprezentanții poliției locale din toate cele șase sectoare și de fiecare dată am primit răspunsul că instituția nu are bani de demolări.

Drumul unei autorizații

„Procedura de autorizare a executării lucrărilor începe odată cu depunerea pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire și cuprinde mai multe etape”, ne-au explicat reprezentanții Primăriei Sector 3 într-un răspuns scris.

Aceste etape cuprind:

  • emiterea certificatului de urbanism;
  • emiterea punctului de vedere al autorizații competente pentru protecția mediului pentru investițiile care nu se spun procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului;
  • notificare de solicitant a autorităților administrației publice cu privire la menținerea solicitării de obținere, ca actul final, a autorizației de construire pentru investițiile la care autoritatea pentru protecția mediului a stabilit necesitatea evaluării impactului asupra mediului și a emis îndrumarul conform legislației privind evaluarea impactului asupra anumitor proiecte publice și private asupra mediului;
  • emiterea avizelor și acordurilor precum și a actului administrativ al autorității pentru protecția mediului competente privind investițiile evaluare din punct de vedere al impactului mediului;
  • elaborarea documentației tehnice necesare pentru autoritatea evaluării lucrărilor de construcții, denumite în continuarea documentația tehnică;
  • depunerea documentației pentru autorizarea lucrărilor de construcții de la autoritatea administrației publice competente;
  • emiterea autorizației de construire

Soluția

Pentru a se evita metoda intrărilor în legalitate, o soluție pentru eliminarea neregulilor din piața imobiliară ar putea fi și apariția unei legi care să impună obligații dezvoltatorilor și mai multe drepturi pentru cumpărători. Avocatul Paul Dumbrăvanu spune a avut o astfel de inițiativă, dar nu a avut nicio șansă să fie aprobată în Parlament.

Specialistul în domeniul imobiliar atrage atenția că ar trebui ca în primul rând persoanele care cumpără o locuință să fie atente la următoarele aspecte:

  • să primească promovare corectă din partea dezvoltatorului și toate informațiile să fie exacte;
  • să cunoască toate caracteristicele tehnice ale locuinței, de la compoziția zidurilor, până la cea a ușilor;
  • prezentarea unui model scris de ante-contract înainte de hotărârea de a cumpăra
  • explicații cu privire la toate prevederile ante-contractului;
  • detalii cu privire la orice servicii de management și organizare, care vor intra în atribuțiile Dezvoltatorului și costul estimat al acestora;
  • date legate de Dezvoltator , inclusiv denumirea legală completă, date de contact, adresa;
  • informații în legătură cu orice terță parte care reprezintă dezvoltatorul, inclusiv denumirea legală completă, date de contact și detalii, adresa și statutul legal;
  • Detalii cu privire la modul de întocmire a unei reclamații/plângeri.
articolul original.

Oracle și Microsoft anunță Oracle Database Service for Microsoft Azure, care combină avantajele ambelor platforme în cloud

28 July 2022 at 13:45
By: Team
image

Oracle Corp și Microsoft Corp au anunțat disponibilitatea generală a Oracle Database Service for Microsoft Azure. Astfel, clienții Microsoft Azure pot aloca, accesa și monitoriza cu ușurință servicii Oracle Database la nivel de companie în Oracle Cloud Infrastructure (OCI).

Utilizatorii pot migra sau genera noi aplicații pe Azure, apoi se pot conecta la serviciile administrate Oracle Database, cu performanțe și disponibilitate ridicate, precum baza de date Autonomous Database care rulează pe OCI.

Clienții nu vor plăti pentru utilizarea serviciilor Oracle Database for Microsoft Azure sau pentru serviciile de interconectare la nivel de rețea, sau pentru schimbul de date dintre Azure și OCI. Aceștia vor plăti doar pentru serviciile Azure sau Oracle pe care le consumă, cum ar fi Azure Synapse sau Oracle Autonomous Database.

„Există un mit binecunoscut că nu puteți rula aplicații reale în două clouduri. Acum putem elimina acest mit deoarece le oferim clienților Oracle și Microsoft posibilitatea de a testa și a demonstra cu ușurință valoarea combinării bazelor de date Oracle cu aplicațiile Azure. Nu este nevoie de abilități profunde pe niciuna dintre platformele sau configurațiile noastre complexe – oricine poate utiliza Azure Portal pentru a valorifica puterea celor două clouduri, împreună.”

Clay Magouyrk, vicepreședinte executiv, Oracle Cloud Infrastructure

În ultimele două decenii, mii de clienți s-au bazat pe funcționarea complementară a software-urilor Microsoft și Oracle pentru a-și rula aplicațiile esențiale pentru afaceri. Pe măsură ce clienții migrează aplicațiile și datele în cloud, continuă să caute soluții comune de la partenerii lor software. Din 2019, când Oracle și Microsoft au încheiat un parteneriat pentru a lansa Oracle Interconnect for Microsoft Azure, sute de organizații au utilizat interconexiunile securizate și private în 11 regiuni globale.

Microsoft și Oracle extind această colaborare pentru a simplifica și mai mult experiența multi-cloud cu Oracle Database Service for Microsoft Azure. Mulți clienți comuni, inclusiv unele dintre cele mai mari corporații din lume, precum AT&T, Marriott International, Veritas și SGS, doresc să aleagă cele mai bune servicii din rândul furnizorilor de cloud pentru a optimiza performanța, scalabilitatea și capacitatea de a-și accelera eforturile de modernizare a businessului.

Ce oferă Oracle Database Service for Microsoft Azure

Oracle Database Service for Microsoft Azure se bazează pe capacitățile de bază ale Oracle Interconnect for Azure și le permite clienților să integreze fluxuri de lucru în Microsoft Azure cu servicii Oracle Database pe OCI.

„Microsoft și Oracle au un istoric important de colaborare pentru a susține nevoile clienților noștri comuni, iar acest parteneriat reprezintă un exemplu al modului în care le oferim clienților posibilitatea de a alege și flexibilitate, în timpul transformarii digitale bazate pe tehnologia cloud. Decizia Oracle de a selecta Microsoft ca partener preferat întărește relația dintre cele două companii și le oferă clienților siguranța de a lucra cu doi lideri din industrie.”

Corey Sanders, vicepreședinte corporațional, Microsoft Cloud for Industry and Global Expansion

Cu noul serviciu Oracle Database Service for Microsoft Azure, din doar câteva clickuri, utilizatorii își pot conecta abonamentele Azure la tenancy-ul lor OCI. Serviciul configurează automat tot ce este necesar pentru a lega cele două medii cloud și distribuie identitățile Azure Active Directory, ceea ce simplifică utilizarea serviciului de către clienții Azure.

De asemenea, oferă un dashboard familiar pentru Oracle Database Services pe OCI, cu terminologia Azure și monitorizare, cu Azure Application Insights.

Foto 162019893 © Pop Nukoonrat | Dreamstime.com

articolul original.

Țară în service | Recensământ 2022. De ce nu a reușit statul român să-și numere cetățenii la timp

21 July 2022 at 05:56

Decalat cu un an din cauza pandemiei și realizat în premieră și în format online, recensământul din 2022 s-a dovedit un semi-eșec. Statul român a alocat de două ori mai mulți bani decât la recensământul precedent, cel din 2011, însă, în ciuda avantajului autorecenzării, rezultatele sunt sub cele de acum un deceniu. De ce?

Pe 15 iulie, la 120 de zile de la debutul recensământului 2022 (14 martie), rata de recenzare era de sub 85%. Mai puțin de 16 milioane de persoane din cele 19 milioane, cât știa statul român la finele anului trecut că s-ar afla în țară, fuseseră înregistrate în baza de date coordonată de Institutul Național de Statistică (INS).

Procesul a depășit așadar așteptările în ceea ce a reprezentat o premieră - autorecenzarea, inclusiv cea asistată. 46% din populație, adică 8,9 milioane de români, au izbutit să introducă (în mod corect) datele online, cu mult peste așteptările reprezentanților INS, care estimau că doar unul din trei români se va autorecenza.

În total, au fost completate aproximativ 10,7 milioane de chestionare, în jur de 1 milion fiind invalidate.

Baza de date ar fi trebuit completată cu informațiile culese în format clasic - inclusiv de la persoanele cu chestionare invalidate - din poartă în poartă, de recenzori. Aici, în mod inexplicabil, lucrurile s-au împotmolit, deși România avea experiența anului 2011, când recenzarea fizică a populației a decurs mult mai rapid.

Termenul de desfășurare a recensământului a fost din nou prelungit, până în 31 iulie, în localitățile „unde recenzarea nu s-a încheiat”, a anunțat miercuri Comisia Centrală pentru Recensământului Populației și Locuințelor. Asta după o primă prelungire a termenului, din 17 iulie în 24 iulie.

Dacă în cazul autorecenzării prelungirea cu 2 săptămâni (din 15 mai - 27 mai) a fost cauzată de afluxul mare de chestionare, în cazul recenzării față în față motivul îl reprezintă faptul că datele strânse nu sunt încă suficiente.


De pildă, în primele 45 de zile ale recensământului în fizic de anul acesta (proces care a debutat în 31 mai), la nivel național fuseseră recenzate circa 7 milioane de persoane. Mai puțin de jumătate din cât fuseseră recenzate, în doar 12 zile, în 2011.

La recensământul de acum un deceniu, între 20-31 octombrie au fost recenzate peste 19 milioane de români. Numărul a fost agregat ulterior cu date obținute din colectarea indirectă, proces în urma căruia s-a stabilit că populația României era de peste 20 de milioane de locuitori.

Și dacă luăm în calcul autorecenzarea, nivelul din prezent al recensământului, de sub 16 milioane de persoane recenzate în patru luni, este mult inferior celui din urmă cu 11 ani, când datele au fost culese exclusiv de către recenzori.

Asta deși bugetul aprobat încă din 2020 pentru recensământul actual a fost aproape dublu, aproape 80 de milioane de euro (392 milioane de lei), în comparație cu circa 40 de milioane de euro în urmă cu 11 ani.

Suma generală a fost repartizată între Secretariatul General al Guvernului - Institutul Național de Statistică (INS) și cele peste 3.200 de unități administrativ teritoriale din țară.

Recensământul 2022 a debutat la începutul lunii martie, cu autorecenzarea, la care a participat aproape jumătate din populația estimată a României.
Recensământul 2022 a debutat la începutul lunii martie, cu autorecenzarea, la care a participat aproape jumătate din populația estimată a României.

Autoritățile locale alocă din bugetele lor sumele necesare plății recenzorilor și a coordonatorilor acestora - în limita a 192.000 de lei / UAT, urmând să le recupereze din sumele defalcate din TVA, potrivit Legii bugetului de stat. Dacă recenzorii de pe teren sunt plătiți per chestionar, cei cu rol de coordonare beneficiază de remunerații fixe, respectiv pe ore lucrate.

Și cea mai mare parte a banilor alocați INS merg către cheltuielile de personal, în condițiile în care peste 620 de persoane urmau să fie angajate în direcțiile județene de statistică din țară, pe o perioadă determinată, de 1 sau 3 ani.

Centrele fixe de recenzare, surpriza recensământului. Îmbulzeală și haos în Sectorul 2

Din cauza cifrelor slabe, autoritățile s-au văzut nevoite să înființeze 700 de centre fixe de recenzare, a căror activitate nu era prevăzută inițial în calendarul recensământului.

Peste 700 de puncte fixe de recenzare au fost înființate în țară, pentru a compensa ineficiența recenzării față în față.
Peste 700 de puncte fixe de recenzare au fost înființate în țară, pentru a compensa ineficiența recenzării față în față.

Zilele acestea, în astfel de centre apar adesea stări de nervozitate. Oamenii sunt frustrați că sunt nevoiți să aștepte la cozi și câteva ore.

Este cazul centrului fix de recenzare deschis de Primăria Sectorului 2 pe strada Maior Coravu Ion. Marți, peste 150 de persoane au așteptat ore în șir pentru a fi înregistrați de unul dintre cei doi recenzori.

„Oamenii au venit de la 6 dimineața și au așteptat până spre ora 16 sau chiar 17 să fie recenzați. S-a trecut fiecare pe o listă, dar gardianul a încurcat-o la un moment dat și s-a dat peste cap ordinea. Am întâlnit o doamnă cu diabet, venită de la prima oră și intrată la recenzare doar pe 15.30. E inimaginabil”, ne-a spus o bucureșteancă ajunsă la centrul de recenzare pentru a-și însoți o rudă, în vârstă de peste 60 de ani.

În decurs de 4 luni, 14 martie - 15 iulie, sub 60% din cei peste 1.8 milioane de locuitori ai Bucureștiului au fost recenzați.
În decurs de 4 luni, 14 martie - 15 iulie, sub 60% din cei peste 1.8 milioane de locuitori ai Bucureștiului au fost recenzați.

Un al treilea recenzor a sosit în centru spre închiderea programului (Centrul e deschis până la ora 18), pentru a-i prelua, după program, pe cei rămași în așteptare.

„Centrul de recenzare e în apropierea Arenei Naționale, o zonă cu foarte mulți pensionari, care ajung să stea ore bune în așteptare. Le-am zis să păstreze numerele de pe listă și oamenii să vină la o oră a doua zi, au zis 'nici vorbă', că o vor rupe și se reia de la zero. Atunci oamenii stau și așteaptă cu orele. E o lipsă cruntă de organizare, de umanitate”, a adăugat femeia.

recensamant 2022, centru fix de recenzare, sectorul 2
recensamant 2022, centru fix de recenzare, sectorul 2

Ea a explicat că oamenii sunt speriați de amenzi și că prelungirea termenului de recenzare devine o necesitate, în condițiile în care mulți dintre ei nu au fost luați în evidențe.

Sectorul 2, unde acum funcționează șase puncte fixe de recenzare, a înregistrat de altfel cea mai cruntă criză de recenzori din țară. La o săptămână de la debutul recenzării față în față doar un sfert din necesarul personalului era contractat.

„La fel cum recenzorii intră în platformă, ar trebui permis în continuare și accesul persoanelor fizice, sunt atâția tineri care i-ar putea asista pe cei vârstnici să se recenzeze”, a conchis bucureșteanca.

O filmare obținute de Europa Liberă relevă tensiunea care există între cetățenii veniți să se recenzeze, pe de o parte și personalul care asigură recenzarea, respectiv paza obiectivului, pe de alta.

„Cum se poate ca o persoană care a venit la 8.15 să fie a 46-a pe listă și cineva care a venit la 8 fără cinci să fie tot a 46-a”, repetă intrigat un cetățean, fără a primi un răspuns edificator.

Recenzorii par și ei copleșiți.

„Eu nu mai pot să lucrez așa, vă rog să dați dovadă de respect și față de ceilalți și față de dumneavoastră și să fiți corecți”, spune una dintre recenzoare, ieșită să liniștească spiritele.

Buluceală de oameni este și în centrele fixe de recenzare din celelalte orașe mari din țară, de la Timișoara și Brașov, la Constanța, Iași și chiar Cluj-Napoca, câteva din orașele cu cele mai scăzute de recenzare.

Valurile de oameni prezente în aceste centre sunt explicate pe de altă parte și de amenzile vehiculate în cazul refuzului de recenzare, între 1.000 - 3.000 de lei.

Doi recenzori culeg datele persoanelor care s-au prezentat într-unul din cele opt puncte fixe de recenzare din Cluj-Napoca.
Doi recenzori culeg datele persoanelor care s-au prezentat într-unul din cele opt puncte fixe de recenzare din Cluj-Napoca.

20 iulie: Recenzarea, 63% în capitală și 88.3% la nivel național

Rata de recenzare în capitală era de doar 55% în 15 iulie, cea mai scăzută din țară. Urmau județele Timiș și Ilfov.

Optzeci de puncte de recenzare fixă au fost deschise în București, din 8 iulie. Cele mai multe, 29, sunt în sectorul 6, urmat de Sectorul 3, unde funcționează 21 de astfel de puncte.
Optzeci de puncte de recenzare fixă au fost deschise în București, din 8 iulie. Cele mai multe, 29, sunt în sectorul 6, urmat de Sectorul 3, unde funcționează 21 de astfel de puncte.

În 20 iulie rata recenzării în București a ajuns la 63%, cu o creștere spectaculoasă a recenzărilor în ultimele zile, potrivit unui răspuns transmis joi, 21 iulie, de către INS, la solicitarea Europei Libere.

Astfel, în 20 iulie peste 30.000 de recenzări au fost înregistrate în capitală - în centre fixe și pe teren, dublu față de nivelul de săptămâna trecută. Rămâne însă cea mai mică rată de recenzare din țară, comparativ cu celelalte județe, „podiumul” fiind completat de Timiș și Ilfov.

La nivel național, rata de recenzare în România a ajuns în 20 iulie la 88.3% din populația rezidentă estimată.

Orașele riscă să piardă fonduri și alte „beneficii”

Încheierea recenzării la un nivel mult inferior populației rezidente în mod real poate afecta drastic alocările bugetare către municipii, care sunt raportate (și) la numărul locuitorilor.

„Da, există acest risc, ca alocările să fie afectate, cele mai acute efecte vor fi că va scădea numărul de consilieri locali și cel al numărului de polițiști locali prevăzuți de lege. Sperăm totuși că până la final ne vom apropia de recenzarea populației reale pe care o avem”, a spus pentru Europa Liberă primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Aproximativ 40% din populația cu domiciliul în Timișoara, viitoare Capitală Culturală Europeană, nu a fost încă recenzată.
Aproximativ 40% din populația cu domiciliul în Timișoara, viitoare Capitală Culturală Europeană, nu a fost încă recenzată.

În municipiul de pe Bega au fost recenzați până acum doar 176.000 de locuitori, deși orașul are 320.000 de locuitori cu domiciliul aici. La aceste cifre, numărul consilierilor ar scădea de la 26 la 23 iar cel al polițiștilor de la 300 la 176, a avertizat public subprefectul Ovidiu Drăgănescu.

Apelul făcut de primarul Buzăului, de tema ca orașul să nu își pericliteze alocările de fonduri.
Apelul făcut de primarul Buzăului, de tema ca orașul să nu își pericliteze alocările de fonduri.

Dacă nu ar fi fost prelungit termenul recensământului, aceste ipoteze ar fi devenit realitate.

Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, avertizase de asemenea săptămâna trecută că doar 83.000 (aproximativ 65%) din cele 130.000 de persoane cu domiciliul în oraș se recenzaseră.

„În situaţia în care vom înregistra mai puţin de 100.000 de locuitori, vom scădea ca oraş de la rangul II la rangul III, ceea ce va determina pierderi atât financiare (mai puţini bani de la UE şi Guvern), dar şi mai puţini profesori, medici, etc)”, a transmis într-un comunicat de presă edilul.

„Ţin să vă reamintesc că toată dezvoltarea viitoare a orașului nostru va depinde de numărul de locuitori înregistraţi la acest recensământ”, e apelul prin care primarul îi îndemna pe buzoieni să contacteze ei recenzorii de pe teren sau să se deplaseze în cele 2 puncte fixe de recenzare deschise în oraș.

De ce acest regres și aceste situații disperate, care vor duce cel mai probabil la o nouă prelungire a termenului, până în 31 iulie - ultima permisă de altfel de legislație?

Este întrebarea la care Europa Liberă a căutat răspuns.

„Era nevoie de o campanie serioasă pentru Recensământ”

Dificultatea găsirii recenzorilor și lipsa de consecvență a acestora, organizarea defectuoasă, scăderea încrederii în autorități și răspândirea de temeri exagerate, traduse în reticența respondenților, dar și sumele necompetitive, în special în orașele mari, oferite recenzorilor, sunt principalele cauze.

Asta reiese din discuțiile Europei Libere cu recenzori, primari, sociologi, specialiști în studii efectuate pe teren și reprezentanții INS.

„A lipsit o campanie centralizată de comunicare, software-ul a avut multe probleme - faptul că zeci de mii de timișoreni s-au autorecenzat dar nu s-au luat în calcul, dar au fost șterse datele deși au primit mail de confirmare...”, a spus primarul Timișoarei, Dominic Fritz.

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, spune că acțiunile întreprinse de municipalitate nu au putut compensa lipsa unei campanii de comunicare mai eficiente întreprinse de autoritățile centrale.
Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, spune că acțiunile întreprinse de municipalitate nu au putut compensa lipsa unei campanii de comunicare mai eficiente întreprinse de autoritățile centrale.

El susține că dintr-un necesar de peste 300 de recenzori în oraș, 260 sunt în prezent activi pe teren, iar la aceștia se adaugă alte câteva zeci în cele nu mai puțin de 14 puncte de recenzare deschise tocmai pentru a recupera din decalajul recenzării - puțin peste 50% din populația cu domiciliul aici.

Gradul de recenzare este ceva mai mare la Cluj-Napoca, 68%, dar totuși modest având în vedere că recensământul a intrat deja „în prelungiri”.

„Cred că au fost peste 400 de recenzori în total, dar mulți au renunțat pe parcurs și au venit alții. Bugetele de promovare au fost extrem de mici. Poate era util ca perioada de autorecenzare să se fi prelungit și mai mult, în al doilea rând cu o mai bună organizare de la nivel central, mă refer la INS, nu la Ministere, lucrurile ar fi stat altfel”, a spus pentru Europa Liberă viceprimarul municipiului, Dan Tarcea.

Sub 70% din populația municipiului Cluj-Napoca este recenzată până acum. LA Recensământul precedent, a fost al doilea oraș din țară ca număr de locuitori.
Sub 70% din populația municipiului Cluj-Napoca este recenzată până acum. LA Recensământul precedent, a fost al doilea oraș din țară ca număr de locuitori.

Rolul primăriei a fost strict de a încheia contractele cu recenzorii, atribuțiile identificării și selectării acestora revenind direcțiilor județene din subordinea Institutului Național de Statistică, a subliniat purtătorul de cuvânt al Primăriei Brașov, Sorin Toarcea.

Unul din liderii autorecenzării la nivel național, orașul se numără între reședințele de județ cu rată încă insuficientă de recenzare odată cu debutul formatului clasic al recensământului.

„Concluzia noastră este că persoanele care au vrut să se recenzeze au făcut-o în special în faza autorecenzării, ceilalți nu au fost foarte interesați de acest proces”, a explicat el.

Neîncredere în instituțiile statului

Afirmația reprezentantului Primăriei este împărtășită și de sociologul Gelu Duminică, profesor asociat la Universitatea București.

„Este ca în cazul vaccinării. Cei care au dorit să se vaccineze au făcut-o de la bun început”, a spus sociologul.

El a adăugat însă că stadiul actual al recensământului este cauzat de o neîncredere viscerală a oamenilor în autoritățile statului, atât centrale cât și locale.

Sociologul Gelu Duminică crede că dificultățile Recensământului arată, încă o dată, neîncrederea cetățenilor, în autorități.
Sociologul Gelu Duminică crede că dificultățile Recensământului arată, încă o dată, neîncrederea cetățenilor, în autorități.

„Nu uitați că statul ăsta ne-a cam mințit, sau asta e percepția. Statul ne-a spus că nu e Covid, apoi că e Covid, dar ei încălcau regulile. Pe urmă ne-au spus că nu măresc taxele și le-au mărit. De ce să am eu încredere că nu îmi vor folosi (în alt scop, n.red.) datele?”, a explicat el.

Astfel, oamenii ar fi devenit reticenți în a deschide ușa recenzorului.

Pandemia nu a făcut decât să erodeze această încredere și să arate slăbiciunile statului.

„Relația dintre statul român și cetățean e mai degrabă bazată pe neîncredere, nu pe încredere. Cetățeanul nu mai achisează la dorința statului de a-l vaccina, de a-l recenza, a-l informa, nu mai reacționează, tocmai pentru că tot ce înseamnă stat s-a îndepărtat de el”, a spus Duminică.

Chiar și așa, evoluția nesatisfăcătoare a recenzării putea fi evitată, „printr-o campanie serioasă și transpartinică și știu ce spun când subliniez transpartinică”.

„Nu s-a făcut o informare corectă, partidele nu au stat de vorbă între ele, nu a existat un program național, un obiectiv național pe asta. Am asistat la discuții în care o formațiune politică, amenința cu boicotarea Recensământului”, a explicat el.

Profesor la Facultatea de Sociologie din București, el a reclamat faptul că în rândul studenților nu a existat o campanie de promovare, astfel încât aceștia să fie atrași în rândul recenzorilor.

El a mai spus că dacă recensământul nu va oferi date corecte, există riscul realizării unor investiții neadecvate cu profilul populației din diferite zone.

„Ajungi să faci creșe unde nu se nasc copii, săli de sport unde nu are cine să îl practice”, a conchis el.

„Au crescut standardele de trai, mulți nu și-au mai dorit să fie recenzori!”


Recensământul înaintează mai greu decât așteptările în primul rând din cauza dificultății găsirii recenzorilor, spun reprezentanții Institutului Național de Statistică.

Un necesar de 20.000 de recenzori a fost estimat la nivelul întregii țări, însă în județele cu rată scăzută încă de recenzare, a existat constant un deficit important.

Atât la Recensământul din 2011, cât și la cel din 2002 ar fi existat aproximativ 100.000 de recenzori, potrivit INS. Atunci nu a fost utilizată însă și autorecenzarea.

Situația cea mai critică de la Recensământul actual a fost în București, unde, în prima săptămână a recenzării față în față, erau contractați doar 40% din cei aproape 1.700 de recenzori necesari. În Sectorul 2 al capitalei doar un sfert din recenzori au fost antamați.

„De unde în 2011 oamenii se băteau să fie recenzori, acum pur și simplu nu și-au dorit. Standardul de trai a crescut între timp și nu a mai fost motivant”, a spus purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.

Creșterea salariului, în decurs de zece ani, a fost însoțită anul acesta de creșteri alarmante de prețuri, în special la utilități și carburanți.
Creșterea salariului, în decurs de zece ani, a fost însoțită anul acesta de creșteri alarmante de prețuri, în special la utilități și carburanți.

Din acest punct de vedere, salariul mediu net în România a crescut de la recensământul precedent, de la 1.444 de lei, la peste 3.879 de lei. Pe de altă parte, ultimele luni au adus o inflație galopantă și creșteri substanțiale ale cheltuielilor esențiale - de la facturi, la carburanți și bunurile alimentare.

Reprezentantul INS a spus, în repetate rânduri, că remunerația oferită recenzorilor, 7 lei pentru chestionarul aplicat persoanei, respectiv 3,5 lei pentru recenzarea locuinței este suficient de atrăgătoare. S-au acordat sporuri de 2 lei per chestionar / persoană, 1,5 lei / locuință, în localitățile cu gospodării dispersate.

Sume necompetitive, plătite doar în toamnă

Atragerea recenzorilor a eșuat în special în centrele universitare, începând cu capitala și continuând cu Timișoara, Iași și chiar Cluj-Napoca, acolo unde coordonatorii recensământului sperau că din rândul studenților va proveni „grosul” recenzorilor.

Pentru locuitorii și studenții din aceste orașe, banii oferiți nu au fînsă un factor motivant, au subliniat însă mai mulți specialiști, dar și unii primari, consultați de Europa Liberă.

„Este principala problemă a Recensământului. Într-un oraș precum Clujul, studenții care vor să lucreze sunt absorbiți imediat de zona de servicii, la alte venituri. Foarte puțini acceptă să lucreze pe aceste sume”, spune sociologul Norbert Petrovici, prodecan al Facultății de Sociologie din UBB, specialist în studierea pieței muncii.

De aceeași părere este și Valentin Rațiu (28 de ani), care deține (încă din studenție) propria firmă de operatori de teren. Lucrează la studii care necesită aplicarea de chestionare pe teren, cu instituții prestigioase, pentru studii pe teme sociale, dar și politice.

„Eu când negociez, nu negociez niciodată la un preț de sub 2,5 lei / minut, din care operatorul primește aproximativ 50%. La sume de 7 lei, sau 3,5 lei riști să contractezi oameni nepregătiți dispuși să lucreze pe acești bani, o problemă cu care ne confruntăm și noi în piață”, a explicat el.

Recenzorii sunt plătiți cu 7 lei pentru recenzarea unei persoane și 3.5 lei pentru recenzarea unei locuințe. Banii vor fi virați, în scenariu optimist, abia din a doua jumătate a lunii august.
Recenzorii sunt plătiți cu 7 lei pentru recenzarea unei persoane și 3.5 lei pentru recenzarea unei locuințe. Banii vor fi virați, în scenariu optimist, abia din a doua jumătate a lunii august.

„În Timișoara sunt venituri mult peste media națională, iar cu acești bani e foarte greu să speri că atragi lume. Pe noi nu prea ne-a întrebat nimeni ce și cum”, a spus primarul Dominic Fritz.

Valentin Rațiu spune pe de altă parte că recrutarea de studenți este un proces mai dificil decât s-ar crede, iar dacă voia să îi implice la Recensământ, INS trebuia să demareze campanii țintite în rândul acestora, pe grupuri de Facebook și Wattsapp, respectiv pe Tik- Tok sau Instagram.

Faptul că banii sunt plătiți retroactiv, abia din toamnă, a tras cu siguranță și mai mult înapoi avântul unor potențiali recenzori.

„E mult prea mult să fii plătit după 2-3 luni, e inechitabil, la orice angajator ai lucra. Oamenii își fac poate planuri. La studiile în care lucrez oamenii sunt plătiți în 2 săptămâni de la încheierea chestionarelor”, a adăugat Rațiu.

Plata retroactivă este de înțeles în contextul în care chestionarele trimise de recenzor au trebuit centralizate și validate, spune Ciprian Iftimoaei, director adjunct al Direcției Regionale de Statistică Iași.

Oferă exemplul recensământului agricol, în coordonarea căruia a fost implicat la nivel de județ, când procedurile de recenzare s-au încheiat în august, iar în septembrie au fost efectuate plățile.

Ținând cont că recenzorul poate obține 5.000 - 6.000 de lei, recenzorul e dispus să aștepte până în toamnă, susține purtătorul de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu.
„Trebuie să vedem exact cine câte chestionare are și câte sunt valide. Sperăm să începem plățile în a doua jumătate a lui august”, a spus el.

Au deschis sau nu cetățenii ușa recenzorilor?

O piedică subestimată în calea reușitei recensământului 2022 a fost și reticența a numeroși oameni legată de primirea recenzorilor. Doar cei perseverenți au depășit hopurile întâmpinate.

„Mai ales la început, lumea era reținută și nu doar cei în vârstă. Sunam la interfon și nu răspundea nimeni. Reveneam, cu răbdare, chiar și de câteva ori dacă a fost cazul, ne împrieteneam între timp și apoi erau mai deschiși”, ne-a declarat Victoria S, recenzor de la începutul recenzării față în față, într-unul din cele mai populate cartiere din Cluj-Napoca.

Mai are un job și lucrează în timpul liber, între 4-8 ore, în funcție de program, dar și de situație.

„Începeam de pe la 16 și stăteam până pe la 20, 21, dar era când m-a prins și zece seara. Unde erau mai multe persoane îți lua mult timp, să completezi și să trimiți pentru fiecare”.

„Erau oameni care erau acasă și nu deschideau, râzând de după ușă”, ne-a spus, sub protecția anonimatului, o altă recenzoare, implicată în recensământ încă din 14 martie, care prestează acum într-un centru fix de recenzare.

Un recenzor din Cluj ne-a mărturisit, de altfel, că a formulat trei sesizări pentru refuzul recenzării.

Sociologul Ciprian Iftimoaei, de la DRS Iași, a explicat că s-a izbit el însuși, în munca de teren din ultimii ani, de rețineri ale oamenilor în a participa la diverse studii sociologice.

„Nu înțelegeau de ce îi întrebăm pe ei, la ce vom folosi datele, trebuia să le explicăm pe îndelete ce facem”, a explicat el.

Sociologul spune că pregătește un studiu pe tema Recensământului, în care va reflecta impactul autorecenzării, care a decurs foarte bine în „urbanul mare dezvoltat, București, Brașov, Timișoara, Cluj”, care stau rău, sau modest, la recenzarea față în față.

Antreprenorul Valentin Rațiu susține că față de acum 9 ani, când și-a deschis firma de operatori de interviuri de teren, oamenii sunt totuși mai deschiși în a răspunde la chestionare. Problema este modul în care sunt abordați.

„Și eu la început mă loveam de refuzuri, dar am învățat în timp cum să mă adresez și cum să pun problema. Nu se verifică nici că oamenii sunt mai deschiși la țară, decât la bloc. Singura diferență e că în sate sunt mulți pensionari și îi găsești mai ușor acasă. Personal, prefer a doua variantă, pentru că îți ia mai puțin timp”.

Furnizarea, dar și siguranța datelor personale, a fost subiect de discuții, în spațiul public și pe rețelele sociale, la Recensământul 2022.
Furnizarea, dar și siguranța datelor personale, a fost subiect de discuții, în spațiul public și pe rețelele sociale, la Recensământul 2022.

Adeseori însă, tinerii care lucrează în munca de teren nu sunt întotdeauna pregătiți să facă față interacțiunii cu oamenii pe care îi iau la întrebări. Tocmai de aceea recensământul ar fi necesitat training-uri serioase și inclusiv însoțirea pe teren a recenzorilor, cel puțin la început.

„Mulți studenți sunt destul de anxioși în a interacționa cu oamenii. Se tem că vor fi refuzați, nu știu cum să interacționeze. Tocmai de aceea îi însoțesc pe teren, între o săptămână și chiar o lună”, a subliniat el.

Tânărul a ținut să sublinieze că, în paralel cu dificultățile recenzării „fizice”, introducerea autorecenzării este un mare plus.

„Statul are oricum aceste date, nu sunt justificate temerile!”


Un alt motiv care a contribuit la reticența oamenilor este și răspândirea de informații false și temerile cu privire la modul în care ar urma să fie folosite datele, spun unii dintre cei intervievați de Europa Liberă.

Principala problemă, pe care mi-au spus-o mai mulți operatori, este că unele persoane susțineau că s-au autorecenzat online, deși de fapt introduseseră pe platformă doar numele și adresa. Făceau asta poate din lipsă de timp, sau comoditate, dar și din reticență, antrenată de unele voci publice care îndemnau la neparticipare”, a spus Valentin Rațiu.

Pe de altă parte, unii specialiști în securitate cibernetică, au obiectat față de modul de criptare al datelor și de faptul că ar putea fi folosite în alt scop chiar de funcționari implicați în proces.

Reprezentanții INS au subliniat însă că au luat măsurile de siguranță necesare, iar datele culese la Recensăminte nu sunt folosite niciodată în alt scop decât cel statistic și nu sunt transmise altor instituții, precum ANAF, în scopul amendării unor cetățeni.

Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea
Viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, Dan Tarcea

„Instituțiile statului au deja astfel de date, precum cele colectate la Recensământ. Direcția de Evidența Persoanei, de exemplu are asemenea date, ce face în schimb Recensământul este să îți arate situația locativă efectivă, câți oameni stau efectiv într-o localitate”, a spus viceprimarul Dan Tarcea.

Și sociologul Gelu Duminică a accentuat faptul că datele există în bazele instituțiilor publice, subliniind inclusiv că la recensământul din 2011 s-au agregat și date culese de la alte instituții, care au „îmbogățit” numărul celor recenzați pe teren cu aproximativ 1 milion.

De altfel, cifrele recensământului de atunci au fost controversate, fiind relevante pentru cvorumul necesar demiterii fostului președinte Traian Băsescu.

În 2013, vechiul președinte a fost demis de premierul Victor Ponta, fiind înlocuit cu Tudorel Andrei, președintele instituției și în prezent.

Președintele INS, Tudorel Andrei
Președintele INS, Tudorel Andrei

De altfel și recensământul în curs poate fi validat, chiar dacă procentul de recenzare nu va ajunge la 100%, dar va depăși pragul de 95%, potrivit INS.

Cel mai probabil va fi realizată o nouă prelungire a termenului, până la 31 iulie. Potrivit purtătorului de cuvânt al INS, Vladimir Alexandrescu, este ultima prelungire admisă de legislație.

Datele provizorii urmează să fie publicate la finalul anului, iar cele finale în prima jumătate a anului viitor.

Top 10 localități cu cea mai mică rată de recenzare

Cea mai scăzută rată de recenzare până la 20 iulie, la nivel de județe, inclusiv municipiul București este în capitală, arată datele transmise de INS la solicitarea Europei Libere.

63% din populația rezidentă estimată a capitalei a fost recenzată din 14 martie până miercuri, 20 iulie. Alte două județe, Timiș (73.3%) și Ilfov (79.4%) aveau o rată a recenzării sub 80%. Chiar dacă stau ceva mai bine, alte opt județe sunt sub media națională, de 88.3%: Iași (80.2%), Caraș-Severin, Constanța, Cluj, Sibiu, Brașov, Hunedoara, Dolj (88.1%).

Potrivit INS, Top 10 al localităților din țară cu cele mai scăzute proporții de populație recenzată este următorul:

  • Țăndărei, județul Ialomița 48.9%
  • Vidra, Ilfov 51%
  • Buftea, Ilfov 52.8%
  • Ciucurova, Tulcea 53.6%
  • Sânpetru Mare, Timiș 55.4%
  • Moravița, Timiș 55.9%
  • Sectorul 2 București 56%
  • Săcălaz, Timiș 56.8%
  • Ștefăneștii de Jos, Ilfov 57.2%
  • Chitila, Ilfov 57.6%
articolul original.

România specialilor. Cine încasează pensii speciale mai mari decât salariul președintelui Iohannis

14 July 2022 at 10:35

România are un sistem de pensii speciale, inițiat încă de la finalul anilor '90 și care viza inițial magistrații. Sistemul a fost extins ulterior la personalul militar, diplomați și parlamentari. Rezultatul se traduce în categorii profesionale care permit acordarea unor pensii ce depășesc venitul președintelui României, de 15.000 de lei / lunar și pot atinge chiar dublul acestui cuantum, în cazul magistraților.

În România sunt peste 200.000 de persoane care beneficiază de așa-numitele pensii speciale, grosul fiind reprezentat de cei peste 170.000 de foști angajați ai MAPN și MAI. Următorii la număr sunt foștii angajați SRI, peste 11.700 de persoane. Pe masa negocierilor sunt două soluții pentru o posibilă rezolvare a problemei: o impozitare a pensiilor foarte mari și o nouă lege a pensiilor bazată exclusiv pe principiul contributivității.

Pensia medie în cazul militarilor variază între 3.400 - 4.000 de lei, în timp ce pensionarii SRI au o indemnizație medie de 5.000 de lei. Pentru fiecare dintre cele trei categorii, pensiile sunt plătite de Casele Sectoriale de Pensii ale fiecărei structuri.

Lideri la cuantumul pensiei sunt însă cei peste 4.000 de magistrați, cu o pensie medie care trece de 19.000 de lei, plătită preponderent de Casa Națională de Pensii Publice.

Dincolo de pensia medie în cazul foștilor militari, polițiști și angajați SRI, există și aici extreme, ce se apropie de pensia medie a unui magistrat.

O analiză a declarațiilor de avere ale parlamentarilor, făcută de Europa Liberă, arată că sunt aleși care beneficiază ei înșiși de pensii militare, acordate de MAPN sau MAI, în valoare de peste 10.000 de lei pe lună. În unele cazuri, pensia se poate apropia de 20.000 de lei lunar, cum este cazul premierului Nicolae Ciucă, general și fost șef al Statului Major General al Armatei Române.

Pensia specială record în rândul parlamentarilor aparține fostului judecător CCR Simona-Maya Teodoriu, în prezent deputat PSD, a cărei pensie ajunge la 30.000 de lei lunar.

Demnitarii cumulează de altfel la pensii și veniturile de parlamentari, care sar de asemenea de 10.000 de lei lunar.

Premierul Ciucă: Sunt pensii de serviciu, nu pensii speciale

Europa Liberă a identificat peste 10 deputați și senatori care beneficiază de pensii ce pot intra în categoria celor speciale, MAPN și MAI.

Cel mai mare cuantum îl are chiar actualul premier Nicolae Ciucă, totodată senator., general și fost șef de al Statului Major General al Armatei. Potrivit declarației de avere depuse în acest an, în ultimul an fiscal a beneficiat de o pensie de 214.990 de lei. Adică aproape 18.000 de lei / lună.

Valoarea este peste nivelul salariului anual pe care l-a încasat ca ministru al Apărării, respectiv ca premier (fiind desemnat în funcție în noiembrie 2021): 166.000 de lei, apoximativ 14.000 de lei pe lună.

În ceea ce-l privește, Nicolae Ciucă a declarat în mai multe rânduri că nu este de acord cu eliminarea pensiilor speciale pentru militari, susținând că aceste nu reprezintă pensii speciale, ci pensii de serviciu.

„Pensiile militarilor nu sunt pensii speciale! De la Alexandru Ioan Cuza până în prezent militarii au beneficiat de pensii de serviciu. Îndatoririle legale ale militarilor față de țară continuă și după ce trec în rezervă, spre deosebire de orice alte categorii de salariați. Pe timpul activității, militarii au aproape cea mai mică grilă de salarizare dintre bugetari, cu toate că sunt permanent la ordin”, scria pe contul de Facebook Nicolae Ciucă, în iunie 2020, la o zi după ce Parlamentul adoptase impozitarea cu 85% a pensiilor speciale care depășesc 7.000 de lei.

Din calitate de ministru al Apărării, dar și anterior, ca șef al Statului Major, generalul sublinia în repetate rânduri inechitățile care există în privința pensiilor foștilor militari. Dar și faptul că pensiile militarilor trebuie considerate pensii de serviciu întrucât aceștia suferă o gamă întreagă de privațiuni de-a lungul carierei.

Pe de altă parte, în luna mai, actualul premier spunea că nu s-a discutat în Coaliție o majorare a salariilor și pensionarilor militari - alta decât majorarea acordată bugetarilor începând cu 1 iulie, în condițiile în care Ministerul condus de Vasile Dâncu inițiase un proiect de ordonanță în acest sens.

Potrivit unor surse guvernamentale, în cele mai recente discuții, citate de Hotnews, prim-ministrul nu s-ar fi opus supraimpozitării pensiilor speciale, solicitând o soluție legală în acest sens.

Varianta agreată ar urma să fie cea a supraimpozitării pensiilor care depășesc nivelul celei a președintelui Klaus Iohannis. Este cazul și pensiei premierului.

Parlamentari cu pensii de peste 10.000 de lei / lună

Europa Liberă a identificat, pe lângă premierul și senatorul Nicolae Ciucă, alți 11 deputați și 1 senator care beneficiază de pensii militare, din partea MAPN sau MAI.
Cele mai mari pensii militare, potrivit declarațiilor de avere depuse în iunie 2022, pentru anul fiscal precedent le au deputații:

  • Eugen Neață (55 de ani, PSD) - pensie MAI în valoare de 162.924, adică 13.500 lei / lună.
  • Eugen Bejinariu (63 de ani, PSD)- pensia MAPN, 145.000 de lei, 12 lei / lună.
  • Viorel Sălan - (63 de ani, PSD Hunedoara) pensie MAI 143.000 de lei, aproximativ 12.000 lei / lună
  • Mircia Chelaru, (73 de ani, AUR Argeș), pensie MAPN 105.000, aproximativ 8.750 lei / lună
  • Georgel Badiu (54, AUR Vrancea) - pensie MAI 95.000 de lei, 7.900 de lei / lună

De precizat că, în prezent, fiecare cumulează la pensiile respective indemnizația de parlamentar, cifrată între 130.000 - 140.000 de lei pe an, aproximativ 11.000 - 12.000 lei / lună.

Astfel, ei depășesc venitul șefului statutului, Klaus Iohannis, de 15.000 de lei / lună.

Parlamentarii cu pensii militare: Nu impozitarea acestor pensii este soluția

În cazul lui Eugen Neață (55 de ani), deputat PSD de Vâlcea aflat la cea de-a doua legislatură, venitul din pensia militară plătită de MAI figurează în declarația de avere începând cu a doua jumătate a anului 2017.

Cuantumul pensiei din documentele depuse anual s-a cifrat ulterior între 150.000 - 170.000 de lei / an, adică o pensie între 12.500 și 14.000 de lei / lună. În declarația pe 2022 cuantumul pensiei este de 163.000 de lei / an, adică 13.500 lei pe lună.

Eugen Neata, deputat PSD
Eugen Neata, deputat PSD

Deputatul a declarat pentru Europa Liberă că nivelul pensiei de care beneficiază în prezent se datorează funcțiilor ocupate în MAI. A intrat în Poliție în 1990, a fost chestor principal de poliție, șef al Poliției Râmnicu Vâlcea timp de un an și director în aparatul central din MAI între 2012-2016.

El a subliniat pe de altă parte că și la nivel european pensiile militare sunt recunoscute ca atare și nu trebuie tratate din aceeași perspectivă precum celelalte, consideră deputatul.

„Trebuie să ne concentrăm pe mărirea pensiilor mici, nu neapărat pe tăierea altora. Nu sunt de acord în schimb cu pensiile numite speciale ale unor foști angajați ai statului, mult mai mari decât salariul pe care l-au avut beneficiarii”, a spus el.

„Inițiativele trebuie asumate încât să fie benefice pentru țară, nu să fie în detrimentul României. Ne-am angajat că nu depășim acel 9.4% din PIB, știind că vom ține pensiilor multor români jos. Nu sunt de acord cu asta”, a mai spus Eugen Neață.

Deputatul Viorel Sălan
Deputatul Viorel Sălan

Întrebat despre proiectul Coaliției de impozitare a pensiilor speciale, deputatul Viorel Sălan a menționat la rându-i că așteaptă să vadă un proiect concret și că va respecta deciziile care se vor lua.

„Eu știu munca pe care am depus-o timp de aproape 40 de ani, timp de 20 de ani în funcții de decizie foarte importante, altfel le unificăm pe toate și nu mai ținem cont de munca pe care ai desfășurat-o, nu mi se pare logic”, a declarat el.

Beneficiar al unei pensii anuale MAI de 143.000 de lei, aproape 12.000 lei lunar, Viorel Sălan a lucrat în Jandarmerie între 1982 și 2016.

A fost timp de aproape 20 de ani (1998 - 2016) la conducerea Comandamentului de Jandarmi, respectiv a Inspectoratului de Jandarmi al județului Hunedoara. A intrat în PSD în 2016, iar în legislatura 2016-2020 a fost senator al formațiunii.

La rândul său, Eugen Bejinariu, unul din parlamentarii cu vechime, fost premier interimar în 2004, a spus că susține ideea impozitării pensiilor speciale. Nu a răspuns în schimb cum comentează faptul că și pensia sa ar putea fi afectată de o astfel de inițiativă.

Ceilalți deputați cu pensii de la 95.000 de lei / an în sus nu au putut fi contactați.

Cea mai mare pensie specială din Parlament: 355.000 de lei / an

Cea mai mare pensie din rândul demnitarilor din Parlament aparține fostei judecătoare CCR Simona-Maya Teodoroiu, în prezent deputat PSD de Prahova.

Deputatul Simona-Maya Teodoroiu, fost judecător CCR între 2012-2019
Deputatul Simona-Maya Teodoroiu, fost judecător CCR între 2012-2019

Ea a încasat anul trecut, conform celei mai recente declarații de avere, o pensie de 357.000 de lei, aproximativ 30.000 de lei pe lună, plătită de Casa Națională de Pensii Publice.

Veniturile parlamentarului au fost completate de „alte drepturi salariale”, ca judecător CCR, indemnizația de deputat, cele de cadru didactic la SNSPA (unde predă încă din anii '90) și cercetător științific (tot din anii '90) la Academia Română, care cumulează alte aproape 287.000 de lei anual, adică alte aproximativ 20.000 lei / lunar.

Un venit lunar total de aproape 50.000 de lei pe lună.

Fostul judecător CCR a activat de-a lungul timpului în mai multe structuri guvernamentale sau instituții din Ministerul Justiției.

Cele mai lungi perioade a activat în calitate de consilier asimilat magistratului (2005-2012) în Consiliul Superior al Magistraturii, respectiv director al Direcţiei Afaceri Europene şi Programe şi secretar de stat în Ministerul Justiției (2001-2005). Între 1998-2001 a fost expert guvernamental în Ministerul Afacerilor Externe.

Parlamentarul a evitat să facă alte comentarii, iar vizavi de cum se poziționează legat de proiectul pregătit de Coaliție pentru impozitarea pensiilor speciale, ne-a declarat că așteaptă să vadă mai întâi un proiect concret pentru a avansa discuții.

Deputaților indicați mai sus se adaugă alți 5 deputați care beneficiază de pensii MAI, MAPN, însă cuantumul acestora este mai mic, între 26.000 - 65.000 de lei.

La capitolul senatori, în afară de premierul Nicolae Ciucă, doar senatorul PSD Constanța Felix Stroe mai beneficiază de pensie militară, în cuantum de 75.000 lei pe an. Acesta adaugă însă și o pensie plătită de Casa Națională de Pensii, de 48.000 de lei / an.

Comisia europeană cere ca și pensiile militarilor să aibă la bază contributivitatea

Comisia Europeană a cerut, cu tărie, corectarea sistemului de pensii speciale ce exceptează principiul contributivității, dar promisiunile și demersurile de până acum ale politicienilor au ajuns mereu într-un punct mort.

Curtea Constituțională, ai cărei membri beneficiază de altfel de pensii speciale, ce sar de 25.000 de lei lunar, a respins în ultimii doi ani, atât legea de supraimpozitare a pensiilor ce depășesc 7.000 de lei, cât și eliminarea pensiilor speciale.

Mai mult, un grup de 67 de parlamentari și-au recâștigat luna aceasta în instanță dreptul de a-și recupera pensiile speciale anulate prin legea adoptată de Parlament în 2021, respinsă în luna mai de CCR.

La început de 2021 în România erau 780 de foști parlamentari care beneficiau de pensii speciale, cu o valoare medie de 4.980 de lei lunar. O cheltuială lunară a statului de 3.9 milioane de lei, însemnând 46 de milioane de lei anual, adică aproape 10 milioane de euro.

Cuantumul pensiilor era cuprins între 2.000 și 12.000 de lei, potrivit G4media.

Efortul bugetar era totuși mult inferior celor pentru plata pensiilor magistraților, de 83 de milioane de lei lunar, adică aproape 1 miliard de lei anual. În condițiile în care aproape 4.200 de magistrați beneficiază de o pensie medie de puțin sub 20.000 de lei lunar.

Aleșii locali pot beneficia și ei de pensii speciale, fiind introduse în Codul Administrativ în 2019, însă prevederile nu au fost aplicate niciodată, întrucât Guvernul a prorogat legea în repetate rânduri. În același timp, Parlamentul nu și-a asumat anularea acestei prevederi.

În schimb, noi inițiative de corectare a sistemului pensiilor speciale, la nivel de Guvern și Parlament, sunt în pregătire.

Regimul pensiilor militare - plătite de MAPN, dar și MAI, de care beneficiază peste 170.000 de români, rămâne mărul discordiei.

Conform datelor centralizate de Europa Liberă, pensia medie plătită de MApN este 3.362 de lei. Foștii angajați cu funcții ajung la pensii peste 10.000 de lei lunar.
Conform datelor centralizate de Europa Liberă, pensia medie plătită de MApN este 3.362 de lei. Foștii angajați cu funcții ajung la pensii peste 10.000 de lei lunar.

Beneficiarii lor le consideră drept pensii de serviciu, însă cuantumul la care ajung unele dintre acestea, de peste 12.000, sau chiar aproape 20.000 de lei lunar continuă să atragă critici aspre din partea opiniei publice.

Dispută în Guvern din cauza pensiilor speciale

Pe ordinea de zi a Guvernului de miercuri 13 iulie a figurat prezentarea unui proiect de Memorandum, inițiat de Ministerul Muncii pentru transpunerea în lege a unor prevederi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu privire la reforma sistemului de pensii.

PNRR, programul cadru prin care România beneficiază de o finanțare de 29.2 miliarde de euro din partea CE, prevede ca până la finalul anului România să definitiveze legi care să reformeze sistemul public de pensii și să reducă cheltuielile cu pensiile speciale (indemnizații și pensii stabilite și plătite în baza unor legi cu caracter special).

„Acestea vor fi reformate pe baza unor soluții care să vizeze corectarea inechităților dintre beneficiarii acestor categorii de pensii și beneficiarii din sistemul public de pensii din punct de vedere al aspectului contributivității, luând în considerare și jurisprudența Curții Constituționale. Noul cadru legislativ nu va permite crearea unor noi categorii de pensii”, se menționează în Memorandumul semnat de ministrul Muncii, Marius Budăi.

Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, a inițiat aprobarea unui Memorandum pentru reformarea sistemului de pensii și reducerea cheltuielilor cu cele speciale, conform cerințelor Comisiei Europene.
Ministerul Muncii, condus de Marius Budăi, a inițiat aprobarea unui Memorandum pentru reformarea sistemului de pensii și reducerea cheltuielilor cu cele speciale, conform cerințelor Comisiei Europene.

„Întrucât pensiile de serviciu reglementate prin statute profesionale sunt considerate contrare fundamentului regimului de pensionare, prin noua reglementare se intenționează să se introducă noi criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, care au ca efect o redimensionare a cuantumului acestora”, se mai arată în document.

Sintagma „pensie de serviciu” include și pensiile militare, iar reforma nu se traduce în anularea acestora, ci într-o recalculare urgentată de reducerea cheltuielilor bugetare, potrivit documentului.

Proiectul de Memorandum a fost transmis pentru avizare Ministerelor și instituțiilor ai căror angajați beneficiază de pensii speciale. Ministerele Apărării, respectiv cel al Afacerilor Interne au întors proiectul neavizat, cu observații.

Proiect pentru impozitarea pensiilor speciale cu până la 50%, în Coaliție

În același timp, în Coaliție se pregătește un nou proiect legislativ pentru impozitarea pensiilor speciale, cu până la 50%. Proiectul urmează să fie depus la începutul sesiunii parlamentare, au declarat surse din Coaliție pentru Europa Liberă. Proiectul ar urma să fie finalizat, dar trebuie luată o decizie finală în Coaliție asupra formei sale.

Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR, care au respins în 2020 legea adoptată de Parlament pentru supraimpozitarea pensiilor speciale.
Valer Dorneanu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, membri CCR, care au respins în 2020 legea adoptată de Parlament pentru supraimpozitarea pensiilor speciale.

„Este evident că soluția constituțională este doar cea a supraimpozitării, dar și aici trebuie pus un asterisc, pentru că există două decizii ale Curții în privința aceasta: una care spune clar că soluția eliminării lor nu este constituțională și cea de-a doua care spune că o supraimpozitare cu un procent peste 50 la sută înseamnă confiscare”, a declarat liderul grupului deputaților PNL Gabriel Andronache, membru în Comisia Juridică a forului legislativ.

El a confirmat demararea negocierilor în Coaliție pe tema impozitării pensiilor speciale și a precizat că premierul Nicolae Ciucă a solicitat ministrului de Finanțe, Adrian Câciu, prezentarea unei soluții viabile în acest sens.

„Tema este în discuție pe masa Coaliției, dar trebuie să parvină această propunere din partea Ministerului de Finanțe. În momentul în care va exista această prezentare, noi vom putea acționa rapid, dar, repet, e important să ne mișcăm în limite constituționale”, a spus liberalul.

Parlamentarul a admis totodată că pensiile militare reprezintă un punct delicat în discuții, întrucât nu toate vor putea fi raportate strict la principiul contributivității.

În cazul militarilor, discuțiile se vor centra astfel pe veniturile din pensii care depășesc anumit cuantum.

Liderii Coaliției de Guvernare (de la stânga la dreapta): Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu și premierul Nicolae Ciucă.
Liderii Coaliției de Guvernare (de la stânga la dreapta): Kelemen Hunor, Marcel Ciolacu și premierul Nicolae Ciucă.

„Eu cred că se va discuta strict pe cuantum, nu pe o altă modalitate de impozitare. Percepția mea este că până în 4.000 de lei, pensiile respectă principiul contributivității, cu excepția soldelor militarilor, destul de mici. Dacă mergem în privința pensiilor militarilor strict pe contributivitate, riscăm să ajungem într-o extremă nepotrivită”, a conchis el.

Cu alte cuvinte, în privința beneficiarilor de pensii MAPN și MAI ar fi vizați de recalculări doar cei cu pensii care depășesc un anumit prag.

Liderul de grup al PSD, Alfred Simonis, nu a putut fi contactat.

Peste 170.000 de pensionari MAPN și MAI

Potrivit datelor centralizate de Europa Liberă, MAPN și MAI ar plăti aproximativ 170.000 de pensii foștilor angajați.

Pensia medie este de 3.400 de lei în cazul foștilor militari, iar în cel al polițiștilor de 4.100 de lei.

Extremele atrag atenția și în cadrul acestor categorii. Astfel, foști militari sau polițiști cu funcții ajung la pensii de 12.000 de lei sau chiar 18.000 de lei pe lună.

Astfel de situații se regăsesc chiar în rândul aleșilor care ar urma să voteze un astfel de proiect legislativ, reiese din analiza pe care a făcut-o Europa Liberă pe cele mai recente declarații de avere ale celor 330 de deputați și peste 130 de de senatori.

Șaisprezece categorii de pensii speciale

La final de 2020, în România erau 16 categorii de persoane care beneficiau de pensii considerate speciale - plătite de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în baza unor legi emise pentru fiecare dintre categoriile profesionale în parte, respectiv plătite de casele sectoriale de pensii, în cazul militarilor, polițiștilor și personalului SRI.

Datele au fost analizate în 2021 de Europa Liberă, pe baza unui document al Curții Constituționale, care centraliza informările CNPP, dar și ale Caselor sectoriale de Pensii, ala MAPN, MAI și SRI.

Cea mai numeroasă categorie a beneficiarilor de pensii cu regim special erau cele ale foștilor polițiști și jandarmi (peste 88.000), respectiv cea a foștilor militari (peste 83.000). Aici erau și pensiile medii cele mai scăzute: 4.132 de lei în cazul celor care au lucrat în MAI și 3.362 de lei în cazul celor care au lucrat în MAPN.

Următoarea categorie de pensionari, ca număr, este cea a foștilor angajați SRI (peste 11.700 de persoane) pensia medie fiind ceva mai ridicată, peste 5.000 de lei.

Cele mai mari venituri din pensii speciale le aveau însă, de departe, magistrații - peste 4.000 de beneficiari - cu o pensie medie lunară de peste 19.000 de lei.

Ca nivel al pensiei, următoarea categorie e cea a personalului aeronautic: 1.423 de beneficiari, cu o pensie medie de peste 11.000 de lei.

În ambele cazuri, pensiile sunt plătite de Casa Națională de Pensii.

Celelalte categorii beneficiare de pensii cu caracter special, plătite de aceeași instituție, sunt: diplomații (833 de persoane), funcționari publici parlamentari (790 de persoane), personal auxiliar din instanțe și parchete (1.784 persoane), personal din Curtea de Conturi (603 persoane).

Alte categorii plătite de Ministerul Apărării sunt personalul Serviciului de Telecomunicații Speciale (1.392 persoane), al Serviciului de Pază și Protecție (1.095 de persoane), respectiv al Serviciului de Informații Externe: 1.728 de persoane.

Ministerul Afacerilor Interne mai plătește pensii către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor (10.190 de persoane), Serviciului de Informații Externe (188 de persoane), Serviciului de Telecomunicații Speciale (498 de persoane).
Și SRI plătește la rându-i pensii către personalul Serviciului de Informații Externe.

Negociatorul PNRR la Bruxelles: Vor pierde generalii care și-au dat pensii speciale

Comisia Europeană cere de mulți ani României reglarea sistemului de pensii și recalcularea celor speciale, a spus pentru Europa Liberă fostul ministru al Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, care a coordonat negocierile PNRR-ului la Bruxelles.

„Pensiile speciale înseamnă orice pensie care nu a acoperită de principiul contributivității”, a punctat el, indicând că multe din pensiile militare se bazează de altfel pe acest principiu. Cu alte cuvinte, pensia să fie raportată la stagiile de cotizare pe de o parte și la cuantumul virat anual, pe de alta.

Și dacă în cazul militarilor pensiile nu ar fi raportate la un ciclu complet de cotizare, de 35 de ani în cazul bărbaților, una este ca acestea să pornească de la veniturile realizate pe o perioadă de 10-15 ani și alta la perioada cea mai convenabilă din punct de vedere al încasărilor, a mai explicat fostul ministru.

Fostul ministru Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile României la Bruxelles pe PNRR. România și-a asumat prin programul cadru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.
Fostul ministru Cristian Ghinea, cel care a condus negocierile României la Bruxelles pe PNRR. România și-a asumat prin programul cadru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.

„Ce trebuie schimbat este ca acele categorii care au ieșit la pensie pe pensii speciale, de genul 'adunăm veniturile brute pe ultimele șase luni și ne punem și sporurile și ieșim la pensie cu pensii mai mari decât salariul', asta trebuie să înceteze. Vor pierde de fapt foarte mulți generali, din Serviciile secrete, Armată, unii din Magistratură, care au făcut abuzuri aici. Nu vor pierde cei mai mulți militari sau polițiști care aveau pensia raportată la soldele încasate”, a explicat fostul ministru.

În privința pragului negociat de România prin PNRR, ca cheltuielile cu pensiile să nu depășească pragul de 9.4% din PIB, Ghinea a spus că este un prag peste nivelul solicitat de Comisie. El consideră de altfel negocierea pragului respectiv, în ciuda criticilor interne, un succes politic.

Mai mult, acest prag nu este atins încă în România și ar permite chiar creșterea punctului de pensie, a adăugat el.

„Permite creșterea punctului de pensie de la 1.586 de lei în prezent la 2.207 de lei. Criticile aduse acestui prag are legătură doar cu faptul că PSD a promovat în campanie creșterea pensiilor și-au dat seama că nu au de unde și au trebuit să arate spre ceva. Îi provoc să mărească acest punct de pensie”.

El a criticat faptul că Guvernul nu are în momentul acesta o evidență clară a cheltuielilor cu pensiile speciale, formațiunea din care face parte, USR, fiind nevoită să pună cap la cap date pentru a face o estimare.

Din calculele noastre a reieșit că avem un prag de sub 8% cu pensiile în total și 0.9% cu pensiile speciale. Mai există aproximativ un procent până la pragul de 9.4% în care se pot face ajustări.

Amintim, ministrul muncii, Marius Budăi, critica la finalul anului trecut asumarea de către România a unui prag maximal pentru pensii care ar fi mai strict decât media UE, care ar fi de 13%.

„De ce UE are acum 13%, noi prin legea 127 ne-am propus 11,7%, iar domnul Ghinea a spus 9,4%? Eu personal nu înțeleg”, declara ministrul, care arăta că cheltuielile cu pensiile în România au fost de 95 de miliarde de lei în 2021 și urmau să ajungă în acest an la 106 miliarde de lei.

Ministrul nu a putut fi contact pentru precizări legate de poziția sa, dar și de Memorandumul prin care România pregătește recalcularea pensiilor speciale.

Fostul ministru Ghinea spune la rându-i că țări vecine, precum Ungaria sau Polonia au praguri de cheltuieli cu pensiile inferioare României, ba mai mult, țara noastră are și un prag foarte scăzut de colectare a taxelor și impozitelor.

„Dacă raportezi la venituri, cheltuielile din România cu pensiile sunt printre cele mai mari din Europa”, a conchis el.

articolul original.

„Simbolul” și corul bocitorilor de Facebook

6 July 2022 at 16:05
image

Jale mare preț de câteva ore printre argeșenii din Județul Facebook când, în urmă cu două zile, a devenit vizibilă și din satelit demolarea clădirii fostului Service IATSA de la Bascov. Demolare începută la interior de ceva vreme. Vorba cântecului: „Vai, ce dor, ce chin, ce jale, pe la poarta dumitale”, măi, service-ule, măi!! Mult zgomot pentru nimic, cum ar fi spus marele Will. Shakespeare, de el e vorba. Noroc că n-a durat mult. C-așa-i specia asta de român, pricepe greu și uită repede.

Așadar, s-a tăvălit românașul prin țărâna Facebook, și-a smuls părul din capul lui Țucchi și i-au curs giga de lacrimi virtuale că se demolează „SIMBOLUL” Piteștiului sau al Bascovului sau al amândurora, dar ce zic eu aici, al Universului, domnule… Ca unul care cunoaște bine clădirea cu pricina pot spune că nu mai era de ani buni un simbol urbanistic sau de arhitectură. Era doar un simbol al delăsării, degradării și lipsei de interes al celor care activau între zidurile sale. Devenise, da, un simbol, încă unul, deși nu mai era nevoie, al tradiționalei practici autohtone de a lăsa să se degradeze o clădire achiziționată pe bani puțini pentru a valorifica pe bani foarte mulți terenul aferent acesteia. Da, acea clădirea a dat personalitate acelei margini de oraș vreo 20-30 de ani. Da, la vremea inaugurării ei, în 1983, era considerată o soluție constructivă și arhitectonică ingenioasă pentru România și Piteștiul acelor timpuri și, da, devenise un simbol pentru că era punctul de reper al acelei ieșiri din oraș. Atât.

Service-ul de la Bascov n-a fost niciodată pe picior de egalitate cu Biserica Sf Nicolae din centrul Piteștiului, rasă de comuniști de pe fața orașului. Aceea a fost într-adevăr un simbol și atunci, în 1962, oamenii chiar au fost la un pas să pornească o răscoală în Pitești, dar i-a oprit cizma comunisto-securistă. Bine, la Bascov nu se punea problema unui astfel de demers, clădirea care se demolează acum fiind o proprietate privată de niște deja foarte mulți ani. Iar ca în cazul oricărei astfel de proprietăți, proprietarul ei poate face cu ea fix ce vrea mușchiul lui. Iar mușchiul proprietarului de la Bascov vrea și poate multe, credeți-mă.

Nu s-a revoltat nimeni când astfel de active au fost privatizate/cumpărate/prăduite pe doi lei și vândute apoi pe milioane de euro. Căci niște milioane de euro a plătit și Lidl pe terenul fostei IATSA Bascov, vreo trei milioane spun cei apropiați tranzacției. I-au înjurat revoltații de ocazie de pe Internet pe primarii Gentea și Stancu, pe nemții de la Lidl care vin să ne fure țărișoara. Nicio vorbă despre cel care a vândut cu adevărat acea clădire și terenul ei, nicio vorbă despre cei care au pus mâna pe astfel de imobile tocmai cu largul concurs al revoltaților de acum, revoltați care i-au votat fără pauză în ultimii 33 de ani în acest județ. Nimic. Nu primarii de acum au pus acea clădire în mâna celui care a scos-o la mezat și nici Lidl nu i-a luat-o cu japca. ci el a vândut-o de bună voie, pe bani buni, pentru a fi demolată ca să facă loc unui supermarket. Asta este realitatea. Până la urmă, Lidl este în topul angajatorilor privați din România cu aproape 10 000 de angajați în 2021, cu mult mai mulți decât câți a plătit vreodată Nicolescu în toate afacerile lui private.

În fine, nu trebuie uitați nici ipocriții, cohortele de linge-clanțe politice și administrative, adulatorii lui Nicolescu, unii chiar și atunci când acesta era în închisoare, și ai celor care jecmănesc de decenii județul acesta. Toți s-au alăturat jelaniei și isteriei, toți au plâns cu lacrimi de crocodil dispariția „simbolului”, dar unul n-a suflat o vorbuliță despre adevăratul beneficiar și câștigător de pe urma acestei dispariții. Nimic.

Cam așa s-a jucat pe Facebook în urmă cu două zile dramoleta demolării unei clădiri pentru ca din parful și molozul ei să se umfle buzunarele unui băiat deștept al Argeșului. Cu afaceri ca aceasta și cu „patrioți” ca argeșenii din Județul Facebook nici n-avem nevoie să se obosească Putin pentru noi că ne radem singuri de pe fața Pământului.

P.S. În filmul Zorba Grecul există o scenă memoriabilă (toate secvențele filmului sunt, în sine, memorabile) când, la moartea Bubulinei, apare ca la un semn un cor de bocitoare de profesie care mai aveau puțin și se sinucideau de „durere” lângă cadavrul acesteia. După ce și-au făcut show-ul, bocitoarele au dispărut așa cum au apărut. La fel s-a întâmplat acum două zile și cu clădirea din Bascov, dar în alt film. Unul foarte, foarte prost.

articolul original.

Simbolul Bascovului, demolat! În locul lui va răsări încă un hypermarket! Oamenii sunt revoltați

4 July 2022 at 10:02

Aflată sub controlul lui Constantin Nicolescu, fost președinte al Consiliului Județean Argeș și construită în perioada în care fratele său, Valeriu Nicolescu, era primar la Pitești (1974-1982), imobilul, cu tot cu teren, a fost tranzacționat contra sumei de 3 milioane de euro.

Oamenii sunt extrem de revoltați, iar reacțiile din spațiul public sunt cât se poate de virulente:

,,Nemernicilor, ceva producție nu puteați face în această clădire! Un nemernic, domnul Nicolescu! A făcut un an jumătate de pușcărie (“cocolit” și acolo la câți angajase și în acest sistem) și acum a terminat cu pădurile sau nu, a început să cumpere imobiliare lăsate să se degradeze, intenționat. O țară coruptă până în nucleul ei.”

,,Vânzând această clădire Nicolescu a umflat câteva milioane de euro. A construit-o el?”

,,Mare păcat, o unitate care a fost emblema in Europa, cu meseriași de la Bascov! Lucra cu majoritatea servisurilor din Pitești de ale căror servicii clienții sint mulțumiți.”

,,Tatăl meu cu echipa lui au stat agățați în centura la zeci de metri să sudeze bucățică cu bucățică, de li s-au stambat degetele din cauza cleștelui de sudură, si voi ce faceți, distrugeți truda lor?!”

,,Mare păcat! Nu mai avem restauratori? Se putea face ceva cu o asemenea clădire! Nu știm decât să dărâmăm, atât! De făcut, facem din pereți sandvișuri că-i mai… trainic!”

Sursa foto: Bascov, oraș european

articolul original.

Parteneriate solide pentru un business de top

27 June 2022 at 12:40

Am discutat cu lideri de top din businessul românesc despre ce înseamnă pentru companii mari colaborarea cu Orange Business Services și cum soluțille diviziei de business a Orange au susținut procesele lor de digitalizare.  

Omer Tetik – CEO al Băncii Transilvania, și Pawel Musial – directorul general al Profi – detaliază modul în care Orange Business Services (OBS) oferă companiilor pe care le conduc soluții pentru a-și dezvolta serviciile proprii și procesle interne.

Pentru Banca Transilvania, parteneriatul tehnologic cu Orange Business Services este o poveste de încredere și succes, chiar de la începutul prezenței OBS în România. „Este un digital journey comun, de 20 de ani, în care la Banca Transilvania am beneficiat de experiență internațională”, mărturisește Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.

Omer Tetik Banca Transilvania
CEO al Băncii Transilvania

BT folosește în prezent o gamă cuprin­zătoare de servicii și produse oferite de OBS, precum soluții complexe de comunicații, administrarea echipamentelor specifice, protecția securizată a comunicațiilor etc. Dar, dincolo de servicii, colaborarea strânsă cu Orange Business Services a contribuit la transforma­rea relației pe care oamenii o au cu tehnologia, care a devenit un nou stil de viață și un nou mod de a face ­banking. „Dacă ­Orange a vorbit, de la început, cu încredere despre viitor, despre un viitor portocaliu, noi, la BT, am vorbit cu același curaj despre planuri pe care le putem susține„, spune Omer Tetik.

Omer Tetik menționează și faptul că, de-a lungul anilor, Banca Transilvania a avut ocazia de a fi unul dintre “early adopters” testând și folosind soluții inovatoare ­Orange Business Services chiar înainte de lansarea oficială pe piață. „Pentru că avem implementate la BT majoritatea soluțiilor cu care OBS este prezent pe piață, cola­borarea ne-a ajutat foarte mult în ceea ce privește digitalizarea și transformarea băncii„, arată CEO-ul Băncii ­Transilvania.

În ceea ce privește ­viitorul colaborării, ­CEO-ul Băncii Transilvania arată că organizația pe care o conduce va ana­liza rapid soluțiile pe care Orange le va lansa pe piața globală, pentru a continua să fie agili și pentru a le aduce printre primii pe piața din România. „Prin tehnologie, vom schimba împreună viața clienților”, ­conchide Omer Tetik.

Când soluțiile tehnologice se fac Profi

Pentru lanțul de magazine Profi, cola­­bo­­rarea cu Orange Business Servi­ces a ­început în 2019 și a vizat optimizarea procesului de identificare și selecție a locațiilor viitoarelor magazine utilizând informații provenite de la serviciile lor de analiză și raportare a traficului. Pe de altă parte, ­colaborarea cu divizia de business a ­Orange a contribuit și la îmbunătățirea posturii de securitate, în cadrul retailerului, având în vedere serviciile sale de securitate cibernetică.

Pawel Musial
Pawel Musial – directorul general al PROFI

În ceea ce privește eficientizarea fluxurilor de lucru interne, „pentru deschiderile de magazine, am putut alege locațiile cu cel mai bun vad comercial bazându-ne pe date anonimizate, statistice furnizate de Orange Business ­Services cu privire la mobilitatea populației într-o arie de interes„, explică Pawel Musial, ­directorul general al PROFI. Iar aici vorbim despre date cum ar fi numărul celor care vizitează zona, de unde vin aceștia, cât de des vizitează zona și cât stau acolo.

Totodată, cele două organizații colabo­rează și pentru conectarea la internet si intranet a magazinelor, Orange Business Services fiind principalul furnizor de servicii de ­acces internet și VPN ­pentru PROFI. Un alt important proiect aflat în derulare este ­relocarea centrului de date PROFI în amplasamente ale Orange Business Services care pun la dispoziție, în condiții optime, toate cerințele necesare pentru găzduirea unei infrastructuri critice pentru retailer.

Pentru ca businessul PROFI să crească și mai mult cu ajutorul soluțiilor OBS, cele două companii analizează ce alte procese, în cadrul retailerului ar putea beneficia de soluții și tehnologii Orange și care ar fi pașii următori care pot fi implementați. „Analizăm împreună cu cei de la ­Orange Business Services soluții de Internet of Things și de videoanaliză bazată pe inteligență artificială, care să faciliteze ­optimizarea serviciilor pe care le furnizăm clienților noștri la nivel de magazine„, completează Pawel Musial, directorul ­general al PROFI. 

articolul original.

Țară în service | Minunea David Popovici. România are trei bazine olimpice, însă două sunt închise din cauza birocrației

23 June 2022 at 13:21

În România există doar trei bazine olimpice omologate oficial. Două dintre ele, din Otopeni și din Târgu-Mureș, stau însă închise la un an de la inaugurare, reiese dintr-o investigație realizată de Europa Liberă.

În multe orașe lipsește o infrastructură ușor accesibilă pentru tinerii înotători de performanță. Unele bazine noi au fost realizate defectuos, iar cele vechi sunt nemodernizare sau chiar abandonate. De aceea, viteza cu care David Popovici a uluit lumea înotului pare total disproporționată față de cea cu care infrastructura de natație prinde contur în România.

Târgu-Mureșul se poate lăuda, de anul trecut, cu o mândrețe de bazin olimpic de înot, ridicat pe amplasamentul fostului ștrand 1 Mai, închis după 2000. Bazinul este unul dintre cele mai moderne din țară, construit după standarde olimpice și ar putea găzdui competiții naționale și internaționale de natație.

Cu o singură condiție. Dacă nu ar fi închis.

Bazinul olimpic din Târgu-Mureș poate găzdui competiții naționale și internaționale, dar stă închis imediat de după inaugurarea festivă din 2021.
Bazinul olimpic din Târgu-Mureș poate găzdui competiții naționale și internaționale, dar stă închis imediat de după inaugurarea festivă din 2021.

Sunt 14 ani de când proiectul de realizare a unui complex de natație în cartierul Aleea Carpați din Târgu-Mureș a fost aprobat prin Hotărâre de Guvern. Hățișul birocratic și juridic și lipsa fondurilor au făcut ca lucrările să înceapă abia în 2019, dar să se încheie în doar 2 ani, în 2021.

Deși investiția a fost realizată în baza unui contract de execuție de 25 de milioane de lei, la aceasta s-au adăugat și alte costuri, inclusiv de dotări, valoarea investiției finale depășind 50 de milioane de lei.

Inaugurat oficial în 2021, de o pleiadă de oficialități, bazinul olimpic stă însă închis și neutilizat de aproape un an. Atât a durat ca Guvernul să emită o (nouă) Hotărâre de Guvern, cu privire la cine administrează bazinul olimpic, iar Ministerul Sportului să obțină aprobarea pentru schema de personal, angajările fiind lansate abia acum.

Între timp, a fost și omologat de Federația Română de Natație și Pentatlon Modern (FRNPM) ca bazin olimpic pentru competiții naționale și internaționale.

Omologarea obținută în decembrie 2021 din partea Federației de Natație.
Omologarea obținută în decembrie 2021 din partea Federației de Natație.

„Ne-am grăbit cât am putut de mult cu omologarea, am fi vrut să organizăm inclusiv Campionate Naționale aici, dar restul nu mai ține direct de noi, nici nu știu dacă am fi avut voie să ne implicăm mai mult”, a spus pentru Europa Liberă președintele Federației Române de Natație, Camelia Potec.

La fața locului, clădirea bazinului olimpic oferă clasica imagine în care un imobil „la cheie”, impozant, zace fără viață în fața privitorilor.

Un paznic veghează în permanență obiectivul, în timp ce buruienile se ițesc dintre dalele de asfalt ale parcărilor amenajate lângă clădire.

În parcarea amenajată a bazinului olimpic sunt "parchează" deocamdată doar buruienile.
În parcarea amenajată a bazinului olimpic sunt "parchează" deocamdată doar buruienile.

Mai mult, pe o parte a terenului de 2 hectare aferent bazinului, a fost amenajată în exterior și o pistă de role, circulară, inutilizabilă și aceasta, câtă vreme complexul este închis.

În iulie 2021 o pleiadă de oficialități, în frunte cu ministrul Dezvoltării, Cseke Attila și vicepremierul Kelemen Hunor tăiau panglica de inaugurare a bazinului olimpic acoperit din Târgu-Mureș. UDMR anunța de altfel pe site-ul oficial măreața realizare.

Inaugurarea formală a bazinului olimpic, în 2021. Vicepremierul Kelemen Hunor (în cămașă albă), ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (în cămașă cu dungi) și fostul ministru Laszlo Borbely (cu sacou deschis la culoare), în mandatul căruia s-a aprobat, încă din 2008, ridicarea bazinului. Lucrările au început abia în 2019.
Inaugurarea formală a bazinului olimpic, în 2021. Vicepremierul Kelemen Hunor (în cămașă albă), ministrul Dezvoltării, Cseke Attila (în cămașă cu dungi) și fostul ministru Laszlo Borbely (cu sacou deschis la culoare), în mandatul căruia s-a aprobat, încă din 2008, ridicarea bazinului. Lucrările au început abia în 2019.

Asta la 13 ani după ce investiția fusese aprobată de Guvern. De altfel, la inaugurarea de anul trecut a fost prezent și fostul ministru al Dezvoltării, Laszlo Borbely, care își amintea că „am semnat hotărâre de guvern în 2008, tot e bine că s-a finalizat în 2021”.

La aproape un an de la inaugurarea bombastică, bazinul nu a fost încă deschis publicului, spre nedumerirea locuitorilor orașului, în special ai celor din cartierul Aleea Carpați.

„Sper că faceți poze ca să ne spuneți când se deschide. De tăiat panglici s-au tăiat, dar de atunci vedem doar de afară clădirea asta frumoasă”, spune, cu ocară în glas, un tânăr locuitor al cartierului Aleea Carpați.

Pe blockstarturile bazinului olimpic s-a depus deja praful
Pe blockstarturile bazinului olimpic s-a depus deja praful

Interiorul arată și el impecabil. Bazinul olimpic de 50x25 metri, cu 10 culoare, dublat de un bazin de încălzire, sau de inițiere înot, de 25x10 metri sunt umplute cu apă, la temperatură mai scăzută (18 grade Celsius) decât cea care va trebui menținută într-un bazin olimpic funcțional (24 de grade).

Mai sunt de făcut unele dotări interioare, dar facilitățile principale, bazinele, nu așteaptă decât să fie utilizate.

„Chiar acum l-am auzit pe primar la radio, zicea că se va deschide luna viitoare. Dacă nici acum nu se înțeleg, când și primarul și ministrul Sportului sunt din aceeași 'barcă', atunci când?”, adaugă un localnic, intervievat în părculețul de dinaintea intrării.

Bazinul olimpic a fost amplasat pe ruinele vechiului ștrand al orașului, 1 Mai, din care au rămas doar coloanele de la intrare.
Bazinul olimpic a fost amplasat pe ruinele vechiului ștrand al orașului, 1 Mai, din care au rămas doar coloanele de la intrare.

Vorbele lui fac trimitere la primarul Târgu-Mureșului, Soós Zoltán și la ministrul Sportului, Eduard Novak și sintetizează blocajul în care se găsește acum bazinul olimpic, pe fondul indeciziei cu privire la cine va administra baza sportivă și la lipsa personalului, care abia acum este în curs de angajare.

Titularul de drept și administratorul bazei de natație este Ministerul Sportului, prin Clubul Sportiv Mureșul Târgu-Mureș, finanțat direct de Minister. Doar că oficializarea dării în folosință a obiectivului sub tutela clubului a întârziat.

Asta după ce Primăria Târgu-Mureș și-a anunțat intenția de a prelua administrarea bazei, variantă agreată și de ministrul Eduard Novak, încă dinainte de inaugurarea formală din iulie 2021.

La nici o lună după acel moment, consilierii locali din Târgu-Mureș aprobau în august 2021 o hotărâre cu privire la preluarea terenului și a construcției în administrarea primăriei, delegându-l pe primar pentru a face demersurile necesare la minister.

Primăria mureșeană administrează de altfel Complexul de agrement Mureșul, cunoscut de localnici drept „Weekend”, unde funcționează un bazin de dimensiuni olimpice (50x25 m) în balon, dar și alte două bazine, pentru înotători, respectiv neînotători. De asemenea, municipalitatea deține și o altă piscină interioară, din zona gării.

„Noi avem o infrastructură sportivă, iar clubul municipal are sute de înotători, care se vor putea pregăti aici, putem transfera și personal. Am făcut ceea ce ține de noi, acum așteptăm Hotărârea de Guvern care să parafeze trecerea bazei în administrarea noastră. Dacă ținea doar de noi, bazinul era deja deschis”, ne-a declarat Borsos Csaba, purtător de cuvânt al Primăriei Târgu-Mureș.

Un an pentru o Hotărâre de Guvern, similară cu un act normativ din 2008

În modestul sediu al Clubului Sportiv Mureșul Târgu-Mureș, directorul Cosmin Pop explică demersurile pe care le-a făcut din 2016, de când este director „plin”, pentru ca lucrările să poată începe, fapt care avea să se întâmple abia în 2019.

Pentru ce s-a întâmplat între 2008-2016 nu are explicații, deși a fost pentru o perioadă de timp director adjunct. Spune doar că nu trebuie uitat că în primii ani ai intervalului respectiv, România a resimțit din plin efectele crizei economice mondiale.

Directorul clubului sportiv care administrează bazinul olimpic din Târgu-Mureș spune că bazinul se va deschide vara aceasta.
Directorul clubului sportiv care administrează bazinul olimpic din Târgu-Mureș spune că bazinul se va deschide vara aceasta.

Potrivit presei mureșene, proiectul a intrat în impas după 2010 ca urmare a sistării fondurilor Companiei Naționale de Investiții, timp în care amplasamentul vechiului ștrand - pe care este situat - s-a degradat încontinuu și a devenit adăpost pentru oamenii străzii.

„A trebuit să eliberăm terenul vechiului ștrand, să casăm materialele și să putem întabula terenul liber de orice sarcini. Am reușit asta în 2017, nu a fost o lucrare mică, în 2018 s-au întrunit toate condițiile, în 2019 au început lucrările la bazinul olimpic”, a explicat el.

„În 2021 lucrările au fost gata, mai rar în România ca în doi ani să începi ceva și să termini și să nu uităm că am trecut și prin pandemie. În iulie anul trecut s-a făcut recepția lucrărilor și s-a făcut un protocol de predare-primire către Clubul Sportiv Mureșul. Abia acum în iunie 2022 a fost finalizată Hotărârea de Guvern prin care a fost trecut în administrarea Clubului Mureșul”, a mai arătat directorul.

Practic a durat un an emiterea unui act normativ - la final de mai, publicat în Monitorul Oficial în 3 iunie - cu prevederi de altfel similare cu cele din HG-ul de la aprobarea inițială a investiției... încă din 2008.

Din iulie anul trecut, bazinul stă închis, însă în decembrie 2021 a obținut omologarea pentru competiții naționale și internaționale, obținută în decembrie 2021, pentru o perioadă de 5 ani, din partea Federației de Natație.

Certificatul de omologare tronează de altfel în biroul directorului CS Mureșul.

„În această vară se va deschide sigur, am lansat angajările”

HG-ul recent emis a venit la pachet cu posibilitatea lansării concursurilor pentru cele 14 posturi necesare funcționării bazinului. Lipsa schemei de personal a fost un alt motiv pentru care bazinul nu a putu fi funcțional.

„Ministerul a reușit să obțină aprobarea pentru cele 14 persoane de care avem nevoie. Bazinul olimpic e ca o uzină, cu centrală de înaltă capacitate, ai nevoie de fochiști, apoi de salvamari, recepționeri, instalator, muncitori la întreținerea perimetrului. Am lansat toate concursurile, la final de lună sperăm să avem schema de personal completă”, a spus Cosmin Pop.

Odată și acest pas finalizat și realizarea ultimelor dotări - turnicheții de acces, punctele anti-doping și de prim ajutor - bazinul olimpic se va putea deschide în această vară, cel târziu în august, asigură el.

„Noi suntem pregătiți să îl administrăm, nu merită să ne tot gândim că dacă ajunge peste o lună la primărie, dacă va ajunge peste trei ani, dacă ajunge peste zece. Trebuie pornit și, dacă se decide să se predea către Primărie, se va preda din mers”, a spus Cosmin Pop.

Admite că deciziile se iau la nivel central, dar indiferent de forma de administrare, clubul va resuscita secția de înot, în condițiile în care are o tradiție în sporturile de apă, în special canotaj, unde oferă componente ale loturilor naționale și chiar medaliate olimpice.

Deocamdată bazinul olimpic este ferecat.
Deocamdată bazinul olimpic este ferecat.

De altfel, unul din cele 15 posturi aprobate inițial de Minister pentru bazin a fost tăiat tocmai pentru a putea angaja un antrenor de înot în regim propriu.

„E vital ca acest bazin să funcționeze, câtă vreme e al doilea omologat după cel de la Dinamo”, adaugă el.

Ca director de club sportiv, subliniază că „ar trebui să existe astfel de bazine în toate reședințele de județ”.

Pop a mai menționat că bazinul va fi deschis și pentru sportivii de performanță și pentru cei care urmează cursuri de inițiere, dar și pentru publicul larg. „Vom emite bilete doar pentru 2 ore, în niciun caz pentru o zi, tocmai pentru a nu conturba activitatea celor care fac înot în mod organizat”, a spus el.

Birocrație dublată de... birocrație

HG-ul recent care face posibilă deschiderea bazinului în administrarea Ministerului Sportului, prin CS Mureșul este pe de altă parte una provizorie.

Asta deoarece în circuitul de avizare interministerial se află în curs de aprobare o altă Hotărâte de Guvern, prin care obiectivul va fi preluat de Primăria Târgu-Mureș, potrivit secretarului de stat în Ministerul Sportului, Thomas Moldovan.

„Finalizăm angajările, în 26 iunie și de luna viitoare bazinul va putea fi deschis, în administrarea Ministerului Sportului. Între timp vor curge procedurile pentru HG-ul prin care bazinul va fi preluat de Primărie, inclusiv personalul care va fi angajat”, a declarat Thomas Moldovan pentru Europa Liberă.

Susține că a insistat ca bazinul să fie deschis cât mai repede, chiar dacă administrarea se va schimba ulterior.

Întrebat de ce nu s-a putut întâmpla asta încă de anul trecut, a precizat că este secretar de stat doar din ianuarie. Ministrul Sportului, Eduard Novak, nu a răspuns solicitărilor Europei Libere pe această temă.

Secretarul de stat estima la începutul anului costurile de întreținere ale bazinului la între 3 milioane de lei - 5 milioane de lei anual, motiv pentru care gestionarea de la nivel local ar fi mai eficientă.

Bazinul olimpic din Târgu-Mureș stă închis de aproape un an, după ce a fost inaugurat cu pompă în iulie 2021.
Bazinul olimpic din Târgu-Mureș stă închis de aproape un an, după ce a fost inaugurat cu pompă în iulie 2021.

Centrul de la Otopeni, deschis odată cu Campionatele Europene

O poveste aproape trasă la indigo, dar de mai mare anvergură, este cea a Centrului Național de Natație de la Otopeni, cea mai modernă bază de natație din România.

Dispune de două bazine olimpice, unul de înot și unul de sărituri în apă și alte patru bazine de încălzire / inițiere în înot, urmând să găzduiască între 5-10 iulie Campionatele Europene de Juniori, la ambele discipline.

Centrul de Natație de la Otopeni dispune și de bazin olimpic de înot, dar și de bazin olimpic de sărituri în apă. Vor fi inaugurate doar la Europenele de juniori din iulie.
Centrul de Natație de la Otopeni dispune și de bazin olimpic de înot, dar și de bazin olimpic de sărituri în apă. Vor fi inaugurate doar la Europenele de juniori din iulie.

Proiectul a demarat de asemenea în urmă cu peste 10 ani, dar a fost inaugurat în mai 2021. La fel ca în cazul bazinului olimpic din Târgu-Mureș, după momentul inaugurării nu a funcționat.

Asta întrucât preluarea în acte a complexului a durat aproximativ jumătate de an, după cum declara primarul orașului Otopeni pentru TVR, în mai 2022.

Și aici angajările au demarat cu dificultate și abia acum sunt în curs de finalizare. Practic, baza de natație se va deschide odată cu Europenele de juniori.

Planurile sunt mari pentru viitor, în 2023 urmând să aibă loc Europenele mari, de seniori.

„Nu puteam începe direct cu o competiție de seniori, dar înspre acolo ne îndreptăm, mai întâi Europene de juniori, apoi, în 2023 și cele de seniori”, ne-a declarat președintele Federație de Natație Camelia Potec.

Multe bazine, pe hârtie

Lista sinteză a subprogramului Bazine de Înot a Companiei Naționale de Investiții cuprindea la final de 2019 realizarea a peste 400 de bazine de înot, majoritatea piscine didactice, în municipii reședințe de județ, orașe și comune din întreaga țară.

Dintre acestea, în zece ani, 2012-2022 au fost realizate 32, peste 40 sunt în derulare și alte 10 sunt în faza de achiziție publică - licitație.

Între acestea se află și singurul bazin olimpic de înot omologat oficial și totodată funcțional - inaugurat în 2014, în urma unei investiții de peste 45 de milioane de lei, cel al Clubului Sportiv Dinamo, din București.

Șase ani a durat construcția bazei sportive cu 700 de locuri, care găzduiește și meciuri de polo.

Parcursul celorlalte două bazine olimpice de înot omologate - Târgu-Mureș și Otopeni oficial în acest moment în România a fost mult mai îndelungat în timp.

Ambele baze de natație sunt închise la un an de la inaugurările festive din 2021, din motive birocratice.

Campionul în țara în care bazinele se construiesc (aproape) ca autostrăzile

E cealaltă față a realității în care titlurile mondiale obținute de David Popovici la Mondialele de Natație de la Budapesta au creat un entuziasm generalizat, inclusiv în rândul autorităților.

David Popovici (17 ani) a uimit lumea înotului cu titlurile mondiale cucerite la stilul liber, la 200 m și 100 de metri. Este al doilea sportiv din istorie care reușește această performanță la o singură ediție de Mondiale.
David Popovici (17 ani) a uimit lumea înotului cu titlurile mondiale cucerite la stilul liber, la 200 m și 100 de metri. Este al doilea sportiv din istorie care reușește această performanță la o singură ediție de Mondiale.

„Vă iubesc pe toți, vă mulțumesc că m-ați urmărit, este doar începutul unui drum”, a spus imediat după cel de-al doilea aur de la Budapesta, David Popovici. A devenit al doilea înotător din istorie care cucerește titlul mondial atât la 100 m cât și la 200 m (stilul liber) și a stabilit în ambele probe două recorduri mondiale de juniori.

Într-un interviu publicat anul trecut, după ce câștigase Europenele de juniori, cu recorduri mondiale, sportivul mărturisea de altfel că are un singur scop, din punct de vedere sportiv: să fie cel mai bun din lume.

„E un sportiv de excepție, foarte-foarte talentat, la care a adăugat enormă muncă, seriozitate și stabilirea unor obiective de la care a reușit să nu se abată, chiar și în momente dificile, inclusiv în pandemie, nu a uitat care îi este obiectivul”, a declarat pentru Europa Liberă președintele Federației Române de Natație și Pentatlon Modern, Camelia Potec, fostă campioană olimpică la natație.

Dacă tânărul sportiv s-a impus deja la nivel internațional, infrastructura autohtonă ține cu greu pasul și cu cea din spațiul imediat apropiat. Comparația cu Ungaria, de evitat mai nou inclusiv la fotbal, nu se susține deja de foarte mult timp în natație.

Nu există termen de comparație cu țările vecine, dar să nu ne văităm!

„Nu există termen de comparație cu țările vecine, din Europa, știm ce avem, pe ce infrastructură ne bazăm, încercăm să găsim fonduri pentru bazele într-o stare neconformă cu ambițiile minime necesare, asta este situația, ca federație trebuie să găsim soluții pentru a face performanță și reușim, iată, cu unul, doi, trei sportivi”, admite Camelia Potec.

Este încrezătoare că deschiderea Centrului de Natație din Otopeni (fie și la un an de la inaugurare) cu ocazia Europenelor de juniori, programate între 5-10 iulie va impulsiona pregătirea în condiții de top pentru performerii români.

E nevoie de mai multe bazine de înot, „dar și de condiții mai bune în bazinele pe care le avem”, a spus fosta campioana olimpică.

Fostă campioană olimpică la 200 m liber la Atena în 2004, Camelia Potec este din 2013 președintele Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.
Fostă campioană olimpică la 200 m liber la Atena în 2004, Camelia Potec este din 2013 președintele Federației Române de Natație și Pentatlon Modern.

„Nu stăm să ne văităm și să spunem numai că avem nevoie de bazine. Eu cred că va trebui să fim conștienți de ceea ce avem și să mergem înainte cu ceea ce avem și în același timp să spunem și că nu sunt suficiente aceste bazine. Și dacă reușim în condițiile acestea să facem performanță și să avem în fiecare an, să creștem la nivel de performanță vă dați seama ce s ar întâmpla dacă am avea altă infrastructură”.

Chiar și în aceste condiții, există „urmași” pentru deja consacrații Popovici și Glință, inclusiv în variantă feminină.

„Au fost bătute inclusiv recorduri ale Dianei Mocanu (campioană olimpică la doar 16 ani, n.red.), veți avea ocazia să vedeți la rampă astfel de sportive, la Europene”, anunță fosta medaliată cu aur la Jocurile Olimpice.

„Popovici și Glință sunt 'minuni', nu e meritul mașinăriei noastre!”

Pentru alți specialiști din domeniu, performanțele reușite de David Popovici, dar și de Robert Glință - campion european de seniori anul trecut, la 100 m spate, vin în răspăr total cu infrastructura și tot mecanismul din spatele înaltei performanțe.

David Popovici și Robert Glință, sportivii anului în înotul românesc, în 2021.
David Popovici și Robert Glință, sportivii anului în înotul românesc, în 2021.

„Statul nu are niciun merit în asta. Aparițiile lui Popovici și Glință mi se par niște minuni dumnezeiești și în mod normal nu ar fi 'trebuit' să se întâmple”, spune Cezar Bădiță, maestru al sportului și antrenor de înot, fost vicecampion european și finalist la Jocurile Olimpice de la Sydney din 2000.

„Ca să găsești acel Phelps (Michael Phelps, recordmanul medaliilor olimpice la înot, n.red.), acel Popovici în cazul nostru, trebuie să cerni foarte, foarte mulți sportivi, pentru că e un diamant foarte rar. Cred că a fost un noroc extraordinar, că 'mașinăria' noastră a găsit acest diamant, pentru că existau atât de multe motive ca acest diamant să treacă pe lângă noi”, continuă Bădiță, care deține în prezent propria școală privată de înot, în capitală.

Din sute de copii care i-au trecut lui și colegilor prin mână, la vârste fragede, la nivel de gimnaziu rămân în grupe câteva zeci, iar în timpul liceului acced spre performanță, la nivel național cel puțin, câțiva.

David Popovici provine la rândul său de la o școală privată de înot, Navi București, unde a fost pregătit de Adrian Rădulescu, antrenorul său și în prezent, chiar dacă sportivul a fost legitimat între timp la CS Dinamo.

Lipsa unei rețele de bazine de înot în apropierea școlilor sau locuințelor practicanților înotului de performanță e principala problemă pe care o identifică în ceeea ce privește creșterea de viitori performeri, adaugă Cezar Bădiță.

„Degeaba taie ministrul o panglică, 'uite ce bazin frumos am făcut', dacă e în Otopeni și copilul locuiește în București. Face 2 ore doar pe drum și dacă sunt 2 antrenamente, plus școală, i-ai distrus tot programul”.

Centrul de natație din Otopeni a fost inaugurat, de formă, în mai 2021, dar va fi deschis efectiv cu ocazia Europenelor de juniori, din luna iulie.
Centrul de natație din Otopeni a fost inaugurat, de formă, în mai 2021, dar va fi deschis efectiv cu ocazia Europenelor de juniori, din luna iulie.

„Școala pune presiune și pe sportivi, e cu atât mai important ca bazinele să fie la îndemână”

Aseamănă situația construirii bazinelor cu cea a autostrăzilor, în care miniștrii se învinuiesc unii pe alții pentru că proiectele nu înaintează mai repede. Cezar Bădiță a oferit și exemplul orașului Giurgiu, unde un bazin nu a putut fi avizat pentru că pe dedesubt trece un cablu electric, sau cel din Pitești, unde deși există bazin olimpic, înotătorii au fost nevoiți să se antreneze mult timp în bazine private, acesta fiind închis.

„La școala 25 în București, s-a inaugurat acum cinci ani, cu 'tăiat de panglică', un bazin, după care au realizat că nu au fonduri pentru personal, inclusiv profesori, pază, etc. Pot da n exemple, este adeseori o bătaie de joc, nu poți purta pe drumuri copilul dintr-o parte în alta a capitalei”, a exemplificat Bădiță.

Fost finalist la Jocurile Olimpice de la Sydney, în 2000 și vicecampion european, Cezar Bădiță este maestru al sportului, în înot și deține o școală privată de inițiere în acest sport.
Fost finalist la Jocurile Olimpice de la Sydney, în 2000 și vicecampion european, Cezar Bădiță este maestru al sportului, în înot și deține o școală privată de inițiere în acest sport.

El a ținut să adauge că, deși esențială, asigurarea accesului la bazin reprezintă de altfel doar o mică parte dintr-o mașinărie presupusă de performanță. Aceasta trebuie dublată de nutriție, odihnă, metode de pregătire și recuperate, organizate cât mai aproape de școală.

„Școala a devenit tot mai importantă și pentru părinții copiilor, dar și profesorii îi țin din scurt pe sportivi, astfel că este vital ca bazinele și restul facilităților să fie cât mai apropiate de zonele unde aceștia învață. În Australia eu nu am văzut grădiniță fără bazin, e drept că la ei e sport național”.

Trei bazine omologate oficial, altele două în curs

În prezent sunt doar trei bazine omologate drept olimpice, pentru competiții naționale și internaționale - CS Dinamo, Otopeni și Târgu-Mureș și altele două în curs de omologare - Brașov (bazin scurt, de 25 m) și Târgoviște - unde se va desfășura de altfel Campionatul Național de Cadeți și Juniori, spune Camelia Potec, pentru Europa Liberă.

Totuși, în țară există mai multe bazine cu dimensiunile olimpice, doar că nu au fost urmați pașii necesari omologării, iar sportivii din loturile naționale se pregătesc inclusiv în acestea, a menționat președintele Federației de Natație.

„Am încercat să organizăm centre de pregătire în mai multe locații din țară, am fost la Cluj, Bacău, Pitești, Baia-Mare, Târgoviște, București, tocmai pentru a nu despărți atât de devreme și atât de mult atât de departe părinții de copii”, a spus ea.

„E important într-adevăr ca înainte de marile competiții să facem cantonamentul de pregătire centralizat, să adunăm loturile respective la Otopeni, cum facem în momentul de față la Complexul Național de la Izvorani. Acel centru e însă foarte solicitat și de alte sporturi și e o provocare de multe ori să găsim cazările disponibile, dincolo de accesul la bazin, care ne este asigurat”.​

Cum își pot da mâna înotul și școala

Fosta campioană olimpică consideră că introducerea orelor de înot în rutina elevilor din clasele mici reprezintă o necesitate pentru creșterea bazei de selecție de viitori performeri.

Opinia îi este împărtășită și de alți antrenori sau instructori consultați de Europa Liberă. Cu atât mai mult cu cât până la performanță, înotul este recomandat adesea ca o activitate utilă pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.

Un exemplu de bune practici există la Oradea, unde de mai mulți ani există o mini-rețea de bazine la care elevii de școală ajung cu regularitate, a spus Potec.

În privința pregătirii de care au parte copiii și tinerii care visează la performanță, ea consideră că nu patalamaua de antrenor face diferența, ci dorința tehnicienilor de a se pune la curent cu cele mai noi metode de pregătire.

„I-am anunțat pe antrenori că le putem facilita accesul la orice specialist își doresc, există resurse nelimitate pe internet. Adrian Rădulescu, antrenorul lui David, este cel mai bun exemplu pentru auto-perfecționare, va ține de altfel un curs și la Europenele de Juniori, din care toți au de învățat”, a conchis Camelia Potec.

articolul original.
  • There are no more articles
❌