ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

R. Moldova: NATO, drumul spre Occident și unirea amânată

30 November 2022 at 18:40
By: -
image

Republica Moldova, un stat neutru, dar vulnerabil în fața Rusiei, a fost invitată la ultima reuniune a NATO tocmai pentru ca Alianța să-și arate sprijinul și să-și delimiteze simbolic graniţele geografice.

Reuniunea de la București a miniștrilor de Externe ai statelor NATO a invitat în premieră Republica Moldova la discuții și a pus sub reflector situația complicată din Marea Neagră. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că partea militară a Alianței, Comandamentul Aliat Suprem a primit autoritatea de a deplasa forţe în regiunea Mării Negre oricând este nevoie și „dacă este necesar pot fi aduse forţe suplimentare la sol şi pe mare”.

Pentru România, Republica Moldova și Marea Neagră au fost subiectele cele mai importante, pentru care Bucureștiul avea nevoie de răspunsuri: ce poate face NATO în cazul în care Rusia devine agresivă cu R. Moldova și cum poate fi restabilit echilibrul, stabilitatea și pacea în Marea Neagră.

Ca țară de margine a Alianței Nord Atlantice, care și-a asumat responsabilități extinse pentru mica republică de dincolo de Prut, România avea nevoie de asigurări atât dinspre NATO, cât și dinspre Chișinău că, indiferent de cursul războiului, lucrurile pot fi ținute sub control. Șeful diplomației moldovene, Nicu Popescu a ținut să spună încă o dată că R.Moldova „nu încearcă să adere la NATO”, fiindcă „prin Constituţie, Moldova este o ţară neutră”, dar că pentru Chișinău „neutralitatea nu înseamnă autoizolare, demilitarizare sau indiferență”, de aceea, R. Moldova s-a inclus între statele care condamnă agresiunea rusă asupra Ucrainei.

Ministrul Popescu a mai explicat că potrivit analizelor făcute de Chișinău, R.Moldova „nu este ameninţată în lunile şi săptămânile următoare de un scenariu militar", dar că este datoria guvernului din care face parte „să fie pregătit pentru întregul spectru de ameninţări".

Secretarul general al NATO a vorbit despre presiunea rusă din Balcani, din Georgia și din R. Moldova și despre angajamentul Alianței de a sprijini aceste state. E vorba în subsidiar despre instruirea militarilor, sprijin material și logistic.

Republica Moldova nu a plecat de la reuniunea NATO de la București cu prea multe promisiuni concrete, dar se poate baza pe faptul că Alianța nu va abandona această parte a lumii, devreme ce liderul NATO a anunțat că Ucraina va fi sprijinită „oricât e nevoie”: statele NATO au contribuit deja cu 40 de miliarde de dolari la dotarea armatei ucrainene și alt sprijin important este pe drum.

Șeful diplomației de la Chișinău a adus în discuție dezbaterea care există de mai multă vreme în rândul elitelor moldovene privitoare la modificarea Constituției, eliminarea neutralității din legea fundamentală și modalitățile cele mai bune pentru garantarea securității și păcii. Recent, fostul ministru moldovean al Apărării, Anatol Șalaru sublinia că în cazul în care R.Moldova ar fi atacată de Rusia, singura soluție ar fi unirea cu România.

O soluție despre care, încă, nu se vorbește în mod oficial, pentru că în contextul războiului din Ucraina și al anexărilor ilegale pe care le-a anunțat Rusia, o astfel de discuție ar putea fi o provocare și în același timp o favoare făcută Rusiei.

La întrebarea DW adresată prim-ministrei Natalia Gavriliță, despre această posibilitate, răspunsul a fost destul de precaut, fără ca ea să respingă această idee, dar și fără să o încurajeze: „trebuie să menținem pacea și stabilitatea”, „trebuie să recunoaștem că avem o societate multietnică și de aceea trebuie să avem o abordare echilibrată și să asigurăm coeziune socială”

În același timp, cu toate că numărul cetățenilor moldoveni care înclină spre unionism a crescut, totuși nu a trecut încă de jumătate. Potrivit celui mai recent sondaj (CBS Research din noiembrie 2022), doar 42,5% dintre moldoveni sunt în favoarea unirii. La întrebarea cine ajută cel mai mult R.Moldova, 30% au spus România, 24% -Uniunea Europeană, 9% -Rusia și 7% - SUA.

Există deci două trenduri importante dincolo de Prut, unul crescător care mizează pe Occident și altul descrescător care pariază pe Rusia. România este doar trambulina R. Moldova spre Vest. Invitația ministrului moldovean de Externe la o reuniune NATO înseamnă, însă, mai mult decât o prezență simbolică, iar subiectul deschis și la București despre posibilitatea Chișinăului de a renunța la neutralitate cândva în viitorul nu foarte îndepărtat întărește decizia R.Moldovei de a părăsi zona de influență a Rusiei. Nu e clar, însă, dacă și Rusia ar fi de acord să-și restrângă ceea ce Moscova numește vecinătatea ei apropiată.

Între timp, România încearcă să susțină energetic și financiar R.Moldova, să facă lobby pentru Chișinău la toate reuniunile importante, să împingă cu forță ambițiosul guvern de peste Prut spre Europa. În schimb, în interiorul R.Moldova, crește o mișcare de nemulțumire, speculată și susținută de Rusia, pe fondul crizei economice și care poate deveni amenințătoare pentru actualul guvern pro-occidental. 

Sabina Fati

articolul original.

Șeful NATO, Jens Stoltenberg: ‘Aliații NATO sunt angajați să crească sprijinul pentru Bosnia-Herțegovina, Georgia și Republica Moldova’

30 November 2022 at 11:15
image

Aliaţii NATO sunt „angajaţi să crească sprijinul pentru Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova”, parteneri „afectaţi de presiunea rusă”, a declarat miercuri, la Bucureşti, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„NATO şi aliaţii NATO oferă de mulţi ani sprijin pentru cei trei parteneri, inclusiv prin dezvoltarea de capacităţi, reforme şi instruire pentru întărirea instituţiilor lor de apărare şi de securitate”, a spus Stoltenberg în deschiderea ultimei sesiuni de discuţii din cadrul celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor de externe din Alianţă, la care au fost invitate să participe şi Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova.

„Astăzi, aceşti parteneri sunt afectaţi de presiunea rusă. Aliaţii NATO angajaţi să crească sprijinul pentru ei. Această întâlnire este o oportunitate de a discuta unele dintre îngrijorările noastre comune de securitate, în special în regiunea de importanţă strategică a Mării Negre şi a Balcanilor de Vest”, a spus şeful NATO.

Potrivit acestuia, întâlnirea de la Bucureşti arată „cooperarea puternică şi tot mai mare dintre NATO şi cele trei ţări în aceste vremuri provocatoare”, informează agerpres.ro

articolul original.

România în Schengen: un plus pentru securitate

29 November 2022 at 08:53
image

Ministrul Afacerilor Interne,Nicolae  Lucian Bode,  a fost la Viena, Berlin şi Bruxelles pentru a convinge oficiali europeni că România este pregătită să fie primită în Spaţiul Schegen. Nicolae Lucian Bode  a subliniat că acest lucru va fi un plus pentru securitatea europeană.

Ministrul Afacerilor Interne, Nicolae  Lucian Bode, a precizat că nemulţumirea Austriei față de posibilitatea de a asigura de către România granița europeană ,   este legată de un sistem care nu funcţionează în privinţa migranţilor, dar oficialul român a demonstrat că ruta migranţilor care vin din Balcanii de Vest nu este prin România.

”Zilele trecute m-am deplasat la Viena, la Berlin şi la Consiliul JAI. Întâlnirea de la Viena a fost realizată la solicitarea României. Cunoaştem cu toţii faptul că în ultimele zile au existat o serie de declaraţii, atât ale ministrului de Interne Gerhard Karner, câr şi ale cancelarului, Nehammer. În baza acestor declaraţii am solicitat o întrevedere cu domnul ministru al Afacerilor Intrene. Vreau să spun că aş putea concluziiona, într-un cuvânt, întâlnirea a fost constructivă, pentru că am ajuns la concluzia, cu toate că era cunoscută această concluzie, că aderarea României la Spaţiul Schengen va fi un plus pentru securitatea Europeană, nu un pericol pentru statele membre. (…)I-am prezentat domnului ministru aspecte care ţin de afirmaţiile pe care l-e am văzut în spaţiul public ale oficialilor austrieci, cu privire la rutele migraţioniste din Balcanii de Vest. Datele statistice pe care eu le-am prezentat, au legătură cu ultimele rapoarte prezentate de către agenţiile europene, Frontex, Agenţia Europeană pentru Azil. Lucrurile sunt foarte clare. Conform acestor date, pe primele 8 luni, de exemplu, pe ruta Balcanilor de Vest s-au înregistrat, în total, 128.438 de migranţi. Dintre aceştia, 3.574 de migranţi au fost înregistraţi în România, venind din Serbia, fiind vorba de aproximativ 2,7 la sută din numărul total de migranţi care au reuşit să ajungă în Uniunea Europeană, prin România.(…) Aşadar, teoria că migranţii, cei peste 100.000 de solicitanţi de azil care se află pe teritoriul Austriei, ar proveni într-o mare măsură din România este o teză falsă. În consecinţă am prezentat datele Frontex care arătau rutele care sunt accesate de către migranţi, pe ruta Balcanilor de Vest şi care ajung, în final, în Austria. Aceste rute nu au legătură cu România. În concluzie, m-am bucurat de faptul că domnul ministru m-a asigurat că afirmaţiile domniei sale nu sunt împotriva României, sunt împotriva uui sistem pe care domnia sa îl consideră nefuncţional. O eventuală opoziţie din partea Austriei, în aceea ce priveşte aderarea României la Spaţiul Schengen, nu va face sistemul mai funcţional, dimpotrivă. În urma acestei întrevederi, sper că decidenţii de la vârful statului, mă refer la cancelar şi şi ministrul de intrene, să fie convinşi că România merită să fie membră a Spaţiului Schengen” , a declarat  ministrul Nicolae Lucian Bode, într-o intervenţie telefonică la Antena 3

Nicolae Lucian Bode s-a aflat într-o vizită şi la Berlin, unde a primit promisiunea fermă că România va fi susţinută pentru a adera la Spaţiul Schengen.

„Totodată, aşa cum am spus, la inivitaţia doamnei ministru federal de interne, Nancy Faeser, m-am aflat la Berlin. Aici lucrurile sunt foarte bune şi sunt total favorabile României. Pentru România, implicarea Germaniei pentru aderarea la Spaţiul Schengen, contează enorm de mult. Doamna ministru m-a asigurat că în perioada următoare va sprijini ferm şi vehement decizia favorabilă României ca pe data de 8 decembrie, în cadrul Consiliului JAI, România să devină membru cu drepturi depline în Saţiul Schengen”, a subliniat Bode.

Ministrul Afacerilor Interne s-a referit şi la Olanda.

„Olanda a solicitat şi noi ne-am arătat întreaga disponibilitate, transparent, o vizită, o a oua vizită de evaluare. Acest lucru s-a realizat în 24 noiembrie. Au participat 5 experţi din Olanda, Germania, respectiv din partea Comisiei cu aceleaşi rezultate deja prezentate public, România aplică integral prevederile actului Schengen(…) Înţelegem că este un vot politic al statelor membre în cadrul Consiliului Schengen. Ştim că orice vot politic are şi o nouă de subiectivism, dar votul politic trebuie să ţină cont de fapte, iar faptele sunt clare: experţii UE au verificat iar Comisia a anunţat de două ori ferm şi hotărât că România este pregătită şi trebuie să adere fără amânare la Spaţiul Schengen pe data de 8 decembrie”, a declarat ministrul Nicolae Lucian Bode.

 

articolul original.

Klaus Iohannis: Klaus Iohannis, în fața liderilor NATO: Trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre în ansamblu

28 November 2022 at 12:48

„Suntem în fața unui test istoric”, spune Klaus Iohannis despre războiul din Ucraina, în timpul discursului ținut la Reuniunea Liderilor de la München. El face un apel la unitate în fața liderilor NATO, informează Mediafax.

„Prezența dumneavoastră la București evidențiază rolul cheie al României, ca promotor activ al securității și stabilității, la granița a două zone de importanță strategică pentru securitatea europeană, euro-atlantică și globală: regiunea extinsă a Mării Negre și Balcanii de Vest. Războiul irațional declanșat de Rusia la 24 februarie nu este doar o agresiune împotriva Ucrainei, ci un atac frontal împotriva valorilor și principiilor noastre fundamentale, care susțin arhitectura de securitate euro-atlantică. Ne confruntăm acum cu un test istoric al forței noastre colective, al hotărârii și al valorilor noastre democratice.

La nouă luni de la începutul conflictului din Ucraina, unele lecții au devenit evidente. Două rezultate particulare sunt deja foarte clare. În primul rând, parteneriatul nostru transatlantic a ieșit mai puternic din această criză. În al doilea rând, regiunea Mării Negre și-a demonstrat importanța strategică pentru securitatea euro-atlantică și stabilitatea globală”, spune Klaus Iohannis la Reuniunea Liderilor de la München, informeaza storipesurse.ro.

El afirmă că „unitatea transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei”.

„Comunitatea euro-atlantică iese mai puternică și mai robustă din această criză. Suntem mai uniți și mai determinați să ne protejăm valorile noastre fundamentale: democrația, drepturile omului, statul de drept și dreptul fiecărei națiuni de a-și alege prietenii și aliații.

Unitatea înseamnă, de asemenea, solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, în mod coordonat. Toți partenerii ar trebui să continue să ofere Ucrainei ceea ce are nevoie pentru a-și apăra suveranitatea și democrația, atâta timp cât este nevoie. România, în calitate de stat membru NATO și UE cu cea mai lungă graniță cu Ucraina, a fost în prima linie a răspunsului la această criză multidimensională provocată de agresiunea Rusiei: gestionarea fluxului de peste 2,9 milioane de refugiați ucraineni care au intrat în România, asigurarea livrării de asistență umanitară substanțială din partea României și a altor țări și facilitarea tranzitului de cereale și alte produse agricole ucrainene pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România. Aceste eforturi de sprijin ar trebui să rămână prioritare pe agenda transatlantică”, adaugă șeful statului.

Totodată, Iohannis apreciază că „summitul istoric al NATO de la Madrid a fost un punct de cotitură pentru o descurajare și o apărare mai puternică și mai coerentă pe flancul estic al NATO”.

„Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca o regiune de importanță strategică pentru Alianță, așa cum noi, în România, susținem de mult timp. Un răspuns adecvat la provocările cu care ne confruntăm cu toții trebuie să fie construit în jurul obiectivului de creștere a rezilienței Aliaților, a statelor membre UE, dar și a partenerilor noștri vulnerabili, în special în regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formate de cooperare regională precum București 9 și Inițiativa celor trei mări și-au adus contribuția substanțială în acest sens. Folosesc acest prilej pentru a-mi exprima recunoștința față de aliații și prietenii noștri care și-au dovedit unitatea și solidaritatea, asigurând cea mai substanțială prezență militară aliată de până acum în regiunea Mării Negre și pe întregul Flanc Estic. Regiunea Mării Negre a fost mult timp principala țintă a comportamentului agresiv al Rusiei și a sondării angajamentului nostru față de securitatea și stabilitatea regională. Am văzut acest lucru odată cu războiul din Ucraina. În plus, țări precum Republica Moldova și Georgia sunt cele mai vulnerabile la consecințele acestui război”, menționează Iohannis.

Klaus Iohannis a făcut apel la dezvoltarea de politici pe termen lung de sprijin pentru Ucraina, Republica Moldova și Georgia.

„Sprijinul nostru ar trebui să asigure că aceste țări devin autosuficiente și capabile să facă față provocărilor hibride. Ca parte a deciziilor îndrăznețe de sprijinire a partenerilor noștri, Ucrainei și Republicii Moldova li s-a acordat statutul de candidat la Uniunea Europeană, în timp ce perspectiva europeană a Georgiei a fost recunoscută. România a fost, în mod tradițional, unul dintre cei mai mari susținători ai legăturilor mai strânse dintre Uniunea Europeană și aceste țări. De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova, am lansat, alături de Germania și Franța, Platforma de Sprijin pentru Moldova, pentru a mobiliza asistența financiară din partea comunității internaționale și pentru a susține reformele necesare pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. În același timp, România îi asigură între 80% și 90% din necesarul de energie electrică. Un ultim aspect – trebuie să luăm în considerare beneficiul cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea și complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relației transatlantice la realitățile, provocările și oportunitățile actuale. Ca o condiție prealabilă, trebuie să garantăm securitatea și stabilitatea regiunii Mării Negre în ansamblu”, încheie Iohannis.

articolul original.

Duminică începe Munich Leaders Meeting, care are loc în premieră în România

26 November 2022 at 08:36
By: -
image

Conferința de Securitate de la München organizează în premieră la București între 27-29 noiembrie Munich Leaders Meeting, împreună cu Ministerul de Externe al României.

Munich Leaders Meeting are loc în preambulul reuniunii miniștrilor de Externe ai NATO, care se desfășoară la București pe 29 și 30 noiembrie. La această întâlnire va fi prezentă și șefa diplomației germane, Annalena Baerbock.

Ambasadorul Germaniei în România, Peer Gebauer, a declarat că "România s-a dovedit un partener european și transatlantic de bază, în contextul războiului Rusiei în Ucraina". România a arătat că se poate conta pe ea, fie că a fost vorba de dezvoltarea unui răspuns european comun la agresiunea rusă, fie la primirea de refugiați ucraineni sau la facilitarea exporturilor de cereale din Ucraina, a mai spus ambasadorul german.

Potrivit lui Gebauer, România joacă un rol foarte important și în politica de securitate, prin preluarea de trupe străine și asigurarea securității flancului de sud-est al Alianței Nord-Atlantice.

"Mă bucur mult că rolul important al României și relevanța sporită a regiunii Mării Negre sunt acum tot mai recunoscute și pe scena internațională. Ceea ce se vede și din faptul că România va găzdui în zilele următoare reuniunea miniștrilor de Externe din NATO, precum și Munich Leaders Meeting, un eveniment de vârf al Conferinței de Securitate de la München. În acest context, îi vom ura bun venit în România și președintelui Conferinței de la München, Christoph Heusgen“ - a subliniat ambasadorul Gebauer.

La Munich Leaders Meeting sunt așteptați 75 de reprezentanți guvernamentali de rang înalt și experți în politica de securitate pentru a discuta despre urmările războiului Rusiei în Ucraina și alte teme de securitate importante pentru regiune.

Din Germania va participa șeful cancelariei federale Wolfgang Schmidt, cu statut de ministru federal pentru însărcinări speciale. România va fi reprezentată la nivel înalt de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de Externe Bogdan Aurescu.

La finalul evenimentului, va fi dat publicității documentul Munich Security Brief, care va conține cele mai importante constatări și recomandări ale Conferinței.

Munich Leaders Meeting are loc de până la două ori pe an în diferite capitale din lumea întreagă.

Lideri ai G7 vin în România pentru a găsi soluții pentru Ucraina

articolul original.

Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate! Nivel sporit de alertă în sectorul energetic din Republica Moldova 

24 November 2022 at 20:15
image

După pana de curent masivă care a lovit cu o zi în urma Republica Moldova, președinta Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate, cerând un nivel sporit de alertă în sectorul energetic.

Membrii CSS au analizat planurile de urgenţă de pus în aplicare de către autorităţi pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică şi gaze a cetăţenilor, economiei şi instituţiilor din întreaga ţară, potrivit Replica.md.

Consiliul a recomandat guvernului să-şi actualizeze planul de reducere a vulnerabilităţilor tehnice în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică şi termică şi să mobilizeze toate capacităţile de generare a energiei.

În plus, Maia Sandu a solicitat tuturor instituţiilor să crească gradul de alertă în identificarea şi soluţionarea promptă a incidentelor din sectorul energetic, astfel încât cetăţenii şi întreprinderile să se simtă în siguranţă.

Cu o zi în urmă, Republica Moldova a fost afectată de pene masive de curent, inclusiv în capitala Chişinău, în urma atacurilor ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean, la care este conectată.

Este a doua oară când Republica Moldova rămâne fără electricitate din 15 noiembrie, când Rusia a efectuat cel mai intens atac asupra reţelei ucrainene de la începutul campaniei sale militare în februarie.

Agora.md aminteşte că, la 15 noiembrie, una din liniile Isaccea – Vulcăneşti s-a deconectat în mod automat în urma bombardamentelor ruseşti, iar mai multe regiuni ale republicii au rămas fără curent electric.

Tot joi, Poliţia de frontieră moldoveană a comunicat că 13 puncte de trecere a frontierei cu Ucraina au activitatea suspendată din cauza lipsei de energie electrică pe partea ucraineană sau a unor defecţiuni tehnice în bazele de date ale autorităţilor de frontieră şi vamale ucrainene.

În Republica Moldova a fost restabilită aproape complet alimentarea cu electricitate, deşi aproximativ 2.000 de consumatori nu aveau încă electricitate la prânz, potrivit distribuitorului Premier Energy.

Maia Sandu a subliniat miercuri pe contul său de Facebook că ‘nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă în întuneric şi frig şi ucide intenţionat’ oameni nevinovaţi.

Prin urmare, a spus ea, „oricât de dificil ar fi”, singura cale de urmat pentru Republica Moldova este ‘spre lumea liberă’.

Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul rus, Oleg Vasneţov, pentru a-i transmite protestul ferm al Republicii Moldova faţă de bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene, transmite AGERPRES

articolul original.

Alertă în Republica Moldova! Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate

24 November 2022 at 16:05
image

Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a convocat joi Consiliul Suprem de Securitate (CSS) după pană de curent masivă care a lovit cu o zi în urma republica în urma unor noi bombardamente puternice ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, şefa statului cerând un nivel sporit de alertă în sectorul energetic, relatează EFE şi Deschide.md.

Membrii CSS au analizat planurile de urgenţă de pus în aplicare de către autorităţi pentru a asigura continuitatea alimentării cu energie electrică şi gaze a cetăţenilor, economiei şi instituţiilor din întreaga ţară, potrivit Replica.md, informează Agerpres.

Maia Sandu a convocat Consiliul Suprem de Securitate

Consiliul a recomandat guvernului să-şi actualizeze planul de reducere a vulnerabilităţilor tehnice în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică şi termică şi să mobilizeze toate capacităţile de generare a energiei.

În plus, Maia Sandu a solicitat tuturor instituţiilor să crească gradul de alertă în identificarea şi soluţionarea promptă a incidentelor din sectorul energetic, astfel încât cetăţenii şi întreprinderile să se simtă în siguranţă.

Cu o zi în urmă, Republica Moldova a fost afectată de pene masive de curent, inclusiv în capitala Chişinău, în urma atacurilor ruseşti asupra sistemului energetic ucrainean, la care este conectată.

Este a doua oară când Republica Moldova rămâne fără electricitate din 15 noiembrie, când Rusia a efectuat cel mai intens atac asupra reţelei ucrainene de la începutul campaniei sale militare în februarie.

Agora.md aminteşte că, la 15 noiembrie, una din liniile Isaccea – Vulcăneşti s-a deconectat în mod automat în urma bombardamentelor ruseşti, iar mai multe regiuni ale republicii au rămas fără curent electric.

Maia Sandu: „Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă în întuneric şi frig”

Tot joi, Poliţia de frontieră moldoveană a comunicat că 13 puncte de trecere a frontierei cu Ucraina au activitatea suspendată din cauza lipsei de energie electrică pe partea ucraineană sau a unor defecţiuni tehnice în bazele de date ale autorităţilor de frontieră şi vamale ucrainene.

În Republica Moldova a fost restabilită aproape complet alimentarea cu electricitate, deşi aproximativ 2.000 de consumatori nu aveau încă electricitate la prânz, potrivit distribuitorului Premier Energy.

Maia Sandu a subliniat miercuri pe contul său de Facebook că „nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă în întuneric şi frig şi ucide intenţionat” oameni nevinovaţi.

Prin urmare, a spus ea, „oricât de dificil ar fi”, singura cale de urmat pentru Republica Moldova este ‘spre lumea liberă’.

Ministrul moldovean de externe, Nicu Popescu, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul rus, Oleg Vasneţov, pentru a-i transmite protestul ferm al Republicii Moldova faţă de bombardamentele Rusiei asupra infrastructurii civile ucrainene.

articolul original.

Războiul fratricid, upercutul aplicat lui Putin și iluziile din Moldova de Est

24 November 2022 at 11:33

Conform generalului James C. McConville, al 40-lea șef de stat major al  Forțelor Terestre ale SUA, în luna noiembrie, Divizia 101 de Asalt Aerian  a organizat  – în cadrul brigăzii dislocate în România -, primul curs de asalt aerian, pe tărâm dobrogean. Încântarea cu care generalul american a comunicat asta celor interesați de dinamica internă a marii unități de elită a Forțelor Armate ale Statelor Unite are și o altă semnificație – perfecționarea profesională a celor care au optat pentru a servi sub drapelul american într-o structură aflată permament cu ochii pe litoralul nordic al Mării  Negre. Acolo unde rușii  continuă  devastarea militară a Ucrainei și – mai nou – au luat în vizor și Moldova de Est, cea dintre Prut și Nistru. 

FRONTUL DE EST S-A STABILIZAT

În Ucraina continuă războiul fratricid, dintre două armate slave. Mai țineți minte națiunile slave? Acestea sunt Rusia, Ucraina, Belarus, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia. Cu Kievul, Moscova este în conflict armat, cu Minskul nu are probleme, fiind perfectată o uniune statală, Praga și Bratislava sprijină, din cadrul NATO, lupta ucrainenilor, iar Belgradul rămâne captiv ideologic perioadei în care exista Iugoslavia. 

Război înseamnă nu doar ofensivă și defensivă, ci și intrarea multor localități din Ucraina – circa 50% – în situația de a nu avea curent electric și nici apă curentă. 

Generalul Serghei Vladimirovici Surovikin s-a ținut de cuvânt și, din dorința de a își proteja luptătorii, continuă bombardamentele menite a inocula teama cetățenilor ucraineni; a genera presiuni ale populației afectate asupra guvernului de la Kiev, pentru a a accepta negocierile de pace; a determina numeroși ucraineni să părăsească propria țară, pentru a se refugia în Europa liberă și democrată. 

Iarna duce războiul ruso-ucrainean într-o altă etapă Foto: Facebook Ministerul Apărării Ucraina

Trupelor invadatoare rusești li se adaugă Generalul Iarnă, care vine cu cinismul răsăritenilor imperiali, de a interzice ucrainenilor dreptul la  căldură, lumină și apă potabilă, blesteme imperiale pentru localnicii rămași la discreția rachetelor Moscovei, cu puține speranțe de remediere rapidă a dificultăților cu care se confruntă. Le-au mai rămas glumele, de voie, de nevoie, la adresa ocupanților și îndârjirea de a nu ceda, nici măcar în vise, vreun teritoriu din arealul inițial al Ucrainei. 

Există o formulă rusă a terorii? Președintele Volodimir Zelenski crede că da, după cum a afirmat în alocuțiunea sa – prin link video – adresată Consiliului de Securitate al ONU. El a criticat și structura consiliului, care dă Federației Ruse și altor patru state  membre, puterea de veto.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU

Problema este alta! Sigur că este bine ca șeful statului ucrainean, în efortul său de a menține vie conștiința altor națiuni, că Ucraina rămâne victima agresiunii militare ruse folosește orice prilej, orice reuniune internațională relevantă, pentru a se adresa participanților, cu scopul de a le semnala nu doar cum trebuie să decripteze situația de pe Frontul de Est, ci și să le ceară ajutorul – evident diferențiat, funcție de voința politică și capacitatea economică a fiecărui stat – de a ajuta, în continuare, pe apărătorii statalității ucrainene. 

Totuși, de aici, până la sugestiile, uneori nu tocmai inspirate, adresate unor forumuri de nivel mondial, privind ce anume trebuie schimbat în structura și funcționarea lor este un pas care nu atrage numai simpatii, un detaliu care nu este deloc folositor interesului național al ucrainenilor. 

RAPORT DE FORȚE: 6 LA 1

În aceeași reuniune a Consiliului de Securitate al ONU s-a găsit vorbind cu pereții, ambasadorul Rusiei, Vasili A. Nebenzia, care, conform mandatului primit de la Kremlin a acuzat Ucraina (că rezistă!!!) și puterile NATO care au înarmat-o, consecința fiind, în încremenirea conceptuală a emisarului Moscovei, la Națiunile Unite, un război prin… procură, care este dus de occidentali cu forța expediționară rusă ce acționează pe tărâm ucrainean, efectul fiind – culmea ipocriziei imperiale – distrugerea orașelor ucrainene. Asupra cărora au căzut numai rachete rusești și niciuna venită din comunitatea democratică transatlantică. 

Același diplomat rus a mințit precum Ulrich Friedrich Wilhelm Joachim von Ribbentrop, politician și diplomat german, ministru al afacerilor externe al Germaniei naziste, între 1938 și 1945. Asta pentru că Nebenzia a susținut, fără să clipească, că pentru „a slăbi și a distruge potențialul militar al oponenților noștri, desfășurăm lovituri cu arme de precizie, împotriva energiei și a altor infrastructuri, care sunt folosite în scopul aprovizionării militare a unităților ucrainene”. Stă mintea în loc! 

Dacă privim spre armata ucraineană, aceasta are un efectiv aproape de 1.000.000 de luptători, la care se adaugă 900.000 de rezerviști, ceea ce înseamnă un raport de forțe, la nivelul trupelor combatante, de 6 la 1, în favoarea apărătorilor Ucrainei. Deși nu sunt componente ale Forțelor Armate ale Ucrainei, mai sunt instituții militarizate, care pot executa ordinele Statului Major al armatei ucrainene, precum Garda Națională a Ucrainei, cu 60.000 de purtători de uniforme militare; formațiuni de operațiuni speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, precum Omega, Scorpion – pentru securitatea centralelor nucleare -, Titan;  trupele de grăniceri cu 50.000 de  militari și civili; unități ale SBU, cu un efectiv de 30.000 de ucraineni apți pentru luptă;  Forțele de Apărare Civilă, cu peste 10.000 de încadrați bine antrenați. 

Că asemenea date sunt ignorate de ministerele rusești care gestionează pe diplomații, respectiv pe militarii Rusiei este greu de crezut. Dar cum ordinul lui Putin se execută, nu se discută, ambasadorii folosesc gramofoane din veacul trecut, vorba vine, pentru a minți opinia publică internațională cu argumente tipice dictaturii lui Stalin, iar militarii, precum generalul Surovikin, vorbesc puțin și caută, în fel și chip, menținerea actualului aliniament al Frontului de Est, deși, la 60 de kilometri în spate, în oblasturile Herson, Donețk și Lugansk, mobilizații sapă din greu tranșeele unor noi poziții defensive, în timp ce în oblastul Zaporojie, militarii ucraineni nu mai înaintează, după cum adversarii lor ruși nu se mai retrag, cel puțin nu acum.

RUSIA – STAT SPONSOR AL TERORISMULUI

Parlamentul European a votat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului.

Coincidența, mai degrabă deloc întâmplătoare, a făcut ca votarea să fi avut loc taman când președintele rus  a sosit la Erevan, Armenia, pentru o întâlnire a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară colectivă a Rusiei. În traducere liberă – un upercut aplicat de la Bruxelles imaginii de țar, cam bătrânel,  a lui Vladimir Vladimirovici Putin. 

Vladimir Putin a participat la reuniunea din Armenia Foto: Kremlin.ru

Crimele de război săvârșite de unii militari ruși în Ucraina, rod al unui complex de superioritate imperială bazat pe nemernicia geopolitică a celor de la Kremlin, au fost condamnate de parlamentarii europeni. În replică, ridicola purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a replicat miercuri că Parlamentul European ar trebui să fie desemnat „sponsor al idiotului”. Ceea ce confirmă prejudecata Moscovei, că fără ajutorul dempocrațiilor transatlantice, azi la Kiev era un guvern ca la Minsk, supus Moscovei, la propriu și la figurat. 

Și apropo, la reuniunea din Armenia, miercuri, președintele rus a fost întâmpinat de sute de demonstranți, purtând torțe aprinse, strigând „nu războiului”, agitând steaguri armene, ucrainene și americane și cerând conducătorilor armeni să se distanțeze de Rusia. Cu alte cuvinte continuă disoluția a ceea ce era cândva comunitatea statelor dependente de Moscova.

Pe lângă Parlamentul European, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și Republica Cehă au adoptat anterior rezoluții similare, de desemnare a federației putiniste ca un stat sponsor al terorii inițiate de la nivel înalt.

Din prudență, nici România, nici Statele Unite nu au desemnat, până acum, Rusia  drept un stat sponsor al terorii. Dacă la Washington D.C. s-ar lua o asemenea decizie, ditamai Federația Rusă ar apărea alături de Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria, în condițiile în care trupe rusești sunt menținute pe tărâm sirian, iar oficiali ai Moscovei au făcut demersuri la Phenian și Teheran, pentru a primi muniție și drone necesare armatei ruse, pentru operațiunea militară specială. 

MOLDOVA DE EST FULGERATĂ DE… ÎNTUNERIC

În județele din stânga Prutului, autoritățile au preferat să afirme, în cazurile repetate de întrerupere a curentului electric, că a fost vorba de o deconectare automată a a sistemului energetic. 

Până la urmă, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj pe Facebook, în care recunoștea că Rusia a lăsat (Republica) Moldova pe întuneric. 

Maia Sandu pare a nu înțelege că politica trece prin stomac Foto: Facebook

Sigur că, în condițiile în care, deocamdată, entitatea care există în fosta Românie regală de est, nu este încă sub agresiune militară imperială, furnizarea energiei electrice poate fi restabilită, iar lumina va reveni în casele celor trăiesc între Ucraina și Patria Mamă, doar 90% din necesarul de curent electric este asigurat de România. 

Cu o determinare ce nu are nimic comun cu unionismul, Maia Sandu a reiterat convingerea sa că „Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”.

Problema cu actuala conducere de la Chișinău este că nu înțelege faptul că politica trece prin stomac, că poporenii care mai trăiesc în Moldova de Est – aproximativ 2,5 milioane, dintr-un total oficial de 3,9 milioane de locuitori, adică populația orașului București, cu suburbii – nu au nevoie doar de stegulețe, cu Tricolorul pe care a fost imprimată o stemă ce-mi aduce aminte pe aceea a Republicii Democrate Germane, ci și de o prosperitate care lipsește din încăpățânarea unora mânați de iluzia că lumina se ia acum de la Berlin, nu de acolo de unde răsare soarele pentru toți românii. 

Și poate că viitorul președinte al României, o personalitate cu anvergură euro-atlantică, în prima sa viitoare vizită la Chișinău, va întreba pe interlocutorul de acolo, așa cum a făcut celebrul general Constantin Degeratu, când conducea Statul Major General, care i-a spus omologului său, venit la București: 

– În ce limbă vorbim, de stat sau română? 

articolul original.

Zelenski a tunat la ONU: „Crimă împotriva umanităţii”

24 November 2022 at 04:12
By: (A.T.)

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a denunţat miercuri în faţa Consiliului de Securitate al ONU drept o crimă împotriva umanităţii atacul Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene, transmite AFP.

„Cu temperaturi sub zero, câteva milioane de oameni fără alimentare cu energie electrică, căldură şi apă, aceasta este, evident, o crimă împotriva umanităţii”, a a spus Zelenski într-o scurtă declaraţie adresată Consiliului de Securitate prin legătură video în timpul unei reuniuni de urgenţă pe care a solicitat-o.

La nouă luni de la invazie, declanşată pe 24 februarie, preşedintele Zelenski a denunţat „formula terorii” impusă de forţele armate ale Rusiei.

În faţa unui Consiliu de Securitate al ONU lipsit de putere, preşedintele Ucrainei a apreciat că întreaga comunitate internaţională „nu poate fi ţinută ostatică de un (stat)” terorist internaţional”, referindu-se la dreptul de veto al Rusiei în Consiliul de Securitate care blochează orice rezoluţie împotriva agresiunii ruse în Ucraina.

„Uciderea civililor, distrugerea infrastructurii civile sunt acte de terorism. Ucraina continuă să ceară un răspuns hotărât din partea comunităţii internaţionale la aceste crime”, a scris mai devreme şeful statului ucrainean pe Twitter, solicitând o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate.

Ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a declarat că Vladimir Putin „în mod clar foloseşte iarna ca armă pentru a provoca o suferinţă imensă poporului ucrainean”. Preşedintele rus „va încerca să supună ţara prin îngheţare”, a adăugat ea.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a răspuns plângându-se că este împotriva regulilor Consiliului ca preşedintele Zelenski să apară prin legătură video şi a respins acuzaţiile, pe care le-a calificat drept „ameninţări iresponsabile şi ultimatumuri” din partea Ucrainei şi a susţinătorilor săi din Occident, potrivit Reuters.

Ambasadorul rus la ONU a mai spus că daunele aduse infrastructurii Ucrainei au fost cauzate de rachetele lansate de sistemele ucrainene de apărare care s-au prăbuşit în zone civile după ce au fost trase asupra rachetelor Rusiei şi a cerut Occidentului să nu mai furnizeze Ucrainei rachete de apărare aeriană.

Atacurile ruseşti asupra infrastructurii ucrainene au dus la întreruperi masive ale furnizării de energie electrică şi apă, în special în capitala Kiev, ucigând cel puţin şase persoane, provocând deconectarea a trei centrale nucleare şi afectând inclusiv Republica Moldova.

Potrivit Forţelor Aeriene Ucrainene, Rusia a lansat aproximativ 70 de rachete de croazieră, dintre care 51 au fost doborâte, precum şi cinci drone kamikaze. Atacurile au vizat infrastructura strategică, pe măsură ce temperaturile de iarnă se instalează în Ucraina.

articolul original.

Atacurile cibernetice asupra porturilor Bremerhaven şi Hamburg, împiedica semnificativ eforturile NATO de a trimite întăriri aliaților

22 November 2022 at 07:57
Foto: digi24.ro

Ben Hodges, generalul american în retragere a declarat recent că atacurile cibernetice asupra porturilor Bremerhaven şi Hamburg din Germania prezintă un risc semnificativ. În opinia specialistului, acestea ar împiedica semnificativ eforturile NATO de a trimite întăriri aliaților.

În contextul suguranţei, generalul american în retragere susţine că protecţia cibernetică este la fel de importantă ca sistemul de apărare antirachetă pentru a securiza porturile germane de la Marea Nordului.

Totodată, acesta a atras atenţia că „infrastructura parţial civilă” poate fi o ţintă legitimă pentru un atac al Rusiei asupra ţărilor care ajută Ucraina, conform informațiilor transmise de reuters.com

Astfel, „Bremerhaven şi Hamburg sunt, de fapt, cele mai importante porturi maritime de care depinde Alianţa, inclusiv pentru echipament militar, nu doar pentru mărfuri comerciale”, a declarat Ben Hodges pentru sursa menționată.

Trebuie menționat că Ben Hodges a comandat forţele armate ale SUA din Europa între 2014 şi 2017 şi a pledat mult timp că infrastructura civilă este un pilon esenţial al strategiei militare

Atunci mi-am dat seama cât de vulnerabili suntem

De asemenea, acesta a reamintit de un atac cibernetic din 2017, numit NotPetya şi pus pe seama Rusiei, care a avut ca primă ţintă Ucraina, dar apoi s-a răspândit rapid în reţelele multinaţionalelor cu operaţiuni sau furnizori în estul Europei.

Gigantul danez de transport naval Maersk a spus că atacul a produs întreruperi ale sistemelor sale informatice din întreaga lume, astfel că grupul a pierdut urma mărfurilor sale.

În afirmaţiile sale, „Atunci mi-am dat seama cât de vulnerabili suntem. Dacă nu am putea folosi Bremerhaven, atunci ar fi foarte greu pentru SUA să-şi consolideze şi să îşi îndeplinească rolul din planurile de operaţiuni”, a completat Hodges.

În acest context, el a subliniat că decizia Germaniei de a permite companiei chineze COSCO Shipping Holdings Co. Ltd să cumpere o parte din acţiuni la terminalul din Hamburg, cel mai mare port al ţării, a produs „multă nelinişte, deoarece odată ce ei (n. red. China) ajung acolo, sunt în interiorul ecosistemului portului”.

Porturile sunt esenţiale pentru transporturile militare ale aliaţilor

În îngrijorările sale, Hodges a spus că porturile sunt esenţiale pentru transporturile militare ale aliaţilor, „aşa că este o problemă să ştim că China ar putea influenţa sau perturba activităţile la o infrastructură critică de transport”.

În acest sens, ministerul german al Apărării a refuzat să comenteze îngrijorările lui Hodges privind securitatea. Operatorul portului Hamburg, HHLA, a spus că analizează constant software-urile, instrucţiunile şi metodele pentru a identifica şi elimina slăbiciunile cât mai repede posibil.

articolul original.

Dispozitivele Bluetooth au o vulnerabilitate care permite hackerilor să acceseze locația utilizatorilor

22 November 2022 at 07:30
image

Dispozitivele mobile care folosesc Bluetooth sunt vulnerabile la o eroare care ar putea permite hackerilor să acceseze locația utilizatorului, conform unui nou studiu.

Cercetarea s-a concentrat pe Bluetooth Low Energy (BLE), un tip de Bluetooth care utilizează mai puțină energie decât clasicul Bluetooth – un tip inventat mai devreme. Miliarde de oameni se bazează pe acest tip de comunicare wireless pentru toate tipurile de activități desfășurate prin ceasuri inteligente și smartphone-uri.

Cu toate acestea, din cauza unui defect de proiectare în protocolul Bluetooth, confidențialitatea utilizatorilor ar putea fi în pericol, a declarat Yue Zhang, autorul principal al studiului și cercetător postdoctoral în domeniul științei și ingineriei informatice la Universitatea de Stat din Ohio, SUA.

Cum este încălcată confidențialitatea datelor unui utilizator?

Zhang a prezentat recent concluziile la Conferința ACM privind securitatea computerelor și a comunicațiilor (ACM CCS 2022). Studiul a primit, de asemenea, o mențiune de onoare pentru „cea mai bună lucrare” în cadrul conferinței.

au ceea ce se numește adrese MAC – un șir de numere aleatorii care identifică dispozitivele în mod unic într-o rețea. O dată la fiecare 20 de milisecunde, un dispozitiv BLE inactiv trimite un semnal prin care își anunță adresa MAC către alte dispozitive din apropiere cu care s-ar putea conecta.

Studiul identifică un defect care ar putea permite atacatorilor să observe modul în care aceste dispozitive interacționează cu rețeaua, iar apoi să colecteze și să analizeze datele pentru a încălca confidențialitatea unui utilizator.

„Aceasta este o descoperire nouă, pe care nimeni nu a mai observat-o până acum. Demonstrăm că, prin transmiterea unei adrese MAC la locația dispozitivului, atunci când te afli în zonă” a declarat Zhang.

Măsurile luate anterior s-au dovedit ineficiente

Unul dintre motivele pentru care cercetătorii sunt îngrijorați de un astfel de scenariu este acela că o adresă MAC accesată ar putea permite hackerului să monitorizeze comportamentele utilizatorului, să urmărească unde a fost utilizatorul în trecut sau chiar să afle locația în timp real a utilizatorului.

„Bluetooth SIG a fost cu siguranță conștient de amenințarea legată de urmărirea adreselor MAC, iar pentru a proteja dispozitivele de urmărirea de către actorii răi, din 2010 a fost utilizată o soluție”, a declarat Lin, potrivit TechXplore.

Ulterior, în 2014, Bluetooth a introdus o nouă funcție numită „allowlist”, care, exact asta face – permite doar conectarea dispozitivelor aprobate și împiedică dispozitivele private să acceseze dispozitive necunoscute. Însă, potrivit studiului, această funcție introduce de fapt un canal secundar pentru urmărirea dispozitivelor.

Descoperirea arată cum poate accesa un hacker datele utilizatorului

Zhang și Lin au dovedit că noua amenințare este reală prin crearea unei noi strategii de atac pe care au numit Bluetooth Address Tracking (BAT). Cercetătorii au folosit personalizat pentru a intra în peste 50 de gadgeturi Bluetooth – majoritatea fiind propriile lor dispozitive – și au arătat că, prin utilizarea atacurilor BAT, un atacator ar putea în continuare să lege și să redea datele victimei.

Deocamdată, atacurile BAT sunt de neînvins, dar echipa a creat un prototip al unei măsuri defensive. Denumită Securing Address for BLE (SABLE), soluția lor implică adăugarea unui număr de secvență imprevizibil la adresa vizată, pentru a se asigura că fiecare adresă MAC poate fi utilizată doar o singură dată. Studiul a menționat că a reușit să împiedice cu succes atacatorii să se conecteze la dispozitivele victimei.

Rezultatele experimentului au arătat că SABLE afectează doar puțin consum de baterie și performanța generală a dispozitivului.

articolul original.

Grupul G7 cere acțiuni ferme contra Coreei de Nord

22 November 2022 at 06:00
image

Grupul naţiunilor puternic industrializate (G7) condamnă ferm activităţile balistice şi nucleare ale Coreei de Nord şi solicită Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să adopte „măsuri semnificative” împotriva regimului de la Phenian.

„Noi, miniştrii de Externe din Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii, împreună cu Înaltul reprezentant al Uniunii Europene condamnăm în cei mai puternici termeni lansarea unei alte rachete balistice intercontinentale de către Coreea de Nord pe 18 noiembrie 2022. Lansarea rachetei este o nouă încălcare flagrantă de către Coreea de Nord a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU. Această acţiune nechibzuită, alături de dovezile referitoare la activităţi nucleare aflate în curs, evidenţiază determinarea Coreei de Nord de avansare şi diversificare a armelor nucleare şi a capabilităţilor balistice. Destabilizează şi mai mult regiunea, în pofida apelurilor comunităţii internaţionale în sensul păcii şi stabilităţii”, arată Declaraţia comună a miniştrilor de Externe din Grupul G7, postată pe site-ul Ministerului francez de Externe şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

„Activităţile Coreei de Nord necesită o reacţie unitară şi puternică din partea comunităţii internaţionale, fiind necesare inclusiv noi măsuri semnificative ale . Îndemnăm toate statele să aplice total şi eficient toate măsurile şi sancţiunile Consiliului de Securitate împotriva Coreei de Nord şi să abordeze cu prioritate urgentă riscurile proliferării armelor de distrugere în masă de către Coreea de Nord”, subliniază miniştrii de Externe din Grupul G7, reafirmând „solidaritatea deplină” cu Japonia şi Coreea de Sud şi îndemnând regimul Kim Jong-Un să înceteze activităţile „destabilizatoare”.

Grupul G7 cere acțiuni ferme contra Coreei de Nord

Armata nord-coreeană a testat vineri dimineaţă o rachetă intercontinentală. Racheta a fost lansată din zona Sunan, situată în apropiere de Phenian, şi a parcurs aproximativ 1.000 de kilometri, căzând în zona economică exclusivă a Japoniei, la 210 kilometri vest de Insula niponă Oshima Oshima. Racheta intercontinentală nord-coreeană a atins altitudinea de 6.100 de kilometri şi o viteză de 22 de ori mai mare decât cea a sunetului. Yasukazu Hamada, ministrul nipon al Apărării, a afirmat că această rachetă putea atinge teritoriul continental al Statelor Unite. Ca reacţie la acest test balistic, armata americană şi forţele militare sud-coreene au lansat vineri exerciţii aeriene comune cu avioane de vânătoare de tip F-35A.

activităţile balistice şi denunţă frecvent exerciţiile militare comune efectuate de Statele Unite şi Coreea de Sud. Există suspiciuni că Phenianul ar pregăti efectuarea unui nou test nuclear.

Statele Unite au sesizat Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, iar o reuniune pe tema activităţilor Coreei de Nord va avea loc luni.

articolul original.

Imagini porno apărute în timp ce oficialii discutau legile securității cibernetice

18 November 2022 at 15:32
image

Un colaj de imagini cu conținut explicit pentru adulți a fost afișat pe ecranul care asigura legătura cu participanții online, conectați prin platforma Zoom, la o dezbatere privind securitatea cibernetică a României, care a avut loc vineri, 18 noiembrie.

Dezbaterea publică asupra proiectului de Lege privind Securitatea și Apărarea Cibernetică a României (LSAC), organizată la Politehnică, avea mai multe mize privind libertatea de exprimare pe Internet în viitorul apropiat. Printre noutăți se numără înființarea Sistemului Național de Securitate Cibernetică, creșterea rolului consilierului prezidențial pe probleme de securitate și validarea Serviciului Român de Informații drept autoritate competentă la nivel național în domeniul cyber intelligence.

Unul dintre participanții aflați pe platforma ZOOM a distribuit materiale cu conținut pornografic

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), organizator al evenimentului, a transmis câteva precizări după incident.

„Situația catalogată drept breșă de securitate la dezbaterea privind legea securității cibernetice, organizată astăzi de MCID, este regretabilă. Imaginile respective au fost distribuite pe ecran în mod abuziv de către unul dintre participanții la dezbaterea publică din mediul online, ca urmare a transparenței depline pe care MCID o promovează.

În concret, un participant la dezbatere, cu un avatar fals, a accesat opțiunea share screen a platformei ZOOM și a distribuit materiale cu conținut pornografic.

Altfel spus, acest incident s-a întâmplat în contextul în care ne-am dorit transparență deplină, ca de fiecare dată. Orice persoană putea accesa link-ul de conectare pe platforma ZOOM. Am organizat o dezbatere publică mult peste cerințele legale, cu prezență fizică și online, pentru a da tuturor celor interesați șansa să participe. Aceasta transparență a fost exploatată de persoane care au tratat un subiect atât de important cu superficialitate.

Aceste abateri nu vor rămâne, însă, fără consecințe. MCID va face toate demersurile necesare pentru identificarea celor vinovați și, ulterior, plângerile aferente.

Reamintim prevederile Codului Penal pentru astfel de situații:

Art. 363 Perturbarea funcționării sistemelor informatice
Fapta de a perturba grav, fără drept, funcționarea unui sistem informatic, prin introducerea, transmiterea, modificarea, ștergerea sau deteriorarea datelor informatice sau prin restricționarea accesului la date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani
.

Un participant care avea un avatar fals s-a jucat de-a „hackerul rus”

În același timp, am demarat o activitate de audit intern pentru a identifica responsabilii din partea MCID. Vom lua toate măsurile care se impun pentru a nu mai permite asemenea incidente.

Considerăm că adevărata știre a acestei zile este că în România se vorbește transparent și asumat despre un subiect sensibil și important, în egală măsură: proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, jalon în PNRR și subiect de interes strategic.

Mai mult decât atât, situația de astăzi confirmă cât de important și necesar este acest demers legislativ. Le mulțumim celor care au ales sa trateze cu seriozitate această dezbatere.”

Ca o ironie a „securității cibernetice”, peste Ocean, hakerii ruși au spart siteului Casei Albe, indisponibilizându-l pentru câteva ore.

articolul original.

Ne-am făcut de cacao: poze porno la dezbaterea despre securitatea cibernetică

18 November 2022 at 14:01
By: (I.R.)
Incident grav de securitate la dezbaterea privind proiectul de Lege pentru securitatea și apărarea cibernetică a României.

Un colaj de imagini cu conținut explicit sexual a fost afișat pe ecranul care asigura legătura cu participanții online, conectați la dezbatere prin platforma Zoom, a dezvăluit publicația Captura pe pagina sa de Facebook.

”Incidentul este real. Din păcate lucruri de genul ăsta se pot întâmpla atunci când comunicațiile sunt ”securizate pe hârtie”. De aceea este important ca legea să privească doar aspectele legate de securitata cibernetică națională, nu toate prostiile care se pot întâmpla pe internet în România”, a declarat pentru G4media.ro Bogdan Manolea, directorul Asociației  pentru Tehnologie și Internet, unul dintre participanții la dezbateri.

Dezbaterea a fost organizată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării într-o sală din clădirea Rectoratului Universității Politehnica, iar printre participanți s-au numărat trei secretari/subsecretari de stat, parlamentari, un oficial de la Directoratul National pentru Securitate Cibernetica, consilieri de miniștri sau activiști din societatea civilă.

articolul original.

Incident de securitate chiar la dezbaterea privind proiectul de lege pentru securitatea cibernetică a României: Imagini cu conținut explicit pentru adulți, difuzate pe un ecran

18 November 2022 at 13:27
image

Un incident de securitate s-a produs chiar la dezbaterea privind proiectul de Lege pentru securitatea și apărarea cibernetică a României, informează captura, pe pagina de Facebook.

Un colaj de imagini cu conținut explicit pentru adulți a apărut pe ecranul în care trebuiau să se vadă cei care participau la dezbatere în sistem online.

Discuția a fost organizată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

O imagine de la dezbaterea respectivă poate fi văzută AICI.

Imagini pentru adulți, la o dezbatere privind securitatea cibernetică a României

„Incident de securitate la dezbaterea privind proiectul de Lege pentru securitatea și apărarea cibernetică a României.

Un colaj de imagini cu conținut explicit pentru adulți a fost afișat pe ecranul care asigura legătura cu participanții online, conectați la dezbatere prin platforma Zoom”, a transmis captura.

La dezbatere au participat, printre alții trei secretari/subsecretari de stat, parlamentari, un oficial de la Directoratul National pentru Securitate Cibernetica, consilieri de miniștri și activiști din societatea civilă.

Unul dintre subiectele abordate a vizat libertatea pe exprimare pe internet.

Captura amintește că una dintre controverse vizează atribuțiile SRI ce ar putea fi sporite printr-un proiect de lege, așa încât Serviciul să poată bloca conținutul considerat “terorist” înaintea vreunui verdict judecătoresc.

articolul original.

Directorul FBI avertizează că aplicaţia TikTok ridică probleme de securitate naţională

17 November 2022 at 07:00
image

Aplicaţia TikTok, deţinută de chinezi, ridică probleme de securitate naţională, a declarat directorul FBI, Chris Wray, semnalând riscul ca guvernul chinez să folosească aplicaţia de partajare de videoclipuri pentru a influenţa utilizatorii sau pentru a le controla dispozitivele, relatează Reuters.

„Avem preocupări legate de securitatea naţională în legătură cu TikTok”, a declarat Wray în faţa membrilor Comisiei pentru Securitate Internă din Camera Reprezentanţilor, în cadrul unei audieri privind ameninţările la nivel mondial, potrivit unui transcript al CNBC.

Printre riscuri se numără „posibilitatea ca guvernul chinez să folosească (TikTok) pentru a controla colectarea de date despre milioane de utilizatori sau pentru a controla algoritmul de recomandare, care ar putea fi folosit pentru operaţiuni de influenţare”, a declarat Wray în faţa parlamentarilor americani.

TikTok susține că nu stochează datele utilizatorilor

Beijingul ar putea, de asemenea, să folosească populara aplicaţie, deţinută de ByteDance, pentru a „controla software-ul de pe milioane de dispozitive”, oferindu-i posibilitatea de a „compromite din punct de vedere tehnic” aceste dispozitive, a adăugat el.

că nu stochează datele utilizatorilor americani în China, unde legea permite guvernului să oblige companiile să predea informaţii interne.

Wray a declarat că legea în sine este „un motiv suficient pentru a fi extrem de îngrijorat”.

Administraţia Biden s-ar afla în discuţii cu TikTok pentru a-i permite să continue să opereze în SUA cu măsuri de securitate mai stricte, potrivit The New York Times.

Securitatea informaţiilor utilizatorilor TikTok, pusă la îndoială

„După cum a precizat directorul Wray în remarcile sale, este luată în considerare ca parte a negocierilor noastre în curs cu guvernul SUA”, a declarat un purtător de cuvânt al TikTok. „Deşi nu putem comenta detaliile acestor discuţii confidenţiale, suntem încrezători că ne aflăm pe o cale de a satisface pe deplin toate preocupările rezonabile ale autorităţilor din SUA”.

Însă un raport al Forbes a pus la îndoială securitatea informaţiilor utilizatorilor americani ai aplicaţiei chineze TikTok. Forbes a relatat, de exemplu, că ByteDance, compania mamă a TikTok, plănuia să folosească aplicaţia pentru a monitoriza detaliile specifice de localizare ale anumitor cetăţeni americani, citând materiale pe care le-a analizat. TikTok a ripostat la material, negând că ar fi urmărit vreodată anumiţi cetăţeni americani cu locaţiile lor specifice.

Aplicaţia TikTok a crescut semnificativ şi în România

Aplicaţia TikTok a crescut semnificativ şi în România. Cifrele publicate în resursele de publicitate ale ByteDance indică faptul că TikTok avea 6,37 milioane de utilizatori cu vârsta de 18 ani şi peste în România la începutul anului 2022.

Pentru context, cifrele ByteDance indică faptul că reclamele TikTok au ajuns la 41% din toţi adulţii cu vârsta de 18 ani şi peste în România la începutul anului 2022. Între timp, reach-ul publicitar al TikTok în România a fost echivalent cu 37,9% din baza locală de utilizatori de internet la începutul anului, indiferent de vârstă.

La începutul anului 2022, 50,8% din audienţa publicitară a TikTok în România era de sex feminin, în timp ce 49,2% era de sex masculin.

articolul original.

37 de ani de la uciderea, prin tortură, a disidentului Gheorghe Ursu. Cum a fost modificat dosarul pe care i l-a făcut Securitatea

17 November 2022 at 05:30
image
La data de 17 noiembrie 1985 era ucis, prin tortură, în arestul securităţii, disidentul anticomunist Gheorghe Ursu.

Gheorghe Ursu s-a născut la 1 iulie, în Basarabia, în oraşul Soroca, fiind fiul lui Vasile Ursu (din Galaţi) şi al Margaretei (din Măgura Ilvei Năsăud). Gheorghe a învăţat la şcoala din Soroca pînă în anul 1941 cînd familia s-a mutat la Galaţi. A continuat să înveţe la liceul Vasile Alecsandri din Galaţi. Bunicii lui din partea mamei, împreună cu încă 10 membri ai familiei (care erau evrei) au fost ucişi la Auschwitz.

Gheorghe Ursu a fost un inginer constructor, poet, scriitor şi disident.

În anul 1970, i s-a publicat la editura Litera un volum de versuri numit „Mereu Doi” cu o prefaţă scrisă de Nina Cassian.

Gheorghe Ursu a fost arestat pe 21 septembrie 1985, pe motiv că deţinea valută. În realitate, a fost arestat în urma denunţului unei colege de serviciu, care a intrat în posesia jurnalului său intim, jurnal confiscat ulterior de Securitate.  Jurnalul avea 61 de caiete reprezentând însemnările zilnice pe perioada 1949-1984 şi alte manuscrise.

A fost plasat în aceeaşi celulă cu „recidiviştii violenţi” Marian Cliţă şi Gheorghe Radu, iar miliţienii au primit ordin să nu intervină, chiar dacă din spatele gratiilor se auzeau zgomote. În paralel, Gheorghe Ursu era scos din celulă şi „interogat” zilnic, prin „metode specifice”, de către Securitate. Disidentul a rezistat până pe 17 noiembrie 1985, iar organele statului au notat drept cauză oficială a morţii o „peritonită”

În urma confiscări Jurnalului intim, prietena lui, poeta Nina Cassian, a preferat să nu se mai întoarcă în România şi a emigrat în SUA.

Gheorghe Ursu a fost şi scriitor, cartea de călătorie scrisă de acesta fiind publicată post-mortem în anul 1991.

Viaţa lui Gheorghe Ursu a devenit subiectul unui film regizat de către Cornel Mihalache, film ce a avut premiera în Sibiu cu ocazia evenimentului Sibiu – Capitală Culturală Europeană Filmul conţine şi înregistrări ale vocii lui Gheorghe Ursu.

Procurorii au respins sistematic, până în 2014, plângerile penale ale fiului lui Ursu, motivând fie că infracţiunea nu există, fie că fapta – omor calificat sau crime împotriva umanităţii – s-a prescris.

Andrei Ursu a prezentat declaraţiile date de colegii de celulă ai tatălui său, mărturii ale paznicilor celulei în care a fost închis Gheorghe Ursu, acte medicale de la Jilava ale acestuia, precum şi declaraţiile mai multor medici de la Jilava, printre care şi doctorul care l-a operat pe Gheorghe Ursu, din care rezultă „foarte clar” că leziunile care au provocat moartea lui Gheorghe Ursu au fost făcute în timpul interogatoriului luat de maiorul de securitate Marin Pîrvulescu.

Redeschiderea urmăririi penale în dosarele privind decesul lui Gheorghe Ursu a fost confirmată, în 12 noiembrie 2014, de Curtea Militară de Apel Bucureşti, care a constatat legalitatea şi temeinicia acestei măsuri, după ce Parchetul instanţei supreme a infirmat soluţiile de netrimitere în judecată în acest caz.

Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, a fost în greva foamei 17 zile, în octombrie şi noiembrie 2014, în semn de protest faţă de faptul că dosarul privind moartea tatălui său nu este redeschis, iar ofiţerul de la Securitate, Marin Pîrvulescu, care a coordonat ancheta ce l-a vizat pe acesta nu este pus sub acuzare.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale, şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

La începutul lui ianuarie 2015, procurorii militari au anunţat că fostul maior de securitate Marin Pîrvulescu este urmărit penal pentru infracţiuni contra umanităţii, în dosarul privind moartea disidentului Gheorghe Ursu.

Pe 1 august 2016, George Homoştean (decedat), fost ministru de Interne, şi Tudor Postelnicu, fost şef al Departamentului Securităţii Statului, au fost trimişi în judecată de procurorii militari pentru complicitate la săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii în dosarul disidentului Gheorghe Ursu. Postelnicu a murit pe 12 august 2017. Totodată, au fost trimişi în judecată şi foştii ofiţeri de securitate Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş, cei care l-au torturat pe Gheorghe Ursu, aceştia fiind acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii.

În 17 octombrie 2019, Curtea de Apel Bucureşti a decis schimbarea încadării juridice în cazul foştilor ofiţeri din cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, Marin Pârvulescu şi Vasile Hodiş, din infracţiuni contra umanităţii în tratamente neomenoase şi i-a achitat pentru această infracţiune.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 17 noiembrie:

1494 – A încetat din viaţă umanistul italian de expresie latină Giovani Pico della Mirandola, membru în Academia Platoniciană din Florenţa („Despre demnitatea omului”) (n. 24 februarie 1463).

1538 – Prima atestare documentară a aşezării Caracal, conţinută în actul emis de cancelaria lui Radu Vodă Paisie.

1558 – A încetat din viaţă regina Maria Tudor, cunoscută ca „Maria cea sângeroasă – „Bloody Mary” – pentru persecuţiile la care i-a supus pe protestanţi (n. 18 februarie 1516).

1869 – Este inaugurat, în Egipt, canalul Suez, care face legătura între Marea Roşie şi Marea Mediterană.

1906 – S-a născut Soichiro Honda, inginer, fondatorul firmei de motociclete „Honda” (m. 5 august 1991)

1917 – A încetat din viaţă sculptorul francez Auguste Rodin (n. 1840).

1926 – S-a născut IPS Antonie Plămădeală, Mitropolit al Ardealului, Crişanei şi Maramureşului, unul dintre marii ecumenişti contemporani, prozator şi eseist (romanul „Trei ceasuri în iad”) (m. 29 august 2005).

1984 – A încetat din viaţă actorul Constantin Rauţchi, (filmele „Bădăranii”, „Ciprian Porumbescu”) (n. 22 mai 1934)

1989 – Începe Revoluţia de catifea din Cehoslovacia: o manifestare paşnică a studenţilor este reprimată de forţele de ordine.

1992 – La Bruxelles a avut loc parafarea Acordului european de asociere între CEE şi România. România a fost a patra ţară din Europa de Est, după Polonia, Ungaria şi Cehoslovacia, care a obţinut statutul de asociat la CEE.

2000 – Peru: Preşedintele Alberto Fujimori este îndepărtat de la conducere.

2006 – A murit fotbalistul maghiar de renume mondial Ferenc Puskas (n. 2 aprilie 1927)

2006 – Prima vizită a lui George W. Bush în Vietnam.

2007 – Consiliul Fondator al Agenţiei Mondiale Antidoping (WADA) a adoptat la Conferinţa de la Madrid, noul Cod Mondial Antidoping.

articolul original.

Consiliul de Securitate Națională al Poloniei se reunește din nou, după explozia unei rachete aproape de granița cu Ucraina

16 November 2022 at 08:19
image

O nouă reuniune miercuri a Consiliului de Securitate Națională al Poloniei, după explozia de marți de la fermă aflată aproape de granița cu Ucraina, care a dus la două decese.

Întâlnirea e programată de la ora 13.00, pe fondul îngrijorărilor că s-ar putea extinde conflictul și în țările învecinate.

Consiliul de securitate polonez s-a reunit prima dată marți seară, iar președintele Poloniei a spus ulterior că țara nu are dovezi concrete care să arate cine a tras racheta.

Potrivit unor oficiali americani, citați de agenția Associated Press, concluziile inițiale sugerează că racheta care a lovit Polonia a fost trasă de forțele ucrainene asupra unei rachete rusești care se apropia.

Preşedintele SUA a spus, miercuri, că este “puţin probabil” ca rachetele care au ucis două persoane în Polonia, la granița cu Ucraina, să fi fost lansate din Rusia.

Joe Biden a promis Varșoviei sprijin în anchetă, relatează BBC.

„Există informaţii preliminare care contestă acest lucru”, le-a declarat Joe Biden reporterilor când a fost întrebat dacă rachetele au fost lansate din Rusia.

Foto: Twitter / Faytuks

Citește și: Racheta care a lovit Polonia ar fi fost trasă de forțele ucrainene asupra unei rachete rusești, potrivit unor concluzii preliminare

articolul original.

După ce o rachetă rusească a căzut pe teritoriul său, omorând două persoane, Polonia a convocat Consiliul Național de Securitate

15 November 2022 at 19:54
image

Premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a convocat, marți, Consiliul Național de Securitate, după ce o rachetă rusească a căzut pe teritoriul polonez.

În urma exploziei, două persoane au fost omorâte. Racheta a căzut la o fermă din localitatea Przewodow, situată la granița polonezo-ucraineană.

Agenția de presă AFP anunță că, în acest context, Guvernul Poloniei a convocat, de urgență, Consiliul Național de Securitate.

articolul original.
❌