ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Președintele Consiliului Național al Elevilor, despre cazul consumului de substanțe interzise la Școala Centrală din București: „Nu avem programe de educare, e grav” | AUDIO

23 September 2022 at 12:57
image

Ministerul Educației anunță că va monta camere de supraveghere în spațiile din exteriorul Școlii Centrale din București, după ce 3 eleve care învață aici s-au simțit rău și au ajuns la spital. Fetele fumaseră o țigară cu substanțe interzise. Astăzi, au fost externate, au spus pentru Europa FM reprezentanții Spitalului Grigore Alexandrescu. Mulți tineri consumă droguri în școli și în afara acestora – spun chiar elevii. Ei atrag atenția că nu există programe serioase de educare pentru a preveni astfel de situații.

Trei eleve de 14 ani de la Școala Centrală din București au fost duse ieri, cu ambulanța, la spital, după ce s-au simțit rău. Fumaseră o țigară cu substanțe interzise, iar una dintre ele prezenta vărsături – a spus pentru Europa FM, Raluca Alexandru, purtătorul de cuvânt al Spitalului Grigore Alexandrescu din Capitală. Ea a menționat că după o zi petrecută sub supraveghere pe secția de toxicologie, fetele au fost externate.

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor: „Situația este una foarte gravă pentru că nu avem programe de educare”

Din păcate, astfel de cazuri nu sunt izolate – spune Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/23sept-13-Avram-situatia-e-grava.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Avem din ce în ce mai multe situații în care tinerii ajung să consume substanțe interzise nu numai în școală, dar și în școală. Situația este una foarte gravă pentru că nu avem în momentul de față programe de educare. Pentru că aici este, de fapt, problema. Elevii nu înțeleg de ce trebuie să ne ferim și ce ar trebui să facem când aflăm de lucruri de genul acesta”, a explicat Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Ministerul Educației, inspectoratele școlare, școlile și Agenția Națională Antidrog ar trebui să colaboreze pentru educarea elevilor în privința pericolelor la care se expun atunci când consumă substanțe interzise – mai spune Robert Avram.

Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor: „Din perspectiva noastră, ar trebui să înceapă programele de educare chiar de la gimnaziu”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/23sept-13-Avram-programe-de-educare-inca-din-gimnaziu.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

„Să trecem la programe de educare făcute pe bune, targetate pe grupuri țintă. Nu la acele videoclipuri clasice foarte greu de înțeles pentru tineri, pe care le mai prezintă diriginții din când în când la oră și nimeni nu se uită la ele. Avem o grămadă de statistici care ne arată cam de când încep tinerii să fie predispuși la consumul de substanțe. Din perspectiva noastră, ar trebui chiar de la gimnaziu pentru că trebuie să înțelegi foarte clar motivul din spate.

Ce ar trebui să faci când afli de distribuirea lor – și aici este o mare problemă. Acolo unde găsim un elev care este suspect de așa ceva, ar trebui să mergem să ne uităm puțin cum a ajuns în poziția asta. De multe ori, acolo unde găsim un consumator, găsim și o persoană care distribuie și unde găsim o persoană care distribuie mai găsim și alți consumatori”, a mai spus Robert Avram, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Contactat de Europa FM, directorul Școlii Centrale din București nu a dorit să vorbească.

Secretarul de stat în Ministerul Educației, Sorin Ion, a spus la edupedu.ro că Ministerul va monta în exteriorul Școlii Centrale camere de supraveghere, iar costurile vor fi suportate din bugetul Ministerului.

Între timp, un doi deputați de la PSD propun, într-o inițiativă legislativă, ca în școli și la festivaluri să fie permise controale inopinate și teste antidrog.

Sursa foto: Unsplash / MChe Lee

Citește și: Ministerul Educației: Vor fi montate camere de supraveghere în zona școlii din București unde 3 eleve ar fi consumat etnobotanice | AUDIO

articolul original.

VIDEO | Colegiul Național „Școala Centrală”, de la pensionul domnesc de fete la Zoia Kosmodemianskaia (DOCUMENTAR)

8 August 2022 at 07:41
image

Colegiul Național „Școala Centrală” este o instituție de învățământ preuniversitar din București, care a funcționat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri. Inițial, Școala Centrală a fost instituția dedicată educației fetelor din elita bucureșteană.

Aflată pe strada Icoanei din sectorul 2, se numără printre cele mai vechi școli din București. În prezent, clădirea se află pe lista monumentelor istorice din Capitală.

Pensionatul Domnesc de Fete, așa cum se numea la vremea respectivă, a fost înființat pe baza actului semnat în anul 1851 de domnitorul Barbu Știrbey. Școala a fost deschisă oficial în data de 20 noiembrie 1852.

Amânarea deschiderii școlii, mai bine de un an, a fost cauzată de căutarea unei clădiri adecvate pentru noua instituție și amenajarea ei, dar și pentru că personalul primei școli de fete înființată de stat a fost selectat cu atenție.

Printre primele 13 bursiere care au început cursurile, în anul 1853, se remarcă nume importante ale vremii, precum fiica lui Scarlat Ghica, fiicele logofeților Florescu și Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary, Leurdeanu, Crețeanu.

În anul 1864, Școala Centrală a fost transformată într-o școală secundară, de 5 ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen, a cărei țară de origine era Rusia.

Astfel, a fost pusă piatra de temelie a actualei Școli Centrale, care a avut sediul inițial la Casa lui Manuc, Casa Turnescu și unul dintre palatele familiei Ghica. Asta până când s-a realizat un sediu special pentru instituție.

Lucrările propriu-zise ale noului sediu au început abia în anul 1890, așa cum este înscris peste poarta de intrare din curtea interioară. Acestea au avut loc după planurile arhitectului Ion Mincu.

El este considerat părintele stilului de arhitectură neoromânesc, iar clădirea Școlii Centrale se numără printre primele clădiri construite de Ion Mincu în noul stil ce se va dezvolta pe parcursul primelor decenii ale secolului al XX-lea, fiind și construcția cea mai amplă a arhitectului.

Are la bază o concepție clasică, care amintește de imaginea și formele regulate, simetrice, ale unor ansambluri de mănăstiri de la sfârșitului secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, cum ar fi Mănăstirea Hurezi din Oltenia și Mănăstirile Antim și Văcărești din București.

Citește continuarea pe Gândul!

articolul original.

Colegiul Naţional Şcoala Centrală. Află lucruri neştiute despre clădirea impunătoare din Capitală

6 August 2022 at 06:00
image

Școala Centrală este o instituție de învățământ preuniversitar din București care a funcționat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri. Inițial, Școala Centrală a fost instituția dedicată educației fetelor din elita bucureșteană. Aflată pe strada Icoanei din sectorul 2, se numără printre cele mai vechi școli din București. În prezent, clădirea se află pe lista monumentelor istorice din Capitală.

Pensionatul Domnesc de Fete, așa cum se numea la vremea respectivă, a fost înființat pe baza actului semnat în anul 1851 de  domnitorul Barbu Știrbey. Școala a fost deschisă oficial în data de 20 noiembrie 1852.  Amânarea deschiderii școlii mai bine de un an a fost datorată căutării unei clădiri adecvate pentru noua instituție și amenajarea ei, dar și pentru că personalul primei școli de fete înființată de stat a fost selectat cu atenție. Printre primele 13 bursiere care au început cursurile în anul 1853 se remarcă nume importante ale vremii, cum ar fi fiica lui Scarlat Ghica, fiicele logofeților Florescu și Iancu Ralet, Marghiloman, Lahovary, Leurdeanu, Crețeanu.

În anul 1864, Școala Centrală a fost transformată într-o școală secundară, de 5 ani. Prima directoare a fost Ana Iacobsen a cărei țară de origine era Rusia. Astfel, a fost pusă piatra de temelie a actualei Școli Centrale, care a avut sediul inițial la Casa lui Manuc, Casa Turnescu și unul dintre palatele familiei Ghica. Asta până când s-a realizat un sediu special pentru instituție.

Lucrările propriu-zise ale noului sediu au început abia în anul 1890, așa cum este înscris peste poarta de intrare din curtea interioară. Acestea au avut loc după planurile arhitectului Ion Mincu. El este considerat părintele stilului de arhitectură neoromânesc, iar clădirea Școlii Centrale se numără printre primele clădiri construite de Ion Mincu în noul stil ce se va dezvolta pe parcursul primelor decenii ale secolului XX, fiind și construcția cea mai amplă a arhitectului. Are la bază o concepție clasică, care amintește de imaginea și formele regulate, simetrice, ale unor ansambluri de mănăstiri de la sfârșitului secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, cum ar fi Mănăstirea Hurezi din Oltenia și Mănăstirile Antim și Văcărești din București. Arhitectul a realizat clădirea cu mai multe elemente distinctive pentru stilul neoromânesc, cum ar fi brâul sculptat din ceramică sau ancadramentele decorate ale ferestrelor.

Planul colegiului a fost realizat în formă dreptunghiulară și este compus din patru aripi, cu parter și etaj, dispuse simetric în jurul unei curți interioare. Circulația și accesul în încăperi se fac printr-o suită de coridoare largi care înconjoară curtea interioară. În partea din spate a curții se afla un amfiteatru, iar la etaj se afla internatul. Curtea interioară este mărginită la parter de o suită continuă de arcade în acoladă, sprijinite pe colonete de piatră. Mai mult, zidul de deasupra arcadelor este tapisat cu ornamente florale realizate din ceramică colorată.

Fațadele clădirii sunt împărțite în două registre prin intermediul unui brâu plasat la nivelul planșeului dintre parter și etaj. Fațada principală are trei elemente majore distincte: un corp central cu intrarea și două pavilioane de colț, așezate în prelungirea aripilor laterale. Liniile simple și suprafețele netede ale fațadelor sunt înviorate de câteva profile și accente. Printre acestea, colonada curții interioare cu toată decorația sa, apoi pe fațada principală, brâul median făcut din faianță policromă, lintourile ferestrelor și lanțul continuu de arcușoare sprijinite pe console de teracotă smălțuite verde de sub streașină.

Mai mult, pe fațadă sunt inscripționate numele unor mari personaje ale istoriei naționale, cum ar fi Clara Doamna, Doamna Chiajna, Elena Rareș, Elena Cuza și Carmen Sylva.

Între 1916-1918, în timpul ocupației germane și austriece, Școala Centrală a fost transformată în spital și apoi a devenit sediul poștei. Ulterior, aceasta și-a reluat funcționalitatea.

Colegiul Naţional Şcoala Centrală a funcționat de-a lungul vremii sub mai multe denumiri

În anul 1924, Școala Centrală a căpătat noua denumire de Școala secundară de Fete, gradul doi internat, iar în 1928 cea de Maria Brâncoveanu, soția domnitorului Constantin Brâncoveanu. Tot în același an, la inițiativa directoarei Elena Rădulescu-Pogoneanu și în prezența principesei Elena, mama viitorului rege Mihai, a principesei Olga a Greciei, a reprezentanților Președintelui Consiliului de Miniștri și a Ministrului Instrucțiunii Publice, s-au serbat 76 de ani de la întemeierea școlii. Atunci a fost recunoscută activitatea Școlii Centrale. După pensionarea directoarei, la conducerea școlii a ajuns, pentru o perioadă de un deceniu, Elena Malaxa. Cu ajutorul soțului său, aceasta a întreprins lucrări de modernizare și consolidare, astfel corpul de clădire amenajat în incintă ca locuință pentru directoare a devenit o bibliotecă. Aceasta cuprindea mai multe săli de lectură pentru profesoare și pentru eleve. Tot sub conducerea Elenei Malaxa, școala și-a recăpătat vechiul nume, Școala Centrală de Fete. În anul 1948 însă, autoritățile comuniste i-au interzis Elenei Malaxa dreptul de a profesa.

Școala și-a schimbat denumirea de-a lungul timpului, astfel că a devenit un Liceu de Fete, ulterior Școala Medie Mixtă Zoia Kosmodemianskaia. În 1953, liceul s-a transformat în Școala Medie nr.1, dată de la care a funcționat într-un regim mixt.

Începând din 1956, timp de 46 de ani, școala a purtat numele de Zoia Kosmodemianskaia. Modelul sovietic de organizare a fost preluat și de învățământ, astfel că durata studiilor era de 10 ani, iar sistemul de notare de la 1 la 5.

În timpul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, școala s-a conformat ordinelor vremii și a dispus de două ateliere, unul de confecții textile și unul de cusut covoare. Ulterior, după înlăturarea regimului comunist, liceul și-a recăpătat numele și a devenit Școala Centrală.

Printre elevele Școlii Centrale se numără și multe personalități cunoscute precum scriitoarele Zoe-Dumitrescu Busulenga, Lucia Demetrius, actrițele Ana Cartianu si Oana Pellea sau Smaranda Gheorghiu, militantă feministă, poetă și exploratoare.

Prima reconsolidare și restaurare importantă a Școlii Centrale a avut loc în anul 1977, după marele cutremur, iar aceasta s-a realizat după planurile originale. Galeria școlii a fost conservată, fiind cea mai întinsă și mai frumoasă lucrare de acest tip din țara noastră. Tot atunci a fost refăcută și zugrăveala cu roșu pompeian, culoarea care constituie o particularitate a arhitectului Ion Mincu, inspirată din călătoriile sale de studii la Pompei. Pe toată înălțimea, peretele a fost vopsit cu un roșu cald, ale cărei tonalități pompeiene s-au completat cu soclul negru. Până în anul 2020, clădirea a mai trecut prin două lucrări mari de restaurare, iar multe dintre detaliile realizate de Ion Mincu s-au pierdut.

Documentarea acestui material a fost realizată de Gândul.ro

articolul original.
  • There are no more articles
❌