ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ministrul Marcel Boloș, despre nivelul de sărăcie din România: ‘Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare’

23 January 2023 at 06:15
image

Marcel Boloş, Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), a vorbit despre nivelul de sărăcie din România şi a afirmat că nivelul pensiei minime este de 1.100 de lei şi că 1.188.000 de români beneficiază de pachete de alimente de la Uniunea Europeană (UE).

Suma de 1.100 de lei este nivelul pensiei minime sociale spune foarte mult despre standardul de locuire şi de viaţă al acestor oameni. Vă mai dau alte exemple, sunt 880.000 de persoane cu dizabilităţi care beneficiază de pensii, indemnizaţii care nu permit un standard de viaţă care să le asigure o integrare socială decentă. Este înspăimntător. 1.188.000 de români beneficiază de pachetele alimentare”, a declarat Marcel Boloş, duminică seară, la Digi24, conform news.ro.

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a adăugat că la nivelul coaliţiei de guvernare s-ar putea discuta despre majorarea plafonului de venit.

Am încercat ca în funcţie de plafonul de venit, să vedem cum se derulează mecanismul, să stabilim într-o primă etapă 2.000 de lei, dar probabil că după ce vom mai vedea cum se derulează mecanismul este posibil, dacă va aproba coaliţia şi se vor mai purta discuţii în acest sens, ca acest plafon de venit să se actualizeze. Analizăm în mod serios ca plafonul de venit să îl actualizăm. Avem un scenariu care merge până în 3.000 de lei. dar aş vrea mecanismul să îl vedem la prima tranşă. Am discutat cu Comisia Europeană, în mecanismul de derulare şi implementare ei intervin doar dacă prevederile regulamentului Comisiei Europene sunt puse în discuţie. Este în momentul de faţă o decizie a Guvernului”, a subliniat Marcel Boloş.

articolul original.

Economiștii români se așteaptă la o recesiune: ‘Vedem că încetinește producția industrială. E clar că sunt ceva probleme vis a vis de ceea ce o să urmeze în perioada următoare’

21 January 2023 at 13:23
image

Economiștii români atrag atenția cu privire la situația economică ”Veştile mai puţin bune sunt că urmează o perioadă de scădere în continuare a creşterii economice sau chiar o intrare în recesiune.”

Economia României încetineşte ritmul de creștere. Dar are totuși avânt într-o perioadă dificilă, în care alte țări sunt în pragul recesiunii. Iar de această dată, investițiile au trecut pe primul loc. Institutul Naţional de Statistică a revizuit uşor în scădere creşterea PIB-ului din trimestrul trei al anului trecut, faţă de acum 3 luni. Astfel, economia ţării noastre a crescut cu 1,2% în trimestrul al treilea din 2022, faţă de trimestrul precedent, şi cu 4,6%, în date ajustate, faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Deşi executivul spune că anul acesta România nu va intra în recesiune, sunt economişti care contrazic optimismul guvernanţilor şi spun că această încetinire este semn de declin a activităţii economice.

Investițiile și consumul sunt motoarele care au împins economia pe plus în trimestrul al treilea al anului trecut. Iar creșterea a fost de 4,6 la sută în trimestrul al treilea din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Și de 1,2 la sută față de trimestrul precedent al anului trecut.

Sunt cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, care a revizuit uşor în scădere creşterea economică a ţării noastre.

În trimestrul al treilea al anului trecut investiţiile au contribuit cel mai mult la creşterea produsului intern brut, iar consumul s-a aflat abia pe locul 2. Cu toate acestea, aproape 3 sferturi din PIB-ul României se produce prin consum.

Un rol important în rocadă l-au avut banii europeni din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, spun experții în economie.

Bogdan Glăvan – profesor de economie: „Va dura cât ţine PNRR-ul şi să sperăm că va dura şi mai mult. PIB-ul nostru creşte, dar creşte chiar cu mai puţin decât fondurile europene care intră în România. Cea mai mare parte a acestor bani nu sunt investiţi sau sunt investiţi, dar ineficient.”

O analiză făcută de agenția Reuters arată chiar că țara noastră ar urma să depășească economiile altor state din zonă cu ajutorul fondurilor europene, al stabilității monedei și al investițiilor străine, dar beneficiind și de relocarea unor afaceri din Rusia și Ucraina, din cauza războiului. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace țări europene, a redus decalajul față de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiștii Reuters. Economiștii sunt însă mai rezervați.

Dragoş Cabat – analist economic: „România a recuperat bine după perioada de pandemie. Veştile mai puţin bune sunt că urmează o perioadă de scădere în continuare a creşterii economice sau chiar o intrare în recesiune.”

Cristian Păun – profesor de economie: „Vedem că încetineşte producţia industrială şi vedem că producţia de legume fructe faţă de anul 2021 a scăzut la o treime. Preţurile au avut şi ele de suferit din acest motiv. Deci e clar că sunt ceva probleme vis a vis de ceea ce o să urmeze în perioada următoare.

Executivul, în schimb, dă asigurări că nu se pune problema unui declin economic în perioada următoare. Şi se bazează pe un studiu realizat de experţii de la Universitatea Harvard.

Nicolae Ciucă – premierul României: „România a devenit a 19-a cea cea mai complexă şi sofisticată economie a lumii, şi are potenţial să continue să crească în acest clasament şi până în 2030 rezultatele să o împingă undeva în primele 10.”

Analiza arată că în 10 ani ţara noastră a reuşit să urce 9 poziţii, graţie exporturilor de IT, echipamente şi vehicule. Suntem precedaţi de Italia, China şi Franţa, dar înaintea unor ţări precum Danemarca, Olanda, Canada sau Polonia.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia ţării noastre să înregistreze un avans de 3,1%, pentru anul care abia a început, conform stiri.tvr.ro.

articolul original.

Cei mai bogați oameni din lume s-au îmbogățit și mai mult în ultimii doi ani

18 January 2023 at 01:00
image

Cei mai bogați oameni din lume, reprezentând 1% din total, au dobândit de aproape două ori mai multă bogăție decât restul lumii în această perioadă, potrivit raportului anual al Oxfam privind inegalitatea, citat de CNN.

Averea lor a urcat cu 26.000 de miliarde de dolari, în timp ce cei 99% din populația planetei și-au văzut averea crescând doar cu 16.000 de miliarde de dolari.

Iar acumularea de avere a super-bogaților s-a accelerat în timpul pandemiei. Dacă ne uităm la ultimul deceniu, aceștia au obținut jumătate din toată noua avere creată, față de două treimi în ultimii ani.

Numărul de săraci la nivel mondial a crescut vertiginos

Raportul, care se bazează pe date compilate de Forbes, a fost programat să coincidă cu începutul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveția, o întâlnire de elită a unora dintre și a liderilor mondiali.

Mulți dintre cei mai puțin norocoși se luptă. Aproximativ 1,7 miliarde de lucrători trăiesc în țări în care inflația depășește salariile. Iar reducerea sărăciei a stagnat probabil anul trecut, după ce numărul de săraci la nivel mondial a crescut vertiginos în 2020.

„În timp ce oamenii obișnuiți fac sacrificii zilnice pentru lucruri esențiale, cum ar fi alimentele, super-bogații și-au depășit chiar și cele mai nebunești vise”, a declarat Gabriela Bucher, director executiv al Oxfam International. „După doar doi ani, acest deceniu se anunță a fi cel mai bun de până acum pentru miliardari – un boom al anilor ’20 pentru cei mai bogați din lume.”

Mai bogați decât erau la începutul pandemiei

Deși bogățiile lor au scăzut într-o oarecare măsură în ultimul an, miliardarii globali sunt în continuare mult mai bogați decât erau la începutul pandemiei.

Averea lor se ridică la 11,9 trilioane de dolari, potrivit Oxfam. Deși este în scădere cu aproape 2 trilioane de dolari față de sfârșitul anului 2021, este încă mult peste cele 8,6 trilioane de dolari pe care miliardarii le aveau în martie 2020.

Cei bogați beneficiază de trei tendințe, a declarat Nabil Ahmed, director în Oxfam America. La începutul pandemiei, guvernele globale, în special țările mai bogate, au vărsat trilioane de dolari în economiile lor pentru a preveni un colaps. Acest lucru a determinat ca valoarea acțiunilor și a altor active să crească vertiginos.

Cei mai bogați oameni au profitat de creșterile bursiere

„O mare parte din acești bani proaspeți au ajuns la cei ultra-bogați, care au putut profita de această creștere a pieței bursiere, de acest boom al activelor”, a spus Ahmed. „Și nu existau barierele de protecție ale unei impozitări corecte”.

De asemenea, multe corporații s-au descurcat bine în ultimii ani. Aproximativ 95 de companii din domeniul alimentar și energetic și-au dublat profiturile în 2022, a declarat Oxfam, în timp ce inflația a făcut ca prețurile să crească vertiginos. O mare parte din acești bani au fost plătiți acționarilor.

În plus, tendințele pe termen mai lung ale desființării drepturilor lucrătorilor și ale unei mai mari concentrări a pieței accentuează inegalitatea.

Sărăcia globală a crescut foarte mult de la începutul pandemiei

În schimb, sărăcia globală a crescut foarte mult de la începutul pandemiei. Deși de atunci s-au înregistrat unele progrese în reducerea sărăciei, se așteaptă ca acestea să se fi blocat în 2022, în parte din cauza războiului din Ucraina, care a exacerbat prețurile la alimente și energie, potrivit datelor Băncii Mondiale, citate de Oxfam.

Este pentru prima dată când bogăția extremă și au crescut simultan în 25 de ani, a precizat Oxfam.

Pentru a contracara această inegalitate crescândă, Oxfam face apel la guverne să majoreze impozitele pentru cei mai bogați locuitori.

Aceasta propune introducerea unei taxe unice pe avere și a unor impozite pe câștiguri excepționale pentru a pune capăt profiturilor obținute din crizele globale, precum și creșterea permanentă a impozitelor pentru cei mai bogați 1% dintre rezidenți la cel puțin 60% din veniturile lor din muncă și capital.

O criză extremă de concentrare a bogăției

Oxfam consideră că ratele aplicate celor 1% din cei mai bogați ar trebui să fie suficient de ridicate pentru a reduce semnificativ numărul și averea acestora. Fondurile ar trebui apoi să fie redistribuite.

„Ne confruntăm într-adevăr cu o criză extremă de concentrare a bogăției”, a declarat Ahmed. „Și este important înainte de toate, cred, să recunoaștem că nu este inevitabilă. O precondiție strategică pentru a limita inegalitatea extremă este impozitarea celor ultra-bogați.”

Cu toate acestea, grupul se confruntă cu o luptă dificilă. Aproximativ 11 țări au redus impozitele pentru cei bogați în timpul pandemiei. Iar eforturile de a majora taxele pentru cei bogați au eșuat în Congresul SUA în 2021, chiar dacă democrații controlau ambele camere și Casa Albă.

articolul original.

Arseny Avraamov, geniul sovietic al muzicii moderne, uitat de istorie

11 January 2023 at 07:30
image

Compozitor, jurnalist de muzică și teoretician, Arseny Avraamov (1886 – 1944) a fost un artist futurist rus ale cărui viață și operă au fost atât de aventuroase încât nu puteau fi cuprinse sub un singur nume.

Astfel, de la nașterea sa, în 1886, și până la moarte, în 1944, acusticianul autodidact a fost cunoscut ca Arslan-Ibrahim-Ogli Adamov, Dimitry Donskoy, Ars, Axel Smith, Regent, Perditur și, poate cel mai memorabil, Revarsavr: Arsenie revoluționarul Avraamov.

Ultimul nume a fost o poreclă potrivită pentru intelectualul cu mai multe fațete, ale cărui invenții, spectacole și perspectivă muzicologică au avut o contribuție aparte în istoria muzicii atât în ​​Rusia, cât și în străinătate.

Simfonia Sirenelor

În urmă cu o sută de ani, un în vârstă de 36 de ani, Arseny Avraamov, a escaladat până în vârful turnului din Baku, Azerbaidjan (atunci parte a URSS) și, contemplând peisajul urban care i se desfășura în fața ochilor, a început să fluture frenetic două steaguri roșii. Ce a urmat a constituit un moment unic, revoluționar în istoria muzicii secolului XX.

Avraamov dirija Simfonia Sirenelor, o lucrare muzicală care încorpora sunetele și zgomotele orașului Baku. S-a întâmplat pe 7 noiembrie 1922, în ziua în care se aniversau cinci ani de la Revoluția din octombrie (lovitura de stat prin care bolșevicii au preluat cu forța puterea de la guvernul lui Kerenski). Din orchestra Simfoniei Sirenelor făceau parte o serie de tunuri, locomotive, regimente de artilerie, hidroavione, sirene de fabrică, clopote, fanfare și un cor uman masiv. Avraamov nu conducea doar o orchestră, ci dirija un întreg oraș.

Jurnalist de muzică

Din 1908 și până în 1911, Avraamov a studiat teoria muzicii îndrumat de  profesorii Ilya Protopopov și Arsenie Koreșcenko în cadrul Societății Filarmonice din Moscova, în paralel luând lecții private de muzică de la compozitorul Serghei Taneyev. În 1910 a publicat sub pseudonimul Ars diverse articole de critică muzicală, iar doi ani mai târziu, în timp ce se înrolase în trupele militare de cazaci, a fost arestat și închis pentru propagandă. Apoi, pentru o perioadă de timp, s-a stabilit la Sankt Petersburg, după care la Petrograd, unde a stat din 1914 și până în 1916, reintrând treptat în rândurile societății gânditorilor și compozitorilor pe care-i lăsase în urmă și alăturându-se ca și jurnalist de muzică redacțiilor revistelor Muzikalni Sovremennik (Revista muzicală contemporană) și Letopis (Cronica).

În paralel, a fost angajat al revistei Muzika din Moscova unde, într-o serie de articole  pe care le-a scris în mod regulat, a dezvoltat teoria muzicii microtonale „ultracromatice” și a inventat instrumente speciale pentru a o interpreta, arată BBC.

În 1916, Avraamov a sugerat pentru prima dată o abordare diferită a sunetelor care implicau resintetizarea și procesarea lor, propunând o metodă de sinteză a sunetului bazată pe modelarea matematică a proprietăților acustice ale unor obiecte care sună destul de asemănător cu tehnicile actuale. Cu alte cuvinte, Avraamov a prezis dezvoltarea sintetizatoarelor în forma lor modernă.

Inspirat de Leonardo Da Vinci

În articolul său, Avraamov a cerut o unitate a eforturilor tuturor celor care credeau în importanța analizei științifice pentru a susține . Astfel, în 1917, la Sankt Petersburg, Avraamov a înființat Societatea Leonardo da Vinci căreia i s-au alăturat inventatorul Evgeny Sholpo și tânărul matematician și muzicolog Serghei Dianin.

Principiile lor, preluate de la da Vinci, erau credința în puterea științei și aspirația la cunoașterea obiectivă a legilor „misterioase” ale artei. Intenția lor era aceea de a produce o revoluție în teoria și tehnicile muzicale bazate pe conexiunea între arte și științe.

Proiectul pianelor arse

La scurt timp după Revoluția din octombrie 1917, Avraamov i-a propus comisarului care se ocupa de iluminările stradale publice, Anatoli Lunacharsky, un proiect prin care cerea arderea tuturor pianelor din Rusia. Avraamov considera că tonurile produse de piane au afectat negativ auzul uman timp de câteva sute de ani.

„După Revoluția Rusă a fost înaintată ideea că ar trebui să facem ceva pe stradă, să organizăm ceva, să evadăm din sala de concert burgheză și plictisitoare și să facem muzică pentru oamenii care lucrează în fabrici. Nu muzică pentru bogați, ci pentru toată lumea”. (Serghei Khismatov, compozitor și muzicolog rus)

Și asta făcuse Avraamov. Crease o operă muzicală pentru proletariat, folosind sunetele mașinilor și al fabricilor controlate de muncitori, căutând participarea activă a tuturor la spectacolele lui inedite și oferind o experiență transformatoare care simboliza unitatea și puterea revoluționară de a decide propriul drum în istorie. În viziunea sa, sirenele fabricii, care marcau începutul și sfârșitul zilei de lucru, s-au transformat din simboluri ale opresiunii în sunete de emancipare. Symphony of Sirens a fost, în multe privințe, sunetul unei lumi noi care tocmai se năștea.

Muzica mașinilor

Muzică lui Avraamov trebuia să îmbrățișeze toate zgomotele epocii mecanice, ritmul și suntele mașinilor, zgomotul marelui oraș și al fabriciilor, al curelelor de transmisie, al motoarelor și notele stridente ale claxoanelor mașinilor care goneau pe străzi într-un continuu flux. Iar această nouă „muzică a mașinilor” s-a făcut simțită.

În scurt timp au fost compuse simfonii speciale, opere caracteristice și s-au organizat spectacole cu această muzică a zgomotelor.

Astfel, în 1923, Avraamov a compus Noiserhythmusic (Shumrhithmuzika) pentru o piesă de teatru a lui Sergei Tretyakov, „Auzi, Moscova?”, pusă în scenă de Serghei Eisenstein la First Worker’s Theatre of Moscow Proletkulto, muzica fiind creată din „instrumentele de dulgher – un ferăstrău manual și unul mecanic, o roată de șlefuit, topoare, ciocane, baros, bușteni, cuie, dar și de avioane, lanțuri și așa mai departe”.

Aerosimfonia și locomotosimfonia

Un an mai devreme, în 1922, Avraamov propusese un proiect în care folosea o „Orgă cu aburi” ca instrument mobil, formată din numeroase fluiere de locomotivă. În 1923, într-un alt proiect pe care-l derula în cadrul unui program al Institutului de Stat pentru Științe Muzicale, Avraamov a venit cu ideea „Acustica Topografică”, sugerând construirea unor sisteme electroacustice puternice care să poată fi instalate pe avioane, gândindu-se că, în acest mod, suprafețe imense de pământ vor putea fi acoperite de sunete. „Și dacă sunetul sirenelor nu este suficient de puternic și calitativ, la ce am putea visa oare? În mod clar, la dispozitivele Theremin sau Rzhevkin, instalate pe avioanele care zboară deasupra Moscovei! Am avea o aerosimfonie!”

Controversat sau nu, criticat sau nu, ridiculizat sau nu, nimeni nu mai încercase până atunci să încorporeze întregul peisaj urban într-un spectacol muzical a cărui orchestră era formată, printre altele, din hidroavioane și nave de luptă.

„Simfonia Sirenelor a reprezentat o formă a muzicii electronice timpurie – un utopism, un viitor pierdut”, spune David Stubbs, jurnalist de muzică britanic. „A apărut într-un moment în care un astfel de proiect era văzut ca o mișcare optimistă considerându-se că putea funcționa mână în mână cu avangarda artistică. Din păcate, aceasta a fost anulată în timp sub conducerea lui Stalin”.

A murit sărac și obscur

În ciuda inovațiilor muzicale pe care le desăvârșise, Avraamov a traversat o perioadă de timp mai dificilă. Sărac și fără adăpost, compozitorul neconvențional își petrecea majoritatea nopților în cafeneaua Pegasus Stall din Moscova, acolo unde primea și hrană gratis. Circumstanțele lui s-au îmbunătățit în momentul în care a primit un loc de muncă în cadrul Institutului de Stat pentru Științe Muzicale din Moscova, unde a rămas până în anul 1926.

Avraamov a murit la Moscova, pe 19 mai 1944, în sărăcie și obscuritate, interesul pentru opera sa reapărând în anii 90, iar prima reconstrucție a Simfoniei sirenelor, bazată pe notele lui Avraamov, având loc în 2008.

„Știm că a fost un geniu, dar la acea vreme oamenii îl credeau nebun”

„Știm că a fost un geniu, dar la acea vreme oamenii îl credeau nebun. Nu puteau vedea ceea ce ar fi trebuit să vadă de fapt”, declară Sergey Khismatov, compozitor premiat și muzicolog. „Iar cu Simfonia Sirenelor putem spune că Avraamov a atins un pionierat în ideea folosirii instrumentelor netradiționale atât pentru compoziție, cât și pentru interpretare”.

Tragedia lui Avraamov a fost că s-a născut prea devreme. Sau, altfel spus, nu aparținea timpurilor în care a trăit. A spart barierele prea devreme și ecosistemul muzical pe care l-a creat nu a putut supraviețui în afara incubatorului său. Multe dintre ideile sale, acum banale, au fost ridiculizate, iar munca lui a fost în cele din urmă înăbușită de un regim sovietic din ce în ce mai conservator și reacționar.

articolul original.

Johannes Gutenberg, părintele tiparului. Marele inventator a murit în mizerie și sărăcie

7 January 2023 at 07:30
image

Johannes Gutenberg, pe numele său complet Johann Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, s-a născut la 3 februarie 1468 în Mainz, Germania.

Meșter și inventator german, Gutenberg este creditat a fi părintele tiparului, creând o metodă de tipărire cu ajutorul caractarelor mobile. Se crede că elementele inovației sale au fost constituite dintr-un aliaj metalic care se topea ușor și, în același timp, se răcea rapid, care era durabil și reutilizabil.

De asemenea, lui Gutenberg i se atribuie și invenția unei cerneli pe bază de ulei care se transfera cu ușurință pe velin sau hârtie și, nu în ultimul rând, o presă al cărei model fusese probabil insprat din cele folosite pentru producerea vinurilor, uleiurilor sau hârtiei.

Cu ajutorul acestei prese, manipulantul aplica o presiune fermă și uniformă pe suprafețele de imprimare. Niciunul dintre toate aceste elemente nu mai fusese folosit până atunci pentru ștanțarea scrisorilor pe diferite suprafețe. a fost considerată o invenție care a schimbat lumea făcând, astfel, cărțile accesibile pe scară largă și introducând o „revoluție a informațiilor”.

Metodă inspirată de la chinezi

În perioada în care metoda lui Gutenberg prindea contur, era deja prezentă în lume o inovație în domeniul manuscriselor, potrivit Britannica.

Deși aparent primitivă, această tehnică era de asemenea revoluționară. În ce consta? Pe o scândură de lemn erau sculptate toate literele și cuvintele din textul care se dorea a fi imprimat, acestea ieșind în relief și fiind vopsite cu cerneală. La final, placa era presată pe bucata de hârtie, pergament sau piele argăsită şi textul era gata! Însă această metodă nu era deloc nouă.

Tehnologia presei fixe imprimate era moștenită încă din perioada Antichităţii în China, unde fuseseră deja tipărite zeci de mii de cărți.

Diferența pe care a făcut-o Gutenberg

Referindu-ne la tehnicile aplicate până la Gutenberg, acestea foloseau o matriță compactă pentru fiecare imprimare, ceea ce făcea dificilă corectarea erorilor de scris.

Orice literă sau cuvânt greșite necesitau refacerea întregii matrițe. De asemenea, era exclusă refolosirea materialelor. De aceea, revoluția lui Gutenberg în materie de tipărire a făcut o diferență remarcabilă. El a venit cu ideea folosirii caracterelor mobile, fiecare caracter reprezentând o literă sau un semn grafic, în felul acesta culesul textelor fiind o operațiune ușoară, mai ales în condițiile în care Gutenberg a introdus și casetele de litere, fiecărei literă corespunzându-i un compartiment al său.

Singurele impedimente erau constituite de alinierea literelor pe rânduri și calcularea lungimii acestor rânduri în așa fel încât, la final, ele să fie frumos și uniform aliniate.

Susținut financiar

În anul 1450 Gutenberg a pus la punct, cu ajutor financiar primit din partea unor susținători ai ideii lui, prima presă de tipar din Europa cu litere mobile. Inovația lui Gutenberg a avut un mare succes răspândindu-se cu repeziciune în toată Germania și apoi în toată Europa. În Orient, lucrurile s-au mișcat mai greu, deoarece autoritățile otomane nu aprobaseră încă utilizarea tiparului, motiv pentru care în unele zone est continentale, tipărirea cărților a fost posibilă abia după aproape 100 de ani.

a însemnat accelerat răspândirii cunoștințelor, a descoperirilor și a alfabetizării în Europa și nu numai.

Dat în judecată

Johannes Gutenberg nu s-a îmbogățit din invenția sa, deși aceasta fusese adoptată pe scară largă, și asta deoarece în momentul în care a pornit la drum cu ideea sa, Gutenberg s-a împrumutat de foarte mulți bani care-i erau necesari în dezoltarea și finalizarea proiectelor.

Unul dintre creditorii săi, Johann Fust, l-a dat în judecată la un moment dat, câștigând procesul. Fust devenise nerăbdător, așteptările sale privind invenția pe care Gutenberg o realiza cu ajutorul financiar de la el fiind prea mari. Acesta dorea rezultate într-un timp record, însă Gutenberg nu era magician. Munca lui necesita timp. Așadar, nedocumentat în privința a ceea ce lucra Gutenberg, Fust făcea presiuni asupra lui, ceea ce a declanșat un conflict între cei doi. Fust l-a acuzat pe Gutenberg de neseriozitate spunând că-i folosește banii inutil, iar proiectul promis nu mai ia naștere. Judecătorul i-a dat câștig de cauză creditorului lui Gutenberg iar despăgubirile pe care inventatorul a trebuit să le plătească au fost atât de uriașe încât, pentru a le putea plăti, a trebuit să vândă diverse obiecte proprii, inclusiv unelte de lucru.

Biblia, prim „produs” tipărit în latină

Gutenberg a ales Biblia ca prim „produs” tipărit în latină cu ajutorul minunatei sale invenții. S-a întâmplat în anul 1455. Biblia apăruse în două volume, fiecare volum fiind alcătuit din 300 de pagini, iar pe fiecare pagină regăsindu-se aproximativ 42 de pasaje. În acea perioadă a reușit să tipărească 200 de exemplare pe suport de hârtie și 30 de exemplare pe piei de animale. Specialiștii estimează că bibliile lui Gutenberg, dacă ar fi, oricare dintre exemplarele existente ar avea un preț de pornire de 100 de milioane de dolari.

În prezent, mai există 48 de exemplare ale Bibliei Gutenberg, nu toate complete, unele fiind doar fragmente substanțiale ale unuia dintre cele două volume. Dintre acestea, 12 sunt tipărite pe velin. Doar patru exemplare pe hârtie și 12 copii pe hârtie sunt complete.

Gutenberg a murit în mizerie și sărăcie

În anul 1462 au avut loc conflicte armate locale în urma cărora Mainz, orașul în care se afla inventatorul, a fost ars, jefuit, iar Gutenberg, s-a auto exilat în Eltville. Acolo, deși îmbătrânit, inventatorul german a avut puterea să o ia de la capăt și să deschidă un nou atelier tipografic. Deși s-a întâmplat târziu, totuși meritele lui Gutenberg au fost recunoscute de autoritățile locale care, prin intermediul arhiepiscopul von Nassau, i-au conferit inventatorului titlul de nobil de curte.

Din păcate, așa cum istoria a dovedit-o de multe ori, etalând o realitate dură și nedreaptă – moartea în sărăcie ori singurătate a unor numeroși oameni de știință, compozitori, pictori sau scriitori, la fel s-a întâmplat și cu Johannes Gutenberg. Sfârșitul său a venit în 1468, găsindu-l pe acest mare inventator, în mizerie și sărăcie.

articolul original.

Rusia se îndreaptă spre prăpastie! The Economist: ‘Rușii sunt mai puțini, mai săraci și mai puțin fericiți decât acum un deceniu’

4 January 2023 at 19:05
image

Când s-a întors la președinție, în 2012, după o pauză de patru ani ca prim-ministru, Vladimir Putin a proclamat că tabăra sa a „câștigat o bătălie deschisă și sinceră” (în ciuda faptului că realegerea sa fusese orice altceva decât asta). Multe lucruri păreau să meargă bine. Populația creștea și oamenii trăiau o viață mai lungă, mai bogată și mai fericită. Nu pentru mult timp. În ultimii zece ani, rușii au început să moară mai tineri și devin din ce în ce mai puțini, mai săraci și mai nenorociți de soartă.

Prima lovitură a fost asupra economiei. Anexarea Crimeei în 2014 a fost întâmpinată cu urale în Rusia. Dar a abătut un val de sancțiuni și a declanșat o prăbușire a prețului petrolului. Recesiunea ulterioară a lovit puternic economia. Veniturile medii au scăzut, în special pentru cea mai săracă jumătate a populației. Deși PIB-ul pe persoană și-a revenit până în 2018, veniturile medii nu și-au revenit. Potrivit Studiului privind veniturile, din Luxemburg, acestea au fost încă cu aproximativ 10% mai mici decât vârful lor din 2012 în 2019, ultimul an pentru care sunt disponibile estimări. Raportul World Happiness, bazat pe sondaje care le cer oamenilor să evalueze cum se simt în viața lor, starea de spirit din Rusia a scăzut. Din 2017, rușii s-au considerat mai puțin fericiți decât în 2012.

Apoi a venit pandemia. Rata oficială a deceselor cauzate de Covid-19, în Rusia, nu pare deloc surprinzătoare. Dar aceste cifre sunt înșelătoare. Conform estimărilor The Economist privind mortalitatea în exces, numărul său real de decese este printre cele mai ridicate din lume. Aproximativ 1,2 milioane de oameni au murit, aproximativ de două ori mai mult decât în America și de aproape trei ori mai mult decât în UE. Combinată cu scăderea ratei natalității și a migrației, asta înseamnă că populația țării este mai mică acum decât în 2012. Numai în 2021, populația țării a scăzut cu 693.000, sau cu aproximativ 0,5%.

Războiul ruso-ucrainean nu a făcut decât să înrăutățească lucrurile. Deși numărul victimelor este incert și mic în comparație cu decesele cauzate de Covid-19, acestea au crescut rapid, ajungând deja la mii, iar soldații care mor sunt în mare parte tineri. Iar sancțiunile, fără precedent în amploarea și ambiția lor, au lovit o economie deja tensionată. Până acum, consecințele economice au fost mai puțin dăunătoare decât s-ar fi așteptat, dar majoritatea analiștilor se așteaptă să se înrăutățească în următoarele luni. FMI prezice o „recesiune rea”. Institutul de Finanțe Internaționale proiectează o contracție economică de 15%. Acest lucru ar anula de două ori creșterea veniturilor reale din ultimul deceniu.

Toate acestea sunt destul de rele. Dar în comparație cu întreaga lume sau chiar cu țările bogate în special, declinul Rusiei pare și mai rău. În ultimul deceniu, PIB-ul din economiile avansate a crescut cu 22%; în întreaga lume, a crescut cu 41% (ambele ajustându-se la schimbările de preț). Dacă previziunile privind o contracție de 15% sunt corecte, până la sfârșitul anului economia Rusiei va fi cu 7% mai mică decât în 2012. Rusia nu a pierdut doar un deceniu de creștere, fie că este vorba despre economie, sănătate sau fericire. Se mută în trecut.

În majoritatea democrațiilor, un astfel de record de neinvidiat ar provoca probleme pentru persoana de la vârf, de la conducere. Dar cu oponenții săi închiși sau în exil, cu alegeri departe de a fi libere și corecte, și cu mass-media sub controlul său, Putin nu are de ce să se teamă. Nu același lucru se poate spune despre cei care trăiesc sub stăpânirea lui.

articolul original.

Previziuni economice sumbre pentru 2023, după permacriza din 2022: recesiune globală și falimente pe bandă rulantă

28 December 2022 at 11:02
image

Într-un articol publicat luna trecută, Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al publicației The Economist, a descris un tablou sumbru a ceea ce urmează să se întâmple, rezumat de titlul articolului: „De ce recesiunea globală este inevitabilă în 2023„.

Vom avea parte de recesiune mai puternică decât în anul pandemiei

Redactorii Dicționarului Collins English Dictionary au declarat „permacriza” drept cuvântul anului 2022. Definit ca o „perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță”, este un cuvânt nou și urât care însă descrie cu acuratețe lumea de astăzi, în ajunul anului 2023.

Chiar dacă economia globală nu intră tehnic în recesiune – definită în sens larg ca două trimestre consecutive de creștere negativă – economistul-șef al FMI a avertizat recent că în anul 2023 foarte mulți oameni ar putea să simtă că sunt în plină recesiune din cauza combinației dintre încetinirea creșterii economiilor, prețurile ridicate și creșterea ratelor dobânzilor.

„Cele mai mari trei economii, SUA, China și zona euro, vor continua să stagneze”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas în octombrie. „Pe scurt, încă n-am ajuns în punctul cel mai rău, iar pentru mulți oameni, 2023 va însemna o recesiune puternică”.

La starea deja foarte proastă a eeconomiilor se vor adăuga falimentele

În pofida sărăciei provocate de COVID-19 și de diferitele blocaje, falimentele au scăzut de fapt în multe țări în 2020 și 2021 datorită unei combinații de acorduri extrajudiciare cu creditorii și de stimulente guvernamentale importante.

În Statele Unite, de exemplu, 16.140 de întreprinderi au declarat faliment în 2021, iar 22.391 de întreprinderi au făcut acest lucru în 2020, față de 22.910 în 2019.

Din păcate, analiștii economici avertizează că această tendință se va inversa în 2023, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a ratelor dobânzilor.

Astfel, Allianz Trade a estimat că falimentele la nivel global vor crește cu peste 10 % pentru 2022 (până la finalul anului) și cu 19 % în 2023, eclipsând nivelurile de dinaintea pandemiei.

Supraviețuirea întreprinderilor puternic îndatorate este acum pusă sub semnul întrebării, deoarece acestea se confruntă cu o furtună perfectă alcătuită din rate ale dobânzii mai mari, prețuri mai mari la energie, materii prime mai scumpe și mai puțină cheltuială pe produsele care nu sunt de bază din partea consumatorilor.

De asemenea, merită subliniat faptul că apetitul guvernelor occidentale pentru orice ajutor direct acordat sectorului privat a fost redus de deficitele lor crescute și de prioritizarea sprijinului pentru gospodării.

articolul original.

Marian Preda, rectorul Universității din București: ‘Înainte de 1989 eram egali în sărăcie. Acum suntem inegali și acum, cumva, deși nivelul sărăciei absolute a scăzut foarte mult, sărăcia subiectivă este extrem de mare și sărăcia rela

23 December 2022 at 19:50
image

Prof. dr. Marian Preda, rectorul Universităţii din Bucureşti, despre actuala situație socială a românilor: ”Sărăcia relativă este evidentă. Relativă ce înseamnă? Prin comparaţie cu ceilalţi eu sunt mai sărac, evident. Subiectiv, nu contează cât am. Mă percep mai sărac pentru că îi văd la televizor pe unii cu foarte mulţi bani, chiar la mine în localitate, 2-3-5-10 care sunt foarte bogaţi şi nu stau să fac procente”.

Acum trăiesc mult mai bine decât trăiau atunci, dar percep, şi percepţia este esenţială, un decalaj mult mai mare decât cei bogaţi, în zilele noastre. Atunci eram egali în sărăcie.  Acum suntem inegali şi acum, cumva, deşi nivelul sărăciei absolute a scăzut foarte mult, sărăcia subiectivă este extrem de mare, şi, de asemenea, într-o măsură destul de mare, şi sărăcia relativă este evidentă. Relativă ce înseamnă? Prin comparaţie cu ceilalţi eu sunt mai sărac, evident.

Subiectiv, nu contează cât am. Mă percep mai sărac pentru că îi văd la televizor pe unii cu foarte mulţi bani, chiar la mine în localitate, 2-3-5-10 care sunt foarte bogaţi şi nu stau să fac procente. Îi văd doar pe aceia. Uite ce casă are vecinul de pe strada cealaltă, are 3 maşini, îşi cumpără tot timpul multe lucruri de la supermarket şi eu sunt, prin comparaţie, mai sărac.”, a declarat Marian Preda.

Ce ar trebui României este, după părerea mea, o viziune, adică o orientare pe termen lung, ceva care nu e direct şi imediat măsurabil, dar care presupune un proiect de ţară, căruia îi subsumezi nişte obiective, nişte ţinte, şi eventual din el ai defalcate strategiile sectoriale.

Şi atunci am putea vorbi despre o strategie pe Educaţie, dar avem o strategie pentru România Educată pentru ce, ca să ce, cu ce scop? Ne propunem să avem România unde, peste 10, 20 de ani? Şi care este orizontul nostru de planificare?

Şi aici dacă vă uitaţi ce s-a întâmplat (…) am uitat că lucrurile trebuie implementate. E ca şi cum îţi propui să faci traseul cu o corabie. Îţi propui să ajungi nu ştiu unde, chiar ştii şi până când, dar nu spui ce faci tu ca să începi să te pregăteşti şi să mergi. Faci aprovizionare, alegi echipajul şi pe urmă faci ceva zilnic pentru a parcurge paşii aceia şi mai ales faci monitorizare pe fiecare etapă pentru a vedea dacă eşti acolo. Spuneţi-mi mie dacă avem vreun sistem de monitorizare pentru vreun demers strategic.”, a mai declarat Marian Preda, conform alephnews.ro.

articolul original.

OMS anunță că rezervele de vaccinuri împotriva holerei sunt pe sfârșite

18 December 2022 at 23:00
image

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) anunță că rezervele de vaccinuri împotriva holerei fie s-au epuizat, fie sunt pe final în diferite regiuni ale lumii.

Un oficial al OMS a declarat vineri că stocul global de vaccinuri împotriva holerei este „în prezent gol sau extrem de scăzut”, pe fondul reapariției bolii în întreaga lume.

Agenția de sănătate a ONU a anunțat că există aproximativ 30 de țări din întreaga lume care au raportat în acest an, ceea ce reprezintă aproximativ o treime mai mult decât într-un an obișnuit.

Penuria de vaccinuri a schimbat strategia privind vaccinarea cu două doze

„Nu mai avem vaccinuri. Tot mai multe țări continuă să le solicite și este extrem de dificil. Toate vaccinurile care au fost produse sunt deja alocate”, a declarat Philippe Barboza, șeful echipei pentru holeră și boli diareice epidemice, din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, potrivit Reuters.

El s-a referit la un stoc de urgență deținut de Grupul internațional de coordonare pentru furnizarea de vaccinuri, care este gestionat de OMS și de alți parteneri. În mod obișnuit, acesta dispune de aproximativ 36 de milioane de doze disponibile pe an. Penuria de vaccinuri a determinat deja OMS să suspende temporar strategia standard de în luna octombrie.

Focarele de holeră, raportate mai ales în țările afectate de sărăcie și conflicte

Barboza a mai spus că o parte din această criză este provocată de decizia unui producător indian de a opri producția, fără a oferi detalii.

Multe dintre țările cu focare de holeră sunt cele afectate de sărăcie și conflicte, cum ar fi Haiti și Yemen.

articolul original.

Marşul antisărăcire: Peste 5.000 de oameni sunt aşteptaţi la protestele organizate azi de CNS Cartel Alfa în București

20 October 2022 at 08:35
HOSU, PENSII, IGHETARE, NOUA LEGE

Circa 5.000 de oameni sunt aşteptaţi la protestele organizate joi de CNS Cartel Alfa în Piaţa Victoriei şi Piaţa Revoluţiei, care urmăresc sensibilizarea decidenţilor politici, în contextul creșterii prețurilor, a declarat Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele confederaţiei, citat de Agerpres.

„Încă nu ne-am propus căderea Guvernului, am făcut acţiunea pentru sensibilizarea decidenţilor politici, indiferent că sunt Parlament sau Guvern, legată de faptul că lipsa lor de reacţie la problematicile cu care suntem confruntaţi, lipsa de dialog, fac ca la ora actuală populaţia în general să sărăcească. De aceea i-am şi spus „Marşul antisărăcire”. Nepropunându-ne să facem căderea Guvernului, la miting noi sperăm să fie cam 5.000 de oameni”, a spus Hossu.

Potrivit acestuia, sindicaliştii sunt nemulţumiţi de lipsa de decizie a guvernanţilor pe probleme majore, precum criza energetică, care în România a început înainte de războiul cu Ucraina.

„Au fost caravanele care să sensibilizeze, inclusiv în teritoriu, oamenii, pentru că reacţia trebuie să fie generală, nu neapărat de manifestare în stradă, dar de manifestare împotriva lipsei de decizie a guvernanţilor pe probleme majore. Pentru că, practic, suntem confruntaţi cu o criză energetică care în România a pornit înainte de războiul cu Ucraina, care a venit ca o mănuşă ca să justifice incompetenţa, aş putea spune, deciziilor luate de-a lungul timpului atât în liberalizarea energiei, cât şi în reglementările acesteia. Guvernul trebuie să stopeze această chestiune şi să rezolve problema. Faptul că deja avem preţurile de trei ori mai mari decât preţurile de dinainte, fără să existe investiţii în sistemul energetic, fără să fie o modernizare în sistemul energetic…. Iau cel mai banal lucru, faptul că nu se citeşte şi nu primim valoarea exactă a consumului energetic, ci se merge pe un estimat şi după aia se face corecţia şi recalcularea periodică, arată de fapt o lipsă de respect faţă de consumatori, indiferent că vorbim de consumatorii casnici sau industrial”, a subliniat preşedintele CNS Cartel Alfa.

El a adăugat că sunt şi alte probleme, precum faptul că mecanismul nu permite la ora actuală şi nu există interes de corecţie la negocieri colective, în principal pentru sectorul economic, „care este confruntat cu o lipsă de instrumente normale de funcţionare în raporturile de muncă”.

articolul original.
  • There are no more articles
❌