ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Tendințe în evoluția activității economice în perioada noiembrie 2022 – ianuarie 2023

28 November 2022 at 20:13
image

Activitatea în comerțul cu amănuntul va crește, va exista o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare și servicii iar prețurile în comerțul cu amănuntul vor crește accentuat- transmite Institutul Național de Statistică într-un comunicat de presă.

Soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS.

Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Industrie prelucrătoare

În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%).

Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare.

Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creștere în următoarele trei luni (sold conjunctural +37%).

Construcţii

Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2022, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -17%).

Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%).

În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creștere a acestora (sold conjunctural +38 %).

Comerţ cu amănuntul

În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creștere a activităţii economice (sold conjunctural +18%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creștere (sold conjunctural +16%).

Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creștere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +16%).

Managerii societăţilor comerciale estimează creștere accentuată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +50%).

Servicii

Conform estimărilor din luna noiembrie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +7%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%).

Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creștere (sold conjunctural +25%).

Precizări metodologice

Rezultatele prezentate în acest comunicat au fost obţinute prin intermediul anchetelor de conjunctură, reflectând estimările făcute de managerii întreprinderilor cu privire la tendinţele în evoluţia activităţii economice.

Anchetele de conjunctură sunt anchete calitative, al căror scop este analiza tendinţei de evoluţie a indicatorilor economici pe termen scurt şi mediu. Aceste anchete sunt complementare anchetelor statistice cantitative, de care diferă prin metodă şi utilizare. Specificitatea anchetelor de conjunctură este că în loc de cifre exacte, răspunsul obişnuit îl constituie o apreciere a repondentului faţă de nivelul ,,peste normal/ normal/ sub normal”, în cazul întrebărilor de nivel, sau de genul: ,,a crescut/ la fel/ a scăzut” sau ,,va creşte/ la fel/ va scădea”, în cazul întrebărilor care indică o evoluţie în timp a unui fenomen.

Răspunsurile primite (managerii întreprinderilor din eşantionul supus cercetării statistice aleg o singură variantă de răspuns la acest tip de întrebări) sunt apoi prelucrate, iar rezultatul final se obţine sub forma unui sold conjunctural procentual, obţinut ca diferenţă între procentajul celor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

Următoarele praguri de interpretare a soldurilor conjuncturale au fost convenite (stabilite):

până la ± 5% relativă stabilitate;

de la ± 6% până la ±15% creştere moderată, respectiv scădere moderată;

de la ±16% până la ± 40% creştere, respectiv scădere;

peste ±40% creştere accentuată, respectiv scădere accentuată.

Soldurile conjuncturale sunt calculate pe baza datelor prelucrate şi agregate conform  CAEN. Rev2.

Anchetele s-au efectuat pe baza unor eşantioane reprezentative în domeniul industriei prelucrătoare (2296 agenţi economici), construcţiilor (1359), comerţului cu amănuntul (2575) şi serviciilor (2912). Mărimea eşantioanelor a fost stabilită astfel încât eroarea de estimare maxim admisă să fie de ±5% la nivel total sector.

S-a utilizat sondajul stratificat simplu aleator, iar variabilele de stratificare sunt activitatea principală şi mărimea întreprinderii.

Anchetele de conjunctură sunt realizate în cofinanţare, cu contribuţia Comisiei Europene –      DGECFIN (Bruxelles).

articolul original.

Analistul economic Adrian Negrescu, despre majorarea salariului minim: ‘Asistăm, în prezent, la un adevărat dialog al surzilor. Pe de o parte, autoritățile vor să crească salariul minim din pix, iar pe de altă parte avem patronatele și sindicat

23 November 2022 at 20:16
image

Nu cred că există om de afaceri în România care să nu îşi dorească să plătească mai bine angajaţii. Însă, până la urmă, totul ţine de calculele economice. Îşi permit firmele să crească salariile brusc, aşa cum îşi doreşte Guvernul? Unele pot, altele nou, mai ales cele din sectorul IMM-urilor pentru care scăderea accentuată a consumului, inflația, le-au erodat puternic business-urile iar multe dintre ele se gândesc deja să dea oameni afară. Așa că, pentru multe firme, creșterea salariilor e o misiune aproape imposibilă în actualul context.

Asistăm, în prezent, la un adevărat dialog al surzilor. Pe de o parte, autoritățile vor să crească salariul minim din pix, la 3000 de lei brut, cu gândul că, urmare a acestei decizii, și salariile lor vor crește pentru că sunt strâns legate de dinamica acestui câștig minim, iar pe de altă parte avem patronatele și sindicatele care vor o gură de oxigen – creșterea salarială să nu fie taxată de stat. Altfel spus, dacă salariul minim crește la 3000 lei brut, oamenii să primească și banii pe care, în mod normal, firmele ar fi trebuit să îi dea statului.

E un  dialog al surzilor pentru că nu mă aștept ca autoritățile să accepte propunerile mediului de afaceri și solicitările sindicatelor și să meargă pe propunerea lor, fără să se gândească la impact. De altfel, în prezent, Guvernul nu a prezentat niciun studiu de impact legat de efectul creșterii salariului minim la 3000 lei. Cine va câștiga, cine va pierde, dacă mediul de business are de unde să crească salariile la nivel cerut de ei.

Pentru oamenii plătiți cu salariul minim, diferența între cât câștigau până acum, aprox. 1500 lei și cei 1800 de lei pe care i-ar primi de la 1 ianuarie, nu este foarte mare. Ce poți face cu 300 de lei în plus pe lună, având în vedere inflația uriașă.

Și să nu uităm un lucru firmele vor trece în prețurile produselor și serviciilor pe care le comercializează toate aceste creșteri salariale, așa că să nu ne așteptăm ca cei 300 de lei să mai valoreze la fel ca acum într-un orizont de 3-4 luni.

Fără un studiu de impact, fără să iei în calcul fragilitatea firmelor, decizia de majorare a salariului minim e doar încă o măsură luată din pix, care va însemna încă un cui bătut în sicriul economic românesc„, a declarat Adrian Negrescu, conform dcbusiness.ro.

articolul original.

Important! Legea Pensiilor are parte de modificări: Cine iese mai devreme la pensie

16 November 2022 at 20:46

sursa foto:  playtech.ro

Potrivit unui proiect de lege ce va ajunge curând la votul decisiv al deputaților, dansatorii ori soliștii de balet ar putea ieși la pensie în aceleași condiții precum balerinii sau acrobații, dacă îndeplinesc condiția stagiului de cotizare minim, chiar și înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani.

COMENTEAZĂ
articolul original.

Mare atenție! Amenzi de până la 8.000 de lei pentru persoanele care încalcă aceste reguli

1 November 2022 at 20:15
image

Vești importante! Potrivit noului Cod al Muncii care a venit cu o serie de modificări, angajatorii riscă sancțiuni usturătoare dacă nu își îndeplinesc obligațiile, mai vechi sau mai noi.

Printre altele, au fost introduse amenzi noi, cum ar fi cea pentru neacordarea concediului de îngrijitor, ceva nou în Codul muncii. Este adevărat el nu poate fi, deocamdată, solicitat, pentru că nu există norme de aplicare, ele afându-se în plin proces de elaborare, urmând să fie emise printr-un ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerul Muncii.

Dar, după ce acest ordin va fi publicat în Monitorul Oficial și va putea fi acordat celor care îndeplinesc condițiile legale, angajatorii care nu vor acorda acest nou drept salariaților vor risca amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei.

Altă amendă introdusă în Codul muncii face referire la încălcarea obligației de a acorda concediul paternal, un refuz din partea angajatorului fiind sancționată cu amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei.

Avocatnet amintește, în acest context, că această amendă pentru neacordarea concediului paternal pentru angajatorii – persoane juridice a fost introdusă în vară și în Legea 210/1999 privind concediul paternal, prin OUG 117/2022. Același cuantum al amenzilor a fost introdus și în Codul muncii prin Legea 283, astfel că neacordarea concediului paternal va putea fi sancționată indiferent de tipul angajatorului, persoană fizică sau juridică. Aceeași lege a introdus și prevederea legată de faptul că „acordarea concediului paternal nu este condiționată de perioada de activitate prestată sau de vechimea în muncă a salariatului”, amenda de până la 8.000 de lei din Codul muncii fiind prevăzută și pentru încălcarea acestei prevederi.

Concedierea angajaților

În plus, angajatorii care concediază salariații pe motiv că își cer drepturile pe care le au conform legislației muncii vor risca tot amenzi cuprinse între 4.000 și 8.000 lei.

Sunt vizate concedierile din motive ce țin de exercitarea următoarelor drepturi ale salariaților: solicitarea detaliilor privind elementele din informarea prealabilă (nouă obligație a angajatorului), dreptul de a i se comunica, în timp util, detalii despre relația de muncă înainte de detașarea în străinătate, cererea de acordare a concediului de îngrijitor, pe motiv că și-au cerut oricare dintre drepturile prevăzute de Codul muncii, cele legate de perioada de probă sau faptul că solicită ca cheltuielile cu participarea la programele de formare profesională organizate de firmă să fie suportate chiar de firmă.

Pe lângă aceste amenzi ce pot fi acordate angajatorilor, salariații care sunt concediați pentru oricare dintre aceste motive pot cere, în instanță, reintegrarea pe vechiul post, similar cu orice concediere nelegală.

Cea din urmă modificare legată de regimul sancționatoriu care poate fi aplicat angajatorilor face referire la concedierile bazate pe criterii discriminatorii sau discriminarea la locul de muncă.

Astfel, pentru orice discriminare pe criterii de etnie, culoare, religie, sex sau orientare sexuală, printre altele, directă sau indirectă față de un salariat, neacordarea drepturilor sau dezavantajarea unei persoane, hărțuirea sau victimizarea noile amenzi ce pot fi aplicate sunt cuprinse între 4.000 și 8.000 lei. Aceeași sancțiune poate fi aplicată și pentru concedierea pe motive de discriminare. Anterior modificărilor, amenzile erau cuprinse între 1.000 și 20.000 lei, conform dcbusiness.ro

articolul original.

Ministrul Muncii bate cu pumnul în masă: ‘Nu susțin o majorare a vârstei de pensionare. În România avem cu totul și cu totul alte priorități’

29 October 2022 at 15:15
image

Ministrul Muncii, Marius Budăi, respinge ideea creşterii vârstei de pensionare în România, considerând că, înainte de a creşte această vârstă, e nevoie să crească speranţa de viaţă sănătoasă a populaţiei. El se exprimă în favoarea cumulului pensiei cu salariul inclusiv la stat, dar doar în cazul acelor salariaţi care s-au pensionat la vârsta standard de pensionare.

„Eu am spus foarte clar că nu susţin o majorare a vârstei de pensionare. Eu cred că în România avem cu totul şi cu totul alte priorităţi şi anume să creştem speranţa de viaţă întâi şi mai ales speranţa de viaţă sănătoasă. Pentru că în România acum e 59 de ani şi şase sau opt luni speranţa de viaţă sănătoasă şi 70 de ani şi şase luni speranţa de viaţă la bărbaţi. Păi se discuta de creşterea vârstei de pensionare la 70 de ani. E cinic, eu nu voi face aşa ceva”, a afirmat Marius Budăi sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv.

În ceea ce priveşte vârsta de pensionare a femeilor, acesta a explicat că o decizie a CCR dă femeilor posibilitatea de a lucra până la 65 de ani, dacă ele decid astfel, el precizând că nu susţine introducerea obligativităţii în acest sens.

Ministrul Muncii se exprimă de asemenea în favoarea cumulului pensiei cu salariul  inclusiv la stat, însă doar în cazul acelor salariaţi care s-au pensionat la vârsta standard de pensionare, conform news.ro
articolul original.

Salariații din mai multe domenii vor fi scutiți de la plata impozitului pe venit: Ce prevede inițiativa legislativă

29 October 2022 at 11:46

Salariații din mai multe domenii vor fi scutiți de la plata impozitului pe venit: Ce prevede inițiativa legislativă

O serie se angajați români ar putea să fie scutiți de la plata impozitului pe venit, potrivit unei inițiative legislative care se află pe masa de lucru a senatorilor.

În expunerea de motive a inișiativei legislative se spune că neincluderea industriei de fabricare a băuturilor în sfera de aplicare a Legii 135/2022 va avea un impact semnificativ, cu efecte negative pe termen mediu şi lung, generând un dezechilibru major în industria alimentară.

În document se mai spune că aceste companii din sectorul băuturilor susţin circa 15.000 angajaţi direcţi care vor fi direct afectaţi de această măsură. discriminatorie. Sectorului băuturilor se supune aceloraşi reguli şi norme legislative (atât naţionale cât şi europene) aplicabile restului industriei producătoare de alimente: normele privind siguranţa alimentară, inclusiv cele sanitar veterinare, cele privind etichetarea, informarea şi protecţia consumatorului, legislaţia specifică privind ambalajele şi protecţia mediului.

Totodată, sectorul băuturilor reprezintă o componentă de bază a intregului lanţ alimentar, mai ales în perioade dificile, aşa cum a fost perioada pandemiei. In ultimii doi ani, industria de fabricare a băuturilor a reprezentat un pilon important in procesul de menţinere a lanţului alimentar, fiind nevoită să adopte măsuri excepţionale pentru a se adapta condiţiilor de criză sanitară şi economică.

Documentul mai spune și că o creşterea selectivă a salariilor angajaţilor din industria alimentară va genera o dicriminare nejustificată în piaţa muncii, întrucât unii dintre ei vor avea venituri nete mai mici în raport cu remuneraţia poziţiilor similare din alte ramuri ale sectorului alimentar pentru competenţe şi muncă similare.

La un salariu brut de 3.000 lei, angajatul primeşte un salariu net de 1.775 lei în condiţiile actuale, respectiv 2.363 lei în condiţiile Legii 135/2022, ceea reprezintă, pentru angajat, o creştere a venitului net de 588 lei/lună.

Diferenţa devine mai importantă pe măsură ce nivelul salariului brut creşte. Pentru un salariu brut de 5.000 lei, angajatul beneficiază de un salariu net de 2.925 lei in condiţiile actuale, respectiv de 3.938 lei în condiţiile Legii 135/2022, însemnând o diferenţă în plus de 1.013 lei.

Inițiatorii mai spun că dacă aceste discrepanţe nu vor fi îndreptate de urgenţă, există un risc major de pierdere a forţei de muncă specializate şi a competitivităţii acestei industrii importante pentru economia României.

”Prin urmare, propunem completarea articolului 60, punctul 7, litera a) cu codul CAEN 11 — Fabricarea băuturilor. Faţă de cele prezentate, vă inaintăm prezenta propunere legislativă spre dezbatere şi adoptare, în procedură de urgenţă.

01 – Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice

02 – Fabricarea vinurilor din struguri

03 – Fabricarea x:idrului şi a altor vinuri din fructe

04 – Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin fermentare

05 – Fabricarea berii

06 – Fabricarea malţului

07 – Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice; producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate”, se spune în propunerea de modificare a legii.

articolul original.

Economistul Adrian Negrescu: ‘Ne-am tăiat singuri craca de sub picioare. Victimele inflației sunt în principal familiile cu copii, pensionarii și cei cu salariu minim pe economie, adică aproape jumătate din populația țării’

18 October 2022 at 16:15
image

Nu este prima dată când prognozele BNR sunt date peste cap de realitatea din economie. Și nu este neapărat vina lor. Este efectul lipsei măsurilor anti-inflaționiste pe care Guvernul ar fi trebuit să le ia.

Iureșul scumpirilor va continua atâta timp cât nu vom reuși să stăvilim creșterea prețurilor din sectorul de energie, a căror impact este unul devastator.

Bâlbâiala autorităților face ca economia să înregistreze un puternic recul ca urmare a efectelor inflației galopante, iar puterea de cumpărare a românilor să scadă pe zi ce trece. Autoritățile sunt principalele vinovate pentru această situație, în condițiile în care controlează aproape total producția de energie și gaze din România.

Dacă ar fi stopat creșterea prețurilor la producătorii de stat (!!), n-am fi ajuns în această situație. Însă guvernanții s-au bucurat și chiar s-au lăudat cu încasările suplimentare la buget, generate de creșterile de prețuri.

A fost o bucurie de scurtă durată pentru că, din punct de vedere economic, ne-am tăiat singuri craca de sub picioare, iar din trimestrul III se văd deja principalele efecte negative. Industria stagnează, trendul consumului a scăzut drastic, economia va suferi o aterizare dură. 

Nu este exclus ca în T4 să avem deja scădere economică, iar T1 2023 să consemneze intrarea în recesiune tehnică.

Creșterile de prețuri, din păcate, vor continua și în 2023, urmând ca inflația să se situeze în continuare la un nivel de 2 cifre. Mai simplu spus, nu vom scăpa așa ușor de scumpiri, iar nivelul de trai va continua să se deterioreze.

Victimele inflației sunt în principal familiile cu copii, pensionarii și cei cu salariu minim pe economie, adică aproape jumătate din populația țării. Pentru ei, inflația este percepută mult mai dur și se situează, mai ales în zona alimentelor de bază, undeva la 35-40%.

Sunt victimele de serviciu ale lăcomiei statului, disperat să adune cât mai mulți bani la buget, sunt victimele lipsei reformelor și măsurilor necesare pentru a tempera acest val de inflație despre care avertizam că va veni încă din anii pandemiei.

În loc să luăm măsuri concrete pentru a stăvili inflația, nu facem altceva decât să punem gaz pe focul ei, să amplificăm creșterile de prețuri cu decizii financiare și fiscale total eronate.

Nu cred că mai este român care să creadă în mesajele liniștitoare ale politicienilor, în optimismul lor ireal, în soluțiile aberante pe care le propun mai ales în zona de energie. 

În aceste condiții, expresia ,,scapă cine poate’’ cred că va deveni laitmotivul anului 2023″, a explicat Adrian Negrescu, conform dcbusiness.ro.

articolul original.

A fost schimbat Codul Muncii. Mai multe drepturi pentru salariați

17 October 2022 at 15:26

A fost schimbat Codul Muncii. Mai multe drepturi pentru salariați.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, astăzi, legea pentru modificarea şi completarea Codului muncii şi a Codului administrativ în care sunt prevăzute mai multe drepturi suplimentare pentru salariaţi.

Legea prevede dreptul de a li se acorda un concediu în vederea oferirii de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie, dar și că funcţionarii publici pot lucra în regim de telemuncă.

Conform noilor prevederi, salariatul are dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care îi asigură condiţii de muncă mai favorabile dacă şi-a încheiat perioada de probă şi are o vechime de cel puţin şase luni la acelaşi angajator. Angajatorul are obligaţia să-i răspundă motivat, în scris, în termen de 30 de zile de la primirea solicitării.

Legea stipulează că angajatorul are obligaţia acordării pe o perioadă de cinci zile lucrătoare într-un an calendaristic, la solicitarea scrisă a salariatului, a concediului de îngrijitor în vederea oferirii de către acesta de îngrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieşte în aceeaşi gospodărie şi care are nevoie de îngrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.

Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil se poate stabili pentru concediul de îngrijitor o durată mai mare. Perioada acestui concediu nu se include în durata concediului de odihnă anual şi constituie vechime în muncă şi în specialitate. Prin derogare de la lege, salariaţii care beneficiază de concediul de îngrijitor sunt asigurate, pe această perioadă, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate fără plata contribuţiei, au mai stabilit parlamentarii.

De asemenea, salariatul are dreptul de a absenta cel mult 10 zile lucrătoare de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o situaţie de urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa imediată a salariatului, în condiţiile informării prealabile a angajatorului şi cu recuperarea perioadei absentate până la acoperirea integrală a duratei normale a programului de lucru a salariatului, mai prevede actul normativ.

Concedierea salariaţilor nu poate fi dispusă nici pe durata efectuării concediului paternal şi a concediului de îngrijitor sau pe durata absentării de la locul de muncă în situaţii neprevăzute, determinate de o urgenţă familială cauzată de boală sau de accident, care fac indispensabilă prezenţa lor imediată.

Angajatorul poate stabili programe individualizate de muncă pentru toţi salariaţii, inclusiv pentru cei care beneficiază de concediul de îngrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durată limitată în timp. Contractele colective de muncă la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Angajatorul are obligaţia de a aduce la cunoştinţa fiecărui salariat, pe suport de hârtie sau în format electronic, prevederile regulamentului intern, în prima zi de lucru, şi de a face dovada îndeplinirii acestei obligaţii. Pentru salariatul care are raporturi de muncă stabilite anterior datei de intrare în vigoare a prezentei legi, informaţiile suplimentare privind condiţiile aplicabile raportului de muncă se comunică de către angajator, la cerere, în maximum 30 de zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise a salariatului.

Conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, persoana cu competenţe legale, trebuie să informeze funcţionarul public cu privire la dreptul la formare şi perfecţionare profesională, durata concediului de odihnă, condiţiile de acordare a preavizului, data plăţii salariului, modalitatea de efectuare a orelor suplimentare, remuneraţia acestora sau, după caz, compensarea prin ore libere plătite, acordurile colective încheiate cu sindicatul, contribuţii suplimentare la pensia facultativă sau la pensia ocupaţională suportate de autoritatea sau instituţia publică. Informaţiile se comunică sub forma unui document în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data la care începe să exercite funcţia publică.

(sursa: ProTv.ro)

articolul original.

Consultaţii medicale gratuite pentru aceşti salariaţi din România. Angajatorul suportă toate costurile

16 October 2022 at 07:40
image

Un tânăr belgian care și-a deschis o firmă într-un sat hunedorean își dorește cu orice preț ca angajații lui să fie sănătoși.

Pentru asta a apelat la o asociație care să le ofere consultații gratuite celor peste 50 de salariați, cei mai mulți dintre ei din satele din jur. În comuna Lăpugiu de Jos nu există nici măcar un medic de familie, iar unii dintre localnici nu au fost, de exemplu, niciodată la stomatolog.

Lipsa asistenței medicale l-a determinat pe proprietarul afacerii să caute sprijin împreună cu o asociație medicală.

Consultaţii medicale gratuite pentru angajaţi

Le oferă angajaților posibilitatea de a-și face gratuit analizele, iar firma suportă costurile.

Belgianul și-a dorit și consult stomatologic pentru angajații săi, întrucât cel mai apropiat cabinet este la Deva, adică la aproape 50 de kilometri de sat.

articolul original.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, despre crearea de noi locuri de muncă: ‘Am atras noi fonduri europene pentru subvenționarea angajării tinerilor și a persoanelor peste 45 de ani’

12 October 2022 at 17:45
image

Ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi, a anunțat că au fost atase noi fonduri europene pentru subvenționarea angajării tinerilor, dar și a persoanelor peste 45 de ani.

Sprijinirea mediului de afaceri pentru a-și apăra locurile de muncă existente, dar și pentru crearea de noi locuri de muncă, a fost permanent o prioritate pentru mine și pentru PSD!

În acest sens, am atras noi fonduri europene pentru subvenționarea angajării tinerilor, dar și a persoanelor peste 45 de ani!

MMSS, prin Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), va implementa, în perioada octombrie 2022 – decembrie 2023, două noi proiecte: ”PRO NEETs RMPD – Stimularea integrării absolvenților NEETs pe piața muncii” și ” PROACCES 4 – Subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri”, cofinanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman.

Valoarea celor două proiecte este de 57 milioane de euro.

Banii sunt destinați angajatorilor care încadrează în muncă persoane din aceste categorii de persoane, iar prin aceste proiecte venim atât în sprijinul mediului de afaceri, cât și în cel al șomerilor.”, a scris Marius Budăi, pe pagina sa de Facebook.
articolul original.

Guvernul a aprobat procedura de acces online a angajaților sau foștilor angajați la datele din registrul general de evidență a salariaților

21 September 2022 at 12:25
image

Guvernul a aprobat procedura de acces online a angajaților și a foștilor angajați la datele din registrul general de evidență a salariaților (REGES). Generarea și descărcarea extrasului, precum și condițiile în care se poate dovedi vechimea în muncă și/sau specialitate, vor putea fi făcute prin modificările aduse Codului Muncii de Legea nr. 144/2022.

Prin procedura introdusă de actul normativ adoptat, salariații sau foștii salariați își vor putea accesa online datele din REGES, referitoare la activitatea prestată la diferiți angajatori, în baza unui contract individual de muncă. Dreptul de acces al acestora este limitat la vizualizarea, descărcarea și tipărirea acestor date, precum și generarea și descărcarea unui extras din registru, cu care să poată dovedi perioadele lucrate, respectiv vechimea în muncă și specialitate, împreună cu alte documente existente în dosarul personal al fiecăruia, conform unui comunicat al Ministerului Muncii.

Alte măsuri reglementate de hotărârea de Guvern se referă la:

  •  stabilirea condițiilor în care pot fi accesate datele din registru, prin obținerea numelui de utilizator și parolei, fie personal, la sediul inspectoratului teritorial de muncă, fie prin e-mail, în situația în care aceștia dețin semnătură electronică calificată;
  •  completarea registrului general de evidență a salariaților cu elemente noi referitoare la nivelul și specialitatea studiilor absolvite;
  •  reglementarea condițiilor în care prin extras se poate dovedi vechimea în muncă și/sau specialitate, respectiv prin asumare de către angajator și certificare prin semnătură, pe baza documentelor justificative din dosarul de personal al salariatului, a documentelor contabile și altor documente aflate în arhiva societății.

Aceste reglementări vor intra în vigoare la 31 decembrie 2024, când va intra în exploatare și sistemul informatic aferent REGES, conform Planului Național de Redresare și Reziliență.

Până la data la care sistemul informatic va fi funcțional și pentru a facilita accesul salariaților și al foștilor salariați la datele lor din registru, inspectoratele teritoriale de muncă au obligația să elibereze acestora, la solicitarea scrisă, un extras care să reflecte activitatea prestată în baza unui contract individual de muncă.

Despre sistemul informatic Reges

Digitalizarea Inspecției Muncii vizează crearea unui sistem informatic suplu, prin simplificarea procedurilor de acces și utilizarea semnăturii electronice, care va facilita activitatea de control pe care o desfășoară instituția și va asigura creșterea eficienței actului de control.

Noul sistemul informatic REGES-ONLINE va asigura accesul autorităților și instituțiilor publice la înregistrarea datelor în interfața de programare a aplicațiilor (API). Totodată, sistemul centralizat, complet on-line, va putea fi accesat de angajatori și salariați, aceștia din urmă putând să obțină informații despre propriul contract de muncă, să verifice informațiile încărcate de angajator și să semnaleze eventualele erori.

În prezent se lucrează la crearea unei arhitecturi a sistemului informatic, net superioare celei existente, care să răspundă nevoilor tuturor celor interesați în valorificarea informațiilor cuprinse în această bază de date:  salariați, foști salariați și angajatori – autorități sau instituții publice.

Noul sistem informatic REGES este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență, Inspecția Muncii fiind beneficiar al finanțării Investiției 6 – Digitalizarea în domeniul muncii și protecției sociale, aferente componentei C7 – Transformare digitală.

Absolventă a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Otilia Serescu a debutat în presă la televiziunea locală Iași TV Live și la săptămânalul 7Est, în anul 2010. Ulterior, citeste mai mult
articolul original.

Salariul mediu net a crescut cu 49 de lei, în iunie

11 August 2022 at 08:21
By: Regie
image

Câştigul salarial mediu net a fost, în iunie, de 3.977 lei, mai mare cu 49 de lei (+1,2%), faţă de valoarea consemnată în luna precedentă, arată datele publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ceea ce priveşte câştigul salarial mediu brut, acesta a avut valoarea de 6.413 lei, în iunie anul curent, cu 55 lei (+0,9%) mai mare decât în luna mai 2022.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) – 9.331 lei, iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte – 2.186 lei.

Comparativ cu luna iunie a anului precedent, indicele câştigului salarial real a fost 97,6% în luna iunie 2022, respectiv 100,4% comparativ cu luna mai a acestui an. Faţă de luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 223,7%, cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna mai 2022.

„În cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători (decembrie, martie/aprilie). Acestea influenţează creşterile sau scăderile în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluţia câştigului salarial real depinde, atât de fluctuaţiile câştigului salarial mediu net, cât şi de rata inflaţiei”, menţionează INS.

Potrivit sursei citate, în luna iunie a acestui an, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale sau pentru performanţe deosebite), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), precum şi a realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte/proiecte).

De asemenea, creşterile câştigului salarial mediu net s-au datorat aplicării prevederilor legale privind unele măsuri fiscale conform cărora unele categorii de salariaţii beneficiază de prevederi speciale în ceea ce priveşte impozitul, contribuţia la asigurări sociale şi contribuţia la asigurări sociale de sănătate.

Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 24,2% în extracţia cărbunelui superior şi inferior, cu 23,2% în industria alimentară, respectiv cu 22,1% în agricultură, vânătoare şi servicii anexe.

Pe de altă parte, scăderile câştigului salarial mediu net din luna iunie, faţă de mai 2022, au fost cauzate de acordarea în luna precedentă de premii ocazionale, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). Totodată, diminuările câştigului salarial mediu net au fost determinate de nerealizările de producţie sau a încasărilor mai mici (funcţie de contracte/proiecte), precum şi de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, din unele activităţi economice.

Cele mai semnificative scăderi ale câştigului salarial mediu net la nivel de secţiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au consemnat în fabricarea produselor din tutun (-16,5%), în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale (-10,1%), în activităţi de servicii anexe extracţiei, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), tranzacţii imobiliare, fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (între 1,5% şi 6%).

Datele INS relevă faptul că, în sectorul bugetar, în iunie, s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net, comparativ cu luna precedentă, în învăţământ (-11,7%), în principal ca urmare a acordării în luna mai 2022 a biletelor de valoare (tichete de vacanţă) şi a reducerii în luna iunie 2022 a sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanţei şcolare.

În administraţia publică a existat o reducere de 2,2% a aceluiaşi câştig salarial, în timp ce în sănătate şi asistenţă socială, acesta a crescut uşor, comparativ cu luna precedentă

articolul original.
  • There are no more articles
❌