ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

(FOTO) Sărbătoarea oieritului românesc

26 September 2022 at 05:21

Oierii din toată țara s-au reunit, duminică 25 septembrie, la Sărbătoarea „Țurcana – Regina Munților”, evenimentul, ajuns la cea de-a XVII-a ediție, având loc și în acest an în aceeași locație: satul Costești, comuna Orăștioara de Sus, județul Hunedoara.

Evenimentul a reunit duminică oieri din toată țara. Crescătorii de ovine din această rasă și-au expus cele mai frumoase animale, berbeci și mioare, din toate subrasele Țurcanei. Cele mai frumoase ovine fiind premiate. Dumitru Andreșoi, președintele „Asociației Crescătorilor de Ovine Dacia Hunedoara”, preciza: „ Prezența în număr mare a vizitatorilor dar mai ales a crescătorilor mă bucură. Estimez că sunt în jur de o mie de oi în boxe. Cei care au venit la eveniment pot găsi de la animale, la produse tradiționale, brânzeturi de toate felurile, balmoș, dar și obiecte ciobănești în general – cojoace, ciomege, bâte, fluiere etc.”, spunea acesta.
După vizitarea standurilor și festivitatea de premiere a celor mai frumoase ovine vizitatorii, prezenți în număr mare și de această dată s-au putut delecta cu un program artistic susținut de o serie de mari artiști de muzică populară.

articolul original.

Sfinții Mucenici Trofim, Savatie și Dorimedont

19 September 2022 at 04:00

Au trăit în timpul împăratului Probus (276-282), un persecutor al creștinilor. Ei au sosit în Antiohia în toiul unui festival păgânesc, când se aduceau jertfe zeului Apollo. Pentru că nu au participat la aducerea jertfelor, au fost judecați, torturați și aruncați în temniță. Trofim și Dorimedont au fost decapitați, iar Savatie şi-a dat duhul în temniță.

Sfânta Muceniță Suzana

A trăit pe vremea împăratului Maximian. Era de loc din Palestina. Tatăl ei era păgân și mama evreică. Sfânta însă a fugit de necredința celor doi; a alergat la Hristos și a primit botezul de la episcopul Silvan. După moartea părinților ei, a împărțit toată averea la săraci și a slobozit din jugul robiei pe robii și roabele sale. S-a îmbrăcat în haine bărbătești, și-a tuns părul și a intrat într-o mănăstire de călugări, schimbându-și numele în Ioan. După ce a trăit acolo douăzeci de ani, a fost clevetită. Venise la mănăstire o schimnică. Socotind că e bărbat, a îndemnat-o la desfrânare. Suzana n-a vrut, așa că schimnica a pârât-o că a încercat să o necinstească. Sfânta s-a plecat bârfelii și a cerut să i se dea canon pentru păcatul de care era învinuită. Când episcopul Elefterupolei a aflat de aceasta, s-a dus la mănăstire și a mustrat pe stareț. Starețul atunci a vrut s-o descălugărească. Fericită, găsindu-se într-o nevoie ca aceasta, a cerut să vină la ea două fecioare și două diaconițe. Și lor le-a destăinuit toată taina ei. Când s-a aflat aceasta, episcopul s-a umplut de uimire; a hirotesit-o diaconiță și a poruncit să fie stareță.
Multe minuni a făcut ea în numele lui Hristos. Când a venit ighemonul Alexandru în Elefterupole și a adus jertfe idolilor, sfânta, de bunăvoie, s-a dus acolo și numai prin rugăciunea ei a dărâmat la pământ idolii. Pârâtă ighemonului, a fost dusă înaintea lui și a fost supusă la felurite chinuri și la sfârșit a fost aruncată în foc. Acolo și-a dat lui Dumnezeu duhul.

„Omul se roagă de Dumnezeu să-l scape de necazuri, iar Dumnezeu se roagă de om să-și schimbe purtările. Socotiți și voi, care de cine să asculte întâi? Să nu dați vina pe Dumnezeu că El ne usucă pământul de sub picioare și vlaga din oase. Să nu-i faceți nedreptatea aceasta!”
„Eu nu vă dau canoane precum ceilalți preoți, mătănii, rugăciuni, post, ci îndemn să vă schimbați purtările și să-i mulțumiți lui Dumnezeu de crucea pe care v-a dat-o, căci Sfânta Biserică și Sfânta Împărtășanie le știți, dar faptul acesta l-am găsit de cuviință să vi-l spun mai mult. Vreau să vă schimb lacrimile voastre în bucurie, mulțumind lui Dumnezeu de toate durerile și schimbându-vă purtările, vă veți bucura. O veți face?” (Pr. Arsenie Boca)

Preot Olivian SANDU

articolul original.

Sfânta Eufimia

16 September 2022 at 04:00

S-a născut în Calcedon și a trăit în vremea împăratului Diocleţian (284-305). Tatăl ei, senatorul Filofron, și mama sa, Theodorisia, erau creștini. Pentru că refuzat să împlinească porunca proconsului Pricus de a aduce jertfe idolilor, a fost supusă la multe chinuri. A fost aruncată într-un cuptor încins, într-o apă plină de târâtoare otrăvitoare, dar însemnându-se cu semnul sfintei cruci a ieșit nevătămată. Şi-a dat sufletul când a fost aruncată la fiarele sălbatice.

Sfânta Eufimia mai este prăznuită pe 11 iulie, când facem pomenire de minunea petrecută la sfintele sale moaște. (Pentru a se descoperi dacă învățătura cu privire la cele două firi din Hristos este adevărată, Sfinții Părinți au scris într-o carte dreapta credința – în Hristos sunt două firi, unite într-un mod neamestecat, neschimbat, neîmpărțit și nedespărțit și ereticii, şi au scris într-o altă carte învățătura lor și le-au pus pe amândouă pe pieptul Sfintei Eufimia. După puține zile, au deschis din nou racla și au văzut ca la picioarele ei se află cartea ereticilor, iar cea a Sfinților Părinți în mâinile ei).

Moaștele Sfintei Eufimia pot fi venerate în Catedrala patriarhală „Sfântul Gheorghe” din Fanar.

Lumea îți iartă orice ticăloșie ai face, oricât ai greși cu sufletul, dar nu te iartă nicidecum să le-o iei un pas înainte și să te faci mai bun. Oamenii aceștia ai lumii au o ciudată rușine de a fi buni. Bunătatea ta îi arde și se trudesc să te scoată de vină cu tot felul de ponoase. „Lumea” e veacul viclean (Galateni 1, 4)

Cine vrea să biruie lumea e dator să ia arma rar folosită a iertării, oricâte necazuri ar pătimi de la oamenii lumii acesteia, ca unul ce vede că frații săi stau legați într-o robie străină, în întunericul necunoștinței de Dumnezeu și de ei înșiși.

Cine vrea să biruie lumea se roagă Tatălui său în ascuns sau în gând, pentru orice fiu al lui Dumnezeu, oricât de întunecată purtare ar avea și oricâte rele i-ar face. Căci răbdarea răului, iertarea fraților și rugăciunea în ascuns au mare putere înaintea lui Dumnezeu. (Pr. Arsenie Boca).

Preot Olivian SANDU

articolul original.

Sfântul Ioan de la Prislop

13 September 2022 at 04:00

Originar din Silvasul de Sus, a trăit la începutul secolului al XVI-lea, nevoindu-se într-o peșteră săpată de dânsul în apropierea Mănăstirii Prislop, luptând-se cu bărbăție cu ispitele diavolilor.

Cuviosul Ioan a fost ucis în timp ce își săpa cu dalta o fereastră în peretele chiliei. Un vânător l-a împușcat, crezând că este un animal sălbatic.

Sfintele sale moaște s-au păstrat multă vreme în peștera de la Prislop, unde veneau credincioșii din împrejurimi și se închinau. În prezent nu se cunoaște unde se află moaștele sale. Părintele Ioanichie Bălan, în „Patericul românesc”, susține că este probabil ca moaștele sfântului să fi fost duse la Tismana, la Bistrița Olteana, la Curtea de Argeș sau Cozia, care au fost dintotdeauna atât de legate de credincioșii și mănăstirile Transilvaniei.

Sfântul Ioan de la Prislop a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 1992.

Sfânta Muceniță Ketevan, Împărăteasa Georgiei

A fost descendentă din familia imperială Bagration. A devenit soția lui David, urmașul împăratului Alexandru al II lea din Kakheti (1577-1605). Constantin, cumnatul ei, s-a convertit la islam și a devenit comandant în armată persană. Din porunca împăratului Abbas I al Persiei, Constantin a trimis asasini care i-au ucis tatăl și fratele.

Împărăteasa Ketevan şi-a adunat poporul din Kakheti și a mers împotriva lui Constantin, învingând pe necuviinciosul apostat.

Mai târziu, împăratul Abbas a cerut ostateci de seamă, printre ei s-a oferit ca voluntar și împărăteasa Ketevan. Pentru că împăratul persan nu a reușit să o convertească la credința islamică, a supus-o la multe chinuri: au atârnat-o răstignită de un copac în formă de cruce și au torturat-o cu clești încinși. I-au pus pe cap un coif încălzit la roșu, a fost lovită cu vergi de oţel și i-au împuns trupul cu unghiile. Fumul gros din părul și capul său arzând s-a ridicat în sus, și binecuvântata martiră şi-a dat sufletul lui Dumnezeu în ziua de 13 septembrie 1624.

Preot Olivian SANDU

articolul original.

Regina va fi înmormântată în 19 septembrie

12 September 2022 at 07:17
By: Regie
image

Funeraliile de stat ale Reginei Elisabeta a II-a, care a murit la 8 septembrie 2022, la vârsta de 96 de ani, vor avea loc luni, 19 septembrie, la ora locală 11:00 la Westminster Abbey din Londra.  Anunțul a fost făcut de Palatul Buckingham, la câteva ore după ce noul suveran proclamat, Regele Charles al III-lea, a avut prima sa audiență cu membrii guvernului.

Luni, 19 septembrie, va fi sărbătoare legală în Marea Britanie, a decis noul rege, Charles al III-lea, într-unul dintre primele sale ordine. Sicriul reginei defuncte va fi depus la Westminster Hall începând de miercuri, 14 septembrie, oferind publicului ocazia de a-i aduce un ultim omagiu și de a se reculege la catafalcul monarhului cu cea mai lungă domnie din istoria Regatului Unit. Westminster Hall cea mai veche clădire din complexul Parlamentului. Aici va fi amenajată o capelă funerară unde publicul va putea să-şi prezinte omagiile timp de patru zile, începând de miercuri, 14 septembrie.

Sicriul cu trupul neînsufleţit al Reginei Elisabeta a ll-a a fost transferat duminică de la Castelul Balmoral, unde suverana a murit, la Edinburgh, înainte de a fi transportat cu avionul la Londra pentru funeraliile de stat. În drum spre Edinburgh, procesiunea a trecut prin Aberdeen duminică dimineaţă, unde au aşteaptat mii de oameni  să-şi aducă omagiul.

Luni după-amiază, va fi dus la Catedrala St Giles, însoţit de membri ai Familiei Regale. Va avea loc o slujbă şi sicriul va rămâne 24 de ore, pentru ca oamenii să-şi poată aduce omagiul.

A doua zi, Prinţesa Anne va însoţi sicriul mamei sale în timp ce acesta este dus la Londra. Sicriul Reginei va fi dus de la Aeroportul Edinburgh la Palatul Buckingham.

Miercuri după-amiază, va fi dus la Westminster Hall, iar de joi, înainte de înmormântare, timp de patru zile, britanicii îşi vor putea lua rămas bun de la Regină.

Un oficial de rang înalt al palatului a descris „scena de demnitate liniştită” de la Balmoral, unde regina a fost depusă într-un sicriu de stejar în sala de bal. Sicriul este acoperit cu Stindardul Regal, cu o coroană de flori aşezată deasupra.

„Acest lucru permite personalului de la Balmoral, dintre care mulţi dintre ei şi-au petrecut o bună parte din viaţă în serviciul regal acolo, să îşi prezinte ultimul omagiu”, a declarat oficialul palatului.

Funeraliile de stat ale reginei vor avea loc luni, 19 septembrie, la Westminster Abbey.Biserica istorică este locul unde sunt încoronaţi regii şi reginele Marii Britanii şi unde regina Elisabeta a II-a s-a căsătorit cu prinţul Philip în 1947.

În dimineaţa zilei de 19 septembrie, sicriul va fi purtat în procesiune pe distanţa de câţiva metri dintre Westminster Hall şi Westminster Abbey pentru slujba de înmormântare, după care va fi dus la Wellington Arch şi de acolo la Capela Sfântul Gheorghe de la Castelul Windsor, la periferia Londrei, pe un drum cunoscut sub numele de Long Walk. Acolo va avea loc o ultimă slujbă înainte ca Elisabeta a II-a să fie înmormântată. Funeraliile reginei vor fi primele funeralii de stat care au loc în Marea Britanie de la cele ale premierului Winston Churchill, din 1965.

articolul original.

Sărbătoarea Teritoriului GAL Ceahlău. 7-9 Septembrie în stațiunea Durău

7 September 2022 at 10:13
image

Sărbătoarea Teritoriului GAL Ceahlău – ediția a II-a este un eveniment care se desfășoară în cadrul proiectului de cooperare „Cunoașterea și promovarea identității și culturii locale din teritoriul GAL”.
GAL Ceahlău, împreună cu partenerii de la GAL Calafat, Ţara Haţegului-Ţinutul Pădurenilor, Gal Poarta Almăjului, GAL Clisura Dunării implementează în cadrul submăsurii 19.3B, programul LEADER, un proiect de cooperare ce are ca obiectiv general promovarea identității, culturii locale și potențialului turistic prin organizarea de acțiuni care să reflecte patrimoniul în totalitatea lui: natural, arhitectonic, etnografic, folcloric, cultural și socio-economic.

Programul complet al evenimentului îl puteți citi mai jos:

Program 7-9 septembrie 2022 final
articolul original.

Sărbătoarea Borșului de Pește din Delta Dunării-Crișan a ajuns la ediția a III-a – Vedeți programul!

6 September 2022 at 10:11
image

În perioada 9 – 10 septembrie 2022 va avea loc în localitatea Crișan din Delta Dunării cea de-a treia ediție a Sărbătorii Borșului de Pește. Pentru cei interesați să participe se poate consulta mai jos programul evenimentului.

Vineri – 09 septembrie 2022

 ora 14:00 – deschiderea oficială a evenimentului, în prezența oficialităților

 ora 14:30 – moment  artistic-cultural – Grup  vocal  ucrainean  Rebalka din Crișan

 ora 15:00 – moment  artistic-cultural – Grup  ucrainean  Rebalka Junior din Crișan

 ora 15:30 – muzica DJ Ionuț Bulgaru

 ora 16:00 – Solist vocal local de muzică populară – Apostol Irina-Elena

 ora 16:30 – muzica DJ Ionuț Bulgaru

 ora  17:00 – moment  artistic-cultural – Grup  vocal  ucrainean  Bila Macovca din Chilia Veche

 ora 17:30 – muzica DJ Ionuț Bulgaru

 ora 18:00 – Radu Captari

 ora 19:00 – Sax Party cu Alexandru Triscariu – saxofon și Marlene – Cello Fantasy;

 ora 20:30 – muzica DJ Ionuț Bulgaru

Sâmbătă – 10 septembrie 2022

ora 09:00 – plecare din Tulcea către Crișan – nava semirapidă de pasageri – Delta Expres de la Navrom Tulcea (va efectua o cursa specială pe ruta Tulcea-Crișan și retur)

 ora 09:00 – muzica DJ Ionuț Bulgaru

 ora 10:30 – sosire nava semirapidă de pasageri – Delta Expres la Crișan

 ora 11:00 – moment  artistic-cultural – Grup vocal ucrainean Veselka din Caraorman

 ora 12:00 – moment  artistic-cultural – Ansamblul CRL Sinicika din Mila 23

 ora 12:30 – moment  artistic-cultural – Grupul Crasivaie Roza din Mila 23

 ora 13:00 – moment  artistic-cultural  – Ansamblul Artistic “Danubius” din Tulcea

 ora 15:00 – moment  artistic-cultural – Diana Amelian și Alexandra Listrat

 ora 16.00 – moment  artistic-cultural – Grupul Peștișorii Aurii din Mila 23

 ora 17:00 – Radu Captari

 ora 18:00 – plecare nava semirapidă de pasageri – Delta Expres de la Crișan spre Tulcea;

 ora 18:30 – moment  artistic-cultural – Ansamblul artistic – Asociația Femeilor din Delta Dunării – Rusalca

 ora 19:00 – Formația Direcția 5

 ora 20:00 – Formația Zagăn (Trupă formată din tineri tulceni ce abordează folclorul Deltei Dunării)

 ora 21:30 – Foc de artificii

articolul original.

Comuna Gârceni a fost în sărbătoare!

28 August 2022 at 17:50
image

Autoritățile din comuna Gârceni au pregătit o nouă ediție a Zilei comunei. Evenimentul a debutat cu sărbătorirea perechilor care au împlinit în acest an 50 de ani de căsnicie și premierea elevilor cu rezultate remarcabile la școală.

Primarul Sorin Scutelnicu a mai pregătit un maraton artistic, invitații fiind solistul basarabean Igor Cuciuc, Nadia Duluman, Silvia Ene, Lili Ciortan, Mariana Carnariu, Carolina Prepeliță și Boby.

Pe scenă au mai urcat fanfara Slobozia Junior și Fanfara Rotaria.

„Este ziua de suflet a tuturor gârcenenilor, momentul în care se adună, se revăd după un an de muncă, petrec și adună clipe frumoase pentru viitor”, a spus primarul Sorin Scutelnicu.

Prezent la sărbătoare, președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, a felicitat autoritățile din comună că reușesc să ducă mai departe această tradiție, în care sunt evidențiați seniorii și copiii cu rezultate deosebite.

„Sunt foarte bucuros că am ajuns la această sărbătoare, pentru că am avut un program foarte încărcat, pentru că voiam să văd, ca de obicei, un număr mare de cetățeni, cărora vreau să le mulțumesc pentru înțelegerea de care dau dovadă de administrația publică locală și pentru prezența în număr mare aici. Sunt și oaspeți la Gârceni, care pot contribui la răspândirea unei imagini bune a acestei comunități. Adresez felicitări primarului Sorin Scutelnicu și consiliului local, vă doresc să fiți sănătoși și petrecere frumoasă”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, care a fost însoțit de deputatul Eduard Popica.

articolul original.

Prima femeie primar din România comemorată în localitatea Buda

28 August 2022 at 17:48
image

Autorităţile din comuna Oşeşti, sub coordonarea primarului Ioan Todirașcu, au organizat astăzi în satul Buda o serie de activităţi cultural-artistice dedicate primei femei-primar din România, Luiza Zavloschi.
Şi în acest an, localnicii şi-au dat întâlnire în curtea şcolii din satul Buda, unde au participat la un sperb spectacol folcloric, pe scenă urcând Nadia Duluman, Lorenna, Grigore Gherman, trupa Kronos, formația Stradivarius, Mariana Carnariu, dar şi copii de la Şcoala Oşeşti.

Cei prezenţi nu au stat prea mult pe gânduri şi au legat adevărate hore, dansând pânâ noapte târziu.

„Aduc mulțumiri primarului comunei Oșești și consiliului local pentru invitația de a fi alături de dumneavoastră astăzi cu prilejul sărbătorii satului. Nu e o zi doar de sărbătoare, dl primar definind-o ca pe o zi de comemorare, ținând cont de anumite date. Însă, este o zi festivă, pentru a ne aduce aminte de personalitățile noastre, cum a fost și Luiza Zavloschi, care a fost printre primele trei femei primar de după alegerile din 1930. Până în 1929, când s-a statuat dreptul de participare a femeilor în alegeri, acestea nu aveau drept de vot. În 1929 s-a dat acest drept și în 1930 au putut participa, care era una foarte restrânsă. Din toată România aveau drept de vot doar 30 de mii de femei, cele care absolviseră cursul secundar, adică făcuse școala primară și ceva deasupra, care activase în diferite asociații filantropice. Era o grămadă de condiții. Din toată România aveau drept de vor 30 mii de femei și s-au prezentat doar 3.000. Printre candidați erau și cele trei femei care au fost alese primar, printre care și Luiza Zavloschi din comunitatea dumneavoastră. E lucru cel mai important, care să ne dea un sentiment de mândrie”, a declarat Dumitru Buzatu, președintele Consiliului Județean Vaslui, prezent la eveniment, alături de vicepreședintele Ciprian Trifan.

Luiza Zavloschi era fiica unui gospodar din Buda. A absolvit Şcoala Normală din Iaşi şi, la întoarcerea în satul natal, s-a căsătorit, tot cu un învăţător, devenind un adevărat model în activitatea didactică.

Sătenii au mai apreciat la dânsa şi faptul că se interesa de familiile cu probleme şi găsea mereu soluţii pentru acestea. Ca primar, Luiza Zavloschi a îndeplinit două mandate, a dovedit o bună administrare a comunei, refăcând toate drumurile şi clădirile publice.

„Este o mândrie pentru satul nostru și comuna noastră pentru că a dat istoriei prima femeie primar din România, care încă din 1930 a dus la modernizarea satului, lucru cu care ne mândrim astăzi. A contribuit decisiv la înființarea primei școli din satul nostru, care a fost în bucătăria de vară a bunicii. Ea face parte dintr-o familie creștină, tatăl fiind preot în sat”, a declarat Ioan Todirașcu, primarul comunei Oșești.

articolul original.

BORLEŞTI ”Sărbătoarea borleștenilor”, un mare spectacol

27 August 2022 at 06:00
image

La sfârșitul săptămânii trecute, timp de două zile, 20-21 august, borleștenii au sărbătorit o nouă ediție a Zilei Comunei. A fost intitulată ”Sărbătoarea borleștenilor”, acțiunea fiind organizată de Primărie și Consiliul Local, în colaborare cu  Consiliul Județean Neamț și Centrul pentru Cultură și Artă „Carmen Saeculare” Neamț.

În prima zi, pe scena special construită din inițiativa primarului George Mutu, au concertat Ansamblul ”Comorile Neamțului”, Lotus, Sorin Poclitaru&Ştefana Iacob, Ecaterina Neamțu, Eva Manea, Radu Cercel, Ștefan Savin, Parascheva Budacă, Ana Maria Dospinescu, Riana Asandei, Daria Ciubotariu, Diana Dandu, Teodora Lungu, Oana Pintea, Georgeta Pintea.  Tot în prima zi s-a desfășurat și ”Cupa Borleștiului” la fotbal, turneu urmat de o discotecă în aer liber.

A doua zi, duminică, 21 august, au urcat pe scenă Laura Lavric, Adina Heaven, Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte”, Amprente folk, Ansamblul Comunității Elene ”Niki”, Sofia Maria Aursulesei, Miruna Asmarandei, Elena Laura Căliman, Andrei Drăgușanu, Ana Maria Dospinescu, Crina Neamțu, Ana Maria Mihalache și cei de  la ”Șezătoarea Borleștiului”. La sfârșitul spectacolelor, cei prezenți au avut parte de un foc de tabără și foc de artificii.

A fost prezent un număr important de localnici, dar și personaje politice cunoscute ale județului, respectiv Adrian Niță, prefectul județului Neamț, Daniel Harpa, președintele PSD Neamț și primar la Târgu Neamț, deputații Oana Bulai și Ciprian Șerban.

Dincolo de  partea festivă a lucrurilor, trebuie remarcat faptul că această comună, asemenea altora din județ, precum Hangu, Pipirig, Borca, Bârgăuani, ca să enumerăm doar câteva UAT-uri, sunt foarte greu de administrat din cauza problemelor greu de rezolvat pe plan local.

Comuna Borlești însumează drumuri în lungime de peste 45 km ceea ce înseamnă că se impun investiții uriașe, costisitoare, pentru care sunt foarte greu de obținut fonduri guvernamentale sau europene. Cu toate acestea, actuala echipă de conducere, în frunte cu primarul George Mutu, încearcă să continue investițiile începute în anii trecuți, dar și să atragă noi fonduri pentru alte lucrări.

Comuna Borlești – file de istorie

Prima dovadă documentară a existenței satelor de pe valea Nechitului este cea redactată la data de 18 aprilie 1419, semnată de domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432), act  prin care ”miluiește” frații Dragomir și Ioanăș, fii lui Ștefan Borâlovici, astfel: ”(…) i-am miluit cu deosebită milă, le-am dat în țara noastră, în Moldova, trei sate în Câmpul lui Dragoș, pe Nechid: un sat unde este casa lor, alt sat Pașcani, al treilea sat Dragotești și un sat pe Tazlăul Sărat, anume, Prozovești, și poiana lui Opriș de la Pârâu, pe Tazlăul Mare”. Documentul face trimitere la satul Pașcani sau Pășcanii după alte documente, situat la poalele dealului Cățin, cam în spațiul în care se află astăzi o parte din cătunul Satul Nou (Rusenii Noi) și  în amonte pe cursul pârâului Nechit. Denumirea satului Borlești a fost dată de numele boierului Ștefan Borâlă (Borâlovici în anumite acte). În arealul de astăzi al comunei, de-a lungul secolelor, au fost multe evenimente, unele dintre ele făcând  trimitere și la Mihai Viteazul (1599-1600), care a venit  cu oștile sale prin Pasul Oituz în Moldova, în anul 1600. Din păcate, un corp de oaste, format din fostele cătane  din  regimentele de graniță din ținuturile Trei Scaune și Ciuc au distrus mai multe sate în drumul lor până Roznov, inclusiv Ursești, așezare de pe teritoriul actual al comunei. Această așezare a fost în proprietatea Mănăstrii Tazlău mai bine de un secol. Dintre așezările dispărute sau asimilate reamintim: Ursești, Puriceni, Marginea, Portărești, Deleni, Balanu, Satul Nou, etc.  De asememea, așezările Balanu, Mastacăn  și Borlești au fost, vremelnic, sate răzeșești, oștenii pregătindu-se de luptă  în tabăra militară de la Buciulești, aflată la confluența pârâului Nechit cu râul Bistrița.

Evoluția comunității

* 1864 – comună în plasa Bistrița;

* 1965 – comună formată din satele Borlești și Ruseni;

* 1875 – include și satele Giurcani, Mirăușeni și Rediu;

* 1887 – formată din satele Borlești și Ruseni;

* 1892 – comună în plasa Roznov, include și satul Puriceni;

* 1896 – comună în plasa Bistrița;

* 1904 – comună în plasa Tazlău;

* 1907 – include și satul Rusenii Noi;

* 1908 – pierde satul Rusenii Noi;

* 1909 – comună în plasa Roznov;

* 1911 – comună în plasa Bistrița;

* 1929 – comună desființată;

* 1942 – comună în plasa Buhuși, formată din satele Balanu, Borlești, Mesteacănul, Nechit, Puriceni și Ruseni;

* 1964 – comună în raionul Piatra Neamț; satul Puriceni devine Poiana Mărului;

* 1968 – comună în județul Neamț, formată din satele Borlești, Mesteacănul, Nechit, Ruseni și Șovoaia.

Constantin NEGRU

articolul original.

Festivalul URBEA Food Fest – sărbătoarea ospitalităţii la Piatra-Neamţ

18 August 2022 at 08:13
image

Asociaţia pentru Promovarea Industriei Ospitălităţii organizează, în perioada 20-21 august, în Piaţa Ştefan cel Mare din Piatra-Neamţ, prima ediţie a Festivalului URBEA Food Fest.

Organizatorii îşi propun ca, încă de la prima ediţie, acesta să reprezinte un reper de artă culinară urbană împletită cu muzică şi atracţii pentru toate vârstele.

„Arome indiene, sud-americane sau orientale, îmbinate cu măiestrie în delicatese dulci şi sărate vor transforma weekend-ul din Piatra-Neamţ în centrul gastronomic al judeţului.

Şase rulote cu preparate din întreaga lume, pentru toate gusturile, doi maeştri bucătari, şase ateliere tematice pentru copii şi părinţi, două prezentări de vinuri şi băuturi alături de un DJ profesionist for anima atmosfera în cele două zile de festival.

URBEA Food Fest nu este doar un festival unde poți să încerci cele mai gustoase și cele mai nebunești preparate de mâncare, URBEA Food Fest este un festival de zi, unde mergi cu familia și cu prietenii și unde poți să îți petreci ziua încercând diferite activități interesante și interactive”, precizează Florin Maxim, preşedintele Asociaţiei pentru Promovarea Industriei Ospitălităţii.

Printre standurile culinare vor exista şi patru zone în care vor fi servite băuturi alcoolice şi răcoritoare, iar organizatorii estimează un trafic de 1000 de vizitatori zilnic.

Pentru buna desfăşurare a evenimentului Primăria Piatra-Neamţ închide accesul pentru maşini în zonă, din faţa Teatrului Tineretului până lângă sensul giratoriu de la Unic.

Angela Croitoru

articolul original.

Tradiții și superstiții de Sfânta Maria Mare

14 August 2022 at 22:18
By: M.Ex.

Creştinătatea închină ziua de 15 august sărbătorii Maicii Domnului. Adormirea Maicii Domnului, cunoscută în popor ca Sfânta Maria Mare sau Sîntămăria Mare, este una dintre cele mai mari sărbători ale bisericii creştine. Deşi este comemorarea sfârşitului vieţii pământeşti a Preacuratei Fecioare, nu este o sărbătoare tristă pentru creştini, deoarece semnifică de fapt începutul vieţii veşnice a Maicii Domnului, în ceruri, alături de Fiul ei iubit. Praznicul Adormirii Maicii Domnului este considerată şi sărbătoarea care desparte lunile de vară de cele de iarnă, iar în această zi se sărbătoreşte şi Ziua Marinei deoarece Maica Domnului este considerată ocrotitoarea marinarilor. Sărbătoarea este cunoscută în Apus sub numele de Înălţarea cu trupul la cer a Maicii Domnului. Gravidele se roagă pentru prunci sănătoşi În tradiţia populară, Măicuţa Domnului este socotită apărătoarea tuturor celor năpăstuiţi de soartă. În această zi, dar şi la Sfânta Maria de pe 8 septembrie, e bine ca femeile însărcinate să se roage la Maica Domnului să le ajute să nască uşor şi să aibă copii sănătoşi.

„Paştele din mijlocul verii“

Mulţi dintre credincioşi nu ştiu prea bine dacă ziua de Sfânta Marie este prilej de sărbătoare sau nu, încurcaţi de faptul că în ziua de 15 august Maica lui Iisus a murit. Prin urmare, oamenii nu ştiu dacă trebuie să se bucure sau nu în această zi. „Este prilej de mare bucurie şi sărbătoare, acest praznic fiind cunoscut şi sub numele de «Paştele din mijlocul verii». Sunt multe zone în ţară în care cu prilejul acestei sărbători se cântă Prohodul, ca în Vinerea Mare. Este cea mai importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului, iar dacă se cheamă sărbătoare înseamnă că este prilej de mare bucurie spirituală“, a explicat părintele Constantin Stoica, reprezentant al Patriarhiei Române.

Sfânta Maria a mai trăit încă 11 ani după înălțarea Mântuitorului

Deși este una dintre cele mai importante sărbători creștine, nu găsim informații despre ea în Sfânta Evanghelie. Adormirea Maicii Domnului se află doar în Tradiția Bisericii. Astfel se spune că, Sfânta Maria a mai trăit încă 11 ani după înălțarea Mântuitorului. Când a venit momentul să părăsească această lume, Maica Domnului a fost înștiințată de îngerul Gavril: „Acestea zice Fiul tău: Vremea este a muta pe maica Mea la Mine. Nu te teme de aceasta, ci primește cuvântul cu bucurie, de vreme ce vii la viața cea nemuritoare”.
Știind ce avea să urmeze, înainte de a-și da duhul, Sfânta Maria a cerut iertare de la toți. Domnul Însuși S-a coborât din ceruri pentru a primi în mâinile Sale sufletul ei cel sfânt, moment în care s-au produs mai multe minuni. Potrivit creștinortodox.ro, ochii orbilor și auzul surzilor s-au deschis, iar ologii și bolnavii s-au vindecat.

Se deschide sezonul de nunţi

• În tradiţia populară, Sântămăria Mare este ziua de celebrare a Zeiţei Mamă, ajunsă la vârsta senectuţii şi a morţii. Cu această ocazie se deschide sezonul de nunţi (16 august – 14 noiembrie), încep iarmaroacele şi târgurile de toamnă, iniţial întâlniri cultice, se fac praznice pentru pomenirea morţilor. Sântămăria Mare deschide, în Calendarul Popular, ciclul sărbătorilor de renovare a timpului, Anul Nou, celebrat în preajma echinocţiului de toamnă, Sântămăria Mică, Cârstovul Viilor, Ziua Şarpelui. După această sărbătoare încep să coboare turmele de la munte, se angajează pândarii la vii şi se iau măsuri de protecţie magică a podgoriilor, bărbaţii îsi schimba pălăria cu căciula.

Tradiţii şi superstiţii

• Dacă înfloresc acum trandafirii, e semn de toamnă lungă
• De Sântămărie, fetele mari îşi fac „de dragoste“ cu o buruiană numită „năvalnic“. Purtată în sân, această buruiană are, se zice, puterea magică de a aduce peţitori, aceştia dând năvală din toate părţile
• În unele zone ale ţării, Sântămăria era considerată „sărbătoarea morţilor“ fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Preacuratei şi doar la Sfânta Maria Mică (8 septembrie) erau serbaţi cei vii cu asemenea nume.
• Acum se adună ultimele plante de leac, se tocmesc pândarii pentru vii şi se leagă ciocul păsărilor pentru a nu prăda strugurii
• Se împart struguri şi prune pentru sufletul morţilor
• Între Sânte Mării se seamănă grâul
• La Sfânta Mărie Mare se culeg flori şi se pun la icoana Preacuratei; acestea apoi sunt bune de leac
• În multe sate româneşti nu se aprinde focul cu două zile înainte de Sfânta Maria Mare. Nerespectarea acestei superstiţii aduce pericol de boală, incendiu şi boli care-i pocesc pe cei ce mănâncă gătit la foc în aceste zile. Mulţi cred că dacă vei aprinde focul în aceste zile, de foc vei pieri, iar mamele nu gătesc pentru a-şi feri copiii de boli
• Gospodarii vor avea recoltele blestemate şi fără roade dacă vor lucra în această zi mare, iar vitele li se vor îmbolnăvi şi gospodăria se va destrăma.
• Se spune, conform tradiţiei populare, că această sărbătoare se ţine mai ales pentru sănătate, pentru căsătorie, pentru naştere uşoară şi pentru vindecări.
• Oamenii merg la biserică unde înalţă rugăciuni Fecioarei Maria: fetele de măritat pentru un „ursit“ bun, femeile pentru temeiul gospodăriei, iar bărbaţii pentru recolte bogate
• De Sfânta Maria Mare fetelor le este interzis să îşi taie părul şi să-l arunce la gunoi.
• De asemenea, este interzis scăldatul în ape curgătoare.

articolul original.

Se spune sau nu „La mulți ani” pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului?

14 August 2022 at 07:14
By: M.Ex.

​Este o „dilemă” pornind de la care s-au scris o mulțime de articole în ultimii ani, întrebarea fiind: este păcat să le urăm „La mulți ani!” pe 15 august oamenilor cu numele Maria sau Marian, dat fiind că vorbim de o moarte, de o comemorare și deci nu avem motive de bucurie? Întrebarea, care care a încercat să dea un răspuns hotnews.ro, este: când spunem „La mulți ani” de Sf Maria? Întrebarea apare în fiecare an în această perioadă și este una importantă, fiindcă peste 2,2 milioane de români își sărbătoresc onomastica, dintre care peste 1,8 milioane de femei și 400.000 de bărbați. Aproape 1,4 milioane de românce poartă numele Maria și peste 300.000 de români au în buletin numele Marian.

Sărbători dedicate Sfintei Fecioare Maria, Maica Domnului

Maica Domnului are în calendarul ortodox 9 zile de pomenire, începând cu Buna Vestire din martie și terminând cu ”Zămislirea Sfintei Fecioare de către Sfânta Ana”, la final de decembrie.
Două zile dintre aceste nouă sunt cele mai cunoscute, fiind situate la „hotarul” dintre finalul verii și începutul toamnei.

Pe 15 august creștinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului (numită popular Sântămăria Mare), iar pe 8 septembrie este Nașterea Maicii Domnului (Sântamăria Mică).

Adormirea Maicii Domnului este sărbătoarea mutării sale la cer cu trupul. Biserica Ortodoxă vorbește despre Adormirea Maicii Domnului ca fiind o „mutare” la cele netrecătoare. Este folosit termenul „mutare” și nu înviere sau înălțare, pentru că Maica Domnului nu s-a ridicat la cer prin propriile puteri, ci cu puterea dumnezeiască a Fiului Său.

Nașterea Maicii Domnului este prăznuită de Biserică pe 8 septembrie, fiind prima mare sărbătoare din anul bisericesc (an care începe la 1 septembrie). A fost fixată în a opta zi din anul bisericesc, pentru că cifra opt simbolizează ziua veșniciei, viața fără de sfârșit (sursa crestinortodox.ro).

Așadar, spunem sau nu „La mulți ani?” Putem greși?

Un răspuns definitiv este imposibil de oferit, iar subiectul a stârnit controverse și certuri, fiindcă sunt oameni care consideră că pe 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, se pomenesc doar morții, iar ziua onomastică poate fi sărbătorită doar pe 8 septembrie, când este Nașterea Maicii Domnului.

Sunt preoți care au ieșit public și au spus că „Adormirea Maicii Domnului” înseamnă mutarea ei cu trupul la ceruri, adică învierea ei, deci o mutare la viață, astfel că avem motive de bucurie și putem spune liniștiți „La mulți ani” și pe 15 august, nu doar pe 8 septembrie.

Oamenii care nu sunt foarte preocupați de religie nu se vor supăra dacă spunem „La mulți ani” pe 15 august fiindcă, neștiind contextul teologic și interpretările, nu au de ce să fie deranjați.

O parte dintre credincioșii practicanți ar putea primi cu rezervă urarea, considerând-o nepotrivită, însă în cele mai multe cazuri nu ar trebui să fie nicio problemă în a-i spune Mariei, Marianei sau lui Marian, „La mulți ani!” chiar și la mijloc de august.

articolul original.

Târgoviște: Comuniune, speranță și credință de sărbătoarea Sf. Ierarh Nifon

11 August 2022 at 18:30

Peste 20 de mii de pelerini veniți din toate colțurile județului Dâmbovița, ba chiar și de pe meleaguri mai îndepărtate, au îmbrăcat într-o mare de suflete centrul municipiului Târgoviște, parcul central, unde s-a consumat ritualul religios închinat Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolit al Țării Românești.

Pioșenie și smerenie, amestecate cu exuberanță tinerească. Este de-a dreptul emoționant să vezi adunați la o sărbătoare creștinească sute de adolescenți, de tineri frumos îmbrăcați, senini și purtând în suflete și în priviri credința străbună.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Nifon, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Casian – Arhiepiscopul Dunării de Jos, Preasfințitul Părinte Antonie – Episcopul de Bălți – Basarabia, Preasfințitul Părinte Veniamin – Episcopul Basarabiei de Sud și Preasfințitul Părinte Mihail – Episcopul Ortodox Român al Australiei și Noii Zeelande.

Alături de miile de drept credincioși s-au aflat și șefii administrației publice locale și județene, parlamentari și șefi ai unor instituții deconcentrate. La înălțătorul eveniment creștin-ortodox, unic în peisajul religios dâmbovițean, au fost prezenți, alături de președintele Consiliului Județean Dâmbovița – Corneliu Ștefan, de prefectul Claudia Gilia și de primarul municipiului Târgoviște – Cristian Daniel Stan, liderul PSD – Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, ministrul Sănătății – Alexandru Rafila, ministrul Culturii – Lucian Romașcanu, ministrul Agriculturii – Petre Daea, secretarul de stat Ionuț Săvoiu, parlamentarii Carmen Holban, Titus Corlățean, Ionuț Vulpescu, Marian Țachianu, Virgil Guran, Gabriel Plăiașu și Daniel Blaga.

ÎPS Nifon, Arhiepiscop și Mitropolit al Târgoviștei, a evocat personalitatea vie, puternică a  Sfântului Ierarh Nifon, cel dintâi sfânt canonizat pe teritoriul țării noastre, cel ce a reorganizat viața bisericească munteană, a îndemnat la utilizarea tiparului, cel mai nou mijloc de comunicație socială a vremii, în misiunea pastorală a Bisericii și a pus bazele rodnicei înfloriri duhovnicești de acum jumătate de mileniu.

„Cu această ocazie Înaltpreasfinția Sa a lansat volumele tipărite cu prilejul marii sărbători de către Editura Eparhiei noastre, intitulate: Sfântul Ierarh Nifon – primul sfânt canonizat în spațiul românesc; Matei Basarab – ctitor de biserici, sprijinitor al tiparului și promotor al celei mai naționale epoci din istorie și Credință și cultură la Târgoviște în timpul Voievodului Petru Cercel, precum și broșurile misionare, intitulate: Rugăciunea în tradiția Bisericii Ortodoxe și Sfințenia – scopul vieții creștine.

Chiriarhul nostru a oferit „Diploma de Excelenţă Sfântul Ierarh Nifon” și daruri, celor 20 de elevi din Eparhie, care au obținut primele locuri la etapa națională a Olimpiadelor și Concursurilor naționale din anul școlar recent încheiat, precum și celor 17 profesori îndrumători ai lor”, se precizează într-un comunicat transmis de Arhiepiscopia Târgoviștei.

Pe la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon credincioșii au trecut pentru a se ruga și închina până târziu în noapte.

articolul original.

Peste 3.000 de tineri au scris istorie sfântă la Târgoviște

10 August 2022 at 18:06

Ușile marii sărbători care umple, în fiecare an, inima municipiului Târgoviște cu drept credincioși veniți din toate colțurile județului să se închine la racla cu moaştele Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești, s-au deschis în această după-amiază, când străzile Vechii Cetăți de Scaun a Țării Românești au fost acoperite de valul suav, blând, fremătând a rugăciune, alcătuit din peste 3.000 de tineri din Arhiepiscopia Târgoviștei sosiți special pentru a semăna încredere și credință.

„Ce poate fi mai frumos decât să vezi peste 3.000 de tineri rugându-se și mergând împreună în pelerinaj? Și nu oriunde, ci la Târgoviște, într-un oraș cu multiple rezonanțe istorice, culturale și religioase!

În această seară, am avut deosebita bucurie să particip, alături de Înaltpreafințitul Părinte Mitropolit Nifon, la seara dedicată tinerilor din cadrul ceremoniilor prilejuite de sărbătoarea Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului și Mitropolitul Țării Românești. O seară fabuloasă, ce îmi dă speranțe uriașe că viitorul acestei țări nu are cum să se piardă în zonele nesemnificative ale istoriei. O mare de tineri rugându-se cu mult entuziasm, tinerețe și bucurie.

Tinerii reprezintă uriașa forță a Bisericii și a țării noastre și pentru bucuria, entuziasmul și frumusețea lor, avem datoria de a le dărui mereu exemple demne de urmat, dar mai mult, de a le înlesni viața, creându-le condițiile cele mai bune pentru ca ei să poată să se manifeste cu exuberanța specifică vârstei lor, pregătindu-se spre a fi cei ce vor purta pe umerii lor datoria și responsabilitatea vremurilor ce vor veni.

Am văzut pe chipurile lor reflectată acea bucurie și speranță ce l-a însuflețit oarecând pe Sf. Voievod Neagoe Basarab, atunci când și-a pus speranța și credința în slujba Bisericii și a neamului, sub călăuzirea Sf. Ierarh Nifon.

Am primit prin vocile lor certitudinea că tot ceea ce este bun și frumos în lume se poate construi numai cu entuziasmul tinereții, iar noi, cei aflați la o altă vârstă a tinereții, avem multe de învățat de la copiii noștri!

Prin tot ceea ce fac ei mărturisesc măreția vieții și frumusețea existenței! Iar, în această perspectivă, credința este la loc de cinste! Le mulțumesc pentru tot, îi apreciez enorm și-i încurajez să dea frâu bucuriei, speranței și credinței lor”, este mesajul vicarului eparhial Ionuț Ghibanu.

articolul original.

Sfântul Emilian

A slujit ca episcop al cetății Cizicului, în timpul domniei împăratului Leon Armeanul (813-820). Nevoind să se supună decretelor date de acest împărat, prin care se cerea scoaterea icoanelor din biserici, Emilian a fost supus la chinuri grele.

Sfântul Emilian a petrecut în surghiun timp de cinci ani, îndurând dureri și umiliri de nedescris pentru mărturisirea lui ortodoxă. A murit ca martir.

Sfântul Miron

S-a născut și a crescut în insula Creta. Sfântul Miron a trăit între anii 250 și 350 și a fost contemporan cu Sfântul Antonie cel Mare. La începutul vieții sale a luat o femeie și lucra pământul, mâncând pâinea sa din sudoarea feţei sale și hrănind și pe alții; pentru că din roadele care îi creșteau împărțea săracilor, și ostenelile lui erau binecuvântate de Dumnezeu, căci, pe cât dădea el din roade, pe atât ele se înmulțeau, și era milostiv mai mult decât ceilalți oameni. Odată a găsit în aria sa pe niște tâlhari furând, care își umpluseră sacii de grâu și nu puteau să-i ridice de pe pământ. Iar el, în loc să-i bată sau să le facă vreun rău, le-a ridicat sarcinile, le-a pus pe umerii acelora cu mâinile sale și le-a poruncit să nu spună la nimeni lucrul acela.

Pentru o viaţă îmbunătățită ca aceasta a fost pus preot al sfintei biserici a lui Dumnezeu și învăța popoarele sfânta bună credință și le întărea spre nevoințele cele ucenicești, fiind atunci prigonire a păgânului împărat Deciu. Iar după moartea lui Deciu și după încetarea prigonirii, a fost ridicat la scaunul episcopiei. Acest mare plăcut al lui Dumnezeu a făcut și minuni, petrecând toată viaţa lui cu iubire de Dumnezeu.

Un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Miron, Episcopul Cretei, este prezent în Biserica Parohiei „Miron Patriarhul”, Protopopiatul Sector 1 Capitală.

Preot Olivian SANDU

articolul original.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă ne trece hotarul dintre vară și toamnă

5 August 2022 at 21:16
By: M.Ex.

Credincioşii prăznuiesc, astăzi, 6 august, Schimbarea la Faţă a Mântuitorului. Cunoscută în popor ca Preobrajenia sau Probojenia, sărbătoarea aminteşte de schimbarea la faţă a lui Hristos, pe muntele Taborului, în faţa ucenicilor Săi Petru, Ioan şi Iacov. Sărbătoarea face parte din praznicele împărăteşti şi a fost celebrată prima dată în biserica zidită de Sfânta Elena pe muntele Taborului. În Calendarul popular, a şasea zi a lunii august are multe semnificaţii. Ea marchează hotarul dintre vară şi toamnă. Tradiţia spune că astăzi încep să se îngălbenească frunzele în pădure, apele se răcesc, târâtoarele îşi caută ascunzişuri, iar păsările migratoare îşi încep călătoria. Tot acum sunt recoltate multe plante şi fructe de leac. Cititorii în stele făceau în această zi observaţii şi pronosticuri astronomice pentru lunile care urmau. În popor există credinţa că aceia care, în această zi, se roagă să scape de un viciu au toate şansele să reuşească. Tot astăzi, credincioşii îşi pomenesc morţii şi dau de pomană struguri, must sau faguri de albine. Sărbătoarea Schimbării la Faţă, una dintre cele mai importante din timpul anului, înseamnă şi dezlegare la peşte pentru cei care postesc

Una dintre cele mai mari sărbători creştine

Schimbarea la Faţă a Mântuitorului pe muntele Tabor este una dintre cele mai mari sărbători creştine, când apostolii Săi se conving că marele lor învăţător este nu numai un prooroc al lui Dumnezeu, ci şi Dumnezeu adevărat. Anterior, discipolii lui Iisus văzuseră şi se uimiseră de minunile Lui, considerate semne ale Dumnezeirii Sale, dar în sufletul lor ei îl considerau tot un om – un mare Prooroc -, cel mai mare trimis al lui Dumnezeu în mijlocul oamenilor de până atunci. Însă, din cele petrecute pe Tabor cu prilejul Schimbării la Faţă, Sfinţii Apostoli înţeleg că Iisus este fiul lui Dumnezeu. Evenimentul s-a petrecut în ultimul an al vieţii pământeşti a Mântuitorului, cu câteva luni înainte de răstignirea Sa. Potrivit relatărilor biblice, Iisus venea spre nordul Ţării Sfinte, se îndrepta către Ierusalim şi le vorbea pe cale despre Patimile, Moartea pe Cruce şi Învierea Sa, care îl aşteptau în Ierusalim. Ajungând în dreptul muntelui Tabor, a lăsat ceata ucenicilor Săi şi i-a luat cu El numai pe trei dintre aceştia: pe Petru, Iacob şi Ioan – discipolii cei mai de nădejde, care vor fi martori şi la rugăciunea Sa din grădina Ghetsimani.

Semnificaţia teologică

Iisus, împreună cu cei trei, a urcat pe munte ca să se roage şi, pe când se ruga El, apostolii, moleşiţi de somn, tresar deodată la o privelişte nemaivăzută: chipul Mântuitorului s-a făcut altul; faţa Lui strălucea ca soarele, iar hainele Lui se făcuseră albe ca zăpada. Lucru şi mai neobişnuit: în această lumină, doi bărbaţi stau de vorbă cu Iisus despre Patima şi Moartea Sa în Ierusalim. Erau marii prooroci ai Vechiului Testament, Moise şi Ilie. Ca ieşit din fire, uimit şi mulţumit de ceea ce vedea, Petru a zis către Iisus: „Doamne, bine este să fim noi aici; Dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una şi lui Ilie una“ (Matei 17, 4) – nedându-şi seama de ceea ce spunea. Dar Petru încă nu isprăvise bine de vorbit, când ochii apostolilor sunt martorii unei noi surprize – un nor de lumină îi învăluie şi pe ei, iar din nor aud deodată un glas care zice: „Acesta este Fiul Meu Cel iubit, întru Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L“ (Matei 17, 5). De spaimă, ucenicii au căzut cu feţele la pământ. Dar Iisus s-a apropiat de ei şi le-a zis: „Sculaţi-vă şi nu vă temeţi“. Când au ridicat ochii, nu mai era decât Iisus singur. Şi El le-a poruncit să nu dezvăluie nimănui nimic din cele ce văzuseră, până după învierea Sa din morţi.

Sărbătoarea Schimbării la Faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări

Sărbătoarea Schimbării la Faţă este considerată aceea a îndumnezeirii naturii omeneşti şi a participării trupului trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire. Înainte chiar de a îndeplini Mântuirea noastră prin Patimile Sale, Mântuitorul arată atunci că scopul venirii Sale în lume era tocmai să aducă pe tot omul la contemplaţia slavei Sale Dumnezeieşti. Din acest motiv, sărbătoarea Schimbării la Faţă i-a atras în mod deosebit pe călugări, care şi-au închinat întreaga viaţă căutării acestei lumini. Se crede ca Schimbarea la Faţă a Mântuitorului a avut loc în timpul festivalului evreiesc Booths şi astfel prăznuirea acesteia în Biserica Creştină devine împlinirea prin Noul Testament a sărbătorii Vechiul Testament. În prezent, prăznuirea are loc în 6 august, cu patruzeci de zile înainte de Înălţarea Sfintei Cruci. Aşa cum Petru, Iacov şi Ioan au văzut transfigurarea înainte de răstignire astfel încât ei să afle cine este cel care va suferi pentru ei, Biserica leagă aceste două praznice pentru a-i ajuta pe credincioşi să înţeleagă misiunea Mântuitorului şi faptul că suferinţa Lui a fost voluntară şi pe deplin acceptată.

Dispută teologică

Această întâmplare a constituit subiectul unei dispute teologice între Sfântul Grigorie Palama şi Varlaam de Calabria. Varlaam credea că lumina strălucirii lui Iisus era lumina creată, în timp ce Grigorie Palama susţinea că ucenicilor le-a fost dat harul de a percepe lumina necreată a lui Dumnezeu. Acest fapt susţine argumentul lui Grigorie, mai larg, cum că noi nu-l putem cunoaşte pe Dumnezeu în esenţa Sa, dar Îl putem cunoaşte în energiile Sale, pe măsură ce El Însuşi se revelează. Numeroase mănăstiri au fost închinate acestei Sărbători, mai ales după controversa isihastă din secolul al XIV-lea, despre natura luminii din Tabor şi despre contemplaţie. De notat, de asemenea, că, după o tradiţie care circula pe vremea iconoclasmului, prima Icoană realizată de apostoli a fost aceea a Schimbării la Faţă.

Prima icoană pe care trebuie să o facă un iconar

Potrivit tradiţiei, prima icoană pe care trebuie să o realizeze un iconograf este icoana Schimbării la Faţă. Având datoria de a vesti prin imagine tainele lui Hristos, el trebuie să se asemene Apostolilor care au trăit minunea Schimbării la Faţă. Într-un manuscris din Muntele Athos, i se cerea zugravului să se roage cu lacrimi ca Dumnezeu să-i pătrundă în suflet şi să meargă la preot ca acesta să se roage pentru el şi să-i citească troparul Schimbării la Faţă. În centrul reprezentării este Hristos, înveşmântat în alb. Este înconjurat de un fond închis la culoare, aşa-numita mandorla, prezentă şi în icoana Învierii. La picioarele Sale sunt căzuţi cu feţele la pământ Apostolii Petru, Iacob şi Ioan, iar de-o parte şi de alta sunt prezenţi Moise şi Ilie. Interesant este că în această icoană a Schimbării la Faţă, lumina care iradiază din Hristos şi-L înconjoară nu este luminoasă, ci întunecată. Întunericul din centru face trimitere la fiinţa lui Dumnezeu, care rămâne necunoscută omului. Slava pe care Apostolii au văzut-o pe munte nu a fost fiinţa lui Dumnezeu, ci o energie care izvorăşte din această fiinţă.

Probejenia

Probejenia, sărbătoare populară cu dată fixă care marchează hotarul dintre vară şi toamnă în Calendarul Popular, este sinonimă cu Schimbarea la Faţă din Calendarul creştin-ortodox. La Probejenie frunza codrului începe să-şi schimbe culoarea, iarba încetează să mai crească, pleacă primele păsări migratoare (berzele şi stârcii). Din această zi, omului îi este interzis să se mai scalde în apele râurilor şi să omoare, conform obiceiului, şarpele care-i iese în cale. Fiind celebrată în acelaşi timp cu Schimbarea la Faţă, la Probejenie este dezlegare la peşte şi la struguri. În această zi sunt recoltate multe plante şi fructe de leac: leuşteanul, avrămeasa, usturoiul, florile de muşeţel, alunele etc. Tot în această zi se fac observaţii meteorologice în legătura cu toamna ce urmează. În popor există credinţa potrivit căreia cine se roagă să scape de un viciu, de o patimă, în această zi, va reuşi. Tot în 6 august îşi pot sărbători onomastica cei care se numesc David sau Cristina.

Credinţe populare

• De praznicul Schimbării la faţă a Mântuitorului sunt legate, de veacuri, şi o serie de credinţe şi obiceiuri populare.
• Se crede astfel că din acest moment întreaga natură capătă amprenta toamnei: culorile florilor pălesc, apa din izvoare şi fântâni devine mai rece, fructele încep să se coacă, iar cerul dimineţilor are o culoare mai puternică.
• Agricultorii cred că, după 6 august, este posibilă oricând căderea brumei.
• Femeile, mai ales în mediul rural, nu mai lasă noaptea ferestrele deschise, din credinţa că, în miez de noapte, duhurile rele se trag, de frig, în case şi că membrii familiei atinşi de ele rămân o vreme cu membrele înţepenite sau strâmbe, de parcă i-ar fi tras curentul.
• Durerile de cap ivite în această zi persistă tot anul.
• Dacă se spală în zorii zilei cu roua din grădină, luată de pe florile abia îmbobocite, chiar şi bătrânele cu chipul zbârcit pot redeveni frumoase sau măcar vor fi privite cu mai multă plăcere de omul iubit.
• Se crede că, dacă vremea se schimbă brusc în această zi, aspectul său nou se va menţine acelaşi până la 15 august, când se serbează Adormirea Maicii Domnului.

articolul original.

Sfinții șapte tineri din Efes care au dormit timp de 200 de ani

Acești tineri din Efes sunt: Maximilian, Exacustodian, Iamvlih, Martinian, Dionisie, Ioan și Constantin. Ei au fost ostași și au trăit în vremea împăratului Deciu (249-251). Au refuzat să participe la un festival păgân și s-au rugat lui Dumnezeu ca toți creștinii care erau torturați din cauza credinței lor să fie mântuiți.

Când au aflat că numele lor au fost citate acuzator înaintea împăratului, ei s-au ascuns într-o peșteră. Aflând împăratul despre aceasta, a poruncit zidirea intrării în peșteră, ca aceștia să moară prin înfometare sau sufocare.

Pentru că faptele lor să fie ținute minte de cei ce vor urma, Teodor și Rufian, doi creștini, au scris pe două table de plumb viaţa lor și le-au pus lângă pietrele ce astupau peștera.

Dar Dumnezeu, prin purtarea Sa de grijă, a adus somn asupra celor șapte tineri, care a durat două sute de ani.

Amintim că în vremea împăratului Teodosie s-a ivit o dispută despre învierea morților. Teodosie s-a rugat mult lui Dumnezeu să-i descopere adevărul.

Şi ca răspuns, în timpul disputei, niște păstori au luat piatra cu care era zidită peștera pentru a face un zid de împrejmuire pentru staulul oilor. În acel moment, cei șapte tineri s-au trezit din somnul lor. Această minune a întărit credința oamenilor în înviere.

Trezit din somn, Iamvlih a mers în cetate să cumpere pâine cu bani din timpul domniei lui Deciu. Ajuns la intrarea în oraș, el rămase uimit pentru că a văzut semnul Sfintei Cruci la toate porțile și ușile. Era foarte dezorientat, căci nu mai cunoștea nici orașul. Când a dorit să cumpere pâine, vânzătorul, văzând banii, a crezut că acesta este posesorul unei comori, căci acei bani purtau chipul unui alt împărat. Iamvlih a mărturisit de unde are banii și ajunși la peșteră, au aflat plăcile de plumb cu istoria sfinților. Toți au recunoscut veridicitatea miracolului și au slăvit pe Dumnezeu.

Auzind despre acestea, împăratul Teodosie a venit la Efes şi, intrând în peșteră, s-a închinat acestor sfinți.

După o săptămână de la minunata lor trezire, tinerii au adormit somnul morții celei firești, întru așteptarea Învierii de obște.

Împăratul Teodosie a dorit să ia și să așeze trupurile lor în racle de aur, însă tinerii s-au înfățișat în vis înaintea împăratului și i-au cerut să fie lăsați în peștera în care au adormit întâi.

Preot Olivian SANDU

articolul original.

Sfinții Isachie, Dalmat și Faust

Sfântul Isachie este cinstit aparte pe 30 mai. Este sfântul care a luptat pentru înapoierea bisericilor ortodoxe luate de arieni. Înainte de a trece la cele veșnice, Sfântul Isachie l-a numit stareț pe ucenicul său, Dalmat. Acesta a fost ostaș în armata imperială a împăratului Teodosie cel Mare. Dalmat şi-a părăsit soția și copiii și a viețuit în obștea Cuviosului Isachie, împreună cu fiul său, Faust. Dalmat s-a dat pe sine unei aspre postiri, încât ajungea să nu mănânce nimic timp de 40 de zile. A fost unul din Părinții prezenți la al treilea Sinod Ecumenic, ținut în anul 431, la Efes, unde a luptat împotriva învățăturii lui Nestorie care susținea că Fecioara Maria este născătoare numai de om. Faust, fiul lui Dalmat, i-a fost sprijin în toate tatălui său. A trecut la cele veșnice în obștea în care a intrat împreună cu Dalmat.

Sfânta Salomeea

Este prăznuită pe 3 august. Mironosița Salomeea a fost soția lui Zevedei și mama celor doi Sfinți Apostoli Iacob și Ioan Evanghelistul. Ea a cerut Mântuitorului cinstea ca ei să fie așezați unul de-a dreapta și unul de-a stânga în Împărăția Sa (Matei 20, 20-22). Salomeea nădăjduia, ca mulți iudei de altfel, într-o împărăție pământească a lui Iisus. De abia mai târziu s-a încredințat de înaltul înțeles al răspunsului primit atunci.

Salomeea a fost de faţă la patimile și răstignirea Domnului nostru Iisus Hristos (Matei 27, 56). În dimineața Sfintei Învieri a fost la mormânt împreună cu celelalte mironosițe, cărora li s-a arătat Mântuitorul Hristos. Sfintele mironosițe împreună cu Salomeea au fost prinse și întemnițate împreună cu alți creștini. După aceea au fost urcați într-o corabie și lăsați în mijlocul mării. Corabia a ajuns pe coastele Provence, în Franța de azi. Mironosițele au răspândit în această parte cuvântul Domnului. Maria lui Cleopa și Salomeea s-au stabilit într-o insulă de la gura Romului, unde au rămas până la moarte.

Într-un sat era un creștin peste care căzuse un necaz mare și care îl mâhnise pe om atât de mult, că acesta începuse a crede că pe el l-a uitat Dumnezeu. Peste noapte i se arătă omului în vis Sfântul Arhanghel Mihail și-i zise: „Haide, frate, cu mine”. Așa în vis parcă s-a dus omul cu Sfântul Înger până la malul unei ape întinse și dând Arhanghelul cu mâna, s-a despicat apa în două, și din fundul ei a plutit spre mal un bolovan mare de piatră. Sfărâmându-se piatra, în mijlocul ei se vedea stând aciuat un viermișor. Atunci Sfântul Mihail îi zise omului în vis: „Spune-mi, omule, cine a purtat de grijă viermelui acestuia?” „Dumnezeu”, a răspuns omul. Iar Sfântul l-a mustrat, zicându-i: „Dacă Dumnezeu poartă de grijă unui vierme ascuns în bolovanul din fundul acestei ape adânci, cum crezi că are să te uite pe tine, în necazul pe care îl ai?” S-a trezit omul și în adevăr că nu peste multă vreme, Dumnezeu l-a izbăvit de mâhnirea lui. În Sfânta Scriptură, Tatăl nostru cel din ceruri așa zice omului: „Nicidecum nu am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” Dumnezeu are grijă de noi.

Protos. Nicodim Măndiță, „Vârtejul rătăcirilor”

articolul original.
❌