ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 28 September 2022Ultimele Stiri

Ruşii plătesc până la 27.000 de dolari pentru a ieşi din ţară cu avioanele private după mobilizarea parţială a lui Putin

28 September 2022 at 13:44

Ruşii plătesc până la 27.000 de dolari pentru a scăpa din ţară cu avioane private după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat săptămâna trecută o mobilizare parţială a rezerviştilor ţării sale, a informat The Guardian.

Companiile care oferă zboruri cu avioane privat au raportat o creştere bruscă a cererilor de zboruri din Rusia.

Costurile se ridică între 21.500 şi 27.000 de dolari pentru un loc într-un avion privat, conform raportului.

Potrivit Insider, ruşii se îndreaptă în principal către statele care încă le permit să intre fără viză, printre care se numără Turcia, Armenia şi Azerbaidjan.

Multe ţări europene spun că nu vor permite ruşilor care fug de mobilizare să treaca graniţa, o parte dintre acestea luând deja măsuri pentru a stopa fluxul de persoane.

Yevgeny Bikov, directorul unei companii de broker-jet, Your Charter, a declarat pentru The Guardian că obişnuiau să primească în jur de 50 de cereri pe zi, dar acest număr a crescut acum la 5.000 pe zi, scrie zf,ro.

„Situaţia este absolut incredibilă în acest moment”, a adăugat el.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Rusii „se regrupeaza”

12 September 2022 at 03:00

Se pare ca tancurile rusesti, indiferent de modelul lor, nu au nevoie de oglinzi retrovizoare – precum crede lumea ca ar avea nevoie tancurile franceze – pentru ca armata rusa nu se retrage, ci fuge pur si simplu, lasand balta tancurile, vehiculele, stocurile de munitie, orase intregi.

Orase pe care le-a cucerit dupa lupte care au durat, in unele cazuri luni de zile si le-a pierdut acum in cateva ore, desi timp pentru dezvoltarea unei linii de aparare au avut berechet.

Pierderea Iziumului si a Kupianskului doare probabil foarte mult dar si mai important este modul cum a fost pierdut: fara lupta, prin abandonarea pozitiilor si a tehnicii de lupta. Conform ucrainenilor rusii le-au mai lasat cadou si depozite pline ochi cu munitie, iar in presa se vorbeste despre o retragere precipitata a peste 10 mii de militari rusi…

10 mii de oameni nu pare foarte mult, dar in contextul razboiului din Ucraina este o cifra cu adevarat impresionanta. Trei brigazi zdravene…

Armata rusa isi arata limitarile in oameni, tehnica si conducere inca din primele zile ale conflictului, dar pentru cineva care stie un pic de istorie nimic nou sub soare. Rusii s-au facut de ras in primul razboi mondial, iar in cel de-al doilea au reusit sa fie protagonistii celei mai mari catastrofe militare din istoria umanitatii, pe acelasi palier cu victoria lui Hannibal la Cannae sau a macedonenilor la Gaugamela.

Doar intr-o jumatate de an armata rosie a disparut practic in fata panzerelor germane, sute de mii de prizonieri fiind capturati intr-o singura batalie, pana la un total de aproximativ 3 milioane de indivizi.

Ce s-a intamplat in vara anului 1941 este dincolo de rusinos, dar si atunci cand roata s-a intors, dupa batalia de la Kursk, rusii n-au arat ca o armata regulata ci, in continuare, ca o sleahta de stransura, ca o armata tribala nicidecum ca una de secol XX.

Iar daca ne uitam la pierderile suferite de armata rosie in fata de Wehrmachtului observam adevarata valoare a armatei ruse si a comandantilor sai, inclusiv a “marelui” Jukov, un taran sangeros  ale carui singure tactici militare era sa-si trimita soldatii la atac pana cand inamicul ramanea fara munitie, atacul inaltimilor Seelow ramanand in cartile de istorie drept un exemplu clasic de prostie dusa la un maxim neatins de atunci.

Avantajul armatei rosii fata de armata rusa a lui valdimir putin – si este un foarte mare avantaj – consta in comisarii politici, pe care URSS ul ii avea, putin nu-i are si de aici se vede diferenta. Plus un numar imens de oameni.

Fara o doza zdravana de votca si un comisar cu Naganul in mana, care sa insufle necesarul curaj trupelor, rusii sunt doar o gasca, nicidecum o armata.

Acum ramane de vazut ce masuri vor lua rusii pentru a opri dezastrul, ce masuri au la indemana, daca mai au trupe pe care se pot baza sau daca intregul front din Ucraina se va prabusi tot asa cum s-a prabusit si frontul armatei rosii in vara lui 1944, sau ofensiva din 1914 in Prusia de Est.

PS – Daca trupele ucrainene reusesc sa aiba acelasi succes si pe frontul de sud, in zona Herson, lucrurile s-ar putea sa degenereze rau de tot pentru rusi in general si pentru vladimir putin in special. In mod sigur putin stie ca fara o victorie, fie ea si partiala, in Ucraina, zilele ii sunt numerate la Kremlin.

GeorgeGMT

articolul original.

Rechizitoriul Revoluției: nimic despre americani

17 August 2022 at 14:38


Scriam acum cinci ani după un comunicat al Parchetului General legat de Revoluția din 1989 că ceva miraculos s-a petrecut, pe nesimțite: din ecuația evenimentelor a dispărut Securitatea ceaușistă, devenită, sub pana procurorilor, un soi de fecioară neprihănită. Care nici usturoi nu a mîncat, nici gura nu-i miroase. Iată că avem un soi de continuare interesantă: din rechizitoriul Revoluției, dat publicității în aceste zile, aflăm că revoluția a fost, de fapt, o afacere 100% sovietică: nimic despre americani, francezi, germani, britanici sau măcar unguri.

În 1987 a avut loc întîlnire istorică între președintele SUA, Roland Reagan, secondat de vicele George Bush, și liderul sovietic Mihai Gorbaciov. Un summit la care s-a discutat despre reîmpărțirea sferelor de influență și viitorul, pe cale de a deveni trecut, al comunismului.

În decembrie 1989, puțin înaintea revoluției române, un alt summit istoric a avut loc în Malta, cu participarea lui Bush, devenit președinte, și a aceluiași Gorbaciov. Întîlnirea care a pus capăt hegemoniei sovietice în estul Europei, urmată la scurtă vreme de căderea comunismului și destrămarea URSS. Chiar dacă nu s-a admis oficial că asta s-a discutat, dovezile mai mult sau mai puțin directe au apărut pe larg, ulterior.

După ce euforia privind așa-zisa revoluție a început să se risipească și la noi, după 1989, a început să iasă la iveală adevărul, anume că în decembrie 1989 ne confruntasem cu o imensă piesă de teatru, sîngeroasă din păcate, regizată de Moscova în parteneriat cu state occidentale influente, de la SUA și Marea Britanie la Franța ori Germania, prin oamenii și structurile lor. Cele care, mai apoi, aveau să își instaleze dominația politico-economică asupra României.

Ei bine, la 33 de ani de la momentul 1989, rechizitoriul din procesul revoluției, dat zilele trecute publicității, oarecum curios, de Parchetul Militar, cu acordul Procurorului General, nu conține nici cel mai vag element privind o implicare a occidentului în evenimentele din decembrie, totul fiind aruncat în cîrca URSS, KGB, GRU și a Armatei române, infiltrată, aflăm, de cozile de topor ale Kremlinului. Nu vorbim de dovezi, ci spunem că nu există nici măcar aluzii.

În cele 345 de pagini ale rechizitoriului, armata română e pomenită de 444 de ori, iar MApN de 412 ori, față de 192 de ori Securitatea și 104 ori Departamentul Securității Statului. Ceaușescu e pomenit de 385 de ori, secondat de Ion Iliescu, de 353 de ori. Mai mult decît termenul de revoluție/revoluționari, care apare de numai 325 de ori.

Cuvîntul sovietic și derivatele sale apar de 82 de ori, URSS de 33 de ori, GRU de 9 ori, Moscova de 9 ori, iar rus și derivatele sale de alte cîteva zeci de ori.
Toate contextele în care apar acestea induc fără echivoc ideea unui complot 100% sovietic întru răsturnarea regimului Ceaușescu.

Termenul de american apare de două ori, o dată cînd se vorbește de președintele Nixon și a doua oară cînd se vorbește despre posibilitatea ca zgomotele ciudate de la mitingul din 21 decembrie să fi fost creația unei aparaturi americane. O unică referire la Washington, zero la CIA. Deși ar fi fost de așteptat.
Referirile la Franța/francezi apar de 11 ori, la Germania/germani de 4 ori și la Ungaria/maghiari tot de 4 ori, dar în contexte fără legătură cu revoluția.

Unica vagă referire la un posibil rol occidental în revoluție e inclusă într-o declarație consemnată a lui Aurel Rogojan, șeful de cabinet al lui Iulian Vlad, fostul șef al Securiății, care spune „Apreciez că Silviu Brucan era omul cu rolul de coordonare întrucât avea multiple conexiuni la Washington, Londra, Moscova, poate şi altele”. Asta, spre exemplu, în timp ce Sergiu Nicolaescu, pion-cheie al evenimentelor, a pus explicit în declarații publice totul pe seama unei înțelegeri între Gorbaciov, Kohl, Mitterrand și Bush; doar că despre asta nu se scrie în rechizitoriu, compus aproape complet din declarații ale unor personaje martore ale evenimentelor.

Și uite așa, după ce au scos Securitatea din Revoluția română, bravii procurori români elimină și Occidentul din ecuație, astfel că vinovățiile rămîn în spinările URSS, care nu mai există, și a lui Ion Iliescu, cel care încă se încăpățînează să existe.

Istoric

Procurorul general Gabriela Scutea a anunţat, la 3 august, retrimiterea către Instanţa supremă a dosarului Revoluţiei, în care fostul preşedinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi Iosif Rus, fost şef al Aviaţiei Militare, sunt acuzaţi de săvârşirea unor infracţiuni contra umanităţii.

Iniţial, dosarul a fost trimis la Instanţa supremă în aprilie 2019, însă judecătorii l-au restituit la Parchetul Militar pentru remedierea mai multor probleme din rechizitoriu.

Prin coroborare cu celelalte probe ale dosarului, concluzia este aceeaşi. După 22 decembrie 1989 – orele 16,00, focul fratricid a cauzat survenirea de decese şi răniri. Nu există probe apte să demonstreze că în intervalul 22-30 decembrie 1989 au existat terorişti sau orice altă forţă care să desfăşoare acţiuni ostile revoluţiei şi revoluţionarilor. Analiza tuturor declaraţiilor martorilor şi persoanelor vătămate (mii de declaraţii) referitoare la intervalul 22-30 decembrie 1989 relevă că mulţi dintre cei audiaţi (militari şi civili) au relatat că în acest interval de timp au luptat, sub o formă sau alta, cu ‘teroriştii’. Cu toate acestea, analiza în mod logic şi loial a întregului probator al dosarului relevă că, sub imperiul psihozei securist-teroriste, aceste persoane au apreciat în mod viciat situaţiile concrete în care s-au aflat. Realitatea este că nu există probe relevante ale existenţei teroriştilor în decembrie 1989″, se precizează în rechizitoriul trimis instanţei.

Anchetatorii arată că, pentru edificarea asupra stării de fapt din intervalul 22-30 decembrie 1989, a fost administrată ca probă inclusiv sinteza aspectelor rezultate din anchetele efectuate de parchetele militare, în perioada 1990-1994, în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, întocmită de Secţia Parchetelor Militare.

„Această analiză stabileşte în mod pertinent că psihoza securist-teroristă şi focul fratricid au fost cauzele deceselor şi vătămărilor din intervalul 22-30 decembrie 1989. Nu au fost indicate persoanele care au generat şi întreţinut psihoza (materialul fiind întocmit în 1994, când la putere se aflau tocmai cei care ar fi trebuit traşi la răspundere pentru inducerea în eroare), însă s-a argumentat fără dubii că psihoza a apărut şi a fost amplificată de persoanele care au avut intervenţii televizate şi care au emis comunicate.

Sinteza s-a întemeiat pe analiza temeinică a unui număr de 2.317 cauze penale având ca obiect uciderea sau rănirea unor persoane. Stările de fapt reţinute prezintă o importanţă majoră, mai ales că cercetările au fost făcute la relativ scurt timp după derularea evenimentelor. De asemenea, sinteza a stabilit fără echivoc faptul că în decembrie 1989 nu au existat terorişti. Existenţa acestora nu a fost probată în niciunul din miile de dosare instrumentate în timp”, menţionează procurorii.

Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluția din 1989 și mai mult de 3.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale

În timpul luptelor duse în decembrie 1989 în zona Otopeni între diferite detaşamente militare cărora li se comunicase că luptă cu „teroriştii” un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri într-o singură noapte, se arată în rechizitoriul dosarului Revoluţiei.

Potrivit procurorilor, informaţia reiese din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, unde se consemnează că “nu s-a respectat regimul de foc ordonat, consumându-se foarte multă muniţie, fără un minim efect, în sensul că nu a fost nimicit sau capturat niciun terorist” şi este inventariată muniţia consumată.

„Conţinutul acestui document reprezintă chintesenţa acţiunilor militare din timpul Revoluţiei din decembrie 1989. Aflaţi sub imperiul psihozei terorist-securiste, indusă cu intenţie de factorii decizionali ai CFSN şi ai Consiliului Militar Superior, militarii români, folosiţi în mod intenţionat necorespunzător, au fost implicaţi într-o luptă pe viaţă şi pe moarte cu un duşman inventat de aceiaşi factori amintiţi. În realitate, probatoriul demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operaţiunile militare din jurul Aeroportului Internaţional Otopeni au reprezentat o tragică situaţie de foc fratricid. Iese în evidenţă că într-o singură noapte un singur regiment a executat aproape o jumătate de milion de trageri. În acelaşi perimetru s-au aflat concomitent numeroase alte efective ale MApN care, desigur, au purtat şi ele ‘lupte crâncene” cu teroriştii'”, se arată în rechizitoriu.

Conform aceleiaşi surse, haosul a fost accentuat şi de faptul că în schimburile de focuri au fost implicaţi inclusiv civili, unii dintre ei fără niciun fel de pregătire militară.

„Probatoriul administrat a relevat inclusiv faptul că în zona Otopeni-Băneasa, în intervalul 22-30 decembrie, au acţionat în mod haotic şi foarte mulţi civili înarmaţi, neinstruiţi militar, unii chiar fiind adolescenţi. Nici în intervalul menţionat, nici ulterior, la fel ca în toate celelalte zone unde sau desfăşurat ‘lupte’, nu au fost identificaţi aşa-zişii terorişti-securişti sau orice dovezi ale existenţei lor”, mai arată procurorii.

Din analiza tuturor probelor administrate a reieşit că „focul fratricid a reprezentat cauza deceselor şi rănirilor de persoane (…) rezultate şi în această zonă”, neexistând probe care să indice o altă cauză.

„Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în intervalul de timp 22 decembrie, orele 16,00 – 30 decembrie 1989, au survenit 857 de decese şi 2382 de vătămări fizice, ca urmare a confruntărilor violente din Bucureşti şi principalele oraşe ale României. Psihoza securist-teroristă a generat numeroase situaţii de foc fratricid, un consum uriaş de muniţie militară, trageri haotice şi, în general, o stare de pericol pentru societate. În intervalul 22-30 decembrie 1989, forţele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartuşe, plus sute de obuze trase cu blindatele (tancuri), numeroase lovituri cu aruncătoarele de grenade (AG) şi grenade de mână (ofensive şi defensive)”, se mai menţionează în rechizitoriu.

În opinia procurorilor, acest consum exagerat de muniţie „denotă efectele profunde şi generalizate ale psihozei teroriste ce a existat după data de 22 decembrie, ca urmare a exercitării inducerii în eroare”, populaţia fiind manipulată pentru a fi convinsă că pe teritoriul României se desfăşoară un adevărat război.


Cum a evoluat Dosarul Revoluției

În anii 1990, într-un proces rapid, au fost condamnați la închisoare principalii lideri comuniști Tudor Postelnicu – fost ministru de interne, Iulian Vlad – ultimul șef al Securității, Ion Dincă, fost vice prim-ministru, Emil Bobu, fost secretar și membru al Comitetului Politic al C.P.Ex. al PCR, Manea Mănescu, fost vicepreședinte al Consiliului de Stat și membru C.P.Ex. al PCR.

În baza unei grațiere acordate de președintele Ion Iliescu, cei condamnați au ieșit din închisoare înainte de executarea completă a sentințelor.

În 2008, generalii Mihai Chițac și Victor Atanasie Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare pentru reprimarea demonstrațiilor anticomuniste de la Timișoara.

Ulterior, cei doi au beneficiat, rând pe rând, de întreruperi temporare ale executării pedepselor. În 2010, la câteva săptămâni după ce fusese operat pe cord, Mihai Chiţac a murit în locuinţa sa.

După cinci ani petrecuţi în Spitalul Penitenciar Jilava, în 2014, Victor Atanasie Stănculescu a fost eliberat.

„La 86 de ani aş vrea să mai trăiesc vreo doi ani acasă cu familia”, declara fostul general la ieșirea din închisoare. Și chiar doi ani avea să mai trăiască. În 2016, el a decedat în urma unui atac cerebral. Avea 88 de ani.


În aprilie 2019, procurorul general de atunci al României, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea Dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a lui Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus și Emil Dumitrescu, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu a murit în 2019.

În octombrie 2020, Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar la dosar, printre care rapoartele întocmite de SRI și de Comisia parlamentară de anchetă a Revoluției care a funcționat în anii 90. Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General în 2021, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut. Instanța supremă a identificat mai multe probleme de legalitate în investigația procurorilor militari, iar magistrații au fost nevoiți să refacă ancheta la 32 de ani de la evenimentele din 1989.

Este de așteptat că cel puțin un an și jumătate de acum înainte Dosarul să fie analizat în faza Camerei Preliminare, înainte de-a intra pe fond. În plus, Înalta Curte trebuie să citeze cca 4000 de părți interesate în dosar.

articolul original.

Nivelul de radiații din Ucraina este normal

8 August 2022 at 15:27
image

Sistemul de monitorizare a radioactivității mediului de pe teritoriul Ucrainei funcționează normal și nu indică depășiri peste valorile normale, transmite CNCAN, după ce Kievul a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă au avariat trei senzori de radiații și au rănit un muncitor la Zaporojia, potrivit Mediafax.

Luni, autoritățile de la Kiev au anunțat că trupele rusești au cablat cu explozibil unitățile energetice ale centralei nucleare. Centrul Stratcom al Ucrainei îl citează pe comandantul garnizoanei staționate la centrală, care ar fi spus că este gata să arunce clădirile în aer.

„Sistemul de monitorizare a radioactivității mediului de pe teritoriul Ucrainei funcționează normal și nu indică depășiri peste valorile normale. Totodată, menționăm că măsurătorile efectuate la nivel național confirmă valori normale ale nivelului de radiații. CNCAN, prin Centrul Operativ pentru Situații de Urgență, urmărește în permanență evoluția situației din punct vedere al monitorizării radiologice”, potrivit unui comunicat al Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN).

Potrivit sursei citate, în România, nivelul radiațiilor este monitorizat permanent prin Rețeaua Națională de Supraveghere a Radioactivității Mediului (RNSRM), din cadrul Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM).

Specialiștii din Laboratorul Național de Referință Radioactivitate verifică datele monitorizate 24/7 și le transmit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, astfel încât să se asigure o informare promptă a factorilor de decizie naționali și internaționali, precum și a populației.

Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc pentru loviturile asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, care au avut loc în weekend. Kievul a anunțat că bombardamentele rusești de sâmbătă au avariat trei senzori de radiații și au rănit un muncitor de la centrala din Zaporojie.

Într-o emisiune a postului de televiziune Antena 3, Silviu Gurlui, profesor de fizică Universitatea Al. Cuza Iaşi, a spus că deși înțelege că „există o serie de amenințări” și „un context dificil”, „scenarii de a provoca rău acelei centrale sunt hazardate, indiferent de unde vor fi ele.”

„Orice accident va produce un dezastru care va fi împărțit de noi toți la un loc, așa încât nu văd absolut nicio logică.

Pe de altă parte, confirm, în privința nivelului radiațiilor, nu numai în România, inclusiv în Iași, nu văd în momentul de față niciun pericol, dar este evident că trebuie să fim atenți cu tot ce se întâmplă acolo, să urmărim situația și de asemenea să punem presiune pe autoritatea internațională care trebuie să fie acolo, prezentă mult mai mult. Mai mult, din păcate, nu văd, așa cum s-a întâmplat și la Cernobîl, nu văd decât declarații de îngrijorare, ceea ce pe mine mă îngrijorează, că ei nu sunt acolo mai prezenți( n.r.-reprezentanții Agenției Internaționale Atomice.) Este o zonă de conflict.”

Forțele rusești au capturat centrala din sud-estul Ucrainei la începutul lunii martie, dar aceasta este în continuare condusă de tehnicieni ucraineni.

Anterior, secretarul general al ONU a cerut ca inspectorilor internaționali să li se permită accesul în interiorul centralei. „Orice atac la o centrală nucleară este un act sinucigaș”, a declarat Antonio Guterres într-o conferință de presă în Japonia.

articolul original.

Rusia de acord cu exportul cerealelor din Ucraina?!

24 July 2022 at 03:00
image

S-a semnat acordul la Istanbul pe 22 iulie. Oamenii s-au bucurat, pretul cerealelor a mai scazut un pic, optimismul a ridicat capul din pamant, cinci miliarde de euro ar valora exportul ucrainean agreat prin acord. Dar oare chiar avem motive sa fim optimisti?!

Discutam despre un acord ciudat in care Ucraina si Rusia n-au semnat nimic pe aceeasi foaie de hartie, fiecare parte a semnat fata de ONU si Turcia, care ar fi sa fie garantele acordului si ar asigura implementarea sa. Cum?! Inca nu se stie sigur, navele ar urma sa fie controlate de echipe mixte turco-ONU-ucrainene si ar fi sa navigheze pe culoare foarte bine determinate cu acordul tuturor partilor.

20 de milioane de tone de cereale vor fi exportate rapid, scrie presa romaneasca, fara sa inteleaga ce inseamna 20 de milioane de tone, cate nave, cate curse, cate luni de zile. Inainte de razboi exportul ucrainean de cereale se ridica la aproximativ 4 milioane de tone pe luna, dar aici trebuie sa facem precizarea ca o parte importanta a acestui trafic se realiza prin porturile ucrainene de la Marea Azov, porturi ocupate acum (si distruse partial de Rusia).

In plus ar mai fi problema navelor cerealiere necesare, care conform unui expert britanic ar fi nevoite sa faca aproximativ 400 de curse, o cifra foarte mare fata de situatia actuala.

Rusii ar fi de acord sa deblocheze trei porturi ucrainene: Odesa, Cernomorsk şi Yuzhny, toate trei din regiunea Odesa. Ucrainenii vor avea in grija pilotajul navelor cerealiere prin campurile de mine. Navele care vin din Ucraina vor fi verificate de turci, personal ONU si ucraineni, navele care navigheaza spre Ucraina vor fi verificate si de rusi.

Portul Odesa este unul relativ mare, despre celelalte doua nu stiu mare lucru dar nu par a avea o capacitate de incarcare foarte mare si care sa compenseze capacitatea pierduta la Marea Azov. Chiar nu stiu daca cele trei porturi desemnate ar putea sa atinga nivelul de 4 milioane de tone pe luna, nivel atins inainte de razboi de toate porturile ucrainene.

Dar nu asta-i dilema, problema vine de la Moscova. Cand vreodata a respectat Rusia vreun tratat?! Cand a avut vladimir putin cuvant de onoare? Atunci cand declara ca nu are de gand sa atace Ucraina, cand sustine ca trupele ruse protejeaza civili etc, etc, etc?!

Cuvantul Rusiei nu face doi bani iar in acest caz particular interesele Moscovei nu au legatura cu reluarea exportului de cereale ucrainene, absolut deloc.

Practic Rusia i-ar permite Ucrainei sa se finanteze, scade presiunea asupra Occidentului in privinta “foametei mondiale”, scade presiunea asupra UE in privinta unui posibil nou val masiv de migranti pe motiv de foamete si obtine ce?! Multumirile din suflet ale africanilor si arabilor din Orientul Mijlociu?!

Adica care ar fi logica pentru ca Rusia sa accepte asa ceva, care beneficiul? Pentru Kiev acest export ar fi o imensa gura de oxigen economica, miliarde de euro i-ar intra in visterie, ba mai mult si poate mai important decat asta este ca odata cu golirea silozurilor de cerealele de anul trecut poate face loc pentru recolta de anul acesta si finanta recolta din 2023.

Situatia agricola in Ucraina este cu adevarat disperata: au silozurile pline cu recolta din 2021, vine recolta din 2022 si nu au unde s-o depoziteze, ba chiar mai mult, cerealele de anul trecut se degradeaza rapid si foarte vizibil. Dar cu porturile blocate si doua recolte nevandute (2021 si 2022), fermierii ucraineni nu mai au puterea si posibilitatea sa infiinteze culturile agricole pentru 2023, Kievul pierzand astfel nu mai putin de trei recolte consecutive. Adica faliment total pentru agricultura nationala…

O situatie de cosmar pentru Ucraina, dar una perfecta pentru Rusia si atunci de unde a rasarit acest acord?

Sigur ca una este sa semneze Moscova ceva si cu totul alta sa si respect ceea ce a semnat si cum interesul Rusiei este ca Ucraina sa cada inclusiv economic ramane de vazut daca rusii isi vor respecta semnatura sau vor cauta pretexte pentru a nu face nimic altceva decat au facut mereu: sa minta, sa obstructioneze, sa nu aiba onoare, ca mai apoi – cu obraznicia lor tipica – sa dea vina pe te miri cine iar cerealele ucrainene sa ramana tot acolo unde sunt si astazi.

Ar mai fi si posibilitatea ca Rusia, sub diferite pretexte, sa franeze drastic exportul si desi acesta va avea loc cantitatile sa fie neglijabile, dar rusii sa poata sustine ca au facut tot ce au putut, comertul este liber.

Ideea ca Moscova si-ar putea respecta cuvatul este cu totul aiuritoare pentru mine si cu totul nesustinuta de dovezi istorice.

Si lucrurile au evoluat, daca pe 22 iulie acordul a fost semnat, pe 23 iulie rusii au atacat portul Odesa exact in zona de unde exportul cu cereale ar trebui sa aiba loc. Apai cum sa permiti exportul de cereale daca tu bombardezi cel mai mare oras-port prin care respectivul export ar trebui sa aiba loc?!

GeorgeGMT

articolul original.

Rusii s-au retras de pe Insula Serpilor

30 June 2022 at 15:07

Foto: Reuters

Atat Kievul cat si Moscova au confirmat stirea, Kievul este, evident, in culmea fericirii, in timp ce rusii isi mascheaza infrangerea declarand ca evacuarea trupelor sale trebuie privita ca un semn de bunavointa (fata de cine, ne intrebam noi) si ca odata cu militarilor, Moscova numai poate fi acuzata ca blocheaza exportul de cereale din Ucraina.

Partea ucraineana este, probabil, mai aproape de adevar, sustinand ca atacurile repetate cu aviatia si artileria (adica  folosind Bogdana 155mm, ghidat de Bayraktar) i-au determinat pe rusi sa se retraga, impreuna cu, crede eu, bateriile de rachete anti-nava Harpoon care maturau intreaga zona a Insulei Serpilor si creau pericol iminent pentru orice nava ruseasca, asa cum au remarcat rusii cand le-a fost scufundata ultima nava care incerca sa aprovizioneze garnizoana din insula. Posibil ca si intrarea in dotarea ucrainenilor a sistemului de rachete sol-sol HIMARS sa fi contat, mai ales ca un numar de rachete pare sa fi lovit Insula Serpilor cu foarte putin timp in urma si cum rusii nu se puteau apara in fata HIMARS si nici sa aprovizioneze garnizoana lucrurile au evoluat spre bine.

Este o infrangere pentru rusi si chiar una mare daca tinem de faptul ca minuscula insula este la doar 45km de Sulina, relativ aproape de Odesa si o garnizoana rusa bine instalata acolo ar fi putut, daca ar fi avut cu ce, sa controleze o parte importanta din rutele de navigatie civila dinspre Odesa spre sudul Marii Negre. De asemenea, conteaza si faptul ca rusii nu mai au „ochi si urechi” in zona de nord-vest a Marii Negre si nici radarele lor numai baleiaza respectivele ape si pamanturi.

Insa pentru Romania capturarea si pastrarea Insulei Serpilor de catre Rusia reprezenta un mare pericol, daca tinem seama de intelegerea pe care Bucurestiul o are cu Kievul in problema ZEE, chestiune pe care rusii – odata declarati stapani – ar fi putut pur si simplu s-o ignore.

Astfel incat pentru Romania aceasta mica stanca trebuie neaparat sa apartina Ucrainei.

GeorgeGMT

articolul original.
  • There are no more articles
❌