ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 30 September 2022Ultimele Stiri

SUA și națiunile aliate nu vor recunoaşte „niciodată” anexarea regiunilor ucrainene de către Rusia

29 September 2022 at 21:00
image

Statele Unite şi naţiunile aliate nu vor recunoaşte „niciodată” anexarea de către Rusia a regiunilor din sud-estul Ucrainei, a afirmat marţi seară secretarul de Stat american, Antony Blinken.

„Noi şi numeroase alte ţări am fost foarte clari: nu vom recunoaşte niciodată de către Rusia”, a declarat Antony Blinken într-o conferinţă de presă.

La rândul său, Franţa şi Israelul au semnalat deja, conform cotidianului Le Monde, că nu vor recunoaşte referendumurile de anexare a regiunilor ucrainene.

Uniunea Europeană, NATO şi Grupul G7 nu vor recunoaşte rezultatele referendumurilor

Autorităţile proruse Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson au organizat referendumuri privind unirea cu Rusia, iar Administraţia de la Moscova pregăteşte anexarea teritoriilor.

Uniunea Europeană, NATO şi Grupul G7 au anunţat că nu vor recunoaşte rezultatele referendumurilor organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi nici anexarea acestora de către Rusia.

articolul original.
Ieri — 29 September 2022Ultimele Stiri

Reacțiile ucrainenilor după vestea anexării: Sute de persoane își așteaptă rândul la casa de bilete din gară. „Mi-e frică” | AUDIO

29 September 2022 at 18:36
image

Vestea alipirii teritoriilor din Donbas la Rusia, în urma unor referendumuri criticate de Occident, i-a făcut pe mulți oameni din localitatea Dnipro să părăsească zona. Acolo se află și jurnalistul Mircea Barbu. A vorbit cu ucrainenii aflați în gara din oraș, încercând să plece către zone mai sigure. Un tânăr pe nume Aleksei i-a declarat jurnalistului român că se teme pentru viața sa după în contextul posibilelor anexări.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/09/29sept-18-CORESP-SNDW-Mircea-Barbu-Plecari-din-Dnipro-dupa-anexare.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ce ați auzit pe fundal este alarma antiaeriană din Dnipropetrovsk, unul dintre cele mai mari orașe din estul Ucrainei. Mă aflu aici în fața gării, unde văd în acest moment zeci de persoane, poate sute de persoane îndreptându-se spre casele de bilete.

„Putin face lucrurile incorect și da, sincer, mi-e frică. Ar fi putut încheia acest război rapid, dar nu vrea asta. De aceea, am și eu o atitudine negativă față de el”, spune un ucrainean.

Unii dintre ei ar fi plecat oricum pentru că există un exod masiv dinspre estul Ucrainei de câteva luni bune, însă cu siguranță vestea anexării regiunilor separatiste i-a îngrijorat și mai mult pe oamenii din acestă regiune, astfel că mulți dintre ei s-au hotărât să plece.

Din Dnipropetrovsk, pentru Europa FM, Mircea Barbu.

Foto: Shutterstock

Citește și: Vladimir Putin semnează vineri decretul de anexare a patru regiuni ucrainene ocupate

articolul original.

Fostul șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei: ‘Federația Rusă nu are, la ora actuală, o capacitate militară de luat în seamă, în raport cu forța NATO’

29 September 2022 at 19:14
image

Generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles şi fost şef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, a afirmat că Federația Rusă va rămâne un agresor atâta timp cât nu va fi epuizată din punct de vedere militar și al armei energetice.

Eram fericiți și nu știam. Dar nu știam, în același timp, că Rusia – sau nu voiam să vedem – este un agresor. Ea va continua să cucerească, să anexeze, să declare republici secesioniste pe care să le sprijine și așa mai departe. În definitiv, acum înseamnă nu neapărat că este și limbaj de lemn – să ne apărăm libertatea, a noastră, a europenilor – ci să facem astfel încât Federația Rusă să nu reprezinte o amenințare sau o amenințare care, în mod obiectiv, are capacitatea să acționeze împotriva statelor europene.

Dacă noi plecăm de la următorul argument, că Federația Rusă, care reprezenta o forță, se considerau – nu știu dacă se mai consideră – echivalenți cu NATO, nu au reușit să cucerească, după mai bine de o jumătate de an de război, decât 15% din teritoriu, pentru că 7% era cucerit dinainte. Asta înseamnă că Federația Rusă nu are, la ora actuală, o capacitate militară de luat în seamă, în raport cu forța NATO”, a afirmat generalul (r) Virgil Bălăceanu.

Generalul (r) Virgil Bălăceanu a precizat că Federația Rusă ar trebui să aibă o armată bine pregătită și resurse financiare considerabile pentru a avea succes în următorii ani.

Orice compromis realizat cu Federația Rusă, pentru Federația Rusă a însemnat ‘merg mai departe’. Federația Rusă, dacă nu va fi epuizată din punct de vedere militar și al armei energetice, va rămâne un agresor. Cum faci Federația Rusă să aibă nevoie de 15-20 de ani și de resurse financiare importante?

Ar trebui să-și dubleze bugetul Apărării, ca să aibă o armată pregătită, ca într-o lovitură împotriva unui stat mediu, să aibă succes. Arma energetică să nu o mai folosească întotdeauna? Nu, energia să nu o mai folosească pe post de armă energetică”, a precizat generalul (r) Virgil Bălăceanu, conform Gândul.ro.

articolul original.

Vladimir Putin a semnat un nou decret: Ce măsuri au fost luate împotriva statelor occidentale ‘neprietenoase’ cu Federația Rusă

29 September 2022 at 18:50
image

NEWS ALERT

articolul original.

Războiului ar putea degenera! Ministrul ucrainean al Apărării: ‘Când ai un vecin cu arsenal nuclear în dotare, există întotdeauna riscul ca el să o ia razna. Ce calitate au și care este starea lor, asta stârnește semne de întrebare’

29 September 2022 at 17:47
image

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, a declarat că riscuri privind utilizarea armei nucleare de către Rusia există în mod constant, însă starea în care se află în prezent arsenalul nuclear rusesc stârneşte întrebări.

”Există întotdeauna riscuri. Când ai un vecin cu arsenal nuclear în dotare, există întotdeauna riscul ca el să o ia razna. Cât înseamnă asta în procente? Nu m-aş încumeta să spun. Dacă le-a mai rămas vectori de transport pentru armele nucleare? Da, mai au. Acestea pot fi transportate cu rachete Iskander şi Kalibr şi avioane strategice. Ce calitate au şi care este starea lor, asta stârneşte semne de întrebare”, a declarat Reznikov.

Evocând o discuţie cu fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, sub care a fost finalizat transferul de la Kiev către Rusia a armelor nucleare rămase moştenire din perioada sovietică (conform Memorandumului de la Budapesta din 1994), ministrul ucrainean a afirmat că şi dacă Ucraina nu ar fi dat Moscovei acele arme nucleare, valabilitatea lor oricum expira în 1997. ”Acestea ar fi trebuit scoase din uz şi distruse. Noi le-am dat pe toate Rusiei. Prin urmare, întrebarea este: în ce stare se află aceste vechituri în Rusia?”, a spus Oleksii Reznikov.

Potrivit lui Reznikov, rachetele Satana (fabricate la uzine din Ucraina în perioada URSS) se află în continuare în serviciul armatei ruse. ”Noi le fabricam încă acum 40 de ani. Şi apare întrebarea: cine le deserveşte, conform căror instrucţiuni şi câţi ani au inginerii care se ocupă de ele? Prin urmare, s-ar putea apăsa pe buton, dar explozia s-ar putea produce chiar acolo, pe loc”, a opinat ministrul apărării ucrainean.

Serviciile de informaţii occidentale şi-au intensificat în ultimele zile supravegherea arsenalului nuclear al Rusiei pentru a fi pe fază în cazul în care preşedintele rus Vladimir Putin ar da ordin pentru utilizarea armei nucleare, după ultimele ameninţări din partea Moscovei.

În acelaşi timp, SUA consideră că utilizarea armelor nucleare tactice de către Rusia este puţin probabilă. Dar riscul este cu siguranţă mai mare decât anul trecut sau chiar decât în luna iunie, după cum susţine expertul militar rus Pavel Luzin.

Autorităţile ruse sugerează posibilitatea utilizării armei nucleare încă de la începutul invaziei pe scară largă în Ucraina la 24 februarie, iar aceste ameninţări au crescut în intensitate în ultimele săptămâni, relevă postul de televiziune pe internet Nastoiaşcee Vremea, un proiect al Radio Free Europe/Radio Liberty şi Voice of America.

Anunţând la 21 septembrie mobilizarea ”parţială”, Putin a ameninţat că va folosi ”toate mijloacele aflate la dispoziţia” Rusiei pentru a apăra integritatea ei teritorială. ”Nu este o cacealma!”, a adăugat el.

Politicieni occidentali şi serviciile de informaţii afirmă că, deşi nu există semne de desfăşurare nucleară în acest moment, ameninţările lui Putin ar trebui luate în serios. Fostul cancelar german Angela Merkel a spus că declaraţia preşedintelui rus ar trebui luată în considerare.

”Nu ignoraţi sirena în cazul unei posibile lovituri nucleare, mergeţi urgent în adăposturile subterane. Numai asta vă poate salva!”, se poate auzi în aceste zile la Kiev, relatează postul tv citat pe pagina sa de internet. Centrul oraşului este unul dintre cele mai periculoase locuri în cazul unui atac nuclear, conform acestuia.

Adăposturile subterane se află la intrarea în blocuri şi în ele se poate ajunge doar printr-un cod de interfon. Străinii nu pot intra acolo. Dar unele sunt deschise, astfel că poţi găsi subsoluri pline de pânze de păianjen, dar cu urme că nu demult pe aici au fost oameni (care s-au ascuns de atacurile ruseşti cu rachete), în unele locuri a rămas chiar şi ceva apă de băut.

Pentru prima oară la Kiev s-a discutat despre un posibil atac nuclear din partea Rusiei în urmă cu câteva luni. Atunci din farmacii au dispărut pastilele de iodură de potasiu, despre care se crede că pot ajuta în cazul contaminării cu radiaţii. Dar acum există o mulţime de astfel de medicamente, ele pot fi găsite în orice farmacie.

În general, locuitorii capitalei ucrainene tratează cu calm ameninţarea cu o lovitură nucleară, în cele mai multe cazuri consideră că Occidentul nu îi va permite lui Putin să recurgă la un astfel de gest nebunesc, conform aceluiaşi post de televiziune, potrivit agerpres.ro.

articolul original.

Ziua 218. Ucraina a recuperat integral încă un oraș, Moscova pregătește festivități grandioase pentru anexări

29 September 2022 at 19:53
image

Ziua 218 de război a fost marcată de dezbateri privind creșterea riscului ca Rusia să atace nuclear Ucraina, simultan cu pregătirile în Rusia pentru anexarea teritoriilor din Ucraina, în urma așa-ziselor referendumuri.

Vladimir Putin va organiza vineri o ceremonie în care va anunța oficial decizia de a anexa cele 4 zone ale Ucrainei: Lugansk, Donețk, Zaporojie și Herson. Au fost instalate deja ecrane video uriașe, cu panouri publicitare pe care scrie „Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson - Rusia!”.

Zelenski avertizează însă că Ucraina nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului și a convocat o ședință de urgență.

Pe front, bombardamentele rușilor continuă, dar și contraofensiva forțelor ucrainene. Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei.

În ce privește aliații, SUA au anunțat că dublează numărul de sisteme de rachete HIMARS trimise în Ucraina.

Mișcări pe front

  • Atac la Zaporojie - Rușii acuză că o dronă ucraineană a atacat unul dintre reactoarele de la centrala nucleară de la Zaporojie.
  • Schimb nou de prizonieri - Kievul a anunțat încă un schimb de prizonieri în cadrul căruia a adus acasă 4 ofițeri de marină și doi civili.
  • Bombardamente în Sumî - Rușii au bombardat regiunea Sumî, a declarat guvernatorul Dmitro Zhivitski. Ar fi fost folosite și drone, a spus el. În urma bombardamentelor, două case și o linie electrică au fost avariate. Nu au existat victime civile.
  • Contraofensiva Ucrainei - Comandamentul Operațional „Sud” al Ucrainei a raportat că forțele ucrainene au ucis miercuri 18 soldați ruși și au distrus două tancuri, trei drone și șase vehicule blindate.
  • Rachete rusești doborâte - Forțele ucrainene au doborât 4 rachete rusești în Zaporojie, a anunțat Comandamentul aerian „Est” al Ucrainei.
  • Mai multe rachete HIMARS - Statele Unite au anunțat că dublează numărul de sisteme de rachete HIMARS trimise în Ucraina ca parte a unui nou pachet de ajutor militar în valoare de 1,1 miliarde de dolari.
  • Încă un oraș recuperat - Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei, relatează AFP. Cea mai mare parte a oraşului Kupiansk, un nod feroviar strategic, a fost recucerită la începutul acestei luni.

Ce se mai întâmplă cu anexările

  • Ceremonie de anexare - Vladimir Putin va organiza vineri o ceremonie în care va anunţa oficial anexarea celor 4 zone ale Ucrainei, unde au fost organizate referendumuri. Voturile au avut loc în două regiuni din est, Lugansk și Donețk, și în Zaporojie și Herson în sud. ”O ceremonie de semnare a unor acorduri cu privire la intrarea unor noi teritorii în Federaţia Rusă va avea loc mâine, la ora locală 15.00 (şi ora României), la Kremlin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Au fost instalate deja ecrane video uriașe, cu panouri publicitare pe care scrie „Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson - Rusia!”.
  • Bani pentru anexări - Kremlinul a anunțat că alocă 3,3 miliarde de ruble (aprox 53 de milioane de euro) pentru a susține și integra noile teritorii anexate.
  • Zelenski avertizează - Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, spune că Ucraina nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului nostru. "Principala noastră sarcină acum este să coordonăm acţiunile cu partenerii ca răspuns la referendumurile false organizate de Rusia şi la toate ameninţările conexe. Nu este 2014. Totul este clar pentru toată lumea. Şi cu siguranţă vor fi acţiuni", a declarat Zelenski.
  • Ședință de urgență la Kiev - Zelenski a convocat o ședință de urgență a Consiliului de Securitate vineri, când Putin va anunța deciziile de anexare.
  • Biden despre anexări - Preşedintele american, Joe Biden, a promis joi că nu va recunoaşte "niciodată, niciodată, niciodată" rezultatele referendumurilor "orchestrate de Rusia" în Ucraina, scrie AFP. "Aşa-zisele referendumuri au fost o parodie, o parodie absolută. Rezultatele au fost orchestrate la Moscova", a spus Biden.

Situația mobilizărilor

  • Granițe închise parțial - Rusia nu mai eliberează paşapoarte persoanelor mobilizate la război în Ucraina.
  • Antrenamente pe front - Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că cetățenii mobilizați au început antrenamentele lângă zonele de luptă, ca răspuns la acuzațiile că sunt trimiși pe front fără niciun fel de antrenament.
  • Medicii chemați la arme - Medicii de la spitalele de stat din Moscova au început să primească ordine de mobilizare, inclusiv cei de la Spitalul Clinic Central, administrat de Kremlin.
  • Protestul femeilor - În Kizil, femeile au ieșit pe stradă să protesteze față de mobilizare, dar au fost rapid dispersate de poliție. În jur de 20 de femei au fost arestate.
  • Mobilizarea i-a speriat pe ruși - Un sondaj publicat de Centrul Levada arată că 47% dintre ruși au simțit anxietate și frică la anunțul mobilizării parțiale. 13% au simțit indignare, 11% depresie și 23% mândrie pentru Rusia.
  • Câți au reușit să plece - Peste 200.000 de persoane au plecat din Rusia în Georgia, Kazahstan şi Uniunea Europeană de când preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat ”mobilizarea parţială”, pe 21 septembrie, arată datele oficiale din mai multe ţări, relatează CNN.

Situația de la Nord Stream

  • Încă o scurgere de gaz - Garda de Coastă suedeză a anunțat că a descoperit o a patra scurgere de gaz la conductele Nord Stream. „Două din aceste 4 scurgeri sunt în zona economică exclusivă a Suediei”, a spus Jenny Larsson, purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă suedeze.
  • NATO avertizează, în legătură cu sabotajul asupra Nord Stream, că “orice atac deliberat împotriva infrastructurii critice a aliaților va atrage o reacție unită și determinată din partea Alianței”. ”Toate informaţiile disponibile în prezent indică faptul că acesta este rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nesăbuite şi iresponsabile”, a menţionat Consiliul Nord-Atlantic într-o declaraţie.
  • Poluare uriașă - Metanul care iese din magistrala Nord Stream ar putea reprezenta una dintre cele mai mari scurgeri de gaze din toate timpurile, spun cercetătorii. Cantitatea scursă până acum în urma exploziilor subacvatice produse duminică și luni este neclară, însă pe baza volumului de gaze existent într-una dintre conducte, raportat anterior, cercetătorii au calculat inițial că aceasta ar putea varia între 100.000-350.000 de tone de metan.
  • Terorism internațional - Într-o convorbire telefonică cu Preşedintele rus Vladimir Putin a denunţat joi, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, presupusele atacuri asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică, despre care el a afirmat că reprezintă un "act de terorism internaţional", relatează AFP.
  • În cadrul convorbirii cu omologul său turc, Putin "şi-a exprimat punctul de vedere asupra acestui act de sabotaj fără precedent, în realitate un act de terorism internaţional, împotriva Nord Stream 1 şi Nord Stream 2", a indicat Kremlinul într-un comunicat.
  • Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei.
  • Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare, în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz, notează Reuters.AGERPRES/(AS - autor: Violeta Gheorghe, editor online: Andreea Preda)

Sancțiuni

  • Finlanda închide granița pentru turiștii ruși - Finlanda își va închide granița pentru turiștii ruși de la miezul nopții, ora locală, ceea ce va duce la o scădere semnificativă a traficului transfrontalier, a anunțat joi guvernul finlandez. Intrarea pentru vizite familiale, precum și pentru muncă și studii, va fi în continuare permisă, a adăugat el.
articolul original.

Zelenski a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, în contextul iminenței anexării unor teritorii de către Rusia

29 September 2022 at 15:16
By: -
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru vineri o reuniune de urgență a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, în contextul planului Rusiei de a formaliza anexarea a patru regiuni ucrainene.

"Preşedintele Volodimir Zelenski convoacă o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, care se va desfăşura mâine", a declarat joi după-amiază purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Kiev, Serhiy Nikiforov, citat de agenţia Ukrinform.

La reuniune vor participa comandanţii de rang înalt ai armatei ucrainene, precum şi şefii serviciilor civile de securitate.

Preşedintele Zelenski a condamnat vehement referendumurile "fără valoare" organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a avertizat, conform agenţiei Reuters, că "integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită". "Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură", a ameninţat liderul de la Kiev.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să anunţe formal, vineri, iniţierea procedurilor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

După finalizarea procedurii de incorporare a acestor teritorii, prin votul Parlamentului, Moscova probabil va ameninţa cu o ripostă cu armament strategic în cazul oricărui atac asupra a ceea ce va considera teritoriul rus.

articolul original.

ISW se așteaptă la o înfrângere iminentă a rușilor în Lyman, la sud-est de Izyum

29 September 2022 at 15:09
By: -
image

Forțele Rusiei rămân sub presiune în unele părți ale regiunilor pe care intenționează să le anexeze vineri, Institute for the Study of War raportând că armata rusă se confruntă cu o înfrângere iminentă în orașul Lyman, la sud-est de Izyum, scrie Sky News.

ISW afirmă că bloggerii militari ruși au discutat miercuri cu îngrijorare în creștere despre câștigurile ucrainene din jurul orașului Lyman, "sugerând că forțele ruse din această zonă s-ar putea confrunta cu o înfrângere iminentă".

Lyman este un oraș de aproximativ 20.000 de locuitori din Donețk, la aproximativ 20 km de granița cu regiunea Luhansk și nu departe de Lysychansk și Severodonetsk, care au fost scena unor lupte aprige în primăvară.

ISW precizează în informarea sa zilnică: "Mai mulți bloggeri ruși și corespondenți militari proeminenți au afirmat că trupele ucrainene au avansat la vest, nord și nord-est de Lyman și sunt pe cale să finalizeze încercuirea trupelor rusești în Lyman și de-a lungul malului nordic al râului Siverskyi Donets în această zonă. Blogerii ruși au afirmat că trupele ucrainene amenință pozițiile rusești și liniile de comunicații care susțin gruparea Lyman”.

"Prăbușirea zonei Lyman va avea, probabil, consecințe foarte importante pentru gruparea rusă din nordul regiunii Donețk și vestul Luhansk și poate permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Luhansk și în zona Severodonetsk-Lysychansk."

Evoluția ar veni după pierderile rusești în urma contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov, iar ISW afirmă că acest câștig ar scădea și mai mult moralul rușilor și ar atrage o furie suplimentară din partea naționaliștilor de acasă, în timp ce mobilizarea parțială a lui Vladimir Putin întâmpină rezistență.

articolul original.

O nouă reacție de la Kremlin după distrugerea conductelor Gazprom Nord Stream 1 și 2: ‘Pare un act de terorism, posibil la un nivel de stat. Este o situație foarte periculoasă’

29 September 2022 at 14:21
image

Administrația de la Kremlin a precizat că suspectează implicarea unei ţări străine în patru scurgeri de gaze detectate la gazoductele pe sub Marea Baltică din Rusia până în Germania, care arată ca acte de „terorism” sponsorizat de stat, deşi nu a numit o ţară anume.

Uniunea Europeană investighează scurgeri majore de gaze la conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a declarat că suspectează un act de sabotaj.

Pare un act de terorism, posibil la un nivel de stat„, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează Reuters şi France Presse.

Este foarte greu de imaginat că un astfel de act de terorism s-ar fi putut întâmpla fără implicarea unui stat„, a notat Peskov. „Este o situaţie foarte periculoasă ce necesită o anchetă urgentă„, a adăugat el.

Televiziunea de ştiri americană CNN, citând trei surse, a relatat că oficiali europeni de securitate au observat nave de sprijin ale marinei ruse şi submarine nu departe de locurile scurgerilor de gaze din Nord Stream, aminteşte Reuters.

Solicitat să comenteze informaţia CNN, Peskov a spus că există o prezenţă NATO mult mai mare în zonă.

Rusia a deschis miercuri o anchetă pentru „un act de terorism internaţional”, aminteşte AFP.

Întrebat despre posibilitatea de a desfăşura o investigaţie internaţională cu participarea altor ţări, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că „apar multe întrebări”, în special din cauza „lipsei de comunicare şi reticenţei foarte multor ţări de a contacta” Rusia, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina.

Joi dimineaţă, o a patra scurgere a fost identificată în Marea Baltică deasupra gazoductului Nord Stream 2, în urma descoperirii altor trei la începutul săptămânii.

NATO a denunţat la rândul său acte de sabotaj „deliberate, imprudente şi iresponsabile”.

Ea însăşi suspectată, Rusia a contraatacat miercuri, arătând spre Statele Unite şi obţinând pentru vineri o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU. Washingtonul a denunţat în schimb o nouă operaţiune de „dezinformare” a Moscovei.

Miercuri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris drept ”absurdă” ideea că Rusia ar putea fi în spatele avarierii gazoductelor, argumentând că aceasta nu este nici în interesul Rusiei şi nici al Europei, iar firmele americane ce exportă gaze naturale lichefiate în Europa sunt marii beneficiari ai scoaterii complete din funcţiune a gazoductelor Nord Stream, aminteşte AFP.

Gazul ar urma să continue să scape în atmosferă câteva zile, până când cele două gazoducte, Nord Stream 1 şi 2, se vor goli, potrivit agerpres.ro.

articolul original.

Zeci de cetăţeni ruşi au fost arestaţi în Muntenegru pentru spionaj

29 September 2022 at 13:42
By: -
image

38 de persoane, în principal rezidenţi ruşi, au fost arestate în Muntenegru sub suspiciunea de spionaj, a dezvăluit joi cotidianul local Pobjeda, citând surse neidentificate.

Anterior în cursul zilei, premierul Dritan Abazovic a declarat într-o transmisiune live a şedinţei de guvern că este în desfăşurare o operaţiune internaţională, cu asistenţa unor parteneri externi, la care participă procuratura de stat muntenegreană, pentru apărarea intereselor ţării, dar nu a oferit detalii, potrivit Reuters.

Muntenegru, ţară membră a NATO şi candidată la aderarea la Uniunea Europeană, s-a alăturat sancţiunilor internaţionale împotriva Rusiei în urma invaziei acesteia în Ucraina. În trecut, Podgorica a expulzat diplomaţi ruşi.

Potrivit publicaţiei Pobjeda, ofiţeri operativi ai Agenţiei pentru Securitate Naţională din Muntenegru (ANB) şi ai Procuraturii Speciale de Stat (SDT) au reţinut şase diplomaţi ruşi, 30 de cetăţeni ruşi cu permis de şedere temporară şi doi muntenegreni, toţi sub suspiciunea de spionaj.

Agenţia de presă de stat rusă TASS a transmis anterior, citând portalul muntenegrean Vijesti, că joi au fost arestaţi la Podgorica câţiva cetăţeni muntenegreni sub suspiciunea că ar fi lucrat pentru serviciile de informaţii ruseşti. Unul dintre aceştia, conform aceleiaşi surse, ar fi un angajat al administraţiei de stat care în decurs de mai bine de zece ani „a acţionat în beneficiul spionajului rusesc”.

Potrivit TASS, Procuratura Specială de Stat muntenegreană ar fi negat informaţiile despre arestări, confirmând doar efectuarea unor percheziţii la cei suspecţi. Poliţia ar efectua doar percheziţii în apartamentele unui număr de cetăţeni „suspectaţi de crearea unei organizaţii criminale şi de spionaj”.

Ambasada Rusiei din Podgorica nu a răspuns deocamdată la o solicitare din partea Reuters pentru a face un comentariu cu privire la aceste reţineri. Nici responsabili ANB şi SDT nu au putut fi contactaţi imediat pentru comentarii.

În 2016, Muntenegru a acuzat agenţi ruşi de implicare într-un complot pentru a aduce opoziţia prorusă la putere prin asasinarea premierului de la acea vreme Milo Djukanovic şi împiedicarea integrării fostei republici iugoslave în NATO.

Moscova a respins în mod repetat aceste acuzaţii, calificându-le drept absurde. Muntenegru s-a alăturat Alianţei Nord-Atlantice în 2017.

articolul original.

Rusia nu mai eliberează paşapoarte bărbaţilor mobilizaţi în armată

29 September 2022 at 13:39
image

Rusia nu mai eliberează paşapoarte persoanelor mobilizate în armată, a anunţat joi guvernul de la Moscova, citat de AFP și News.ro.

„Dacă un cetăţean a fost chemat să efectueze serviciul militar sau dacă a primit o convocare (la încorporare), nu i se va elibera paşaport internţaional”, a anunţat pe site-ul său de informaţii guvernul condus de premierul Mihail Mișustin.

Anunţarea acestor restricţii în eliberarea paşapoartelor internaţionale intervine în contextul în care mulţi ruşi se tem de închiderea frontierelor în plină campanie de mobilizare a unor noi recruți pentru forțele armate ale Moscovei.

Măsura, impact direct asupra deplasărilor ruşilor

Această măsură are un impact direct asupra deplasărilor ruşilor, care au nevoie de un paşaport internaţional pentru a se duce în marea majoritate a ţărilor din lume.

Însă ei se pot duce în Armenia, Belarus, Kazahstan şi Kârgâzstan doar cu paşaportul intern, echivalentul unei cărţi de identitate.

Zeci de mi de ruşi au fugit în ţări vecine

Zeci de mi de ruşi au fugit în ţări vecine – mai ales în Georgia, Kazahstan şi Mongolia -, după ce Vladimir Putin a decretat miercurea trecută acestă mobilizare „parţială”.

Exodul este atât de mare, încât Servivciul ruse de Securitate (FSB) a instalat marţi un birou „mobil” de mobilizare la frontiera cu Georgia, pentru a-i prinde pe cei care încearcă să fugă de armată.

Preşedintele rus Vladimir Putin dădea asigurări, la 21 septembrie, că numai persoanele care au deja experienţă militară sau competente „pertinente” în armată urmează să fie mobilizate.

Mobilizarea unor bătrâni, bolnavi şi studenţi – scutiţi – a provocat un val de indignare

Însă mobilizarea unor bătrâni, bolnavi şi studenţi – scutiţi -, a provocat un val de indignare şi manifestaţii, iar observatorii suspectează Moscova de faptul că mobilizează dincolo de anunţurile oficiale.

articolul original.

Daria Kasatkina este din nou în vizorul rușilor / Ce a declarat tenismena și ce mesaj a venit de la Moscova

29 September 2022 at 14:27
image

Daria Kasatkina (25 de ani) a făcut o nouă declarație care a reușit să îi enerveze pe ruși, după ce în urmă cu câteva luni intrase în vizorul acestora susținând că este lesbiană.

Tot în acea perioadă jucătoarea i-a sfătuit pe mai tinerii sportivi compatrioți să își schimbe cetățenia dacă au posibilitatea, declarație venită în contextul interzicerii rușilor la competiții importante din cauza războiului, notează digisport.ro.

Daria Kasatkina a călcat din nou pe bec

Acum, la aproape trei luni de la acele declarații, Kasatkina a făcut noi mărturisiri care i-a enervat pe ruși. Aceasta a intrat din nou în vizorul lor, căci a transmis că, dacă nu se va schimba situația și rușii vor continua să nu fie primiți la competiții, și-ar dori să reprezinte Elveția.

”În acest moment sunt cetățean al Rusiei și, indiferent de ce s-ar întâmpla, sunt mândră că sunt rusoaică. Însă dacă de asta va depinde cariera mea, atunci alegerea e evidentă, pentru că vreau să continui să joc tenis pentru mine, aceasta e prioritatea mea.  Nimeni nu vrea să pună paie pe foc, dar Elveția mi se pare o țară foarte stabilă și mi-ar plăcea să fac trecerea în viitor”, a spus Daria Kasatkina, citată de Eurosport.

Ce reacție a venit de la Moscova

Roman Teryushov, deputat în Duma de Stat, a venit cu o replică dură la adresa Dariei Kasatkina.

”Din păcate, din motive necunoscute, o persoană ca ea a primit un titlu onorific și e văzută ca un simbol al sportului. Ea face totul pentru a ieși în evidență și se pare că cetățenia elvețiană e o prioritate pentru ea.

Ea îi încurajează pe tinerii noștri să-și schimbe cetățeniile, să reprezinte alte țări. Asta spune totul despre ea. Lăsați-o să trăiască acolo, nu vrem să mai auzim de ea.

Ministerul ar trebui să modificare sistemul de acordare a titlurilor onorifice, astfel încât să fie posibilă revocarea titlurilor în cazul persoanelor care fac politică anti-Rusia”, a spus Roman Teryushov.

articolul original.

Executivul comunitar urmează să interzică importurile de mai multe produse de oțel din Rusia

29 September 2022 at 10:57

Uniunea Europeană nu are în plan să cedeze în fața Rusiei și pregătește noi sancțiuni aspre. Cea mai recentă propunere de sancțiuni a Comisiei Europene consultată de Politico arată că Executivul comunitar urmează să interzică importurile de mai multe produse de oțel din Rusia.

În același timp, Uniunea Europeană ar mai avea în plan și interzicerea exporturilor anumitor semiconductori în Rusia, arată documentul. Pe de altă parte, în propunerea de sancțiuni nu se regăsește un element esențial și anume diamantele rusești. De cealaltă parte însă, în document scrie că Executivul comunitar vrea să interzică importul „anumitor elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase”, arată Politico.

În contextul de activitate, în cursul zilei de miercuri, proiectul a fost prezentat de Comisia Europeană ambasadorilor UE, însă acesta mai are nevoie de semnătura celor 27 de ţări membre.

Din punct de vedere al sancţiunilor, scopul acestuia este utilizare unor seriile noi interdicții de export, dar și de import, astfel încât actualele sancțiuni să devină mai aspre. Printre altele, țintele sunt destul de variate, de la hârtie igienică și săpun până la componente tehnologice folosite de armata rusă.

Mai exact, dacă noul set de sancțiuni va intra în vigoare, acesta ar urma să elimine importul de bunuri considerate a genera venituri semnificative în Rusia, printre care „produse de înfrumuseţare, produsele pentru bărbierit, deodorante, săpun şi hârtie igienică”.

Referitor la exporturi, conform documentului, Rusia nu va mai putea primi nici cipuri și nici semiconductori. În același timp, exporturile de avioane către Rusia vor fi interzise și ele dacă noul pachet de sancţiuni va fi adoptat.

În ceea ce privește domeniul serviciilor, în documentul consultat de Politico arată ca fiind ilegală „furnizarea de servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de consultanţă juridică şi servicii de consultanţă IT” către companii şi persoane din Rusia.

În plus, Uniunea Europeană ar mai urma să sancționeze în jur de 30 de persoane, dar şi opt companii, inclusiv pe filosoful şi strategul de dreapta Alexander Dugin şi pe cântăreţul Nikolay Rastorguyev, precum şi pe cel mai mare acţionar al producătorului de arme Kalaşnikov, Alan Lushnikov.

articolul original.

Armata Rusiei: O putere supraestimată care trimite oameni pe front fără pregătire sau echipament

29 September 2022 at 07:45
By: -
image

În cazul invaziei rusești în Ucraina, Putin a crezut probabil într-o victorie rapidă. Ea s-a dovedit iluzorie, după cum arată mobilizarea parțială recent anunțată. Cât de puternică este în realitate armata Rusiei?

După căderea Uniunii Sovietice, Moscova a făcut tot ce a putut pentru a-și menține statutul de superputere, inclusiv ca membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU. Este adevărat că PIB-ul Rusiei nu justifica poziția sa proeminentă în rândul statelor lumii. Din punct de vedere economic, Uniunea Sovietică nu putea ține pasul cu multe țări occidentale.

Însă Kremlinul a justificat întotdeauna pretenția Moscovei de a fi o mare putere în termeni militari. De-a lungul deceniilor, Rusia a tot susţinut că are una dintre cele mai mari și mai eficiente armate din lume, la care se adaugă și armele nucleare. Pentru a ne reaminti acest lucru, președintele Vladimir Putin a oferit în mod regulat lumii imagini cu parade militare perfect coregrafiate la Moscova sau cu manevre ale forțelor sale armate.

Cu toate acestea, puterea unei armate nu se demonstrează prin defilările din Piața Roșie, ci în tranșeele de pe câmpul de luptă. Iar în estul Ucrainei rușii înfruntă o armată semnificativ mai mică și care nici măcar nu exista în urmă cu câțiva ani. Cum se poate așa ceva?

Cât de mare este cu adevărat armata lui Putin? 

Potrivit Margaretei Klein, de la fundaţia Institutului German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate (Stiftung Wissenschaft und Politik), pe hârtie, forțele armate rusești ar avea 1 milion de soldați, iar în viitor chiar 1,1 milioane. Cu toate acestea, dimensiunea reală este mai mică, spune ea pentru DW.

O mare parte din unitățile rusești dislocabile au fost deja desfășurate în Ucraina, a precizat Klein. "Au suferit pierderi mari cu soldații uciși sau răniți", mai spune experta în apărare. Cifrele exacte nu sunt disponibile, dar agenția americană de informații CIS crede că Rusia a suferit zeci de mii de morți și răniți.

Până acum au avut de suferit regimentele staționate pe timp de pace în partea asiatică a Rusiei, apreciază George Barros, de la think tank-ul american Institute for the Study of War. Ideea că Rusia dispune de rezerve de soldați gata de acțiune nu are nimic de-a face cu realitatea, a declarat el pentru DW.

Cursul războiului de până acum dovedește că lumea a supraestimat mult timp puterea armatei ruse, atrage atenţia Barros.

Rusia trebuie acum să cheme rezerviști pentru a umple golurile lăsate de pierderi, explică, la rândul ei, Margarete Klein. În cele din urmă, obiectivul lui Putin prin chemarea rezerviștilor, spune Barros, este de a menține actuala linie de front.

Pe front fără pregătire sau echipament

Starea de forță militară a Rusiei este demonstrată și de persoanele care sunt înrolate în prezent pentru a servi în armată. "Acolo sunt oameni care au peste 50 de ani și au probleme de sănătate", spune expertul în apărare. Numeroase exemple diseminate pe platformele sociale confirmă această observație.

Barros amintește că rezerviștii necesită instructaj și echipare înainte de a fi trimiși la război. Cu toate acestea, mulți dintre ei dispun de doar una sau două luni de formare, ceea ce nu este suficient. Alții sunt chiar trimiși pe front fără pregătire sau echipament.

Expertul nu crede că succesul militar poate fi obținut cu astfel de rezerviști, aşa încât numărul morților și al răniților va crește probabil.

Expertul rus în securitate Pavel Luzin, aflat în prezent în SUA, împărtășește această evaluare. În opinia sa, Ucraina va continua să lupte, în pofida referendumului fictiv organizat de marionetele lui Putin în estul țării.

Luzin mai spune că industria de armament a Rusiei nu este în măsură să asigure aprovizionarea pe termen scurt, cu atât mai puțin pentru rezerviștii care sunt chemați în prezent. În Rusia sunt încă depozitate arme și gloanțe vechi din perioada sovietică, atrage atenția și Margarete Klein.

Însă nici în acest caz nu se poate ști dacă nu cumva o mare parte din aceste arme nu au fost deja vândute prin corupție, ori dacă materialul chiar poate fi folosit în război.

Industria rusă de armament duce lipsă de cipuri pentru arme de înaltă precizie și alte piese de schimb, spune Klein. Cu toate acestea, Rusia are avantajul de a avea mai mulți oameni la dispoziție și poate astfel să trimită tot mai mulți rezerviști la război pe termen lung, subliniază Ted Galen Carpenter de la Institutul CATO din Washington, în dialog cu DW. 

Pentru a avea succes în război, ai nevoie de mai multe componente, spune George Barros de la think tank-ul american Institute for the Study of War. Soldați, arme moderne, o bună pregătire, conducere, motivație, logistică sunt doar câteva dintre ele. "Simplul fapt de a pune mai mulți oameni în prima linie nu va rezolva problema pe care o au rușii. Forțele ucrainene vor continua să avanseze, căci ofensiva lor nu s-a încheiat”, este convins Barros. 

Rușii, pe de altă parte, sunt în prezent mulțumiți să păstreze pozițiile existente, adaugă el. În trecut, deși forțele Rusiei au fost net superioare celor ale Ucrainei, inclusiv în ceea ce privește calitatea armelor și numărul de soldați, conducerea militară a Moscovei nu a fost capabilă să folosească această superioritate tactică pentru a atinge obiective strategice în război, analizează el.

Folosirea armelor nucleare pentru a intimida Occidentul

De altfel, aceasta nu se poate nici cu mercenari bine pregătiți și bine echipați, cum ar fi așa-numitul Grup Wagner. Numărul lor înainte de război era de aproximativ 8.000 - 9.000 de luptători, care însă nu au fost desfășurați doar în Ucraina, spune Barros. În estul Ucrainei, au luptat ca simpli soldați de infanterie.

În opinia sa, ei nu ar avea un impact semnificativ asupra evoluţiei războiului.

Experții cred că amenințarea cu armele nucleare este menită să intimideze Occidentul. "Această amenințare nu este nouă", observă Margarete Klein, de la Institutul German pentru Afaceri Internaționale și de Securitate. Scopul ei este de a submina sprijinul Occidentului pentru Ucraina.

Din punct de vedere militar, utilizarea armelor nucleare este inutilă. Ar putea avea sens strict din punct de vedere politic, dacă regimul de la Moscova se confruntă cu o înfrângere militară.

Cu toate acestea, Margarete Klein consideră că utilizarea armelor nucleare este puțin probabilă. Consecința ar fi că Putin ar pierde sprijinul Chinei sau al Indiei. Pe de altă parte, Ted Galen Carpenter, de la CATO, spune: "Dacă Putin va trebui să aleagă între a folosi arme nucleare sau a răspunde pentru crimele sale în fața unui tribunal internațional, va alege opțiunea nucleară".

Barros și alți experți consideră că, după referendumurile false care au loc în prezent, Putin va anexa estul și sudul Ucrainei.

După aceea, el ar putea inclusiv să desfășoare recruți și trupe ale Ministerului de Interne în aceste zone, ceea ce este în prezent interzis din motive legale, a spus el. "Forțele Rusiei au nevoie de o pauză, sunt epuizate", spune Barros, subliniind că se așteaptă la mai multe ofensive din partea ucrainenilor în această iarnă.

Se întrevede un sfârșit rapid al războiului?

Ted Galen Carpenter de la CATO spune că Rusia dorește un sfârșit rapid al războiului. Ucraina și Occidentul ar trebui să arate disponibilitate de a negocia.

Margarete Klein și George Barros, care nu cred într-un sfârșit rapid al războiului, văd lucrurile în mod diferit. Putin speră că Occidentul va renunța la sprijinul acordat Ucrainei.

Or, potrivit lui Klein, rezultatul războiului depinde de însuși acest sprijin continuu. Războiul se poate încheia cu adevărat numai dacă Rusia suferă o înfrângere totală, conchide expertul rus în securitate Pavel Luzin.

Miodrag Soric

Ziua 218. Anexarea regiunilor ucrainene ar putea avea loc înainte de ziua lui Putin, Kievul primește mai multe rachete HIMARS

articolul original.

Marii aliaţi ai Rusiei încep să îl critice pe Vladimir Putin

29 September 2022 at 08:54

Vladimir Putin începe să rămână rapid fără aliaţi. China și India, ţări considerate apropiate de Rusia, s-au arătat ferm împotriva posibilității ca Moscova să anexeze provincii ucrainene, scriu jurnaliştii spanioli de la 20 Minutos.

În comunitatea internaţională, după șapte luni de război în Ucraina, apărarea neatenuată a Rusiei este din ce în ce mai subțire. Marile puteri precum China și Turcia, apropiate de Kremlin, dar care se poziționaseră cu o oarecare ambiguitate, asigură nu numai că războiul trebuie să se încheie acum, dar că teritoriile ocupate trebuie să fie returnate cât mai curând posibil.

Turcia a fost prima care a ridicat vocea împotriva Moscovei. China şi India i-au urmat

În momentul de faţă, narațiunea a luat o întorsătură în acest război și sentimentul unei pierderi de credibilitate a președintelui rus, după înfrângerea militară de pe frontul de la Harkiv și necesitatea efectuării unei mobilizări parțiale (care de facto ar putea deveni o mobilizare aproape totală a populației ruse), se ciocnește cu mesajul „operațiune specială” care era vândut de Moscova în februarie 2022.

Tentativele diplomatice au eșuat, și în acest moment Ucraina a luat o poziție puternică în război. Turcia, care a luat frâiele dialogului dintre cele două țări și s-a autoproclamat cel mai potrivit negociator (pentru că face parte din NATO, dar întreține bune relații cu Rusia), a fost prima care a ridicat vocea: „Teritoriile invadate trebuie returnate Ucrainei, inclusiv Crimeea”.

În contextul politico-social, chiar în această marți, numărarea la referendumurile pentru anexarea la Federația Rusă a celor patru provincii ucrainene ocupate s-a încheiat cu o victorie clară a pro-rușilor, aflaţi în prezent la putere în aceste regiuni. Consultările au fost considerate de Ankara drept „ilegitime” și ea asigură că „vor complica eforturile de revitalizare a procesului diplomatic și vor adânci instabilitatea”. Turcia a preluat conducerea criticilor, dar nu a fost singura, potrivit 20 Minutos.

Aşadar, ministrul chinez de Externe Wang Yi a recunoscut, vinerea trecută, în faţa omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, „respectul Chinei pentru suveranitatea Ucrainei și integritatea sa teritorială”, potrivit acestuia din urmă. Conform șefului diplomației ucrainene, Wang a exprimat „respingerea utilizării forței ca mijloc de soluționare a diferendelor” dintre țări.

În același sens, poziția Indiei a fost „clară și consecventă în ceea ce privește respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a țărilor”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Arindam Bagchi, întrebat despre apelurile la consultare susținute de Moscova.

Totuşi, India şi China se feresc să-şi rupă relaţiile economice cu Rusia şi aşteaptă următoarea mişcare a lui Putin

Cu câteva zile înainte, într-o întâlnire în marja summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai, premierul indian Narendra Modi i-a transmis lui Putin îngrijorarea cu privire la problemele cu care se confruntă lumea ca urmare a conflictului din Ucraina. „Nu este timpul pentru războaie”, s-a răstit el.

În ciuda acestei schimbări de atitudine față de conflict și a opiniilor cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina, adevărul este că Rusia continuă să aibă sprijinul acestor țări. Sub mantra de a dori o soluție pașnică fără a lua o poziție cu privire la cine este responsabil, diplomații chinezi și indieni caută o modalitate de a nu-și modifica relațiile economice și așteaptă următoarea mișcare a Moscovei, care ar putea avea loc odată ce Parlamentul rus va ratifica anexarea teritoriile ucrainene.

Între timp, alți aliați au rămas aproape de Putin încă de la început. Președintele Venezuelei, Nicolás Maduro, a respins în această sâmbătă „provocările militare” și sancțiunile economice impuse Rusiei de Occident, printr-o scrisoare citită de ministrul său de Externe, Carlos Faría, în fața Adunării Generale a Națiunilor Unite.

„Respingem toate ingerințele împotriva Rusiei, precum și campania de ură declanșată în detrimentul poporului slav, considerând că aceste acțiuni, departe de a contribui la pace, alimentează focul războiului”, se spune în text.

Astfel, ministrul cubanez de Externe Bruno Rodríguez și Serghei Lavrov s-au întâlnit la sediul ONU din New York, unde au convenit să sporească legăturile economice și de cooperare. „Ratificăm starea excelentă a legăturilor politice și dorința de a continua aprofundarea legăturilor economice, comerciale, financiare și de cooperare. Am semnat un plan de consultări politice cu și/sau ambele ministere de Externe”, a spus Rodríguez pe Twitter.

Cu câteva zile mai devreme, Cuba fusese una dintre cele șapte țări (luând în considerare Rusia) care s-au opus ca președintele ucrainean Volodimir Zelenski să țină un discurs telematic la Adunarea ONU. Celelalte state care au refuzat această intervenție au fost Belarus, Siria, Coreea de Nord, Eritreea și Nicaragua care, cu excepția ultimei care s-au abținut, sunt aceleași țări care au votat împotriva rezoluției care a cerut în luna martie a acestui an încetarea imediată a ostilităților din partea Rusiei.

articolul original.

Trei poeți au fost crunt umiliți de către ruși după ce au participat la o lectură literară contra mobilizării pentru luptă în Ucraina

29 September 2022 at 08:41
Foto: tv8.md

În ziua de miercuri 28 septembrie, un tribunal rus a cerut, încarcerarea a trei tineri poeţi care au participat la o lectură literară contra mobilizării pentru luptă în Ucraina. Unul dintre ei a susținut că a fost violat de poliţie în timpul arestării.

Astfel, ONG-ului OVD-Info informează că Artiom Kamardin, Egor Ştovba şi Nikolai Daineko au fost arestaţi preventiv pentru două luni.

Cei trei sunt suspectaţi într-o anchetă deschisă pentru „incitare la ură cu ameninţarea folosirii violenţei”.

Dacă vor fi inculpaţi, ei riscă şase ani de închisoare, în contextul în care autorităţile ruse reprimă în prezent orice critică a conflictului din Ucraina, susține AFP.

Acuzațiile care li s-au adus celor 3 poeți

În Rusia, în ziua de Duminică, cei trei bărbaţi poeți au participat la o lectură în faţa statuii poetului Vladimir Maiakovski în centrul Moscovei, un loc de întâlnire al intelectualilor disidenţi în perioada sovietică.

La începutul lecturilor, un bărbat a afirmat că este vorba despre o acţiune „anti-mobilizare” militară, ordonată de Rusia săptămâna trecută, potrivit unui videoclip al evenimentului publicat pe canalul de YouTube de opoziţie Mos Piket.

În afirmaţiile sale, „Vă amintiţi cum îi numeam pe teroriştii din Doneţk şi Lugansk acum opt ani? Miliţieni”, a spus Artiom Kamardin, referindu-se la capitalele celor două teritorii separatiste pro-ruse din estul Ucrainei. Apoi, el a recitat una din poeziile sale, intitulată „Omoară-mă, miliţianule!”.

La finalul textului, el a spus: „Glorie, Rusiei Kievene! Noua-Rusie, la dracu cu tine!”.

Bătut şi violat cu o ganteră în timpul arestării

Astfel, a doua zi, Artiom Kamardin a fost arestat în timpul unei percheziţii la domiciu. În contextul avocatului său, Leonid Solovev, citat de mass-media independente ruse, el afirmă că a fost bătut şi violat cu o ganteră în timpul arestării.

Postul Telegram 112, partizan al ordinii ruse, a publicat un videoclip în care îl arată pe tânăr, în genunchi, prezentându-şi scuze.

În timpul unui discurs în instanţă, miercuri seară, filmat de media independentă SOTA, Artiom Kamardin a afirmat că aceste scuze au fost obţinute „sub tortură”. La audiere, acesta a apărut cu urme şi un bandaj pe faţă.

Totodată şi Nikolai Daineko a fost arestat duminică în timpul lecturilor poetice şi a primit o amendă pentru „manifestaţie neautorizată”. Acesta a fost eliberat şi arestat din nou luni, potrivit OVD-Info.

articolul original.

NATO avertizează Rusia: Utilizarea armelor nucleare va avea „consecinţe severe”

29 September 2022 at 06:30
image

Eventuala utilizare a armelor nucleare de către Rusia în conflictul cu Ucraina ar atrage „consecinţe severe”, a avertizat recent secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, după o serie de afirmaţii ale liderilor de la Moscova.

„Orice utilizare a armelor nucleare este absolut inacceptabilă, va schimba total caracterul conflictului, iar Rusia trebuie să ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie purtat niciodată”, a afirmat Jens Stoltenberg, citat de agenţia Reuters.

„Atunci când observăm o astfel de retorică în mod repetat din partea Rusiei este un lucru pe care trebuie să îl luăm în serios şi, prin urmare, transmitem mesajul clar că acest lucru va avea„, a atras atenţia secretarul general al NATO.

„Nu cred că NATO ar interveni direct în conflict”

Dmitri Medvedev, fost preşedinte şi prim-ministru al Rusiei, în prezent vicepreşedinte al Consiliului pentru Siguranţă Naţională, a semnalat marţi că Moscova are dreptul de a se apăra dacă ar fi ameninţată existenţa statului. „Să ne imaginăm că Rusia este forţată să utilizeze cea mai de temut armă împotriva regimului ucrainean care se angajase într-un act de agresiune de amploare care este periculos pentru existenţa statului nostru. Nu cred că NATO ar interveni direct în conflict nici măcar în acest scenariu. Demagogii de peste ocean şi din Europa nu vor să moară într-o apocalipsă nucleară”, a afirmat Medvedev, conform agenţiei Reuters.

Rusia pregăteşte anexarea regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson, după referendumuri pe care Occidentul nu le recunoaşte. Moscova a sugerat că, după anexare, atacurile ucrainene asupra acestor regiuni vor fi considerate atacuri asupra teritoriului rus. Săptămâna trecută, preşedintele Vladimir Putin a afirmat că nu ar ezita să recurgă la arme nucleare dacă vor exista ameninţări asupra teritoriului Rusiei.

articolul original.

O reţea uriaşă de propagandă rusă care viza Europa, dezactivată de Facebook

29 September 2022 at 06:00
image

O reţea de dezinformare extinsă, originară din Rusia, a încercat să folosească sute de conturi false de social media şi zeci de site-uri de ştiri false pentru a răspândi ideile Kremlinului despre invazia Ucrainei, a dezvăluit marţi Meta.

Compania, care deţine Facebook şi Instagram, a anunțat că a identificat şi a dezactivat operaţiunea înainte ca aceasta să reuşească să obţină o audienţă mare. Cu toate acestea, Facebook a declarat că a fost cel mai mare şi mai complex efort de propagandă rusă pe care l-a descoperit de la începutul invaziei, potrivit AP.

Operaţiunea a implicat peste 60 de site-uri web create pentru a imita site-uri de ştiri legitime, inclusiv ziarele The Guardian din Marea Britanie şi Der Spiegel din Germania. Cu toate acestea, în locul ştirilor reale raportate de aceste instituţii, site-urile false conţineau link-uri către despre Ucraina. Peste 1.600 de conturi false de Facebook au fost folosite pentru a răspândi propaganda în Germania, Italia, Franţa, Marea Britanie şi Ucraina.

Ce spunea propaganda rusă?

Constatările au evidenţiat atât promisiunea companiilor de social media de a-şi supraveghea site-urile, cât şi pericolul pe care dezinformarea continuă să îl reprezinte.

„Video: Falsă înscenare la Bucea dezvăluită!”, susţinea una dintre ştirile false, care acuza Ucraina de masacrarea a sute de ucraineni într-un oraş ocupat de ruşi.

Conturile false de pe reţelele de socializare au fost apoi folosite pentru a răspândi link-uri către ştirile false şi alte postări şi videoclipuri şi Instagram, precum şi pe platforme precum Telegram şi Twitter. Reţeaua a fost activă pe tot parcursul verii.

Kremlinul a folosit dezinformarea online şi teoriile conspiraţiei

„În câteva ocazii, conţinutul operaţiunii a fost amplificat de paginile oficiale de Facebook ale ambasadelor ruseşti din Europa şi Asia”, a declarat David Agranovich, directorul Meta pentru dezorganizarea ameninţărilor. „Cred că aceasta este probabil cea mai mare şi cea mai complexă operaţiune de origine rusă pe care am dezorganizat-o de la începutul războiului din Ucraina, la începutul acestui an”.

De la începutul războiului, în februarie, Kremlinul a folosit dezinformarea online şi teoriile conspiraţiei în încercarea de a slăbi sprijinul internaţional pentru Ucraina. Grupuri legate de guvernul rus au acuzat Ucraina de organizarea de atacuri, au pus războiul pe seama unor acuzaţii nefondate privind dezvoltarea de arme biologice de către SUA şi au prezentat refugiaţii ucraineni drept criminali şi violatori.

articolul original.

Trei poeţi ruși au fost arestaţi după ce au citit un text anti-război

29 September 2022 at 05:02
By: -

Un tribunal rus a dispus miercuri arestarea a trei tineri poeţi care au participat la o lectură literară împotriva mobilizării anunţate de autorităţi pentru războiul din Ucraina.

citizencitizen

Potrivit ONG-ului specializat OVD-Info, Artiom Kamardin, Egor Ştovba şi Nikolai Daineko au fost arestaţi preventiv pentru două luni, scrie AFP.

Potrivit acestei surse, cei trei sunt suspectaţi într-o anchetă deschisă pentru "incitare la ură cu ameninţarea folosirii violenţei". Dacă vor fi inculpaţi, riscă până la şase ani de închisoare deoarece autorităţile ruse reprimă în prezent criticile la adresa conflictului din Ucraina.

Duminică, Kamardin, Ştovba şi Daineko au participat la o lectură în faţa statuii poetului Vladimir Maiakovski din centrul Moscovei, un loc în care intelectualii disidenţi se adunau în perioada sovietică.

citizencitizen

La începutul lecturii, un bărbat susţine că este vorba de o acţiune împotriva mobilizării militare anunţate de autorităţi, conform unei înregistrări video a evenimentului publicată pe canalul Youtube de opoziţie "Mos Picket".

"Vă amintiţi cum îi numeam pe teroriştii din Doneţk şi Lugansk acum opt ani? Miliţieni", spune Artiom, după care recită una din poeziile sale, intitulată "Omoară-mă, miliţianule!, care se încheie cu "Glorie Rusiei Kievene! Noua Rusie, la dracu de tine!"- referiri la statul medieval care cuprindea parţial Ucraina şi Rusia, precum şi la proiectul imperialist al Noii Rusii care urmăreşte crearea unui teritoriu rusesc în sudul şi estul Ucrainei.

citizencitizen

Artiom Kamardin a fost arestat în timpul unei percheziţii la domiciliu. Potrivit avocatului său Leonid Solovev, citat de presa independentă rusă, el susţine că a fost bătut în timpul arestării.

Canalul Telegram 112, apropiat de forţele de ordine din Rusia, a publicat un filmuleţ în care tânărul îşi cere scuze în genunchi.

În timpul unui discurs în instanţă miercuri seară, filmat de media independentă SOTA, Artiom Kamardin a afirmat că aceste scuze au fost obţinute "sub tortură". La audiere, acesta a apărut cu urme şi un bandaj pe faţă.

articolul original.
❌