Un grup format din 12 educatori și profesori din Satul Măgdăcești, Republica Moldova se află în această săptămână la Mioveni, pentru un schimb de experiență și practici noi în domeniul didactic.

Acest schimb de experiență are loc cu ocazia Zilei Educației, în baza Acordului de Înfrățire și Cooperare existent între Măgdăcesți și Mioveni.

Cadrele didactice din Măgdăcești s-au întâlnit, în cadrul unei ședințe comune, cu reprezentanții instituțiilor de învățământ din Mioveni și ai administrației locale, pentru a stabili contactele și programul vizitelor ulterioare.

Astăzi au vizitat școli și grădinițe din Mioveni. La ora 12,00, în Amfiteatrul Liceului Iulia Zamfirescu oaspeții din Măgdăcești au fost invitați la un spectacol artistic susținut de elevii școlilor din Mioveni.

Declarații prof. Elena Efros -director Liceul teoretic Măgdăcești

Declarații prof Lidia Lupașcu

”România e Acasă!” – declaratii prof Caldare Veronica – Măgdăcești, Republica Moldova

Grupul rus Gazprom a redus sâmbătă livrările de gaze naturale către Republica Moldova cu aproximativ 30%, a declarat directorul companiei de gaze Moldovagaz, Vadim Ceban, transmite Reuters.

Cu o zi mai devreme, vicepremierul Andrei Spînu (foto) a declarat că Gazprom a avertizat Republica Moldova cu privire la reducerea livrărilor.

Spînu a declarat sâmbătă că în spatele reducerii se află probleme tehnice, iar ţara va cere Gazprom să mărească livrările.

”Motivul reducerii aprovizionării cu gaze... a fost explicat de Gazprom prea târziu”, a declarat Spînu într-o conferinţă de presă, adăugând că problemele tehnice nu pot fi considerate ”un motiv obiectiv”.

Spînu a spus că Moldova are aproximativ 53,5 milioane de metri cubi de gaz în depozite subterane în Ucraina şi România, care ar putea fi utilizate.

De asemenea, ţara intenţionează să economisească gaze prin utilizarea păcurii în unităţile sale de generare a energiei.

Ceban a declarat mai devreme că Moldovagaz a plătit vineri Gazprom 23,9 milioane de dolari pentru a acoperi restul unei plăţi întârziate dintr-un avans pentru livrările de gaze naturale din septembrie şi pentru a închide datoria de 35,9 milioane de dolari.

Au existat temeri că Gazprom ar putea întrerupe furnizarea de gaze către Republica Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, de la 1 octombrie.

There’s always a bigger fish.

Comunicat. Relația dintre județul Arad și raioanele Anenii Noi și Ialoveni, din Republica Moldova, sunt motivul pentru care vicepreședinții Consiliului Județean, Răzvan Cadar și Ionel Bulbuc, se află în aceste zile la Chișinău, unde au întâlniri cu reprezentanții administrației din raioanele respective. Din delegația județului Arad fac parte și dr. Andrei Ando și Răzvan Ciubotaru, directori ai Consiliului Județean, dar și Mircea Braiți, primarul comunei Buteni. În cursul zilei de joi, delegația arădeană s-a întâlnit cu pretorul cartierului Rîșcani, din Chișinău, iar vineri participă la Primul forum economic din Chișinău, care, printre altele, vizează proiecte comune, concrete, între regiunile Republicii Moldova și județele din România. Peste 500 de delegați, dintre care aprox. 100 din România, participă la acest eveniment.
 
În cursul după-amiezii de vineri, Ionel Bulbuc și Răzvan Ciubotaru se deplasează la Anenii Noi, pentru detalierea unui proiect de investiții finanțat de județul Arad. Sâmbătă și duminică, Răzvan Cadar și Andrei Ando vor fi la Ialoveni, unde se discută la modul concret despre felul în care județul Arad se poate implica în dezvoltarea spațiului public din raionul cu care este înfrățit. Primarul Mircea Braiți are programate mai multe întrevederi cu primari de comune din raioanele Ialoveni și Anenii Noi, pentru ca, la recomandarea Ministerului Afacerilor Externe, să stabilească un parteneriat cu administrația locală moldovenească. 

În cadrul discuțiilor de la Chișinău, Anenii Noi și Ialoveni se pune accentul pe bunele practici dezvoltate de Consiliul Județean Arad, atragerea de fonduri europene, parteneriate în proiecte comune. De asemenea, vicepreședinții Consiliului Județean au oferit copiilor din cele două raioane înfrățite posibilitatea de a participa la tabere școlare în județul Arad, la Moneasa și Căsoaia, pentru a exersa limba maternă și a relaționa cu tineri din județul Arad. 

„Și raioanele partenere, și județul Arad se dezvoltă pe baza unei strategii care are în vedere colaborarea cu toți factorii care pot aduce plus-valoare comunității, promovarea mediului de afaceri, a culturii și turismului. Suntem în Republica Moldova pentru a vorbi despre oportunitățile de investiții care pot transforma în bine spațiul în care trăim”, a declarat Răzvan Cadar, vicepreședintele Consiliului Județean Arad.

La rândul său, vicepreședintele Ionel Bulbuc a punctat faptul că fiecare dintre parteneri are de învățat din experiența celuilalt. „Noi nu avem prejudecăți în această relaționare și înțelegem că putem ajuta, dar putem și învăța. Suntem în Republica Moldova pentru că avem și noi nevoie să înțelegem mai bine realitățile din raioanele cu care suntem înfrățiți și să vedem cum putem contribui la creșterea calității vieții și în Anenii Noi sau Ialoveni, dar și cum putem importa de acolo modele de bune practici”. 

Consilierii județeni au aprobat astăzi, 28 septembrie, în cadrul ședinței ordinare, finanțarea cu suma de 27.000 de euro a Întreprinderii Municipale Centrul Stomatologic din Raionul Nisporeni, Republica Moldova, în vederea achiziționării unui complex radiologic, 3.000 de euro urmând să fie suportați de către Raionul Nisporeni.

Noul complex radiologic va include un sistem de raze X panoramic dentar, sistem radiologic intraoral, imprimantă radiologică și rețeaua radiologică computerizată, formată dintr-un server și trei monitoare.

Potrivit președintelui Raionului Nisporeni, Vasile Mărcuță, actualul dispozitiv este învechit moral și fizic, fiind utilizat de mai bine de 40 de ani și nu mai corespunde cerințelor actuale.

„ (…) Scopul nostru fundamental a rămas neschimbat: îmbunătățirea continuă a sănătății, evoluția tehnologiilor medicale moderne și, nu în ultimul rând, asigurarea, bunăstarea și confortul comunității noastre spre binele cetățeanului. Pentru a contribui la realizarea acestor obiective nobile, tindem să implementăm un amplu complex de măsuri necesare în acest sens. Buna noastră intenție este de a asigura Întreprinderea Municipală Centrul Stomatologic Raional cu un complex radiologic, atât de necesar lucrătorilor medicali care activează în instituție, precum și pacienților care merită o deservire calitativă și modernă. (…) Dispozitivele medicale sunt indispensabile în realizarea actului medical. Momentul cheie în asigurarea personalului medical cu dispozitive sigure, eficiente și inofensive constituie unul din factorii pentru o utilizare eficientă. (…) În numele meu personal precum și în numele cetățenilor raionului Nisporeni, vă aducem mulțumiri pentru gestul pe care îl manifestați față de comunitatea noastră și îmi exprim recunoștința pentru tot ce realizați în acest sens”, a precizat președintele Raionului Nisporeni, Vasile Mărcuță.

Conform prevederilor legale, autoritățile administrației publice locale pot aproba finanțarea unor proiecte propuse de către autoritățile administrației publice locale din Republica Moldova, în baza acordurilor de înfrățire sau cooperare încheiate, pentru obiective de investiții, programe culturale comune, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională sau alte acțiuni.

Județul Ialomița a încheiat o înțelegere de cooperare cu Raionul Nisporeni în aprilie 2018, în vederea promovării unor interese comune, printre care se regăsește și elaborarea și implementarea unor proiecte în domeniul sănătății.

Reamintim faptul că în luna aprilie a anului trecut consilierii județeni aprobau finanțarea Raionului Nisporeni cu 101.542 de euro în vederea achiziționării unui autoclav de prelucrare a deșeurilor periculoase rezultate din activitatea medicală a spitalelor publice din raion, contribuția financiară a autorităților din Nisporeni fiind de 17.920 de euro.

Joi, 22 septembrie 2022, fiind prezent la București, la „Romanian International Gas Conference 2022”, viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, a acordat un interviu site-ului Bugetul.ro.

Am vrut să aflăm ce măsuri a luat sau urmează să ia Guvernul Republicii Moldova pentru a reduce dependența de gazul rusesc, dar și ce semnale sunt din Transnistria, dacă sunt, după decretizarea mobilizării parțiale de către Vladimir Putin, președintele Federației Ruse.

Andrei Spînu, pentru Bugetul.ro: „Ne dorim un contract pe termen lung cu România, pentru aprovizionarea cu gaze”

Eugen Dinu: Ce măsuri ar urma să ia sau urmează să ia Republica Moldova pentru a reduce dependența de Rusia (n.r. – de gazul rusesc)?

Vicepremierul Andrei Spînu: În primul rând, reducem consumul și pentru septembrie am redus deja cu 28%. Doi – investim în (n.r. – energia) regenerabilă și avem o creștere bună în ultimul an. Am făcut și modificări la legislație ca să fie mai ușor pentru afaceri și pentru familii.

Trei – căutăm alternative și, în primul rând, ne dorim să semnăm un contract pe termen lung cu România, ținând cont că România va crește producția în următorii ani, dar și cu Azerbaidjan și alți producători de gaz.

E.D.: Știu că trebuia să fie făcut acel audit (n.r. – auditul datoriilor Moldovagaz față de Gazprom)…

Andrei Spînu: În august a fost semnat contractul.

E.D: Ce s-a mai întâmplat cu acele negocieri cu Gazprom?

Andrei Spînu: Nu avem un răspuns ferm din partea Gazpromului. Așteptăm ce va face în zilele următoare, după 1 octombrie. Auditul este în proces și va fi gata la finalul lunii ianuarie anul viitor.

Viceprim-ministrul Andrei Spînu, pentru Bugetul.ro: „În ultimul an a existat permanent riscul ca Gazprom să înceteze aprovizionarea Republicii Moldova”

E.D: Există riscul ca Gazpromul să înceteze aprovizionarea Republicii Moldova cu gaz rusesc?

Andrei Spînu: Acest risc a fost permanent în ultimul an și vedem că și țările din Europa au trecut prin aceeași situație, când Gazpromul a decis limitarea sau sistarea livrărilor de gaz.

Vicepremierul Republicii Moldova, pentru Bugetul.ro: „La acest moment, în zona transnistreană, este liniște”

E.D.: Și o ultimă întrebare… Aș vrea să ieșim un pic din sfera aceasta. Mă refer la decretarea mobilizării parțiale de către Vladimir Putin ieri (n.r. – miercuri). Există vreo temere a Republicii Moldova, că s-ar putea extinde războiul?

Andrei Spînu: Nu sunt expert militar, dar evident că noi urmărim cu îngrijorare evenimentele din Ucraina. Știți că avem și un conflict înghețat în Republica Moldova, în zona transnistreană. Respectiv, ce ne dorim toți, cred că nu doar Republica Moldova, este să avem pace peste tot în Europa.

E.D.: De acolo ce semnale sunt, din zona transnistreană?

Andrei Spînu: La acest moment, este liniște, avem un dialog cu așa-numitele autorități de acolo și contăm pe menținerea acestei stabilități.

Președinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen și președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-au întâlnit, miercuri, la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Ursula von der Leyen: Lucrăm pentru aderarea Republicii Moldova la UE

Comisia Europeană lucrează pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, anunță Ursula von der Leyen.

Totodată, președinta CE a mai declarat că Uniunea Europeană susține eforturile Republicii Moldova de a face față impactului războiului Rusiei.

„Susținem pe deplin eforturile Republicii Moldova de a face față impactului războiului Rusiei, cu finanțare și asistență tehnică pentru economia și securitatea energetică a acesteia. De asemenea, lucrăm pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și salut eforturile de reformă depuse”, este mesajul transmis de Ursula von der Leyen pe Twitter.

Glad to meet @sandumaiamd at #UNGA77

We fully support 🇲🇩 efforts to deal with the impact of Russia’s war, with funding and technical assistance to its economy and energy security.

We also work towards Moldova’s 🇪🇺 accession and I welcome the reform efforts made. pic.twitter.com/KyyuEmlyU7

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 21, 2022

Cu o săptămână în urmă, Ursula von der Leyen a transmis în Parlamentul European, că UE „nu este întreagă” atât timp cât Ucraina, Republica Moldova, Georgia şi ţările din Balcanii de Vest nu devin membre.

„Vreau să le spun următoarele cuvinte cetăţenilor din Balcanii de Vest, Ucraina, Moldova şi Georgia: faceţi parte din familia noastră, viitorul vostru este în Uniunea noastră, iar Uniunea noastră nu este completă fără voi!”, a spus președinta Comisiei Europene

Analistul George Friedman, fondatorul și CEO al companiei de previziune și analiză geopolitică Geopolitical Futures, afirmă că una dintre opțiunile liderului de la Kremlin, în contextul problemelor militare din Ucraina, ar fi să atace România sau Republica Moldova pentru că un atac asupra unui aliat american ar diminua posibilitatea SUA de a sprijini logistic Ucraina, Washingtonul urmând să fie angrenat pe două fronturi.

În afară de opțiunea nucleară, afirmă Friedman, Rusia are posibilitatea de a ataca România sau Moldova, datorită apropierii geografice a celor două față de Ucraina. Americanul notează că „Rusia trebuie să schimbe dinamica războiului, dacă nu vrea să fie forțată spre o înțelegere politică.

Cheia este de a produce amenințări pentru ucraineni din mai multe direcții, atât tactic, cât și strategic. Într-adevăr, nevoia lor principală este să împrăștie logistica SUA prin crearea unei amenințări militare serioase pentru un alt aliat american sau atacând direct pe unul. Nu este clar că SUA ar fi incapabile să furnizeze două fronturi, dar ar putea să dezechilibreze SUA și să le forțeze să reducă sprijinul pentru Ucraina, deschizând posibil oportunități pentru Rusia”. Cele mai plauzibile ținte sunt, în opinia lui Friedman, România și Moldova, scrie ZiuaNews, potrivit ziare.com.

„Geografia oferă puține opțiuni în acest sens, dar cele mai probabile sunt Moldova și România, două țări legate între ele. Nu ar putea fi o ofensivă terestră, ci ar trebui să profite de Marea Neagră, debarcând forțe semnificative în România, membru NATO și gazdă a unei forțe navale americane. Pentru a realiza acest lucru, rușii ar trebui să folosească mai întâi rachete pentru a elimina rachetele antinavă ucrainene precum cele care au scufundat nava Moscova.

Făcând acest lucru, ei ar trebui să obțină și să mențină superioritatea aeriană sau cu rachete asupra Mării Negre și apoi să aterizeze și să depună suficientă forță pentru a obliga forțele române în luptă alături de forțe americane substanțiale. Având în vedere că există forțe navale americane în afara Bosforului și având în vedere că mandatul NATO sau necesitatea absolută ar forța Bosforul să se închidă, acest lucru ar reprezenta o amenințare serioasă pentru ruși. Adăugați la aceasta un atac aerian asupra forțelor ruse și probabil că această operațiune ar eșua”, notează Friedman.

Rusia rămâne în pană de soluții, iar costul politic al abandonării războiului ar fi enorm:

„Un atac asupra țărilor baltice ar aduce un atac polonez semnificativ pe flancul Rusiei, iar lansarea unui atac asupra Finlandei, de exemplu, ar fi detectată și anticipată. Același lucru este valabil și cu România, dar cu oportunități ceva mai mici.

Desigur, gambitul românesc în sine este extrem de dubios, dar aici presupunem că Rusia a fost forțată să se apere și că nu este dispusă să abandoneze războiul. Puține opțiuni sunt atractive în acest moment, dar costul politic al abandonării războiului este enorm. Dacă trebuie să continue și rușii nu pot recâștiga inițiativa, atunci doar o rugăciune este singura opțiune ce le rămâne.

Opțiunea finală este una despre care am scris înainte, respectiv masarea forțelor în est și apoi atacarea Ucrainei. Aceasta rămâne soluția cea mai probabilă pentru Rusia, presupunând că poate masa, antrena și motiva o forță suficient de mare. Dacă nu, Rusia ar putea obține o remiză slabă, dar nu își poate impune voința asupra Ucrainei”, concluzionează Friedman.

Vezi și:

Analistul politic Bogdan Chirieac, despre anunțul lui Putin: ‘Războiul din Ucraina intră într-o nouă fază. Vor rade totul în fața lor, militar sau civil!’

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a călătorit la New York, cu avionul președintelui Poloniei, Andrei Duda, arată o fotografie publicată pe contul de Twitter al lui Jakub Kumoch, secretar de stat la cancelaria președinției poloneze.

În fotrgrafie se vede că sunt împreună, în avion, alături de Maia Sandu, președintele Poloniei, Andrei Duda, Alar Karis, președintele Estonieim și Jens Stoltenberg, secretarul general NATO.

Presidents of 🇵🇱🇪🇪🇲🇩 @AndrzejDuda @AlarKaris @sandumaiamd and @NATO Secretary General @jensstoltenberg travelling together from #London to participate in the @UN General Assembly 🇺🇳 in #NewYork . Honoured to have such Guests on board of the Polish presidential plane. pic.twitter.com/uE6X22UyeT

— Jakub Kumoch (@JakubKumoch) September 19, 2022

„Președinții @AndrzejDuda, @AlarKaris, @sandmaiamd și secretarul general @NATO, @jensstoltenberg, călătoresc împreună din #Londra pentru a participa la @ONU, la Adunarea Generală de la #NewYork . Onorat să avem astfel de oaspeți la bordul avionului prezidențial polonez”, a scris Kumoch, pe Twitter.

Agenda președintei Republicii Moldova

Maia Sandu va participa la sesiunea de inaugurare a dezbaterilor din cadrul Adunării Generale, după care se va întâlni cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres.

Ulterior, ea va participa la conferința „Democracy delivers”, organizată de Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Mai târziu, Maia Sandu se va adresa invitaților prezenți la evenimentul „Educația în mișcare”, organizat de Clinton Global Initiative.

De asemenea, Maia Sandu va avea întrevederi bilaterale cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, președintele Kazahstanului, Kassym-Jomart Tokayev, Secretarul General NATO, Jens Stoltenberg, dar și administratoarea USAID, Samantha Power.

Sărbătoarea „Răvășitul Oilor” de la Runcu s-a încheiat. Ne-am întors cu toții la existența cotidiană, la obișnuitul care ne copleșește. În „Vârf la In” este acum liniște deplină, vegheată de Crucea Eroilor. Monumentul a fost dedicat, așa după cum a precizat deputatul PSD Radu Popa, luptătorilor runceni și militarilor transmisioniști din Armata Română „care au căzut la datorie începând cu 14 august 1916, când, la ora 20:45, ministrul de externe Mavrocordat a înaintat ministrului de externe austro-ungar <Declarația de Război>.

Cei aproape 100 de eroi trecuți pe monument au făcut parte din Regimentul 22 Infanterie și Regimentul 62, unități decorate, pentru eroismul lor, de însuși Regele Ferdinand, prin Înalt Decret Regal. Inaugurarea acestui impresionant monument, care priveşte cu demnitate spre Alba Iulia, s-a făcut printr-un ceremonial militar religios de anvergură, în prezenţa a mii de persoane din localitate şi din comunele învecinate, la 16 septembrie 2017″, a scris deputatul Radu Popa, pe pagina sa de Facebook.

„Putin și cei care îl susțin sunt puternici, doar dacă le permitem să ne șantajeze, să ne submineze încrederea în valorile noastre și mai ales să ne facă să ne îndoim de cine suntem cu adevărat”, a declarat istoricul Cosmin Popa, specialist în probleme ruse și sovietice și cercetător științific la Institutul de Istorie ”Nicolae Iorga”, într-un interviu pentru G4Media.

Acesta a mai susținut că asistăm la prăbușirea sistemului de securitate organizat de Rusia în fosta URSS. Pe de altă parte, liderul de la Kremlin încă mai are pârghii pentru a destabiliza mai multe state, inclusiv Republica Moldova, și astfel să creeze în jurul Uniunii Europene un spațiu de insecuritate.

Cât despre discursurile anti-UE și pro-Rusia ale premierului ungar Viktor Orban, Popa a susținut că între Moscova și Budapesta funcționează cel puțin o alianță ideologică.

„Georgia, Armenia, Moldova, Serbia toate sunt țări în care regimul Putin încă deține prin ocupație directă, aranjamente frauduloase de securitate sau corupție politică, poziții foarte puternice. Kremlinul va căuta să creeze în jurul Uniunii Europene un spațiu de insecuritate, subminând în paralel coeziunea internă și economia societăților occidentale. Doar astfel Rusia poate deveni puternică, pe un fond european dominat de frici, dificultăți economice și conflicte sociale.

Iarna care va veni va aduce cu sine un adevărat război al nervilor, însemnând un adevărat test de anduranță pentru economiile și societățile europene. Este penultimul „argument” pe care îl mai are Kremlinul, dar asta nu înseamnă că timpul se scurge în favoarea sa. Lovitura pe care Moscova lui Putin vrea să o dea lumii trebuie să fie rapidă și devastatoare, dar dacă lumea va rezista, regimul său se va prăbuși ca un castel de cărți de joc”, a declarat Cosmin Popa, pentru G4Media.

Când s-ar putea descotorosi rușii de regimul Putin

Cosmin Popa a susținut că Rusia are încă destule resurse să-și continue războiul din Ucraina, dar folosirea sa va fi târzie și ineficientă din cauza degringoladei organizatorice și deficitului acut de legitimitate al acestui război.

„Rușii vor înceta să dea crezare propagandei Kremlinului, care capătă trăsăturile unei adevărate „spălări” a creierelor, doar atunci când vor simți direct efectele politicii pe care o duce Putin, din păcate. Sunt convins că atunci când se va petrece acest lucru și vor înțelege că toate suferințele sunt doar pentru satisfacția și prestigiul unui om bolnav de putere, vor cere socoteală celor pe care regimul s-a sprijinit. Rusia nu poate supraviețui ca mare putere decât dacă va trece printr-o perioadă de transformări structurale, culturale și politice de natură să crească gradul de compatibilitatea civilizațională între ea și Occident”, a continuat istoricul, în interviul pentru G4Media.

Popa: Putin pare atât de disperat încât e dispus să pescuiască în ape tulburi, iar în Moldova are toate condițiile

Întrebat dacă Vladimir Putin mai are la dispoziție instrumente și pârghii pe care să le acționeze în avantajul său pe plan extern, istoricul a răspuns: „Desigur că în afara șantajului nuclear și a celui energetic mai are. Unele dintre ele privesc direct România, iar aici mă refer la Moldova. Putin pare atât de disperat încât este dispus să pescuiască în ape tulburi, iar în Moldova are toate condițiile spre a face acest lucru. Chișinăul este extrem de atent, încercând să nu provoace Rusia, urmare a situației sale. Totuși, concepția cu privire la menținerea statu-quoului între Chișinău și Tiraspol are nevoie de forme noi de exprimare, care măcar să poziționeze clar lucrurile, în noul context politic și militar”.

Cum vede Cosmin Popa derapajele premierului ungar Viktor Orban

Întrebat cum vede discursurile tot mai dese anti-UE și pro-Rusia ale premierului ungar Viktor Orban, Popa a răspuns: „Din păcate pentru vecinii noștri, dar și pentru noi, în egală măsură, regimul premierului Viktor Orban începe să semene din ce în ce mai bine, cel puțin în declarațiile sale, cu cel al lui Putin. (…) El seamănă cu Putin, în multe privințe, dar este aproximativ frecventabil, în comparație cu acesta, cel puțin printre vecinii Ungariei, printre care și România”.

Acesta a mai precizat că „între Moscova și Budapesta funcționează cel puțin o alianță ideologică, susținută de o componentă energetică, ce are un substrat politic evident”.

Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Stânca au descoperit, asupra unui cetăţean din Republica Moldova, un permis de conducere ce s-a dovedit a fi fals. Totodată, s-a constatat că deşi bărbatul s-a prezentat la controlul de frontieră la volanul unui autoturism, acesta nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.

În data de 15 septembrie a.c., în jurul orei 21.45, în Punctul de Trecere a Frontierei Stânca – I.T.P.F. Iași, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, un cetăţean din Republica Moldova, în vârstă de 33 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Polonia.

La controlul de frontieră, bărbatul nu a putut prezenta un permis de conducere, declarând că nu îl deţine asupra sa. S-a procedat la efectuarea unui control amănunțit, în urma căruia a fost descoperit asupra cetățeanului, un permis de conducere având însemnele autorităților din Republica Moldova, care prezenta suspiciuni de fals.

A încercat să treacă frontiera cu un permis de conducere fals

În urma verificărilor suplimentare efectuate, colegii noștri au constatat că permisul de conducere este fals, acesta neîndeplinind condițiile de formă și fond ale unui document autentic.

Totodată, s-a constatat că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie. Persoana a declarat că a obţinut permisul de conducere, în anul 2018, prin intermediul unui conaţional ale cărei date nu şi le aminteşte, contra sumei de 100 de euro.

Poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere.

Moldova se pregătește de o iarnă grea, cu gaz puțin și foarte scump. Concernul rus Gazprom ar putea sista livrările spre Chișinău începând cu 1 octombrie.

Conform contractului dintre Gazprom și filiala sa din Moldova, Moldovagaz (contract girat la nivel guvernamental), până la sfârșitul lunii septembrie, la formarea prețului de achiziție a gazului de către moldoveni este aplicată așa-numita „formulă de vară (aprilie-septembrie)”. Adică 30 la sută din cost se calculează în baza prețului de piață al mixului de produse petroliere, iar 70 la sută - în baza cotației spot (la zi) a gazului pe piața internațională.

Această formulă, aplicată în ultimele luni, a fost sufocantă pentru moldoveni și a făcut ca prețul gazului rusesc achiziționat de Moldova să crească permanent și să ajungă, în septembrie, la 1.883 de dolari mia de metri cubi. Aceasta a împins inflația până la 35%.

În intervalul aprilie-septembrie, tariful gazului pentru populație s-a dublat, ajungând acum la 1,68 de euro metrul cub. Pentru comparație, consumatorii din România achită aproximativ 0,60 de euro pentru un metru cub.

„Gazprom” are, oficial, motiv să întrerupă livrările

De pe 1 octombrie, însă, formula de formare a prețului din contractul cu Gazprom se inversează – 70% din preț depinde de costul mixului la produsele petroliere, iar 30% - de cotațiile spot la gaze pe piața internațională.

În condițiile actuale de pe piață (când petrolul Brent a coborât la 87 de dolari - cea mai mică valoare din ianuarie), iar prețul gazului a coborât, timp de o lună, de la 3.600 de dolari mia de metri cubi la mai puțin de 2.000 de dolari, „formula de iarnă" (octombrie-martie) din contractul Moldovei cu Gazprom avantajează moldovenii.

Totuși, autoritățile de la Chișinău se așteaptă ca furnizorul rus să închidă robinetul spre Moldova.

Gazprom a sugerat deja că va recurge la acest instrument, chiar dacă Chișinăul își achită conștiincios atât factura la zi, cât și în avans pentru jumătate de lună (așa prevede contractul).

Oficial, „mărul discordiei” ar fi o pretinsă datorie de peste 700 milioane de dolari pe care Chișinăul nu vrea să și-o asume fără a fi auditată internațional .

Conform înțelegerii cu rușii, auditul acestei pretinse datorii ar urma să se încheie până pe 1 octombrie. Numai că autoritățile moldovene abia au contractat două companii străine, pentru efectuarea auditului financiar și juridic al datoriei Moldovagaz față de Gazprom.

Cele două companii străine s-au angajat să verifice datoriile istorice pentru gazele livrate în Moldova (fără regiunea transnistreană), până pe 30 ianuarie 2023. Motivul tergiversării invocat de Chișinău este războiul din Ucraina. Mai exact, din cauza războiului din țara vecină, o perioadă îndelungată companiile străine evitau Republica Moldova.

Miller nu a acceptat extinderea perioadei de audit

După multe încercări eșuate luni la rând, ministrul moldovean al Infrastructurii, Andrei Spânu, a izbutit, zilele acestea, să aibă o discuție cu președintele Consiliului de Administrație al Gazprom, Alexei Miller.

Discuția a fost despre extinderea termenului pentru efectuarea auditului pretinsei datorii. Miller a refuzat propunerea. Spânu a spus că din acea discuție nu a înțeles dacă Gazprom va închide sau nu gazul pentru Moldova din 1 octombrie, dar autoritățile moldovene au elaborat un scenariu de intervenție în cazul în care asta se va întâmpla.

„Când a spus că nu dorește să extindă termenul pentru audit dincolo de 1 octombrie, percepția mea a fost că, dacă vom fi deconectați, se va întâmpla nu din cauza auditului, ci din simplu motiv că se schimbă formula de formare a prețului, iar Moldova trebuie să primească gaz la un preț mult mai avantajos ”, a explicat Andrei Spânu.

Pentru a evita un colaps energetic, Guvernul de la Chișinău a aprobat un plan de raționalizare a consumului de energie în perioada rece a anului:

• temperatura agentului termic livrat populației va scădea iarna aceasta cu 10%,
• iluminatul stradal va fi sistat sau limitat în caz de necesitate,
• populația va beneficia de compensații, în factură, din partea Guvernului, în funcție de gradul de vulnerabilitate energetică al familiilor.

Statul va cheltui cel puțin 5 miliarde de lei moldovenești pentru compensațiile la căldură.

De asemenea, statul cumpără masiv cărbune și pune la dispoziție populației, în special de la sate, câte 5 metri steri de lemne de foc la prețul anului trecut și a interzis vânzarea lemnului către intermediari.

În paralel, autoritățile achiziționează masiv păcură pentru centralele termoelectrice (care până acum funcționau pe bază de gaz) și stochează gaze naturale în România și în alte țări europene, pentru a avea un răgaz de cel puțin o lună, în cazul în care Gazprom sistează livrările.

În acest sens, autoritățile sunt în căutare de fonduri pentru a procura gaz la preț de piața, în caz de necesitate.

Dependenți de curentul livrat de separatiști

Numai că, dacă Gazprom închide robinetul, fără gaz și fără soluții rămâne și malul stâng al Nistrului – regiunea transnistreană controlată de un regim separatist pro-rus – acolo unde se află centrala de la Cuciurgan, care asigură 70% din necesarul de energie electrică al Republicii Moldova și care funcționează pe bază de gaz.

De peste 30 de ani, centrala, populația, dar și alte întreprinderi din Transnistria ard gaz rusesc fără să-l achite – datoria acumulată de malul stâng al Nistrului depășind deja 8 miliarde de dolari.

Dacă Gazprom sistează livrările, Chișinăul nu va furniza, din puținul său, nici un metru cub gratis spre Tiraspol, dar va fi nevoit să importe curent mult mai scump din Ucraina și România, pentru că centrala de la Cuciurgan nu va mai putea funcționa.

Tehnic, această centrală poate livra curent doar Chișinăului, ceea ce înseamnă că ea se va opri.

Prezentă săptămâna aceasta la București, la un forum de discuții pe tema relației dintre România și Republica Moldova, premierul moldovean Natalia Gavrilița a cerut ajutor României.

Nicolae Ciucă a spus că autoritățile române vor depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare a gazelor naturale spre Republica Moldova. Cele două maluri ale Prutului au, de câțiva ani, o magistrală comună de gaze, dar țeava este goală, deoarece și România se confruntă cu deficit de gaze.

În plus, prețul la care ar putea livra România gaze peste Prut ar fi mai mare decât gazul rusesc cumpărat de moldoveni.

Podoleak: Stilul Rusiei e să atace iarna

În ceea ce privește energia electrică, cele două maluri ale Prutului sunt conectate doar prin trei linii de 110 kilovolți, prin care s-ar putea asigura aproximativ 5% din necesarul de curent al Republicii Moldova.

„România depune toate eforturile pentru a găsi soluții de furnizare, tranzit și stocare a cantităților de gaze necesare Republicii Moldova. În privința energiei electrice, aceasta urmează a fi furnizată în cadrul infrastructurii de transport existente, urmând ca noi linii de interconectare să fie asigurate pe termen mediu și lung”, se arată într-un comunicat al Guvernului României.

Într-un interviu oferit recent postului public de televiziune din Republica Moldova, Mihail Podoleak, consilierul șefului biroului președintelui Ucrainei, a atenționat autoritățile moldovene că „Chișinăul trebuie să înțeleagă că stilul Rusiei este să atace în prag de iarnă infrastructura critică civilă. Ei (Rusia – n.red.) vor să înghețăm, vor să ne lase fără curent și fără încălzire. Sper ca Moldova, dacă mai are iluzia că Rusia poate fi un partener interesant, să nu mai creadă acestor povești”, a conchis Podoleak.

Vitalie Călugăreanu

Inspectorul armatei germane, generalul Eberhard Zorn, a îndemnat la prudenţă în subiectul contra-ofensivei ucrainene, insuficiente în opinia sa facă ”Rusia să se retragă pe un front larg”.

Forţe ucrainene desfăşoară, în prezent, ”contra-atacuri care permit recucerirea unor locuri sau anumitor părţi ale frontului, însă fără să facă Rusia să se retragă pe un front larg”, declară săptămânalului Focus acest gradat de rang înalt, relatează AFP.

RETICENŢĂ

El consideră însă că Kievul acţionează ”în mod inteligent (…) şi desfăşoară operţaiuni în mod suveran şi foarte mobil”.

”Acum nici două săptămâni aş fi spus că întregul Donbas va fi pe mâna ruşilor în şase luni. Azi spun că nu vor reuşi”, declară generalul Zorn.

Inspectorul Bundeswehrului (armata germană) justifică, de asemenea, reticenţele Berlinului de a furniza armamerntul greu solicitat de Ucraina.

Lista echipamentului livrat de Germania este ”considerabilă, atât în privinţa calităţii, cât şi cantităţii”, subliniază el.

Însă Germania nu trebuie, în opinia sa, să-şi golească prea mult stocurile..

”Tot ceea ce dăm, avem nevoie în schimb”, subliniază el.

PUTIN AR PUTEA DESCHIDE UN NOU FRONT

Împotriva lui Vladimir Putin, care înţelege doar limba ”puterii”, şi ”în vederea unei disuasiuni eficiente, avem nevoie de forţe” în Germania, subliniază generalul.

Asta cu atât mai mult, cu cât liderul de la Kremlin ar putea, în opinia inspectorului Bundeswehrului, să deschidă un nou front.

”Kaliningradul, Marea Baltică, frontiera finalndeză, Georgia, (Republica) Moldova, sunt multe posibilităţi. Putin ar avea capacităţile” să deschidă un nou front, avertizează el.

”Chiar dacă aproximativ 60% dintre Forţele sale terestre sunt angajate în război, în Ucraina, Forţele terestre şi mai ales Marina şi Forţele aeriene ruseşti dispun încă de capacităţi neangajate” în război, subliniază generalul Eberhard Zorn.

Cancelarul german Olaf Scholz este supus în ultimele zile unor presiuni ale Kievului, dar şi ale partenerilor din cadrul coaliţiei guvernamentale, să livreze Ucrainei tancuri de tip Leopard-2, însă fără succes în acest stadiu, conform news.ro.

Ministerul moldovean al Apărării a venit cu explicaţii în cursul zilei de luni în legătură cu imaginile apărute pe reţele de social care arată camioane tractând tunuri, precum şi alte echipamente militare noaptea trecută pe străzile oraşelor Chişinău şi Cahul, ceea ce a suscitat îngrijorare pe fondul războiului în Ucraina.

Potrivit unui comunicat al ministerului, această tehnică militară este din dotarea Armatei Naţionale şi se deplasa spre centre de instruire, unde urmează să participe la exerciţiul „Scutul de foc 2022”, preconizat să se desfăşoare între 12 şi 23 septembrie.

„Antrenamentele fac parte din planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul în curs. Îndemnăm cetăţenii să nu se îngrijoreze atunci când observă vehicule militare deplasându-se pe drumurile naţionale şi să se abţină de la distribuirea imaginilor în spaţiul online, întrucât aceasta ar putea genera dezinformări", menţionează instituţia de apărare în comunicat.

Ministerul moldovean al Apărării mai precizează că aceste exerciţii se desfăşoară anual, începând cu 2015, conform Deschide.md.