[unable to retrieve full-text content]
Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a vorbit în exclusivitate pentru Antena 3 CNN despre unirea Republicii Moldova cu România. Acesta a spus că țara lui nu are perspective de supraviețuire, iar pe viitor […]
Articolul Fost premier al Moldovei, despre unirea cu România: „Se va întâmpla, depinde de noi” apare prima dată în BZI.ro.
Anatol Șalaru, fost ministru al Apărării în Republica Moldova, a afirmat că pacea nu se va instala în Ucraina decât atunci când Rusia va fi învinsă definitiv.
Șalaru a ținut să precizeze că nu va fi pace atâta timp cât Rusia va fi puternică.
„Pacea va fi după victoria definitivă asupra Rusiei, fiindcă atâta timp cât Rusia este puternică nu va fi pace. Rusia nu are nevoie de pace, are nevoie de un armistițiu, de un an, doi, trei, să-și consolideze statu-quoul pe care l-a obținut acum, fiindcă ei parțial și-au rezolvat problemele.
Marea Azov este mare internă rusească, un coridor către Crimeea, Crimeea este parte a lor până la Nipru, Centrala Atomoelectrică din Zaporojie este a lor, Melitopolul este al lor, Mariupolul este al lor. Deci, ei vor să-și consolideze capacitățile de luptă, au nevoie de o perioadă de liniște, ca după aceasta să continue”, a afirmat Anatol Șalaru, într-un interviu pentru Vocea Basarabiei.
Întrebat ce a văzut în Ucraina, Anatol Șalaru a răspuns:
„Eu am fost de multe ori în Ucraina fiind și ministru al transporturilor și, mai ales, în calitate de ministru al apărării am fost de foarte multe ori, am avut multe întâlniri. În primul rând, am văzut o națiune nouă, un popor consolidat, un popor puternic și un popor care este gata să moară. Și pe mine m-au mișcat foarte mult întâlnirile pe care le-am avut cu generali, cu ministrul adjunct al apărării, cu șeful Marelui Stat Major de la „Teroborona”, cu conducerea de la „Teroborona” din Kiev și regiunea Kiev, cu eroi ai Ucrainei, generali, ofițeri, colonei, care au spus: „Suntem conștienți că noi trebuie să ne sacrificăm pentru Ucraina, chiar dacă vom muri jumătate din noi, dar știm că va rămâne jumătate din țară, care va continua națiunea ucraineană și ucrainenii nu vor dispărea, dar dacă noi ne predăm ucrainenii vor dispărea”. Uitați-vă ce au făcut în Mariupol, ce au făcut în alte localități, cum le-au distrus și au omorât oamenii. Am fost în Bucea, am fost în Irpin, am fost în Hostomel, am văzut cu ochii mei rezultatele acestor crime. Și n-am fost numai o singură dată, am fost de mai multe ori și de fiecare dată descopeream ceva nou”.
România ar putea ajunge să se unească cu Republica Moldova, este de părere un fost premier de la Chișinău.
Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, a vorbit la Antena 3 CNN despre unirea Republicii Moldova cu România.
Acesta a spus că țara lui nu are perspective de supraviețuire, iar pe viitor lucrurile vor fi foarte grave.
Totodată, el a prezentat și argumente în acest sens, adăugând că unirea dintre cele două țări ”se va întâmpla”, însă totul depinde doar de populația Republicii Moldova.
“Trebuie să pornim de la situația că Republica Moldova nu are perspectiva supraviețuirii, efectiv și eu spun lucrul acesta în cunoștință de cauză. Acest termen nu este atât de mare. Pornind de la situația demografică, economică, lucrurile sunt foarte grave acum, dar în perspectivă și mai grave.
Suprapunând această situație acum cu ce se întâmplă acum în Ucraina, noi avem o singură perspectivă, reunificarea țării. Până la actul de reunificare juridică trebuie să parcurgem o distanță, asta înseamnă ajustarea legislației, interacționarea instituțiilor, infrastructura.
Lucrul acesta se va întâmpla, depinde de noi când. Eu cred că el a început, dar într-o manieră neorganizată și foarte puțin eficientă”, a declarat Vlad Filat.
„Este o cacealma în jurul lui Putin pentru că în fiecare zi el are adunări, reuniuni cu instituțiile de forță dar și cu cele care sunt responsabile de frontul din Ucraina, treburile nu merg bine, Iranul nu furnizează dronele promise la timp și Lavrov a fost certat pentru asta, după care Putin l-a înjurat așa cum a știut el mai bine și Lavrov atât a putut face să își ceară scuze de la Putin și a venit cu acest interviu în presă în care s-a legat de Republica Moldova. Întrebarea a fost foarte directă din partea jurnalistului. Care este următorul stat care va avea soarta Ucrainei, iar Lavrov a spus Republica Moldova fiindcă are o conducere aleasă non-democratic și că își dorește Unirea cu România”.
„Astfel de amenințări am mai auzit la adresa R. Moldova. Pentru ca rușii să ajungă în Republica Moldova trebuie cumva să pună mâna pe teritoriul din jurul Odessei, să aibă un coridor spre Transnistria. Nu știu în ce măsură acest lucru este posibil dar nu sunt de neglijat astfel de amenințări. Noi știm că Rusia are multe rachete, armata Republicii Moldova este cam slabă. Nici oficialii locali, nici experții nu au dat un răspuns foarte clar pentru noi care ar putea fi soarta noastră. Ne va apăra NATO sau nu, ne va apăra România sau nu, ce va fi cu noi, să ne apărăm noi singuri? 50% din cetățenii Republici în Moldova nu își doresc să ia arma în mână și să lupte pentru Republica Moldova. Majoritatea au cetățenie română și cel mai probabil o să se urce în mașini și vor trece Prutul unde au rude, cunoștințe”, conform b1tv.ro
Politicianul de peste Prut susține că deși investițiile în „apărarea anti-aeriană sunt bune”, singura soluție fezabilă pentru securitatea Moldovei este „unirea cu România”.
„Discuții despre investiții în apărare anti-aeriană și așa mai departe… sunt bune, dar ele nu sunt eficiente pentru că rezultatele nu vor produce securitate pentru Republica Moldova. Securitate pentru Republica Moldova ar fi reunificarea automată a scutului de protecție, inclusiv NATO, și cu toate elementele care le oferă România, acelea pe care le are. Speculațiile cu neutralitatea sunt duse în extreme”, a declarat Vlad Filat.
„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate totală de a asigura țara, cetățenii cu minimă securitate, ori riscurile pentru Republica Moldova evident nu vin din Vest. Riscurile eventuale vin din Est. Asta ține de regiunea Transmistreană pentru a avea securitate necesară. Aici nu este vorba de sisteme interne de apărare, tancuri, deci este vorba de necesitate pentru armată robustă, foarte operativă, pentru a face față riscurilor de o parte, dar și de a opri anumite gânduri eventual.”, a susținut Filat.
„Ori dacă vorbim de un risc de mai departe, el poate veni doar din partea Federație Rusă. Și atunci despre aceste investiții care se fac în armată este inutil să vorbim. Și iarăși revenim la faptul că singura soluție pentru a oferi securitate Republicii Moldova nu este un plan de acțiune, un alt cadru instituțional, relațiile cu parteneri occidentali, elemene, securitate le poate oferi doar„, a adăugat politicianul.
În cadrul interviului, fostul premier a anunțat că Moldova se află, întradevăr, următoarea pe lista Rusiei, în condițiile în care atunci când a început războiul, Vladimir Putin ‘‘s-a gândit la expansiunea țării„, conform antena3.ro.
Dacă duminica viitoare ar fi alegeri în Republica Moldova, Maia Sandu ar câștiga detașat un nou mandat de președinte, cu peste 28% din voturi, arată un sondaj realizat în luna ianuarie, de WatchDog.MD cu finanțare de la UE.
Potrivit sursei citate, în cazul unui referendum, 53,5% dintre respondenți ar vota pentru aderarea la UE și 23.8% ar vota pentru aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (controlată de Rusia).
Chișinăul îi răspunde ministrului de Externe rus, după ce acesta a spus că Maia Sandu vrea să unească Republica Moldova cu România. Serghei Lavrov a spus că Occidentul dorește să transforme Republica Moldova în următoarea Ucraină și că Maia Sandu are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România.
Ministrul Afacerilor Externe de la Chișinău s-a poziționat împotriva declarațiilor omologului său de la Kremlin.
„Nu voi interpreta, este foarte clar că respingem categoric un astfel de ton în relațiile dintre state. Este absolut clar ce își dorește populația din Republica Moldova: o țară prosperă, europeană, în care corupția este eliminată și aderă la UE și Maia Sandu are acest mandat“, a declarat Nicu Popescu.
El a adăugat că declarația lui Lavrov este neprietenoasă și incorectă.
,,Cetățenii Republicii Moldova își doresc păstrarea păcii pe teritoriul țării. Democrația, pacea unesc toți cetățenii chiar și pe cei care nu au votat pentru Maia Sandu. Astfel de insinuări sunt complet nelalocul lor… E o declarație ofensatoare pentru cetățenii Republicii Moldova în primul rând”, a declarat Nicu Popescu, la TVR Moldova, citat de Deschide.md.
Nicu Popescu a spus că obiectivul guvernării de la Chișinău este rezolvarea problemei transnistrene pe cale pașnică.
„Obiectivul nostru este să rezolvăm aceste probleme, să obținem retragerea trupelor rusești de pe teritoriul țării noastre. Realizarea acestui obiectiv se face prin metode pașnice și diplomatice. Pe larg suntem sprijiniți de comunitatea internațională”, a mai ministrul Nicu Popescu.
Ministrul de Externe al Rusiei a spus că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în următoarea Ucraină, transmite Agerpres, citând EFE.
,,Este avută acum în vedere R.Moldova pentru acest rol“, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.
În opinia lui, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, este nerăbdătoare să intre în NATO. Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice, a opinat Lavrov.
Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, toţi vor fi în pericol. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul.
În urmă cu două săptămâni, Maia Sandu a precizat că la Chișinău există o discuție pentru renunțarea la neutralitatea din Constituție și intrarea într-o alianță militară, dar nu a specificat că ar fi vorba de NATO. Ea a adüugat că există discuții serioase despre capacitățile de apărare și că statul de peste Prut încă analizează următorul pas, acela al necesității unei schimbari constituționale, potrivit Deschide.md.
Într-un interviu pentru Politico, Maia Sandu a declarat că Republica Moldova rămâne extrem de vulnerabilă și este supusă războiului hibrid rusesc, prin propagandă și dezinformare.
„Acum există o discuție serioasă… despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face singuri sau dacă ar trebui să facem parte dintr-o alianță mai mare. (…) Și dacă ajungem la un moment dat la concluzia că trebuie să schimbăm neutralitatea, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”, a declarat Maia Sandu.
Potrivit Politico, cel mai mare pericol pentru Republica Moldova în calea integrării europene este prezența militară rusă pe teritoriul țării.
„Republica Moldova este o țară pașnică. Nu Republica Moldova a început un război împotriva vecinilor săi. (…) Propaganda rusă a reușit să convingă o parte din populație că neutralitatea înseamnă că nu trebuie să investești în sectorul tău de apărare, că neutralitatea înseamnă să nu faci nimic și că nu ai capacitatea de a te apăra, ceea ce este greșit”, a mai spus Maia Sandu.
Președintele Republicii Moldova a vorbit și despre rezistența ucraineană în fața agresorului rus, care îi ține pe invadatori departe de granița statului.
„Datorită curajului și rezistenței ucrainenilor, deocamdată nu ne confruntăm cu amenințări militare. (…) Ne confruntăm cu o serie de riscuri, dar niciunul nu se compară cu situația din Ucraina și cu prețul pe care îl plătesc ucrainenii”, a spus Maia Sandu.
O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.
,,Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale fostului preşedinte Mihail Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială, a susţinut şeful diplomaţiei ruse.
În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide un al doilea front împotriva Rusiei.
,,Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (…), spun că se ghidează după interesele naţionale, a declarat şeful diplomaţiei ruse.
Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian.
Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev, scrie EFE.
[unable to retrieve full-text content]
Maia Sandu a mulţumit României pentru sprijinul consecvent acordat Republicii Moldova, în cadrul unei întâlniri, joi, cu ambasadorul român Cristian-Leon Ţurcanu, transmite Radio Chişinău, potrivit Agerpres. „O noutate excelentă este testarea în perioada următoare a […]
Articolul Maia Sandu, mesaj de la Chișinău pentru România: „Rămâne principalul partener economic al ţării noastre” apare prima dată în BZI.ro.
”Am văzut cu toţii anul acesta că putem să trăim în siguranţă şi stabilitate în interiorul graniţelor Uniunii Europene doar dacă suntem înconjuraţi în vecinătatea estică de ţări care sunt în siguranţă, stabile, în care este pace. De aceea vă spun astăzi că lupta pe care oamenii din Ucraina o duc este de asemenea lupta noastră. Sprijinirea Ucrainei este lucrul corect de făcut. Este, de asemenea, în interesul fundamental al Uniunii Europene să sprijine Ucraina”, a precizat Siegfried Mureşan în plenul PE.
”Cele 18 miliarde de euro propuse de Comisia Europeană vor ajuta statul ucrainean să funcţioneze anul acesta, să plătească salariile şi pensiile, să permită spitalelor şi şcolilor să funcţioneze. Domnule comisar Hahn, vă mulţumesc pentru implicarea dumneavoastră personală în a face acest lucru posibil. Am făcut multe, dar mai sunt multe de făcut. Nu avem nevoie de scuze pentru ceea ce nu poate fi făcut, ci avem nevoie de argumente şi soluţii cu privire la ceea ce poate fi făcut.
Mai mult din punct de vedere al sancţiunilor, sprijin financiar atât cât este nevoie şi să ne asigurăm că, încă înainte ca aderarea la Uniunea Europeană să fie posibilă, aducem Ucraina mai aproape de proiectele europene. Integrarea în Piaţa Unică va ajuta Ucraina şi ne va ajuta şi pe noi. Şi să aplicăm principiul conform căruia orice facem pentru Ucraina să facem şi pentru Republica Moldova”, a arătat eurodeputatul PNL, conform news.ro
Ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a declarat joi că Occidentul caută să transforme Republica Moldova, fostă republică sovietică, în „următoarea Ucraină”.
„Este avută acum în vedere R. Moldova pentru acest rol”, a susţinut Lavrov într-un interviu pentru televiziunea publică rusă Rossia-24 şi pentru agenţia oficială RIA Novosti.
În opinia lui Lavrov, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, „este nerăbdătoare să intre în NATO”. ”Ea are cetăţenie română şi este pregătită să se unească cu România şi, în general, este dispusă la orice”, a afirmat Lavrov.
Maia Sandu s-a pronunţat în repetate rânduri în favoarea unei victorii a Ucrainei asupra Rusiei şi a declarat că, în caz contrar, „toţi vor fi în pericol”. Luna trecută, preşedinta Republicii Moldova a afirmat că „trebuie să oprim Rusia şi să ajutăm Ucraina să câştige războiul”.
O altă ţară din spaţiul postsovietic pe care, potrivit lui Lavrov, Occidentul intenţionează să o folosească împotriva Rusiei este Georgia.
„Le-ar plăcea să transforme Georgia într-un alt factor de iritare, să se revină la situaţia din vremurile agresive ale (fostului preşedinte Mihail) Saakaşvili, nu am nici cea mai mică îndoială”, a susţinut şeful diplomaţiei ruse.
În acelaşi timp, Lavrov a dat asigurări că guvernul georgian se ghidează după interesele naţionale, în pofida apelurilor occidentale de a deschide „un al doilea front” împotriva Rusiei.
„Îi voi cita pur şi simplu atât pe premier, cât şi pe miniştrii săi care, ca răspuns la o presiune fără precedent de a se alătura sancţiunilor şi a deschide un al doilea front (...), spun că se ghidează după interesele naţionale”, a declarat şeful diplomaţiei ruse.
Totodată, Lavrov a adăugat că Moscova şi Tbilisi au dezvoltat comerţul bilateral, turismul, cooperează în domeniul energiei, iar partea georgiană este conştientă că toate acestea sunt în interesul statului şi poporului georgian.
Spre deosebire de guvernul georgian, preşedinta Salome Zurabishvili a făcut câteva declaraţii prin care şi-a manifestat sprijinul faţă de Kiev, aminteşte EFE.
Primul lot de lemn de foc din România a fost livrat în Republica Moldova din cauza penuriei și a costului ridicat al gazelor pentru încălzire. Acest lot va fi distribuit gratuit locuitorilor în vârstă de pensionare, a precizat Ministerul Mediului al Republicii Moldova.
Potrivit sursei, 2,1 mii de metri cubi de lemn de foc din România au fost achiziționați de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați și au ajuns în Moldova.
Astfel, România ajută Republica Moldova și cu lemne de foc după ce îi vinde gaze și energie electrică.
Anterior, Comisia pentru Situații de Urgență a Moldovei, în contextul crizei energetice, a interzis transportul lemnului de foc pe timp de noapte pentru combaterea tăierilor ilegale.
Înainte de aceasta, Moldova a propus să folosească gunoi de grajd în loc de gaz.
Moldova se confruntă cu o criză energetică și economică din cauza creșterii prețurilor la energie și a inflației. Cererea de lemn de foc a crescut vertiginos în republică.
Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, mai multe decrete de decorare, precum și câteva de eliberare din funcție a unor magistrați. Pe site-ul Administrației Prezidențiale nu mai figurează niciun eveniment pe agenda lui Iohannis din 27 ianuarie. De altfel, șeful statului a participat la doar șapte evenimente în toată această lună.
Între timp, restul statelor din estul UE, mai puțin Ungaria, se chinuie să convingă aliații vestici să ajute militar mai mult Ucraina, Republica Moldova se confruntă practic cu un atac hibrid din partea Rusiei, românii fac față tot mai greu inflației, scumpirilor și facturilor tot mai mari, am ratat intrarea în Schengen, un eșec major de politică externă (principalul atribut constituțional al președintelui), iar coaliția de guvernare de la București, creată chiar de Iohannis, e zguduită de mai multe scandaluri.
Lipsa de reacție a lui Iohannis nu a trecut neobservată, iar tăcerea mai ales pe subiectul plagiatelor de care sunt acuzați premierul Nicolae Ciucă și ministrul Lucian Bode, ambii de la PNL, e de-a dreptul asurzitoare. O reacție a președintelui încă e așteptată, mai ales că acesta a susținut în trecut că politicienii acuzați de plagiat ar trebui să se retragă din viața politică. Mai mult, Iohannis a prezentat programul „România Educată” ca fiind proiectul său de suflet.
„Oriunde în lume dacă cineva dintre politicieni e prins că a copiat și numai trei rânduri și a plagiat e obligat prin clasa politică să se retragă din politică. La noi, unul dintre ei vrea să fie președintele României”, declara Klaus Iohannis, în dezbaterea organizată de B1 TV în campania pentru prezidențialele din 2014.
Marți, președintele Klaus Iohannis a semnat decretele prin care au fost decorați Stere Tănase, Dana Grigorcea, Fundaţia Botnar, Antonia Isabella Frick, Pascal Praz și Ana-Gabriela Mateiu. De asemenea, a fost decorat și generalul Wayne Eyre, Şeful Statului Major al Apărării din Canada.
Totodată, președintele a semnat trei decrete prin care au fost eliberați din funcție, prin pensionare, doi procurori și o judecător.
În total, potrivit site-ului Administrației Prezidențiale, șeful statului a avut luna aceasta fix șapte evenimente:
Numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova este de 2,6 milioane. Este pentru prima dată când populația R. Moldova a fost calculată după o nouă metodologie, informează Agenția Națiunilor Unite pentru drepturile și sănătatea reproductivă din Moldova (UNFPA Moldova), trasmite Ziarul de Gardă.
Calcularea numărului revizuit al populației atât la nivel național, cât și local a fost realizată de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova cu susținerea UNFPA Moldova și Swiss Cooperation in Moldova.
Este pentru prima oară după 30 de ani când se cunoaște numărul real al populației care locuiește în Republica Moldova, potrivit UNFPA. Acest lucru se datorează adoptării metodologiei internaționale de calcul al populației cu reședința obișnuită, dar și faptului că a fost calculat numărul persoanelor care pleacă și revin în țară.
Programul de țară al UNFPA pentru anii 2018-2022 este documentul strategic al organizației semnat cu Guvernul Republicii Moldova în baza căruia se oferă asistență tehnică și financiară în procesul de dezvoltare a țării. Actualul Program de Țară se desfășoară între anii 2023-2027.
„Războiul din Ucraina ne determină să reconfigurăm harta rutelor de transport de mărfuri dinspre Moldova spre România. I-am spus, astăzi, ministrului Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, că soluţia pentru o colaborare comercială mult mai eficientă este platforma multimodală de la Dunăre, foarte accesibilă din punct de vedere al distanţei geografice şi a capacităţii de depozitare pentru mărfuri de orice natură.
De asemenea, l-am invitat pe ministrul Alaiba la Galaţi pentru o întâlnire comună cu mediul de afaceri din Moldova şi autorităţile locale pentru perfectarea legăturilor comerciale şi poate chiar semnarea de protocoale de colaborare. România şi Republica Moldova pot face front comun pentru dinamizarea transportului de cereale din Ucraina către restul ţărilor europene”, a spus Florin Spătaru, în cadrul întâlnirii de vineri cu omologul său din Republica Moldova, Dumitru Alaiba.
În schimbul de opinii a fost subliniată şi importanţa atragerii investiţiilor şi susţinerea activităţilor IMM-urilor orientate către export.
„Aşa cum am mai spus, vom promova şi vom susţine Republica Moldova în relaţiile cu Uniunea Europeană în ceea ce priveşte piaţa internă. Europa se redefineşte din punct de vedere economic şi este important ca România să se poziţioneze corespunzător alături de Republica Moldova”, a precizat ministrul Florin Spătaru.
România este principalul partener comercial al Republicii Moldova, cu o pondere de 20,7% din valoare comerţului total, informează agerpres.ro
Invitat la dezbaterea ,,Mica Unire”, organizată de Asociația Proiectul România 2030, eveniment dedicat Unirii Principatelor Române, Secretarul General adjunct al NATO, Mircea Geoană a vorbit despre ”marea națiune română”.
Îndemnurile sale au fost legate de unitatea de care românii ar trebui să dea dovadă pentru realizarea unui vital proiect de țară:
”În vremuri diferite, însă cu uriașe provocări în fața națiunii române, este timpul să reînvățăm patriotismul și «strămoșeasca frăție» de la înaintașii noștri.”
La începutul discursului său, Mircea Geoană a evocat memoria lui Alexandru Ioan Cuza, numindu-l pe domnitor ”arhitectul” României moderne:
”Cuza nu doar a unit, ci a și transformat țara.
A introdus reguli clare de rânduire a statului.
A fost arhitectul primului mare salt istoric din istoria modernă a României.
Educația de toate gradele, ocrotirea sănătății, armata și ordinea internă, economia agrară, sistemul fiscal, transporturile, cultura, justiția – toate au fost organizate de el și reorganizate.”
Liderul NATO a accentuat în discursul său idea frăției dintre români, indiferent de locul în care aceștia se află, subliniind legătura istorică de neam dintre români și moldoveni.
”Unii trăiesc în teritorii pe care războaiele și pacea le-au decupat din corpul țării. Minorități românești istorice trăiesc în Serbia și Ucraina și cară cu ele, de decenii, povara unei grele nefericiri.
Republica Moldova e o țară plină de români.
Istoria a mutat-o cu totul din matca ei, i-a falsificat certificatul de naștere și de identitate, iar astăzi e un stat independent care își poate decide singur soarta, chiar dacă unii încă încearcă să perpetueze minciuna că românii și moldovenii nu ar fi o unică parte a aceleiași națiuni.
Alți români trăiesc în vechiul exil politic.
Ei și-au părăsit țara în vremea regimului comunist și au creat comunități românești în Occident, care la a doua generație au început să uite limba.”
Mircea Geoană a tras un semnal de alarmă referitor la numărul românilor plecați în diaspora. Secretarul General adjunct al NATO a subliniat faptul că emigrarea minților strălucite, a profesioniștilor și a forței de muncă reprezintă o imensă pierdere pentru România:
”Prea mulți pleacă… Aproape cinci milioane de români trăiesc azi în afara României.
Un sfert din întreaga suflare românească. Dumneavoastră, respectabili reprezentanți ai diasporei, cunoașteți bine aceste cifre.
Am vorbit cu alte ocazii despre riscul existențial al depopulării României prin declin demografic și emigrare masivă. Este vital să găsim soluții atât împotriva depopulării, dar mai ales a dezrădăcinării acestora de corpul și inima națiunii române.
România și-a pierdut forța de muncă pentru că n-a știut și nici n-a putut s-o răsplătească.
Și-a pierdut, pe de altă parte, multe minți strălucite și mulți profesioniști de valoare, fiindcă nu le-a oferit o șansă bazată pe merit” a atins Mircea Geoană subiectul dezrădăcinării românilor prin fenomenul emigrării.
Din cauza procentului foarte ridicat al diasporei, Mircea Geoană a asemănat românii ”cu un fel de refugiați ai istoriei.” Proiectul de țară pe care-l propune Geoană, marea națiune română, presupune ca românii să-și reamintească faptul că sunt frați:
”Să nu mai lăsăm politica să ne dezbine.
Să nu ne mai vorbim de rău unii pe alții în fața străinilor.
Să nu ne mai rușinăm cu ai noștri.
Să nu fugim de ei atunci când le e greu și au nevoie de ajutor.
Să ne purtăm cu românii noștri cu aceeași generozitate și aceeași frăție pe care le-am arătat refugiaților ucraineni.
Căci și românii au fost și încă sunt, mulți dintre ei, un fel de refugiați ai istoriei.
Avem cu toții mult de câștigat dacă reușim să redevenim marea națiune română.
Dacă reușim să ne respectăm între noi, să ne mândrim unii cu alții, să ne punem mințile și energia în folosul nostru, să fim fericiți că vorbim și gândim românește. Poate chiar să ne iubim.”
Evenimentul s-a desfășurat la Bruxelles și a fost organizat de Asociația Proiectul România 2030. Punând inovarea în centrul politicilor transformării, Proiectul România 2030 își propune să contribuie la un Nou Contract economic, social, de sustenabilitate și democratic pentru România.
Republica Moldova nu este pregătită pentru aderarea la NATO, iar polemicile create în jurul acestui subiect sunt parte a războiului hibrid, a declarat marţi seara ministrul moldovean al apărării Anatolie Nosatîi la un post de televiziune local, în care a ţinut să nuanţeze totuşi că apartenenţa la o alianţă militară nu presupune neapărat aderarea la NATO, relatează miercuri IPN.md, Radio Chişinău şi EFE.
Discuţiile privind revizuirea statutului de neutralitate sunt apanajul politicienilor, iar o eventuală decizie privind aderarea la o alianţă militară trebuie luată după un amplu proces de consultare cu cetăţenii, a subliniat el.
„Cu regret, domeniul apărării a fost dat uitării, n-au fost făcute investiţii, de aceea nu putem face faţă provocărilor din prezent. Statutul nostru de neutralitate ne-a lasat să fim de unii singuri şi cu un sistem de apărare care nu este relevant în situaţia actuală”, a subliniat Anatolie Nosatîi.
Potrivit acestuia, armata – estimată la aproximativ 6.500 de militari profesionişti (plus 2.000 de soldaţi care fac serviciul militar obligatoriu în fiecare an) – a primit până acum „puţină atenţie”, notează EFE.
În acest sens, el a pledat pentru crearea de alianţe militare fără a renunţa la neutralitatea consacrată de Constituţie.
Într-un interviu recent pentru Politico, preşedintele Maia Sandu a menţionat că, în prezent, au loc discuţii serioase, dacă Republica Moldova îşi poate asigura singură securitatea sau e necesară apartenenţa la o alianţă mai mare.
În acest context, ministrul apărării susţine că renunţarea la statutul de neutralitate trebuie să coincidă cu dorinţa poporului de a face sau nu parte dintr-un bloc militar.
„Revizuirea statutului de neutralitate trebuie s-o facă politicienii şi trebuie s-o facă luând în considerare opinia cetăţenilor. Acest subiect trebuie supus dezbaterilor, analizelor, este un proces democratic care trebuie să aibă loc în conformitate cu toate prevederile”, a spus Anatolie Nosatîi în cadrul emisiunii ‘Rezoomat cu Ileana Pîrgaru’ de la RliveTV.
Potrivit ministrului, Republica Moldova este departe de a atinge standardele ţărilor membre NATO.
„Toţi vehiculează ideea cu NATO, dar doamna preşedinte n-a menţionat NATO, ci o alianţă. Iar alianţele sunt diferite, exista alianţe locale, regionale. Dar toţi cei care doresc să manipuleze acest subiect au invocat NATO”, a accentuat ministrul moldovean al apărării.
„NATO este o alianţă politico-militară foarte puternică, iar dorinţa de a deveni membru nu este suficientă. Trebuie să faci faţă, să fii acceptat, să implementezi standarde în sistemul de pregătire, dotare. În primul rând, nici nu se discută acest lucru acum, dar noi nici nu suntem pregătiţi. Este o discuţie doar pentru a crea polemici în societate, pentru a distrage atenţia de la alte probleme. În primul rând, trebuie să vedem ce doresc cetăţenii Republicii Moldova”, a argumentat Anatolie Nosatîi.
Declaraţia preşedintelui Maia Sandu privind posibilitatea aderării la o alianţă a generat un val de critici. Atât politicieni din Republica Moldova, cât şi din Federaţia Rusă au acuzat guvernarea de la Chişinău de încercarea de a atrage ţara în război.
„Nu comentez ceea ce spun cei care-şi doresc ca Republica Moldova să fie o ţară slab dezvoltată, care nu are sistem de apărare, rezilienţă. Ei îşi doresc ca noi să nu avem capacitatea de a răspunde provocărilor. Toate aceste discuţii sunt parte componentă a unui război hibrid care este dus împotriva guvernării şi statalităţii Republicii Moldova”, a mai spus ministrul moldovean al apărării.
„Evoluţiile din Ucraina ne obligă să ne regândim strategia şi să ne pregătim pentru provocările de securitate”, a declarat ministrul în emisiunea de la postul Rlive.
Nosatîi mai spune că principalul obstacol în calea aderării Republicii Moldova la alianţa (nord-atlantică) este lipsa de sprijin din partea majorităţii cetăţenilor moldoveni.
Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru. Doar parlamentul poate modifica legea supremă cu voturile a cel puţin 2/3 dintre deputaţi, notează IPN.
Comisia Europeană a propus suplimentarea cu 145 de milioane de euro a ajutoarelor pentru Republica Moldova. 45 de milioane sunt fonduri nerambursabile, precizează DPA.
„Suntem solidari cu Moldova în timp ce undele de şoc ale războiului brutal al Rusiei continuă să lovească ţara”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, citată de Agerpres.
Banii vor ajunge în combaterea crizei energetice şi găzduirirea mai multor refugiaţi ucraineni.
Acordarea acestor fonduri este, însă, condiționată de reforme în economie, consolidarea statului de drept, securitatea energetică şi progresele în combaterea corupţiei.
Propunerea Comisiei Europene trebuie aprobată de Parlamentul European şi de ţările membre ale UE. Blocul comunitar a promis deja Chișinăului ajutoare de circa un miliard de dolari.
Recent, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat încrederea că țara sa va face parte din Uniunea Europeană până la finele acestui deceniu.
„Republica Moldova va fi membră a Uniunii Europene și eu cred că trebuie să devină membră în următorii ani, până la sfârșitul acestui deceniu. Acum acest lucru se poate întâmpla dacă punem cu toții umărul, dacă vom munci cu toții, fiecare la locul lui, pentru ca aspirație să devină realitate”, a afirmat Maia Sandu.
Întrebată despre o eventuală aderare la NATO, aceasta a răspuns: „Acum, există o discuție serioasă (…) despre capacitatea noastră de a ne apăra, dacă o putem face noi înșine sau dacă ar trebui să fim parte dintr-o alianță mai largă. Și dacă ajungem, la un moment dat, la concluzia că trebuie să ne schimbăm neutralitatea ca națiune, acest lucru ar trebui să se întâmple printr-un proces democratic”.
De altfel, Anatolie Nosatîi, ministrul moldovean al Apărării, a remarcat faptul că „statul nostru așa-numit de neutralitate ne-a lăsat să fim de unii singuri și să fim cu un sistem de apărare care nu este relevant aсtualității”.
Amenințările venite dinspre Moscova sunt din ce în ce mai nuanțate și condiționează politica internă și externă a Republicii Moldova, ceea ce arată că Rusia reprezintă o amenințare uriașă, a declarat eurodeputatul Eugen Tomac, liderul PMP, marți, la Știrile B1 TV prezentate de Dan Gabor.
Întrebat despre cele mai recente amenințări lansate din Rusia la adresa Republicii Moldova, oficialul european a explicat: „După începerea războiului din Ucraina, evident că primul stat amenințat este Republica Moldova – și observăm că, de-a lungul întregului an, dinspre Moscova au venit continuu amenințări. Iată că ele sunt din ce în ce mai nuanțate și condiționează politica internă și externă a Republicii Moldova, ceea ce arată că, într-adevăr, Rusia reprezintă o amenințare uriașă”.
„Tocmai de aceea abordarea pe care a adoptat-o administrația de la Chișinău trebuie salutată și încurajată, pentru că e evident că această neutralitate, pe care și-a declarat-o, nu este recunoscută de nimeni, nici măcar de Federația Rusă”, a continuat Eugen Tomac.
„Să nu uităm că în Republica Moldova, de 30 de ani, există prezență militară ilegală în regiunea transnistreană și evident că aceste riscuri de securitate obligă Republica Moldova la o serie de schimbări de abordare majore. O eventuală cooperare cu România sau cu NATO este de-a dreptul esențială pentru o perspectivă mult mai stabilă, în condițiile în care observăm că Rusia, atunci când a declanșat operațiunea din Ucraina, a argumentat și a prezentat această operațiune specială, astăzi însă evident că este un război în toată regula, cu peste 100.000 de victime”, a adăugat el.
Referitor la faptul că spunea că obiectivul Rusiei ar fi cel puțin acela de a anexa Transnistria, Eugen Tomac a afirmat: „Așa este. Am avut o discuție cu oficiali din Republica Moldova care au vizitat recent Moscova și au recunoscut cât se poate de deschis cei apropiați de Kremlin că obiectivul lor este într-o primă etapă să anexeze Transnistria, însă este evident că pentru Putin Republica Moldova reprezintă o miză și, din acest punct de vedere, trebuie să fim extrem de vigilenți și atenți la tot ceea ce se întâmplă și, evident, să susținem prin toate mijloacele stabilitatea și perspectiva europeană a Republicii Moldova”.
Întrebat cât de mare crede că este probabilitatea unei invazii ruse în Republic Moldova, Eugen Tomac a spus: „Totul depinde de evoluția frontului din Ucraina, evident, pentru că Republica Moldova nu poate fi atacată peste Ucraina. De aceea, interesul nostru strategic este să ajutăm Ucraina să reziste, să poată recupera teritorii înapoi și, evident, să nu mai permită Rusiei să avanseze. Pentru că orice scenariu legat de o nouă ofensivă și de noi teritorii cucerite evident că sporesc riscurile și pentru Republica Moldova”.
