ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Intrăm în Schengen? Cuvantul cheie – încredere. „Este un efect injust al unei crize autentice, care nu ar trebui să privească România și Bulgaria” – Interviu video

22 November 2022 at 08:09
image

Aderarea României la Schengen e mult mai complicată politic decât era până săptămâna trecută, pentru că suntem acum pe o suprapunere de probleme, de crize. E posibil să se joace până în ultimul moment. Ajungem să fim ostaticii unei vechi probleme, iar subiectul Schengen devine condiționat de migrație, afirmă europarlamentarul REPER, Dragoș Tudorache.

Înainte de a intra în politică, Dragoș Tudorache a fost înalt funcționar UE cu competențe pe zonele Schengen și migrație. Între 2017-2019 a fost șeful Unității „Migrația neregulamentară și politica de returnare” din cadrul CE, iar între 2007-2009 a fost coordonatorul Facilității Schengen pentru România și Bulgaria – CE.

Într-un interviu pentru spotmedia.ro, Dragoș Tudorache a explicat că „Schengen egal încredere. Întreaga construcție Schengen, toate criteriile tehnice care trebuie bifate au un liant care se cheamă încredere”.

Iată principalele declarații:

  • Decizia politică pentru aderare nu are niște criterii.
  • Modul în care trebuie să abordezi o astfel de rezervă politică este mult mai fin, mai subtil, mai profund. În nici într-un caz nu fluturând bărcuțe sau porturi.
  • A contat foarte mult acea evaluare voluntară la care s-au supus România și Bulgaria în urmă cu câteva săptămâni.
  • Îmi pun un mare semn de întrebare legat de modul în care a fost gestionată relația cu Comisia de la Veneția pe legile justiției.
  • Cred din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile că vom avea o opinie favorabilă a CE cu privire la MCV.
  • Este un efect injust al unei crize autentice, care nu ar trebui să privească România și Bulgaria și în nici într-un caz lărgirea spațiului Schengen.
  • Cred că în consiliu România trebuie să spună foarte, foarte ferm că realmente nu mai există motive pentru care aceste rezerve să persiste.
  • Tehnic nu ai cum să separi România de Bulgaria, frontieră care nu poate fi organizată peste noapte în frontieră externă.
  • Teama mea este să nu vedem Croația trecând înaintea României și Bulgariei.
  • Dacă rămâne pe agendă înseamnă că se joacă și e posibil să se joace până în ultimul moment.
  • Se poate considera că e ok, s-a intrat și cu o abținere. Există precedente.
Care sunt în acest moment, șansele României de a intra, în sfârșit, în Spațiul Schengen după JAI din 8 decembrie?

Înainte de a apărea semnalele din Suedia și din Austria aș fi fost o idee mai optimist. Câtă vreme doar Olanda mai avea rezerve politice, pe baza contactelor pe care le aveam intens, aproape zilnic, cu colegii din coaliția de guvernământ olandeză, cel puțin cu cei care fac parte din familia noastră politică, trăiam cu speranța că până pe 8 decembrie reușim să rezolvăm și problemele rămase.

Se agrease și această ultimă vizită voluntară, la care participau experți olandezi, deci cumva și ultimul “alibi” de care mai avea nevoie Olanda se putea rezolva. Dar au mai apărut încă două state membre care și-au exprimat rezerve.

Nu vreau să-mi pierd optimismul. Sper în continuare că până pe 8 decembrie se poate discuta și cu Austria, și cu Suedia, dar, în mod evident, e  mult mai complicat politic decât era până săptămâna trecută.

Diferența ar fi că în Suedia, spre deosebire de Olanda și Austria, guvernul nu se opune. Premierul suedez a spus că ar fi rușinos că Suedia să blocheze aderarea României.

Suedia se află într-o situație politică foarte dificil de gestionat pentru coaliția majoritară în Suedia. Guvernul minoritar este format dintr-o coaliție de partide, care și-au exprimat susținerea pentru o decizie pozitivă în privința României și Bulgariei.

Partidul Liberal, care face parte din familia noastră politică și care este la guvernare, ne-a dat toate garanțiile că din punctul de vedere al guvernului există toată deschiderea.

Însă acest guvern minoritar se sprijină pe o majoritate construită împreună cu democrații suedezi, partid de extremă dreaptă, care împreună cu social-democrații au peste 50% din parlament.

Coaliția de guvernământ, sprijinită de către democrații suedezi, nu a inclus în acordul lor de sprijin politic parlamentar subiectele asupra cărora nu se puteau pune de acord atunci când au negociat formula de guvernământ. Iar acest subiect este printre acelea pentru care nu există acorduri în coaliție.

Deci democrații suedezi sunt liberi, politic vorbind, în parlament, să acționeze diferit față de guvern și este responsabilitatea guvernului să-și găsească o altă majoritate în parlament.

E drept că și guvernul suedez își poate asuma să meargă în consiliu cu o decizie, fără sau ignorând cumva semnalul politic dat de Parlament.

Înainte de intrarea în politică, ca înalt funcționar în cadrul CE v-ați ocupat exact de Schengen și migrație. Deci care e de fapt problema noastră cu Schengen ?

Suntem acum pe o suprapunere de probleme, de fapt, de crize. Până acum câteva săptămâni singurul subiect în discuție era clasic: avem încredere în România și Bulgaria din perspectiva respectării statului de drept, a luptei cu crima organizată?

Pentru acea logică se construiseră răspunsurile guvernamentale, întreaga strategie de negociere și de abordare diplomatică din această perioadă.

S-a suprapus însă această nouă îngrijorare, problema migrației din ce în ce mai profundă la nivelul multor guverne, nu doar în Austria, Suedia sau Olanda. Cred că va reveni cam la nivelul discuțiilor din 2015-2016.

Deși mai puțin vizibil decât atunci, fenomenul este în ultimele luni într-o creștere alarmantă a numărului de solicitări de azil în multe state membre.

Chiar la nivel de statistici, în anumite state membre, Franța, Olanda, Belgia, Austria situația  arată cam la fel ca în 2016 deși nu vedem ca atunci la televizor milionul de sirieni care intră în Europa.

Intrările ilegale au crescut foarte mult peste vară și la începutul toamnei ceea ce înseamnă că subiectul gestiunii migrației revine pe agenda politică la vârful guvernelor.

În această cheie aș citi eu și declarația de ultim moment a ministrului de interne din Austria, stat care își vede statisticile explodând. Practic toate rutele prin Balcani, pe ambele părți, și prin Ungaria, și prin Slovenia, au punct de întâlnire în Austria.

Iar Austria nu face decât să extrapoleze această criză internă a migrației pe subiectul lărgirii Schengen, spunând: Bulgaria, România, fie sunt deja, fie potențial, pe aceste posibile rute de migrație și cum putem noi să le lăsăm să intre în Schengen câtă vreme nu am rezolvat problema gestiunii comune a migrației?

Revine în discuție eternul subiect: avem sau nu avem o soluție pentru migrație în Europa? Avem sau nu o înțelegere politică pe acest mare pachet legislativ pe care CE l-a propus deja de 2 ani de zile și care este în continuare blocat politic și în Consiliu, și în Parlament.

Deci cumva ajungem să fim ostaticii unei vechi probleme. Cumva subiectul Schengen devine condiționat de problema migrației, ceea ce complică foarte mult demersurile politice.

Ce înseamnă decizia tehnică pentru aderare e destul de clar. Dar ce înseamnă, de fapt, decizia politică? Pentru că la noi se înțelege o chestiune tranzacțională. A venit delegația OMV la președintele Iohannis să-și ia tainul, vor olandezii portul Constanța. Nu e clar ce vor suedezii, dar se vă găsi.

În nici un caz, deși, din păcate, cam așa au fost interpretările în spațiul politic românesc. De ce? Pentru că așa funcționează politica la noi, tranzacțional. Ok, ce mai vor? Poate două bărci, poate un port.

Nu se înțelege că, de fapt, rezerva politică pe care am avut-o în ultimii 11 ani a ținut, în esență, de credibilitatea cu care noi ne prezentăm în fața colegilor de consiliu.

Ceea ce ne-a costat pe noi și ne costă sunt "marțea neagră", OUG 13 etc, momente în care ne-am tot dat cu stângul în dreptul și ne întrebăm de ce nu mai crede lumea în noi.

Decizia politică nu are niște criterii. N-o să vă spună nimeni niciodată un criteriu politic pe care trebuie să îl îndeplinești că să-ți dea decizia politică.

Ea ține de libertatea politică pe care un lider simte că o are pentru a merge în consiliu și a da un vot, iar acea libertate vine dintr-un temei foarte solid de încredere.

Schengen egal încredere. Întreaga construcție Schengen, toate criteriile tehnice care trebuie bifate au un liant care se cheamă încredere.

Prin crearea spațiului Schengen, fiecare stat a renunțat la una dintre competențele sale esențiale. Am renunțat la propriile frontiere, iar pentru asta, că nu îmi mai păzesc propria frontiera, trebuie să am încredere în cei care îmi preiau această responsabilitate.

Trebuie să am încredere că acel stat care este cinci state mai încolo și păzește frontiera externă, care devine frontiera mea externă, acel stat, cu funcționarii săi, cu instituțiile sale, cu propriile echilibre instituționale, cu legile sale, este capabil să îmi păzească frontiera, ca și cum mi-aș păzi-o  sigur. Despre asta este Schengen.

Dacă un lider politic, un guvern, un parlament al unui stat membru nu are această încredere într-un alt stat, atunci apare o problemă politică și ea nu se poate cuantifica.

De aceea modul în care trebuie să abordezi o astfel de rezervă politică este mult mai fin, mai subtil, mai profund. În nici într-un caz nu fluturând bărcuțe sau porturi.

Sau poate amenințând cu legi care să afecteze firmele olandeze și austriece din România, conform declarației unui deputat liberal.

O prostie și mai mare.

Ce poate să facă România, în timpul rămas, pentru câștigarea acestei încrederi?

Un lucru foarte important s-a făcut. Chiar a contat foarte mult acea evaluare voluntară la care s-au supus România și Bulgaria în urmă cu câteva săptămâni. Statele membre au fost impresionate de rezultatele acelei evaluări.

În al doilea rând, foarte importantă pentru Olanda cel puțin, era chestiunea statului și a legilor justiției. Dacă vrem să construim acea credibilitate esențială pentru decizia politică, trebuie să scoatem acest subiect de pe masă.

Că suntem sau nu de acord că există o legătură între MCV și Schengen, politic, pentru încredere, era esențial să atingem și acest subiect.

Ne-am grăbit și am adoptat legile justiției. Comisia de la Veneția, înțeleg, era dispusă să vină și mai repede cu analiza, dacă i se cerea acest lucru. Pe cine să cred? Să cred Guvernul României, să-l cred pe ministrul de externe Aurescu, care este de fapt și reprezentantul nostru la Comisia de la Veneția?

Îmi pun un mare semn de întrebare legat de modul în care a fost gestionată relația cu Comisia de la Veneția pe aceste legi, dacă s-a dorit într-adevăr să avem avizul lor înainte de termenul la care știam că CE așteaptă o rezolvare a legilor justiției pentru raportul pe MCV, care ar trebui să iasă în această săptămână.

Opinia Comisiei de la Veneția face o serie de recomandări și critici, dar tonul este moderat și există două concluzii importante: nu există ingerință politică în activitatea DNA și, pe ansamblu, direcția legilor e bună.

Eu cred din discuțiile pe care le-am avut în ultimele zile că vom avea o opinie favorabilă a CE cu privire la MCV, ceea ce înseamnă că și acest subiect iese de pe masă.

Subiectul principal al vizitei suplimentare pe care olandezii o fac în România se concentrează pe migrație, unde nu am rezerve. Chestiunea returnărilor, foarte importantă pentru Olanda, nu a fost niciodată o problemă în România.

Chiar în urmă cu câțiva ani, când mă ocupam chiar de politica de returnare europeană, România stătea bine în clasamentul statelor membre.

Rămâne cumva doar capacitatea și disponibilitatea guvernului olandez și a coaliției de a își asuma politic această decizie, într-un moment nu simplu în politica internă olandeză, unde există foarte multe tensiuni în coaliție.

Întrebarea este dacă premierul Rutte găsește disponibilitatea să cheltuie capital politic și pe acest subiect în coaliție. Dar asta e o chestiune care nu mai ține de noi.

Dacă e să privim doar la Olanda, nu mai văd niciun motiv pentru care decizia să fie negativă. În ceea ce privește Austria și Suedia, problema are de-a face cu migrația.

Este un efect injust a unei crize autentice, care nu ar trebui să privească România și Bulgaria și în nici într-un caz lărgirea spațiului Schengen. România și Bulgaria au demonstrat că își fac bine treaba în ceea ce privește gestionarea migrației.

Ne-am descurcat per total bine cu gestionarea fluxurilor de refugiaților ucraineni pe teritoriul României.

Eu cred că ar fi nedrept politic că Austria și Suedia să insiste pe acest subiect și să facă această legătură. Și cred că în consiliu România trebuie să-și spună foarte, foarte ferm punctul de vedere. Trebuie să mergem cât se poate de deciși să convingem aceste state membre că realmente nu mai există motive pentru care aceste rezerve să persiste.

Cred că în continuare e multă muncă diplomatică de făcut, e de mers în Austria, de discutat direct ministru la ministru, la prim-ministru, la cancelar și găsit exact formula prin care să convingem Austria că problema pe care ei o au cu azilanții nu are de-a face cu România.

Ei vin pe ruta balcanică, din Serbia, foarte mulți ajung direct cu avionul în Belgrad. Serbia, din păcate, deși este stat candidat, a avut în ultimii ani o politică de vize complet deraiată față de modul în care UE gestionează această politică.

A acordat regim de liberalizare de vize pentru foarte multe state care sunt în mod tradițional state de origine pentru migranții care ajung în UE.

Deci foarte mulți nu trec prin Bulgaria sau  România, nu trec nici măcar prin Grecia, ca înainte, ci vin direct în Serbia și de acolo încearcă să treacă și mulți chiar reușesc să ajungă în Austria.

Asta trebuie demonstrat cu cifre, cu fapte, cu analiză de risc, factorilor de decizie de la Viena.

Deci, până la urmă, Austria invocă o problemă care este în primul rând la frontierele ei. Ar fi posibilă un fel de intrare în Schengen cu, să-i zicem, steguleț roșu, ca la intrarea în UE? Un fel de MCV al Schengen?

Nu văd cum ar funcționa, pentru că intrarea în Schengen, eliminarea controlului la frontiere e mai greu de dat înainte și înapoi. Odată ce ai deschis frontierele, ai scos controlul de pe frontiera ungară, de exemplu, e mai greu să-l reintroduci.

Politic, eu cred că n-ar trebui să acceptăm o astfel de variantă, pentru că asta este boală sigură, lungă. Ar însemna să ai în permanență o sabie deasupra capului, pe care, politic, eu nu cred că o merităm și nici nu cred că ar trebui să o acceptăm.

Dar o separare între cele 3 candidate, România, Bulgaria, Croația, e posibilă?

Tehnic nu ai cum să separi România de Bulgaria. Croația de România și de Bulgaria, da, se poate, și teama mea este să nu vedem Croația trecând înaintea României și Bulgariei. Să nu uităm că Croația intră și în zona euro din ianuarie. Rezervele față de Croația nu sunt de aceeași natură ca față de România și Bulgaria.

Între România și Bulgaria avem o frontieră care nu poate fi organizată peste noapte în frontieră externă. A securiza Dunărea și frontiera terestră între Dunăre și Marea Neagră ca frontieră externă a Schengen ar însemna o investiție tehnică pe care nici România, nici Bulgaria nu au cum s-o facă.

M-am ocupat de facilitatea Schengen pentru ambele țări. Știu ce s-a investit și în România, și în Bulgaria. Acel segment de frontieră a fost gândit de la bun început că fiind o frontieră internă pe care nici România, nici Bulgaria nu au asigurat-o în vreun fel, altfel decât provizoriu, pentru actualul flux de frontieră.

Deci, tehnic nu ai cum să inventezi peste noapte o frontieră externă și Schengen acolo. Iar politic separarea dintre cele 2 ar însemna să replici ideea de standarde duble, de diferențiere, care nu cred că ar ajuta cuiva.

Dacă aderarea va fi pusă pe agenda JAI pe 8 decembrie va fi semnul că șansele sunt foarte mari? Știu că în general nu se pune pe agendă ceea ce nu are șanse de reușită.

Cutuma europeană spune că nu pui un subiect pe agendă ca să creezi disensiune între miniștrii sau între șefii de stat și de guvern. Problema se rezolvă scoțând subiectul de pe agendă, chiar și în ultimul moment.

Deci, uitați-vă la agendă! Dacă subiectul dispare de pe agendă, e clar de ce. Dacă rămâne pe agendă înseamnă că se joacă și e posibil să se joace până în ultimul moment.

A mai existat un astfel de precedent pe care eu l-am explicat premierului Ciucă și reprezentanților guvernului. Pe o decizie tot în domeniul justiției - afaceri interne, Germania a rămas ultima cu o anumită poziție și până la urmă s-a mers pe o abținere care nu a blocat unanimitatea. Există și această opțiune politică.

Există unanimitatea necesară și cu o abținere?

Se poate considera că e ok, s-a intrat. Se poate lucra cu această abținere. Cum spuneam, există precedente.

articolul original.

Pastila fără rețetă, Caritasul generației noastre

13 November 2022 at 22:17
image

Cosmin-Marian Poteraș, senator de Dolj

Schimbările masive care au avut loc în anii 90, cu vidul legislativ aferent, au expus societatea românească nu numai unui furt legalizat din ceea ce altădată se numea ”avut obștesc”, ci și unei adevărate avalanșe de escroci, în toate domeniile.

Dacă, de bine, de rău, după episoade precum Caritas, FNI sau bănci populare, suntem în prezent oarecum protejați de escrocherii financiare pe scară largă, nu același lucru se întâmplă în alte domenii în care politicile publice deficitare și lipsa reglementărilor lasă poarta larg deschisă altor profitori care-și bat joc de cei creduli, ignoranți, sau, pur și simplu, disperați.

Nu e zi în care să nu fim bombardați, pe toate canalele media, de reclame la leacuri-minune, care „vindecă” tot, ne întineresc și ne fac viața mai bună, în timp ce ne bagă mâna adânc în buzunar.

Farmaciile sunt pline de suplimente alimentare care nu necesită rețetă emisă de un medic, iar când te uiți la reclamele TV la aceste produse ai senzația că la farmacie e petrecere, că se dă ceva la superofertă și că trebuie să te grăbești să dai buzna în farmacie ca nu cumva să ți-o ia altul înainte.

Nu mai vorbim de faptul că unde întorci capul găsești o astfel de farmacie.

Problema e că vracii și vânzătorii de leacuri-minune nu ne lasă doar fără bani; câteodată ne lasă și fără sănătate sau chiar fără viață.

Degeaba statul reglementează consumul de medicamente, cât timp „suplimentele alimentare” sunt promovate și vândute la kilogram, cu sfatul de a întreba medicul sau farmacistul numai după ce ți-e rău. Cerem 100% eficiență în privința unui medicament sau vaccin dar înghițim leacuri „naturale” după ce-am văzut o reclamă sau „am citit pe internet”.

Și partea cea mai tristă din toată această poveste este că există medici cu facultate și cu drept de liberă practică ce girează, cu numele, cu parafa, cu autoritatea profesională, niște campanii pur comerciale care sapă la temelia profesiei pe care au jurat s-o onoreze, după care ajung să se mire, de multe ori ipocrit, că pacientul din cabinet sau din sala de operație nu mai poate fi salvat.

Dacă vreodată a existat o profesie nobilă, aceea este medicina. Respectarea rigorilor profesiei și a standardelor de etică poate veni doar din interior. Putem legifera, putem incrimina exercitarea profesiei fără drept, dar în lipsa colaborării medicilor pentru a limita fenomenul vânzării de leacuri minune, suplimente alimentare sau promovarea ”terapiilor alternative”, muncim degeaba.

E nevoie de responsabilitate din partea tuturor: medici, farmaciști dar și cetățeni.

articolul original.

Partidul REPER a prezentat și la Arad strategiile prin care vrea să ajungă la guvernare. „Nu cu partidele extremiste!”

2 November 2022 at 12:09

După ce sâmbătă trecută a fost lansat manifestul politic la București, conducerea noului partid REPER a pornit într-un turneu prin țară prin care dorește să facă cunoscute strategiile, planurile și propunerile pentru viitor. Caravana a poposit și la Arad, miercuri, 2 noiembrie.

Deși REPER a fost înfințat în urma plecării lui Dacian Cioloș din USR PLUS,  acesta este doar membru, partidul fiind condus de europarlamentarii Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu. Pîslaru a fost prezent la întâlnirea de la Arad, acompaniat de Daniel Toda (deputat de Timiș, care a părăsit USR și s-a alăturat partidului) și de Andrei Tătar (fost membru USR PLUS Arad). Încă de la început, Dragoș Pîslaru a explicat că partidul își dorește o abordare proeuropeană, însă echilibrată, „de centru”, departe de scandaluri și blamări, axată pe competențe profesionale, subliniind o delimitare clară de USR și AUR, pe care deși le consideră la poluri opuse, le numește pe ambele „partide extremiste”. Totodată, prin prisma că la Arad am recunoscut chipuri din partidul PLUS, copreședintele REPER ne-a specificat că noul partid nu este un „PLUS 2”, chiar dacă nu întoarce spatele acestei „moșteniri”. O consideră doar un prilej de a învăța din greșelile trecute și de a profita de experiența acumulată pentru o performanță mai bună pe viitor. Ținta principală: ajungerea la guvernare, chiar dacă se conștientizează că în primă fază nu va fi realizată ca partid unic, ci va fi nevoie cel mai probabil de o coaliție, însă una făcută cu atenție, fără a uita imporanța oamenilor competenți.

La ora actuală, sondajul Sociopol plasează REPER la 4%, la doar câteva luni de la lansare, iar speranța este ca la primăvară să treacă pragul electoral.

„Suntem cel mai proeuropean partid din România”

„REPER este un partid de centru, liberal, care are ca scop în perioada următoare scoaterea românilor din sărăcie, pe de-o parte. Avem ca scop că vom scoate un milion de români din sărăcie, noi vrem să terminăm cu realitatea aceasta a celor două Românii și să putem într-adevăr să ne asumăm un scop de comunicate și de a putea reface podurile dintre diversele segmente din societate. Iar al doilea lucru este că nu poți să faci aceste lucruri și să ai resurse sociale dacă nu creezi valoare. Economia României nu mai poate fi o economie bazată pe salarii mici, în care se exportă produse neprelucrate, ci trebuie să creezi valoarea în România. Nu în ultimul rând, foarte important, tot proiectul REPER este legat de Europa. Noi credem cu tărie că cele 80 miliarde pe care le primim de la UE, reformele pe care le are UE în acest moment, legate de digitalizare, de tranziție verde, de autonomia strategică, sunt benefice pentru România. Suntem cel mai proeuropean partid din România și credem cu adevărat că destinul României este un destin european. Nu așteptăm ca Bruxelles să ne zică ce să facem, ci pur și simplu contribuim ca români, cu identitatea noastră, la demersul mai larg european”, a spus Dragoș Pîslaru, adăugând că REPER face parte din grupul Renew Europe care activează în Parlamentul European.

„Înțelegem importanța de a face majorități și nu mai credem, spre deosebire de ce s-a întâmplat în perioada trecută, că ar trebui să ne lamentăm că lumea nu ne lasă să facem, sau că toți ne bat. Am depășit acest moment, credem că vom putea arăta, în ciuda faptului că nu suntem la guvernare, că putem livra direct lucruri la nivel european, care au un impact direct asupra vieții românilor. Aici dau două exemple concrete: în Parlamentul European, cu mâna mea am negociat garanția pentru copii, care vine tocmai ca să scoată copiii din România din sărăcie, România fiind pe primul loc în Europa în materie de sărăcie în rândul copiilor, și – în același timp – acum negociez planul Repower EU, care este o anexă la PNRR care se va adăuga și care va avea măsuri de sprijin direct pentru populație, la nivel de gospodărie, pentru ca lumea să-și facă investiții în eficiență energetică: izolare de casă, pompe de căldură, schimbare de electrocasnice mari sau să devină prosumator. Până la urmă, cea mai bună cale să nu mai fi dependent de stat și de companiile de energie e să-ți produci singur energia…”, a mai spus Pîslaru.

„Profesionalizarea politicii în România”

Acesta a mai explicat că acum se face închegarea echipelor, iar adeziunea la partid se va face pe baza unui interviu prealabil, prin care să se poarte discuții cu privire la pregătirea profesională a fiecăruia, despre domeniile de interes, în vederea îndrumării fiecăruia pe direcții clare, care vor fi stabilite prin Institutul partidului. Acest institut are la bază ideea de „profesionalizarea politicii în România” și va oferi posibilitatea fiecăruia de a se pregăti mai departe profesional pe zona de politică. „Suntem mai tocilari decât alții și vrem în primul rând să avem o calitate de politici publice bune și evident un discurs politic care să se bazeze pe fond, pe substanță și nu numai pe – îmi cer scuze de cuvinte – gargară ieftină”, a declarat Dragoș Pîslaru. De asemenea, a subliniat și că REPER va încuraja implicarea activă a cât mai mulți tineri în politică.

Aradul, în viziunea REPER

În legătură cu viziunea REPER față de Arad, este considerată în primul rând necesară o colaborare apropiată cu Timișoara, cele două municipii având oportunitatea să devină un pol economic extrem de puternic, dacă își lasă „rivalitățile” deoparte.

„La ora actuală, există deja o echipă formată la Timișoara, Aradul are o șansă foarte mare de a se cupla la partea pozitivă pe care o avem la Timișoara și a își găsi propria identitate economică și socială. Cred că avem de a face aici în zona Arad – Timișoara de o aglomerație care ar putea să dea un model bun pentru întreaga economie și societate românească. Asta înseamnă că n-ar mai trebui să gândim neapărat în granițe administrativ- teritoriale care sunt până la urmă convenționale și mai degrabă să avem un pol real de creștere care să transforme vecinătatea aceasta cu zona de vest și poate chiar cu Serbia, care are și ea potențiale avantaje pentru noi dacă le jucăm bine. Este o conurbație cu foarte mare potențial și dacă jucăm cu atenție avantajele particulare ale comunității arădene, cât și cele la pachet, în zona mai largă a Banatului, am putea avea un model care a avut rol de far călăuzitor în România de atâtea ori, prin inovare, prin avangardă, dar care acum a rămas un pic într-o umbră față de alte comunități, de pildă rivalitatea cu Clujul, ca să dau un exemplu foarte bun”, a explicat Pîslaru.

Despre această necesitate a unui parteneriat Arad – Timișoara, dar și despre importanța calității locurilor de muncă și nu a cantității a mai vorbit și deputatul de Timiș Daniel Toda:

„Fiind deputat de Timiș, eu am o viziune mai strict legată de județul Timiș, dar îi susțin și pe colegii de la REPER Arad. Este important să avem conexiunea cu mediul de afaceri de aici, de la Arad, așa cum îl avem și în Timiș, pentru că zona aceasta ar trebui să conlucreze, nu să fie separat teritorială. Știu foarte mulți antreprenori din Arad care vin la Timișoara și muncesc și acolo, la fel – angajați din Timișoara care lucrează în Arad. Avem un hub tehnologic și logistic destul de mare, suntem conectați la Europa prin autostradă, sunt niște puncte foarte importante pe care le are zona aceasta de vest și cred că, împreună cu proiectele europene, putem să aducem un plus valoare zonei. Am vorbit despre smart cities în întâlnirile noastre, despre partea de conducere autonomă care poate să ia amploare, avem în zonă multe firme care sunt din zona auto care susțin zona și e un pol de creștere și cred că toate acestea pot să aducă mai multe locuri de muncă în zonă. Nu neapărat locuri de muncă multe, ci cu valoare adăugată, care sunt plătite bine, pentru că asta este cu adevărat important ca o zonă să crească. Nu trebuie neapărat multe locuri de muncă, la kilogram, deși sunt importante, trebuie ca ele să fie și bine plătite ca să creștem nivelul de viață a oamenilor”, a spus Toda.

articolul original.

Polițiștii l-au prins băut la volan pe omul lui Cioloș

28 October 2022 at 06:33
image

Lucian Bernd Săuleanu, președintele REPER Dolj, a fost prins băut la volan.

Săuleanu, cel care este și șeful Baroului Dolj, a fost prins de polițiști cu o alcoolemie de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cauza fiind întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe.

„Avocatul Lucian Bernd Săuleanu, Decanul Baroului Dolj, profesor universitar în cadrul Facultății de Drept și Științe Administrative din Craiova, consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Craiova și fost candidat la Primăria Craiova a fost prins, în noaptea de 27 octombrie, de către polițiștii Biroului Rutier Craiova conducând sub influența băuturilor alcoolice.

În urma testării cu aparatul alcooltest, a rezultat o concentrație de 0,52 mg/l alcool pur în aerul expirat, în cauza fiind întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe”, informează Dolj TV.

articolul original.

Sondaj Sociopol. PSD, singurul partid de la guvernare neafectat de criza economică actuală

24 October 2022 at 13:10
image

Analistul Mirel Palada a prezentat, pe pagina sa de Facebook, rezultatele celui mai recent sondaj Sociopol, care arată că PSD rămâne în continuare cel mai important partid din România.

La întrebarea referitoare la intenția de vot, 36% dintre cei intervievați ar vota cu PSD. La o distanță semnificativă, de 17 procente, se situează PNL, pentru care ar vota 19%. AUR se află în continuare în fața USR, chiar dacă diferența dintre cele două formațiuni este doar de 3%.

Interesant este că UDMR scade sub pragul de 5%, potrivit sondajului Sociopol, situându-se la egalitate cu partidul lui Dacian Cioloș, REPER.

Vă prezentăm postarea sociologului Mirel Palada referitoare la rezultatele sondajului Sociopol.

„Cel mai recent sondaj Sociopol, rezultate vot politic. Mijlocul lui octombrie. Reprezentativitate națională, evident.

Principalele concluzii:

PSD este singurul partid de la guvernare care reușește să nu fie afectat de către criza economică actuală, datorită focalizării discursive pe teme specifice electoratului său, dar și grație unei prestații de comunicare mai bună decît a celorlalte partide din coaliția guvernamentală. Rămîne în continuare principalul partid din România, semnificativ peste 30%

PNL, în schimb, continuă erodarea de la guvernare și e principalul partid din coaliție care încasează emoția critică din societate. Asocierea cu temele publice negative, îndeosebi cu problemele legate de prețurile la energie, începe să ducă PNL sub 20%. Și asta înainte de venirea propriu-zisă a iernii.

AUR se întoarce înapoi semnificativ sub 20%, după o perioadă de succes marcată de nunta lui George Simion, principalul eveniment mediatic al verii. Nu reușește să valorifice electoral poziția de principal partid de opoziție.

USR continuă erodarea lentă, dar bine definită. Nici el nu reușește să concretizeze electoral poziția de partid de opoziție, îndeosebi din cauza contraperformanțelor administrative strigătoare la cer a primarilor pe care îi are în urbanul foarte mare.

UDMR este egal cu sine însuși, în jur de 5%

REPER dă semne de consolidare și mușcă din ce în ce mai vizibil din carnea electorală a USR, apropiindu-se de pragul de 5%

Celelalte partide mici, fiecare în parte, nu se apropie nici pe departe de pragul de 5%. Dar fiind multe, cumulează o parte din ce în ce mai mare din peisajul politic, însumînd laolaltă 12%. De remarcat erodarea PMP, ușoara ascensiune a PER, cît și eșecul partidelor de lideri politici plecați de la partidele principale (PMP, Pro România, FD, ALDE, ApP).

Participare la vot scăzută, doar 28%, specifică momentelor dintre campanii și perioadelor de dezamăgire electorală.”, a scris Mirel Palada pe Facebook.

articolul original.

Estimare GPeC: Comerțul online românesc va crește cu aproximativ 10% în 2022

14 September 2022 at 13:09
image

GPeC a monitorizat îndeaproape evoluția comerțului online românesc pe parcursul anului 2022, consultând constant principalii jucători din domeniu: magazine online, companii de curierat, procesatori de plăți, platforme de e-commerce și companii de tehnologie.

Potrivit informațiilor centralizate de GPeC, sectorul de e-commerce românesc ar putea crește cu aprox. 10% în 2022 comparativ cu 2021 în ceea ce privește numărul de comenzi livrate de magazinele online către consumatorii finali.

De 17 ani, GPeC promovează sectorul e-commerce din România adunând în jurul său cea mai mare comunitate de magazine online și organizând principalele evenimente de comerț online și digital marketing din țară.

Potrivit reprezentanților companiilor de curierat, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina, comerțul online a cunoscut un recul care s-a întins pe o perioadă de câteva săptămâni. Astfel, numărul de comenzi al magazinelor online a scăzut cu până la 40% pe fondul situației de incertitudine generate de război.

De asemenea, traficul înregistrat pe site-urile de e-commerce a scăzut semnificativ în primele zile de după declanșarea războiului, atenția publică fiind îndreptată spre sursele media de informare cu privire la situația din Ucraina.

După șocul resimțit în luna martie, trend-ul ascendent din e-commerce a revenit, iar la finalul lunii Mai 2022, numărul de comenzi livrate de magazinele online se apropia de nivelul înregistrat în Mai 2021. Începând cu luna iulie, la nivel macro al pieței, se înregistrează constant depășiri ale volumelor din aceeași perioadă a anului trecut, iar așteptările sunt mai mari pentru ultimul trimestru al anului – de regulă, cel care aduce volume mari de vânzări magazinelor online datorită campaniilor de Sărbători.

Opinia generală a principalilor jucători din piață consultați de GPeC este că e-commerce-ul românesc va crește în 2022 cu aprox. 10% față de 2021. Situația la zi a comerțului online românesc va fi dezbătută pe larg în cadrul evenimentului GPeC SUMMIT care va avea loc pe 26 septembrie la București.

Repere și trend-uri importante în Comerțul Online Românesc

  • Comerțul electronic din România reprezintă 9-12% din total retail, potrivit GlobalData (9%) și Euromonitor (12%). În 2021, e-commerce-ul românesc a însemnat 6,2 miliarde EUR, în creștere cu 10% față de 2020 când s-au înregistrat 5,6 miliarde EUR.
  • Dacă în perioada pandemiei categoriile de produse cu cele mai mari creșteri în e-commerce țineau de lucrul și traiul de acasă (laptop-uri, televizoare, frigidere, mobilier, decorațiuni etc.), odată cu ridicarea restricțiilor din 2022, au revenit în centrul atenției produsele și serviciile legate de activitățile outdoor precum travel, fashion sau beauty. De pildă, pentru agențiile de turism online, 2022 a depășit deja nivelul anului 2019 (înainte de pandemie și restricții) fără ca anul să se fi încheiat încă.
  • Câștigători în e-commerce vor fi comercianții care anticipează bine cererea și își asigură stocul propriu din timp pentru că, deși s-au mai remediat față de momentul izbucnirii războiului din Ucraina, încă există probleme de stocuri sau pe lanțul de aprovizionare, de aceea doar cei care au produsele în stoc vor putea face livrări rapide – așa cum se așteaptă consumatorii finali.
  • Livrarea la lockere este una din principalele tendințe ale anului – consumatorii își doresc conveniență și independență față de programul curierului, de aceea magazinele online ar trebui să se integreze și să ofere modalități alternative de livrare (cum sunt lockerele) față de livrarea clasică door-to-door.
  • Un alt trend important este implementarea soluțiilor de creditare de tip BNPL (Buy Now, Pay Later) mai ales în contextul situației economice actuale în care consumatorii devin mai chibzuiți în privința achizițiilor scumpe. Magazinele online care au implementat astfel de soluții afirmă că au înregistrat creșteri ale ratei de conversie.
  • Pe lângă campaniile de marketing de achiziție de nou trafic, magazinele online ar trebui să se aplece cu mai multă atenție asupra programelor de loializare și de retenție a clienților existenți și pe extinderea către noi canale de vânzare precum marketplace-urile sau cross-border (vânzarea în afara granițelor României).
  • Potrivit Eurostat, 32% dintre consumatorii europeni cumpără online de la magazine de peste hotare (cross-border), fapt care demonstrează apetitul pentru cumpărături de pe o piață unică europeană, din afara limitelor georgafice ale fiecărui stat.

“Comerțul online românesc își continuă ascensiunea și este încă o piață permisivă pentru noi jucători pe aproape orice verticală de business. Magazinele online ar trebui să adopte motto-ul <Think Big> și să își diversifice canalele de vânzare și gama de produse, să se extindă la nivel internațional și să se axeze pe construirea de comunități în jurul brand-ului lor, fiind proactive și venind în întâmpinarea clienților cu rapiditate, conveniență și servicii de calitate”, spune Andrei Radu, CEO & Founder GPeC.

“Vom discuta despre ce își doresc consumatorii de la magazinele online și despre siatuația actuală a pieței de e-commerce – cu provocări și oportunități – în cadrul GPeC SUMMIT, pe 26 Septembrie”, adaugă Andrei Radu.

Cea de a 17-a ediție anuală a GPeC SUMMIT se va desfășura cu prezență fizică, pe 26 septembrie, la Teatrul Național București.

7 speakeri internaționali de top și unii dintre cei mai buni specialiști din România vor urca pe scena GPeC SUMMIT, abordând subiecte de maxim interes pentru cei care activează în E-Commerce și Digital Marketing: User Experience, Optimizarea Ratei de Conversie, Strategia de Digital Marketing, Psihologia Consumatorilor, Campaniile de PPC, Google Tag Manager, Google Analytics și User Research.

Prețul biletelor pornește de la 119 euro, iar detaliile complete și înscrierile sunt disponibile până pe 23 septembrie pe website-ul GPeC: https://www.gpec.ro/gpec-summit-septembrie/

articolul original.

Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, se alătură partidului REPER

27 June 2022 at 09:16

Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, a anunțat, luni, că se alătură partidului lui Cioloș, REPER.

„Mă alătur REPER cu speranța că vom reuși să construim împreună o platformă în care politicile de sănătate să poată fi dezbătute, în care profesioniștii din domenii diferite să poată să contribuie pentru alinierea serviciilor medicale românești la aceleași standarde de calitate cu cele europene”, a declarat Ioana Mihăilă.

Tot luni, deputatul Andrei Lupu a anunțat că a demisionat din USR și s-a înscris în REPER.

Lupu spune că „USR a devenit un spațiu al conflictului permanent” și se alătură noii formațiuni politice REPER, înființată de Dacian Cioloș și alți europarlamentari care au plecat din USR.

articolul original.

Fostul ministru al Sănătății, Ioana Mihăilă, părăsește USR pentru REPER

27 June 2022 at 07:27

Aceasta a anunțat că s-a alăturat partidului înființat de Dacian Cioloș convinsă că astfel va putea contribui la alinierea standardelor de calitate ale serviciilor medicale românești, cu cele europene.

Dr Ioana Mihaila

Fostul ministru al Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunțat luni, că a demisionat din USR și s-a alăturat partidului REPER, fondat de Dacian Cioloş şi alţi europarlamentari ai fostului PLUS, din care și Mihăilă a făcut parte, începând cu anul 2018.

Dr. Ioana Mihăilă, medic primar endocrinolog şi Ministră a Sănătăţii în 2021, se alătură REPER”, a anunţat noua formaţiune politică pe contul său de Facebook.

La rândul său, medicul Ioana Mihăilă a declarat că se alătură noului partid înființat de Dacian Cioloșcu speranța că vom reuși să construim împreună o platformă în care politicile de sănătate să poată fi dezbătute, în care profesioniștii din domenii diferite să poată să contribuie pentru alinierea serviciilor medicale românești la aceleași standarde de calitate cu cele europene”.

REPER amintește că Ioana Mihăilă „a fost, la începutul lui 2021, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, unde a contribuit decisiv la componenta de sănătate din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Ulterior, în plină criză sanitară, Ioana a devenit ministra sănătății, când și-a stabilit drept priorități de mandat gestionarea pandemiei de COVID-19, atragerea fondurilor europene pentru reforme şi investiţii în sănătate, creşterea accesului la servicii medicale de bază şi reforma managementului spitalelor şi serviciilor de sănătate”.

Totodată, partidul lui Cioloș anunță că i s-au alăturat și Andrei Lupu – deputat de Prahova, Oana Cambera – deputată de Ilfov și Cristian Paul Ichim – deputat de Bacău, care spun că au plecat din USR întrucât acesta a devenit „un partid al conflictului permanent”, în care nu-și pot promova ideile și proiectele.


articolul original.

USR, abandonat. Un alt deputat și-a anunțat demisia și pleacă în tabăra lui Cioloș

27 June 2022 at 07:06
Sursa foto: Facebook/ Andrei Lupu

Deputatul Andrei Lupu a anunțat, pe o rețea de socializare, că nu mai este membru USR, precizând că partidul a devenit un spațiu al conflictului permanent.

”Am demisionat astăzi din calitatea de membru al USR şi, implicit, din funcţiile interne deţinute, cea de membru al Biroului Naţional şi cea de preşedinte al Filialei Prahova. Am făcut-o cu mare tristeţe şi cu o uriaşă dezamăgire. O mână de oameni în care ar fi trebuit să credem şi care ar fi trebuit să reprezinte un deziderat pentru politica românească au ales meschinăria politicii dâmboviţene şi toxicitatea confruntării permanente. Lipsa de eleganţă, de încredere în negocierea politică şi incapacitatea de a accepta alte opinii decât cele proprii au transformat o idee politică minunată, aşa cum a fost USR, într-o organizaţie profund disfuncţională”, a declarat deputatul.

Deputatul a mai precizat că luptele din partid au început să ocupe toată activitatea din USR, iar promovarea „unor politici publice sau mesaje politice a ajuns să fie asumată mai degrabă de către consilieri angajaţi, în timp ce mare parte dintre aleşi sunt prinşi în dispute interne.”

”Începând de astăzi, voi deveni membru al REPER. Fac acest pas pentru că, indiferent câte dezamăgiri vom avea, nu ne putem permite să renunţăm şi să dăm înapoi. Suntem datori în a ne respecta promisiunile și crezurile în faţa noastră, dar mai ales în faţa celor care au crezut în noi”, mai anunţă Lupu.

articolul original.

Încă un deputat USR se alătură partidului lui Cioloș

21 June 2022 at 11:09
image

Deputatul de Sălaj Alin Prunean și-a abandonat colegii din USR pentru a se alătura partidului REPER. Anunțul a fost făcut atât pe rețelele de socializare cât și în plenul Camerei Deputaților.

„Vom merge înainte, aproape de oameni, vom munci împreună și pentru aceștia, așezat, pentru că oamenii sunt cei care dau tonul vremurilor. Fiecare dintre noi are un cuvânt de spus despre cum construim un prezent în care să fim în siguranță, despre cum pregătim un viitor orientat spre încredere, bunăstare și respect. Învățăm din greșeli, ni le asumăm și mergem înainte.”, a transmis Alin Prunean într-o postare de pe rețelele de socializare.

Decizia sa a fost luată având în vedere valorile și principiile împărtășite de acesta cu formațiunea nou-înființată de Dacian Cioloș.

„Am hotărât să cobor din acest „vehicul”, împreună cu colegii cu care am pornit în această călătorie încă de la început și care se încăpățânează să mențină drumul cel bun, în care cred și eu, la rândul meu. Am decis să mă alătur colegilor de la REPER și să continuăm călătoria conform valorilor și principiilor care ne-au adus împreună în urmă cu ceva vreme.”, a afirmat fostul deputat USR.

Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, preconizează că alți 11 parlamentari vor schimba tabăra în următoarea perioadă. Acesta este de părere că mișcarea are rolul de a da opiniei publice impresia unei dezmembrări a partidului pe care îl cârmuiește.

„Sunt 11 parlamentari […] şi informaţiile mele sunt în zona asta, din 80 […] S-au gândit să facă asta pe etape, nu pleacă toți deodată. Aici nu prea e ok, vor să dea impresia că USR se sparge”, a afirmat Drulă în cadrul unei emisiuni.

Alin Prunean este al treilea parlamentar USR care s-a înscris în REPER până în acest moment.

articolul original.
  • There are no more articles
❌