ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ludovic Orban reclamă „o risipă uriașă și o lipsă de respect față de banul public”: „După capul lor, în mod normal, de la 1 august ar fi trebuit crescute salariile în tot sectorul public. Au generat noi și noi cheltuieli” (VIDEO)

14 August 2022 at 19:30
image

Dacă ne uităm pe execuția bugetară pe primele șase luni, cheltuielile cu bunuri și serivcii au crescut cu 37%, ceea ce arată o risipă uriașă și o lipsă de respect față de banul public, a declarat fostul premier Ludovic Orban, duminică, pe B1 TV, la „Politica Zilei” cu Ioana Constantin.

Ludovic Orban acuză partidele de la putere că „au generat noi și noi cheltuieli”

„Ei dădeau declarații publice că vor să reducă cheltuielile de personal la nivelul ministerelor și, în timp ce dădeau aceste declarații, Parlamentul vota creștere salariilor în sectorul public. Până la urmă, nu au aplicat această creștere, deși sunt obligați să o bage în rectificarea bugetară, pentru că a fost atacată legea la Curtea Constituțională. După capul lor, în mod normal, de la 1 august ar fi trebuit crescute salariile în tot sectorul public. În loc să restrângă cheltuielile, ei practic au generat noi și noi cheltuieli, afectând în schimb exact acele categorii de cheltuieli care îți asigură dezvoltare, și anume cheltuielile de investiții”, a spus fostul premier.

„Dacă ne uităm pe execuția bugetară pe primele șase luni, vedem că au crescut cheltuielile sociale, că au crescut transferurile, subvențiile, cheltuielile de bunuri și servicii – cheltuielile de bunuri și servicii au crescut cu 37%, mi se pare ceva absolut… asta arată o risipă uriașă și o lipsă de respect complet față de banul public. În schimb, unde au scăzut cheltuielile, la investiții și vor scădea în continuare, din punctul meu de vedere, pentru că aici Guvernul nu înțelege”, a continuat Ludovic Orban.

„Vă dau un exemplu, bugetul Ministerului Dezvoltării – încă de la Legea bugetului de stat a fost subdimensionat bugetul Ministerului Dezvoltării, care este folosit pentru investiții. A fost bugetat sub nivelul resurselor necesare, iar acum, la rectificare, față de nevoile care sunt din punctul meu de vedere de cel puțin 5 miliarde, s-a alocat o sumă ridicolă. Ce înseamnă asta? Că nu vor putea să plătească situațiile de lucrări pe lucrările în curs de realizare”, a mai afirmat el.

articolul original.

Rectificarea bugetară arată dezastrul economic al României

8 August 2022 at 13:35
image

Proiectul următoarei rectificări bugetare spulberă tot optimismul și festivismul guvernanților, scoțînd la lumină realitatea dramatică: România se îndreaptă spre cataclism economic.

Cifrele sunt prezentate azi, în exclusivitate, de siteul economedia.ro, și sunt terifiante. Situația e atît de dramatică, încît nici măcar răsfățatele tuturor rectificărilor, serviciile secrete, nu mai primesc bani, ci, dimpotrivă, pierd. Dar loviturile cele mai cumplite vin de la Energie, Dezvoltare și Investiții, acolo unde sumele alocate sunt infime în raport cu cele solicitate. Ceea ce nu dovedește decît un fapt: adio bani pentru compensări de facturi la energie, adio mărețe investiții, deci creștere economică sustenabilă.

Singurul răsfățat rămîne Iohannis, care primește pentru Cotroceni cîteva milioane de euro, în timp ce Sănătatea, Educația ori Cultura pierd bani.

Prima rectificare bugetară din acest an este pozitivă, iar cele mai mari sume în plus le primesc Ministerul Muncii (6,77 miliarde lei), Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2,7 miliarde lei), Ministerul Energiei (2,4 miliarde lei) și Ministerul Transporturilor (2 miliarde lei), conform documentelor obținute de Economedia. Ministerul Energiei este cel care a cerut cea mai mare sumă, de 31 de miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor. Și bugetele pentru bunuri și servicii vor fi reduse cu un total de 540 milioane lei, conform propunerii Finanțelor.

  • Administrația Prezidențială a cerut 16,46 milioane lei, dar primește doar 15,45 milioane lei.
  • Senatul a cerut 19,77 milioane lei, dar primește doar 3,79 milioane lei.
  • Camera Deputaților a cerut 20 de milioane lei în plus, însă Ministerul Finanțelor a decis, din contră, să îi scadă bugetul, cu 2,86 milioane lei.
  • Înalta Curte a cerut 15,24 milioane lei, dar îi vor fi tăiate 3,28 milioane lei.
  • Curtea Constituțională nu a cerut sume în plus, însă Finanțele îi taie bugetul cu 564 mii lei.
  • Curtea de Conturi a propus o scădere de 17,5 milioane lei, însă Finanțele au decis o scădere de 23,7 milioane lei.
  • Bugetul Consiliului Concurenței va fi redus cu 12,27 milioane lei, față de propunerea ordonantorului de credite de 7,1 milioane lei.
  • Secretariatul General al Guvernului a cerut o majorare de buget de 2,066 miliarde lei, însă primește numai 231 milioane lei în plus.
  • Ministerul Afacerilor Externe a cerut o majorare de 159 milioane lei, însă bugetul îi va fi tăiat cu 67 milioane lei.
  • Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice a cerut o majorare de buget de 6,67 miliarde lei, însă primește doar 649 milioane lei în plus.
  • Bugetul Ministerului Finanțelor va scădea cu 144 milioane lei.
  • Ministerul Justiției a cerut o majorare de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor propune doar 864 milioane de lei în plus.
  • Bugetul Ministerului Apărării Naționale rămâne neschimbat.
  • Ministerul Afacerilor Interne a cerut o creștere de 1,14 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus reducerea bugetului cu 625 milioane lei.
  • Ministerul Muncii și Protecției sociale primește, conform propunerii Finanțelor, cea mai mare majorare de buget, de 6,77 miliarde lei, deși a cerut chiar mai mult, 8,48 miliarde lei.
  • Ministerul Sportului primește o majorare de 33 milioane lei, după ce a cerut o suplimentare de buget de 169 milioane lei.
  • Ministerul Agriculturii a cerut un plus de 1,6 miliarde lei, dar primește doar 716 milioane lei.
  • Ministerul Mediului a cerut suplimentare de 416 milioane lei, dar îi va scădea bugetul cu cu 484 milioane lei.
  • Ministerul Transporturilor a cerut și a primit o suplimentare de buget de două miliarde lei.
  • Bugetul Ministerului Educației va fi scăzut cu 542 milioane lei, deși a cerut o suplimentare de 668 milioane lei.
  • Ministerul Sănătății a cerut un plus de 1,3 miliarde lei, dar Ministerul Finanțelor a propus o scădere de 634 milioane lei.
  • Bugetul Ministerului Culturii va scădea cu 290 milioane lei.
  • Și bugetul Ministerului Public va scădea cu 200 milioane lei.
  • Bugetul SRI va fi redus cu 438 mii lei, deși instituția a cerut o suplimentare de 4,2 milioane lei.
  • Bugetul SIE va rămâne nemodificat.
  • Bugetul SPP va scădea cu 500 mii lei.
  • Bugetul STS scade cu 150 milioane lei.
  • Ministerul Economiei primește o suplimentare de 125 milioane lei, deși a cerut 973 milioane lei.
  • Ministerul Energiei a cerut cea mai mare sumă la rectificare, 31,66 miliarde lei, în contextul schemei de plafonare și compensare a facturilor, însă Ministerul Finanțelor a decis că va primi doar 2,4 miliarde lei.
  • Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a cerut o suplimentare de 17,2 miliarde lei, însă va primi doar 2,7 miliarde lei.
  • Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a cerut o suplimentare de 1,55 miliarde lei, dar va primi doar 648 milioane lei.
  • Ministerul Cercetării și Digitalizării a cerut 497 milioane lei, dar Finanțele propun o suplimentare de numai 203 milioane lei.
  • Ministerul Familiei și Tineretului primește o suplimentare de 13 milioane lei, deși nu a cerut sume în plus.
  • Totodată, Ministerul Finanțelor propune suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu 3,89 miliarde lei, arată cei de la economedia.ro.
articolul original.
  • There are no more articles
❌