ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Speciile invazive de șobolani au modificat comportamentul peștilor de recif

26 January 2023 at 14:00
image

Oamenii de știință au descoperit pentru prima dată că șobolanii invazivi de pe insulele tropicale afectează comportamentul teritorial al peștilor din recifele de corali din jur.

Noul studiu, condus de oameni de știință de la Universitatea Lancaster, din Regatul Unit, și care implică cercetători de la Universitatea Lakehead, din Canada, arată că prezența șobolanilor negri invazivi pe insulele tropicale provoacă schimbări în comportamentul teritorial al unei specii erbivore de pești tropicali de recif care „cultivă” alge în ramurile coralilor.

Studiul, publicat în Nature Ecology and Evolution, a comparat cinci insule infestate de șobolani și cinci insule fără șobolani dintr-un arhipelag insular îndepărtat din Oceanul Indian.

Ce daune produc șobolanii invazivi pe insulele tropicale?

, care în multe cazuri au ajuns pe insule ca pasageri clandestini pe nave în anii 1700, schimbă comportamentul peștilor prin întreruperea unui ciclu important de nutrienți.

Păsările marine călătoresc în largul oceanului pentru a se hrăni și se întorc să cuibărească pe insule. Păsările marine depun apoi nutrienți, prin excrementele lor, pe insule, iar mulți dintre acești nutrienți ajung ulterior în ape, fertilizând ecosistemele recifelor de corali din jur.

Pe insulele cu șobolani invazivi, rozătoarele atacă și mănâncă mici păsări marine rezidente și ouăle acestora, decimându-le populațiile până la densități de 720 de ori mai mici decât pe insulele fără șobolani, scrie Phys.org.

Acest lucru are ca rezultat o scădere a nutrienților din mările din jurul insulelor infestate de șobolani, de 251 de ori mai puțin azot ajungând în recifele de corali din jurul acestor insule, scăzând conținutul de nutrienți al algelor marine pentru peștii erbivori.

Comportamentul unor pești „fermier”

În jurul insulelor cu populații intacte de păsări marine, peștii „fermieri” își apără agresiv „terenul agricol” (de obicei mai puțin de jumătate de metru pătrat) pentru a-și proteja sursa de hrană, algele.

Oamenii de știință au observat însă că peștii din insulelor infestate de șobolani aveau mult mai multe șanse să „dețină” teritorii mai mari și de cinci ori mai multe șanse să se comporte mai puțin agresiv decât cei care trăiau în recifele adiacente insulelor fără șobolani.

Peștii din jurul insulelor infestate de șobolani trebuie să aibă teritorii mai mari (în medie 0,62 metri pătrați, în comparație cu media din jurul insulelor fără șobolani, de 0,48 m²), deoarece algele din jurul insulelor infestate de șobolani sunt mai puțin bogate în nutrienți din cauza lipsei nutrienților derivați de la păsările marine.

„Peștii din jurul insulelor fără șobolani își apără agresiv algele deoarece conținutul mai mare de nutrienți îmbogățiți înseamnă că primesc ‘mai mult pentru aceiași bani’, iar acest lucru face să merite costul de energie necesară apărării”, a spus dr. Rachel Gunn, care a efectuat cercetarea ca parte a doctoratului ei la Universitatea Lancaster și care acum este la Universitatea Tuebingen, din Germania.

„Pe de altă parte, peștii din jurul insulelor unde trăiesc șobolanii invazivi se comportă mai puțin agresiv. Credem că prezența șobolanilor scade beneficiul nutrițional al algelor în măsura în care aproape că nu merită ca peștii să mai lupte; de aceea observăm aceste schimbări de comportament”, a completat ea.

Ar trebui eliminați șobolanii de pe aceste insule?

Reducerea nutrienților din cauza prezenței șobolanilor și modificările asociate comportamentului peștilor ar putea avea implicații mai largi pentru răspândirea diferitelor specii de corali, distribuția altor pești de recif și, de-a lungul generațiilor, rezistența acestei specii de pește din perspectiva schimbărilor în trăsăturile ereditare.

„Schimbările de comportament sunt adesea primul răspuns al animalelor la schimbările de mediu și se pot extinde pentru a afecta dacă, cum și când pot trăi speciile unele alături de altele”, spune dr. Sally Keith, lector superior în biologie marină la Universitatea Lancaster.

„Cercetările noastre sunt primele care arată că aceste impacturi mai ample pot fi resimțite chiar și între biomuri, de la invadatori tereștri la . De asemenea, arată puterea valorificării variațiilor de mediu din lumea reală în mai multe locații ca o abordare pentru înțelegerea comportamentului animal”, a continuat ea.

Studiul aduce mai multe dovezi pentru necesitatea de a eradica șobolanii invazivi de pe insulele tropicale.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Cercetătorii au înghețat, în premieră, larve din Marea Barieră de Corali

24 December 2022 at 11:00
image

Cercetătorii au testat cu succes o nouă metodă de înghețare și stocare a larvelor de corali din Marea Barieră de Corali din Australia. Aceștia spun că metoda ar putea ajuta la refacerea recifelor amenințate de schimbările climatice.

Cercetătorii se străduiesc să protejeze recifele de corali deoarece temperaturile în creștere ale oceanelor destabilizează ecosistemele delicate. Marea Barieră de Corali a suferit patru episoade de albire (n.red. o formă de degradare a recifelor prin decolorare) în ultimii șapte ani, inclusiv prima albire din istorie în timpul unui fenomen La Nina, care aduce de obicei temperaturi mai scăzute, conform Reuters.

Coralii înghețați pot fi depozitați și, ulterior, reintroduși în mediul natural, dar procesul actual necesită echipament sofisticat, inclusiv lasere. Cercetătorii spun că o alternativă nouă de conservare prin criogenizare poate fi mai ieftină și poate să păstreze mai bine coralii.

Refacerea în laborator a recifelor, foarte posibilă în viitor

În cadrul unui test de laborator, primul din lume efectuat cu corali , oamenii de știință au folosit alternativa ca să înghețe larvele de corali la Institutul Australian de Științe Marine (AIMS). Coralul a fost colectat din recif pentru teste, care a coincis cu scurta fereastră anuală de reproducere.

„Dacă reușim să coralului… atunci vom avea instrumente în viitor cu ajutorul cărora chiar să ajutăm la refacerea recifelor, iar această tehnologie pentru recifele de corali din viitor este cu adevărat revoluționară”, a declarat Mary Hagedorn, cercetător principal la Smithsonian National Zoo and Conservation Biology Institute, din laboratorul AIMS.

Conservarea prin criogenizare a fost testată anterior pe varietăți mai mici și mai mari de corali din Hawaii, iar unul din testele efectuate pe o varietate mai mare a eșuat.

Testele continuă cu varietăți mai mari din Marea Barieră de Corali a Australiei.

Biodiversitatea, asigurată prin înghețarea la -196 de grade Celsius

Tehnologia care va ajuta la la minus 196 de grade Celsius a fost concepută de o echipă de la Colegiul de Știință și Inginerie al Universității din Minnesota, SUA.

„Această nouă tehnologie pe care o avem ne va permite să facem acest lucru la o scară care poate contribui la susținerea unor intervenții în acvacultură și de restaurare”, a declarat Jonathan Daly de la Taronga Conservation Society Australia.

Testele implică oamenii de știință de la AIMS, Smithsonian National Zoo and Conservation Biology Institute, inclusiv dr. Zongqi Guo, un asociat postdoctoral, și profesorul John C. Bischof. Acesta a fost testat pentru prima dată pe corali de către studentul doctorand Nikolas Zuchowicz.

articolul original.
  • There are no more articles
❌