ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

De ce țări depinde Doljul mai mult la exporturi și importuri

26 September 2022 at 02:30
image

În lumea antreprenorială circulă un proverb cu dublu sens. “Când strănută economia Germaniei, răcește economia altor țări”. În contextul în care se vorbește de o posibilă recesiune în economii ale unor state importante din Europa, printre care și Germania, efectul ar fi unul de „domino” pentru economii din țări emergente, din cauza interconectivităţii comerciale. România exportă în țări europene și importă produse din țări europene.

Doljul ere legături comerciale strânse cu mari state europene. Exporturile realizate de Dolj în astfel de state mențin, de câțiva ani, o balanță comercială pozitivă. Adică, exporturile sunt mai mari decât importurile, ceea ce se traduce printr-o intrare masivă de valută în județ. Intrare care este mult mai mare decât ieșirile. Atunci când cererea a crescut în Europa, și exporturile Doljului au crescut. În contextul în care cererea pe piețele europene se va diminua, atunci și fluxurile comerciale dinspre Dolj către piețele europene se vor diminua.

Dependența de alte economii nu este evidențiată doar la nivelul produsului finit exportat sau a materiei prime, ci și la nivel de piese și subansamble. În Dolj există firme din industrie care produc diverse piese și subansamble pentru coloși industriali din Europa. Când acei coloși își diminuează comenzile și contractele, ca urmare a unei recesiuni, atunci și firmele locale ar avea de suferit. Și invers.

Cea mai mare pondere în Dolj – exporturile de autovehicule

Pe primele cinci luni ale anului 2022, exporturile Doljului au crescut cu 15,7% față de aceeași perioadă a anului 2021, conform datelor furnizate, la solicitarea GdS, de către Direcția Județeană de Statistică Dolj. Exporturile de anul acesta totalizează 1,456 miliarde euro. Exporturile au fost mai mari decât importurile, care au totalizat 1,855 miliarde de euro, în aceeași perioada analizată. Deci, balanța comercială a Doljului a fost pozitivă (exporturi – importuri), așa cum s-a întâmplat în fiecare an de când Craiova se bucură de o producție semnificativă de autovehicule, care ajung preponderant la export. De altfel, pe locul I pe total județ se situează exporturile de autovehicule, incluse la categoria “Mijloace de transport”. Exporturile de mașini produse la Craiova reprezintă 74,3% din total exporturi realizate de Dolj.

Pe locul al doilea în total exporturi pe județ, în perioada analizată din 2022, s-au situate exporturile de “Mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul și imaginile”, conform Statisticii. Pe locul al treilea se situează exporturile din secțiunea “Produse vegetale”. Acestea au fost în creștere cu 40 de milioane de euro față de aceeași perioada a anului trecut. Exporturile de cereale totalizează 86 de milioane de euro și reprezintă 93,5% din totalul produselor vegetale exportate. Respectiv 6% din total exporturi sunt reprezentate de cereale. Mai exportăm legume, pepeni, fructe, ceai, produse de morărit etc.

Ce importăm mai mult

Precizam mai sus că importurile Doljului pe perioada analizată din 2022 totalizează 1,189 miliarde de euro. Pe primul loc se situează produsele din categoria “Mașini, aparate și echipamente electricee, aparate de înregistrat sau reprodus sunetul și imaginile”. Fiind vorba de produse industriale, acestea au ponderea cea mai mare în total importuri.

Importurile de “Mijloace de transport” (cum le numește Statistica) ocupă locul doi pe județ în total importuri. Pe primele cinci luni din 2022 aceste importuri de autovehicule s-au situat la un nivel de 82,7 milioane de euro, în creștere cu 26% față de aceeași parte a anului trecut. Ceea ce înseamnă că în prima parte a anului 2022 cererea de mașini de import în Dolj a fost cu un sfert mai mare față de aceeași perioadă din 2021.

Pe locul al treilea la importuri s-au situat mărfurile din categoria “Metale comune și articole din acestea”, în creștere cu 20,8% față de perioada corespunzătoare a anului 2021. Cea mai mare pondere aici o au produsele din fontă, fier și oțel, potrivit datelor furnizate de Statistică.

În ce mod depindem de Europa. Cifrele din economie vorbesc

Potrivit Statisticii, cele mai multe mărfuri din Dolj și de valoarea cea mai mare au fost exportate în trei state europene: Olanda (19,5% din total exporturi), Italia (19,2%) și Germania (14,2% din total). Deci aproape 53% din exporturile Doljului, pe primele cinci luni ale anului, au ajuns în aceste trei state: Olanda, Italia, Germania. Dat fiind procentul ridicat de produse din Dolj exportate în aceste țări, orice evoluție a economiilor acestor state își va pune amprenta asupra producției realizate de firmele doljene. Dacă statele enumerate vor intra în recesiune, atunci diminuarea producției în Dol ar fi iminentă, cu toate consecințele ce țin de aceste aspect, inclusive consecințe sociale (șomaj tehnic etc.). Când cele trei economii vor “strănuta”, economia Doljului “va răci”.

Următoarele țări în care s-au realizat cele mai mari exporturi din Dolj, pe primele 5 luni din 2022, sunt: Franța (11,8%), Spania (5,3%), Algeria (3,7%), Turcia (3,1%), Polonia (2,3%). Se observă că exportăm mărfuri și in state non-UE. În cazul importurilor, primele trei țări din care Doljul se aprovizionează cu mărfuri totalizează 37,3% din total importuri, astfel: Germania (17,4%), Turcia (10,1%), Cehia (9,8%). Restul țărilor ale căror mărfuri au o pondere importantă în totalul importurilor realizate de Dolj sunt: Polonia (7,9%), Ungaria (7,5%), Italia (7%), Spania (6,4%) și China (5,9%). Față de alți ani, importurile din China au fost diminuate în 2022.

articolul original.

Nouriel Roubini: „O recesiune „lungă și urâtă” va lovi puternic SUA, însă nici restul globului nu va scăpa”

22 September 2022 at 06:38
Foto: cursdeguvernare.ro

Războiul din Ucraina și cei doi ani de pandemie vor lăsa urme adânci, în plan mondial. O criză fără precedent va lovi în curând și nimeni nu va putea scăpa. În opinia sa, economistul Nouriel Roubini se așteaptă la ce este mai rău.

În semnal său de alarmă, la nivel mondial, acesta avertizează că o recesiune „lungă și urâtă” va lovi puternic SUA, însă nici restul globului nu va scăpa.

De altfel, Nouriel Roubini este și cel care a prezis corect criza financiară care a avut loc în anul 2008.

În analiza sa, economistul se așteaptă ca spre final acestui an și până în 2023, recesiunea să facă ravagii. Toate aceste precizări au fost făcute într-un interviu acordat la începutul acestei săptămâni.

Astfel, „Chiar și într-o recesiune simplă, S&P 500 poate scădea cu 30%”, a declarat Roubini, președinte și director executiv al Roubini Macro Associates, scrie Yahoo Finance.

În același timp, economistul susține că persoanele care se așteaptă la o recesiune superficială în SUA ar trebui să se uite la ratele mari de îndatorare ale corporațiilor și guvernelor.

Băncile, dar și alte instituții „vor muri”

Din explicaţiile sale, reiese că pe măsură ce ratele cresc și costurile de deservire a datoriilor cresc, drept urare, gospodăriile, băncile, dar și alte instituții ”vor muri”.

În opinia sa, „Multe instituții zombie, gospodării zombie, corporații, bănci, bănci din umbră și țări zombie vor muri. Așa că vom vedea cine înoată gol”, a mai precizat acesta.

Din calculele sale, referitor la atingerea unei rate a inflației de 2%, fără o aterizare bruscă, Roubini cataloghează acest lucru ca fiind o ”misiune imposibilă” pentru Rezerva Federală. În acest sens, economistul se așteaptă la o creștere a ratei de 75 de puncte de bază la întâlnirea curentă și la 50 de puncte de bază atât în ​​noiembrie, cât și în decembrie.

Dacă acest lucru s-ar concretiza, rata fondurilor Fed va ajunge până la sfârșitul anului între 4% și 4,25%.

În același timp, spune economistul, dacă inflația va persista și va afecta salariile și sectorul serviciilor, atunci, Fed „probabil nu va avea de ales” decât să crească mai mult ratele fondurilor mergând spre 5%.

Cum vor reacționa guvernele în fața recesiunii?

În contextul general, acesta a mai adus în discuție și șocurile negative de aprovizionare generate atât de pandemie cât și de războiul din Ucraina. În acest sens, economistul se așteaptă la costuri mai mari și la o creștere economică cu mult mai scăzută.

În momentul în care SUA vor intra în recesiune, Roubini nu se așteaptă la remedii de stimulare fiscală, în condițiile în care guvernele cu datorii prea mari „rămân fără gloanțe fiscale”.

Rezultatul văzut de economist este stagflație, precum cea din anii 1970, dar și o criză masivă a datoriilor ca în criza financiară globală. Roubini spune că nu va fi vorba despre o recesiune superficială așa cum spun mulți ci din contră, a fi una severă și de lungă durată.

În avertizările sale, „Nu va fi o recesiune scurtă și superficială, va fi severă, lungă și urâtă”, a spus el.

Referitor la perioada de revenire, economistul spune că recesiunea globală, dar și cea americană ar putea dura întreg anul 2023. Totul depinde de cât de severe vor fi șocurile de aprovizionare și dificultățile financiare, a spus acesta.

Menționăm faptul că dacă în timpul crizei din 2008, gospodăriile și băncile au fost cele mai dure afectate, de data aceasta, Roubini anunță un scenariu diferit. Astfel, corporațiile și băncile din umbră, cum ar fi fondurile speculative, fondurile de capital privat și fondurile de credit vor fi extrem de afectate.

O altă „pandemie urâtă” va veni

În contextul economic, „Este doar o chestiune de timp până când vom avea următoarea pandemie urâtă”, a spus el.

Economistul care a anticipat și criza financiară din 2008 a venit și cu un sfat pentru investitori. Acesta susține că este nevoie de o atenție sporită la investiții, în condițiile în care acestea pot înregistra scăderi imense.

Astfel, „Trebuie să fii ușor în ceea ce privește acțiunile și să ai mai mulți bani. Deși numerarul este erodat de inflație, valoarea sa nominală rămâne la zero, în timp ce acțiunile și alte active pot scădea cu 10%, 20%, 30%”, a spus acesta.

În cazul veniturilor fixe, economistul spune că recomandat ar fi ca aceste persoane să stea departe de obligațiunile cu durată lungă și să ia măsuri pentru a se proteja împotriva inflației de la trezoreriile pe termen scurt sau obligațiunile cu indicele inflației.

articolul original.

Avertisment sumbru! Riscul unei recesiuni în zona euro a atins cel mai ridicat nivel de după jumătatea anului 2020

19 September 2022 at 08:45
image

Pe fondul înmulţirii îngrijorărilor că o criză energetică la iarnă va conduce la o diminuare a activităţii economice, a făcut ca economiștii să avertizeze faptul că o recesiune în zona euro este aproape inevitabilă, scrie agerpres.ro

Economiştii intervievaţi de Bloomberg estimează că există o probabilitate de 80% pentru două trimestre consecutive de contracţie economică, în creştere faţă de 60% în sondajul precedent. Germania, cea mai mare economie a Europei şi cea mai expusă ţară la reducerea livrărilor de gaze, ar putea să se contracte încă din trimestrul al treilea.

Gospodăriile şi companiile din Europa se pregătesc pentru posibilitatea raţionalizării energiei după ce Rusia a redus livrările de gaze spre regiune şi în paralel se luptă cu o inflaţie record şi alte blocaje de aprovizionare. Sondajele privind activitatea în sectorul de business arată că aceasta a început să se contracte încă din luna iulie şi există puţine semnale de îmbunătăţire pe termen scurt.

Inflaţia este aşteptată să ajungă la un vârf de 9,6% în ultimele trei luni ale anului, de aproape cinci ori peste obiectivul Băncii Centrale Europene. Respondenţii intervievaţi de Bloomberg cred că inflaţia se va apropia de ţinta BCE de 2% abia în 2024.

Chiar dacă oficialii BCE prognozează că economia zonei euro va stagna doar, dar nu se va contracta, au tras totuşi un semnal de alarmă asupra creşterii economice şi prognozei de inflaţie în regiune. Preşedintele BCE, Christine Lagarde şi colegii săi au justificat majorarea semnificativă a dobânzilor prin hotărârea de a ţine sub control creşterea preţurilor, însă economiştii consideră că timpul a expirat pentru a lua astfel de măsuri.

Respondenţii se aşteaptă ca BCE să oprească mai devreme ciclul său de majorare a costului creditului, după ce va majora dobânda de referinţă la un vârf de 2% până în luna februarie. Peste jumătate dintre respondenţi se aşteaptă la o majorare cu 75 de puncte de bază la următoarea reuniune de politică monetară a BCE din octombrie.

Economistul şef al BCE, Philip Lane, a declarat zilele trecute că cea mai mare majorare de dobândă din istoria instituţiei a fost una „adecvată”, şi a semnalat că viitoarele majorări este posibil să fie mai mici. În schimb, alţi oficiali BCE au declarat pentru Bloomberg că nu exclud o nouă majorare a costului creditului de 75 de puncte de bază, transmite AGERPRES

articolul original.

Avertisment sumbru de la Banca Mondială: ‘Creșterea economiei mondiale încetinește semnificativ, iar continuarea acestei tendințe va provoca probabil recesiune în multe țări’

18 September 2022 at 09:19
image

Preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, a avertizat că majorările ratelor dobânzilor de către băncile centrale din întreaga lume ar putea declanşa o recesiune globală în 2023.

Instituţia financiară internaţională a atras atenţia că băncile centrale au majorat dobânzile „cu un grad de sincronizare care nu a mai fost văzut în ultimele cinci decenii”, pentru a răspunde creşterii preţurilor, dar majorarea ratelor face împrumuturile mai costisitoare, ceea ce poate încetini creşterea economică. De asemenea, majorările dobânzilor, care vor continua probabil şi în 2023, ar putea să nu fie suficiente pentru a readuce inflaţia la nivelul de dinaintea pandemiei, transmite BBC.

Avertismentul Băncii Mondiale vine înaintea şedinţelor de politică monetară ale Rezervei Federale a SUA (Fed) şi ale Băncii Angliei (BoE), care ar urma să majoreze dobânzile-cheie. Săptămâna trecută, Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânda de referinţă cu 0,75%, cea mai mare creştere a costului creditului decisă vreodată de instituţia de la Frankfurt, în contextul exploziei inflaţiei în zona euro.

„Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze cu 75 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. În consecinţă, rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit vor creşte la 1,25%, 1,50%, respectiv 0,75%”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

Economia mondială se confruntă cu cea mai profundă încetinire, după redresarea în urma recesiunii din 1970, încrederea consumatorilor a scăzut mai mult decât în precedentele recesiuni globale, iar „cele mai mari trei economii globale – SUA, China şi zona euro – încetinesc semnificativ. „În aceste condiţii, chiar şi o lovitură moderată la adresa economiei globale în 2023 ar putea duce la recesiune”, se arată într-un studiu publicat de Banca Mondială.

Instituţia a solicitat băncilor centrale să-şi coordoneze acţiunile şi „să comunice clar deciziile”, pentru „a reduce gradul de înăsprire al politicii monetare necesar”.

„Creşterea economiei mondiale încetineşte semnificativ, iar continuarea acestei tendinţe va provoca probabil recesiune în multe ţări”, a declarat preşedintele Băncii Mondiale, David Malpass, care şi-a exprimat îngrijorarea că aceste tendinţe vor persista, cu consecinţe devastatoare pentru piaţa emergentă şi ţările în curs de dezvoltare.

Oficialul a apreciat că autorităţile ar trebui să se concentreze pe majorarea producţiei, nu pe reducerea consumului, să ia măsuri pentru a majora investiţiile şi productivitatea.

Dacă perturbările din lanţurile de aprovizionare şi presiunile asupra pieţei forţei de muncă se diminuează, rata inflaţiei globale de bază, excluzând energia, s-ar putea situa la aproximativ 5% în 2023, aproape dublu faţă de media din ultimii cinci ani înaintea pandemiei.

Pentru a reduce inflaţia, băncile centrale ar trebui să majoreze dobânzile cu încă două puncte procentuale, dar o asemenea creştere, alături de turbulenţele de pe pieţele financiare, ar încetini avansul economiei mondiale la 0,5% în 2023, sau o contractare de 0,4% exprimată pe cap de locuitor, ceea ce ar corespunde definiţiei tehnice a unei recesiuni globale, se arată în studiul publicat de Banca Mondială, informează agerpres.ro.

articolul original.

Șefa FMI Kristalina Georgieva avertizează: ‘Inflația este încăpățânată. Și dacă Mama Natură nu va coopera, și iarna va fi una dură, asta ar putea duce la tensiuni sociale’

17 September 2022 at 13:15
image

Guvernatorii băncilor centrale trebuie să fie perseverenţi în lupta împotriva unei inflaţii generalizate, a declarat miercuri directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Kristalina Georgieva, recunoscând că mulţi economişti au greşit când au prognozat anul trecut că inflaţia va scădea, informează Reuters.

„Inflaţia este încăpăţânată, este mai generalizată decât credem… Asta înseamnă că avem nevoie ca guvernatorii băncilor centrale să fie la fel de încăpăţânaţi în combaterea sa, pe cât s-a dovedit a fi inflaţia”, a spus Georgieva.

Directorul FMI a adăugat că, dacă politica fiscală şi cea monetară vor funcţiona bine, anul următor ar putea să fie unul mai puţin dureros. Însă dacă politica fiscală nu este suficient de bine ţintită, ar putea deveni „inamicul politicii monetare, alimentând inflaţia”, a avertizat Georgieva.

Referindu-se la situaţia din Europa, directorul FMI a apreciat că, în situaţia actuală, Banca Centrală Europeană trebuie să realizeze un echilibru atent între lupta împotriva inflaţiei şi necesitatea de a menţine economia în funcţionare. „Există cu siguranţă teama unei recesiuni în unele ţări, sau chiar dacă nu va fi o recesiune, se va resimţi ca o recesiune la iarnă. Şi dacă Mama Natură nu va coopera, şi iarna va fi una dură, asta ar putea duce la tensiuni sociale”, a spus Kristalina Georgieva.

În luna august, rata inflaţiei în zona euro a atins un nou record de 9,1%. În acest context, experţii BCE şi-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecţiile privind inflaţia, anticipând că aceasta se va situa, în medie, la 8,1% în 2022, la 5,5% în 2023 şi la 2,3% în 2024. Comparativ, în luna iunie a acestui an, instituţia de la Frankfurt prognoza o inflaţie de 6,8% în 2022 şi 3,5% în 2023, informează agerpres.ro

articolul original.

Banca Mondială avertizează asupra unui risc de recesiune mondială, anul viitor

16 September 2022 at 07:36
image

Totul, transmite Banca Mondială, din cauza creșterii ratelor dobânzilor de către băncile centrale din întreaga lumea. Instituția atrage atenția că băncile centrale au majorat dobânzile aproape simultan, pentru a răspunde creșterii de prețuri, lucru nemaiîntâlnit în ultimele cinci decenii.

Totuși, majorarea ratelor face împrumuturile mai costisitoare, ceea ce duce la o încetinire a creșterii economice.

Economiștii instituției financiare internaționale spun că acest mecanism va stimula, astfel, o recesiunea globală anul viitor.

Avertismentul Băncii Mondiale vine chiar înainte ședințelor de politică monetară ale Rezervei Federale a Statelor Unite și ale Băncii Angliei, care ar urma să majoreze donânzile cheie.

Banca Centrală Europeană a majorat dobânda de referință cu 0,75%, cea mai mare decisă vreodată.

Aceiași experți spun că autoritățile trebuie să se concentreze pe creșterea producției, nu pe reducerea consumului.

Nu în ultimul rând, Banca Mondială cere băncilor centrale să-și coordoneze acțiunile și să comunice clar deciziile pe care le iau.

Citește și: Peste 50% dintre românii care lucrează de acasă spun că vor merge mai des la birou pentru a reduce cheltuielile cu utilităţile

Foto: Shutterstock

articolul original.

Ratele dobânzilor din zona euro afectate de o creștere record. Lagarde vorbește despre raționalizarea gazelor și recesiune

8 September 2022 at 17:11

Banca Centrală Europeană a anunțat o creștere record a ratelor dobânzilor din zona euro, în încercarea de a combate inflația, potrivit Reuters.

Lagarde menționează raționalizarea gazelor în întreaga zonă euro și o recesiune în 2023

BCE a majorat toate ratele sale cheie cu trei sferturi de punct procentual și a avertizat că este posibil să majoreze din nou ratele în cursul acestui an.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că banca centrală nu poate controla prețurile ridicate la energie. Banca majorase ratele dobânzilor în iulie, prima majorare în mai bine de 11 ani.

Președintele BCE, Christine Lagarde, a declarat că banca centrală nu poate controla prețurile ridicate la energie, sursă foto: captură YT

„Nu pot reduce prețul energiei”, a spus ea. „Nu pot convinge marii jucători din această lume să reducă prețul gazelor. Nu pot reforma piața energiei electrice. Și sunt foarte încântată să văd că Comisia Europeană are în vedere măsuri în acest sens, deoarece politica monetară nu va reduce prețul energiei”.

Ea a adăugat că, dacă prețurile la gaze vor continua să „crească vertiginos”, acest lucru ar fi „recesionar”.
Dacă Rusia ar întrerupe complet livrările de gaze către UE, atunci un scenariu pe care BCE îl are în vedere este raționalizarea gazelor în întreaga zonă euro și o recesiune în 2023, a spus Lagarde.

Băncile centrale majorează ratele dobânzilor pentru a crește costul împrumuturilor

„Presiunile asupra prețurilor au continuat să se consolideze și să se extindă în întreaga economie”, a declarat BCE după ultima sa decizie.

BCE a majorat dobânda sa cheie pentru depozite – cât plătește dobânda la depozite – la 0,75% de la zero și a ridicat rata principală de refinanțare – cât trebuie să plătească băncile atunci când împrumută bani de la BCE – la 1,25% de la 0,5%.

Băncile centrale majorează ratele dobânzilor pentru a crește costul împrumuturilor, ceea ce ar trebui să determine oamenii să se împrumute și să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mult. În teorie, acest lucru ajută la limitarea creșterii prețurilor.

Inflația din întreaga lume este determinată de creșterea prețurilor la energie din cauza războiului din Ucraina.

BCE a prognozat o inflație în zona euro de 8,1% în acest an, de 5,5% în 2023 și de 2,3% în 2024, dar „acestea sunt supuse unui grad ridicat de incertitudine, având în vedere volatilitatea prețurilor la gaze”.

articolul original.

Rusia ar putea distruge economia Europei dacă opreşte robinetul la gaze

6 September 2022 at 05:58

În cadrul unei analize realizată de agenția de rating de credit Moody’s se arată că Europa este amenințată de o criză financiară de nedescris! Nici măcar România nu va putea evita răul care va urma.

În contextul agenției de rating de credit Moody’s, dacă Rusia va întrerupe complet livrările de gaze naturale spre Europa, atunci Europa se va confrunta cu o recesiune severă, iar inflația va crește din nou.

Din punct de vedere economic, dacă s-ar întâmpla așa ceva, cele mai expuse companii ar fi cele din sectoarele care folosesc energia, precum sectorul chimic, sectorul auto, sectorul producției și toate companiile de utilități din Europa, relatează Sky News.

Fabrici de renume din România sunt la un pas să se închidă din cauza scumpirii prețurilor la energie

În acest sens, România se confruntă deja cu probleme cauzate de scumpirea energiei. Deja sindicaliştii din domeniul metalurgiei neferoase au anunţat că vor veni la Bucureşti pentru a protesta în fața Ministerului Energiei. Sindicaliştii din cadrul mai multor federaţii au tras un semnal de alarmă asupra faptului că explozia preţurilor la curent şi gaze naturale va duce la închiderea multor fabrici de renume din România, iar mii de oameni își vor pierde locul de muncă.

Protestul va avea loc vineri, 9 septembrie, între orele 11:00-13:00, în faţa sediului Ministerului Energiei, au anunţat sindicatele afiliate la Federaţia Sindicatelor din Metalurgia Neferoasă şi Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor Metarom.

În plus, într-un comunicat de presă, reprezentanţii angajaţilor au vorbit despre situaţiile dificile întâlnite deja la Alro Slatina sau Alum Tulcea.

Astfel, „În acest moment Alro Slatina a închis 60% din electroliză abandonând planurile de revenire la capacitate maximă, fiind nevoiţi să trimitem sute de angajaţi în şomaj tehnic, precum şi disponibilizări ale personalului angajat închizând chiar şi Alum Tulcea, fiind nevoiţi să cumpărăm alumină din import pentru cele 2 hale rămase deschise în Alro Slatina”, se arată în comunicatul citat.

Dacă activitatea celor două mari fabrici din România s-ar opri complet, circa 20.000-30.000 de locuri de muncă ar fi afectate, direct şi indirect, atrag atenţia sindicaliştii.

Aşadar, Federaţia Sindicatelor din Metalurgia Neferoasă şi Federaţia Sindicală a Siderurgiştilor Metarom cer ca autorităţile locale să ia „măsuri imediate” pentru sprijinirea industriei, subliniînd necesitatea unui „mecanism de reglementare a pieţei pe termen scurt, deoarece toată populaţia din România va fi afectată, facturile vor creşte considerabil, oamenii  nemaiputând face faţă scumpirilor exagerate”.

articolul original.

Tot mai multe firme din România se închid, sub presiunea creșterii prețurilor. Cele mai afectate sunt tocmai județele slab dezvoltate | AUDIO

24 August 2022 at 13:17
image

Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungește, economia Europei cedează în fața crizei. Deși se spera că în 2022 economia se va reface după pandemie, totul s-a schimbat odată cu invazia rusă în Ucraina. România nu face excepție. Cel mai important semnal este numărul în creștere al firmelor închise care în unele județe, precum Olt, e și cu 140% mai mare comparativ cu anul trecut.

Analiștii economici consideră că recesiunea este acum aproape inevitabilă în contextul inflației mari și a penuriilor de energie și gaze anticipate pentru la iarnă, scrie Reuters. Schimbarea este dramatică pentru că în urmă cu un an majoritatea specialiștilor prognozau pentru 2022 o creștere economică de aproape 5%.

Perspectiva recesiunii se observă și în România, unde numărul de firme nou înființate a scăzut în prima jumătate a acestui an cu 4% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În plus, s-au închis cu circa 18% mai multe firme decât în 2021, un an marcat de pandemie, deși 2022 ar fi trebuit să fie un an al revenirii economice, spune la Europa FM Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

În județele mai slab dezvoltate din punct de vedere economic și social se înregistrează mai multe închideri și radieri de firme comparativ cu restul țării:

„Județul Olt are o dinamică a dizolvării firmelor de 140%, Tulcea este undeva la 63% rată a suspendărilor, Vaslui 50%, mai sunt foarte multe exemple care trec de 30-40% ca dinamică a închiderilor, cum sunt județul Alba sau județul Bistrița Năsăud, Covasna, Caraș Severin, Prahova chiar este peste 40%.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/08/24aug-16-Jianu-judete-sarace.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Ar fi fost nevoie de programe pentru independența energetică a companiilor, dar e deja târziu acum pentru a mai monta panouri solare sau pompe de căldură, explică Florin Jianu.

El le cere politicienilor să intervină puternic pentru limitarea scumpirilor energiei și combustibililor prin plafonarea prețurilor:

„Altfel vom asista la un dezastru economic, ați văzut și iarna trecută când o lună de zile nu a fost acoperire pentru prețurile din energie că primele afectate au fost firmele din industrie, de fapt din producția reală a României, din valoarea adăugată a României. Ori consecințele vor fi dramatice, dacă nu se va interveni cel puțin pe partea de prețuri în această iarnă.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/08/24aug-16-Jianu-dezastru-economic.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Industria, agricultura, construcțiile, cele mai consistente ramuri ale economiei românești, vor pica primele în contextul scumpirilor energiei și gazelor, mai avertizează președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii.

„Nu poți să aduci valoarea adăugată într-o economie doar cu servicii sau comerț”, mai spune Florin Jianu.

Citește și: Facturile românilor la energie nu vor crește, spune ministrul Virgil Popescu. Ce alternative pregătește statul pentru a compensa prețurile | AUDIO

Foto: Shutterstock

articolul original.

Situația financiară s-ar putea să ‘atârne de un fir de ață’? Adrian Câciu: ‘Suntem în zona de presiune recesionistă. România este o țară dependentă de economia europeană’

24 August 2022 at 07:45
image

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a transmis că România nu este în situația de recesiune și suntem mult departe de criză, dar suntem în zona de presiune recesionistă.

Întrebat dacă ne așteaptă o criză globală, ministrul Finanțelor a declarat: „Eu vreau să cred că nu va fi această criză globală. Evident presiuni de recesiune vor fi, pentru că inflația și incertitudinea pe lanțurile de aprovizionare poate să-ți conducă la un moment dat la un blocaj al ofertei, nu se mai valorifică și atuncea ai ceea ce se numește recesiune.

Pentru cei care nu știu, recesiunea este un o temperatură înaintea răcelii. Se întâmplă înaintea crizelor. Recesiunea este o situație negativă, dar nu este chiar egalul unei crize. Poate fi premergătoare unei crize.”, a spus Câciu.

Ministrul a precizat că România nu se află în prezent într-o situație de recesiune economică, însă ne aflăm zona de presiune recesionistă.

Noi nu suntem în situația nici de recesiune și suntem mult departe de criză, dar suntem în zona de presiune recesionistă. De ce? Pentru că elementele acestea, puseu inflaționist și șocurile pe lanțurile de aprovizionare conduc la niște riscuri.

Și asta o simte orice antreprenor din România, dincolo de incertitudinea costurilor pe care o are și se confruntă din de la energie până la chiar materiile prime, sau orice orice element de cost, nu mai are o predictibilitate și puterea de cumpărare în zona de puseu inflaționist, fie că discutăm de puterea de cumpărare a companiilor, pentru schimburile comerciale, fie că discutăm de puterea de cumpărare a oamenilor – scade, erodată de de costurile mai mari cu care oferta începe să se valorifice. Și atunci presiunea n-ai cum să spui că nu există”, a afirmat el.

Ministrul Finanțelor spune că România este dependentă de economia Europeană și un eventual șoc în motorul economiei – Germania va fi resimțit și la noi.

România este o țară dependentă de economia europeană. Și atunci, dacă un șoc recesionist s-ar întâmpla în Europa, sunt semnale și vedem cum funcționează economia Germaniei, care a stagnat în trimestru II, vei importa și dacă tu ești o în regulă cu ceea ce îți faci în casa ta, vei importa la un moment dat această acest șoc recesionist”, a precizat Adrian Câciu.

El spune că România trebuie să mențină un echilibru în zona economică pentru a estompa cât mai mult un eventual șoc venit din zona UE.

„Ceea ce trebuie noi să facem este să susținem un echilibru în zona economică, astfel încât efectele să nu fie nici foarte rapide, să-l simți din prima, să zic așa, să ieși șocul puternic și 2 –  eventual, chiar să le estompezi.  Eu am fost și criticat că am fost destul de deschis când am spus că mai urmează 2-3 luni complicate. Trebuie să știi la ce te aștepți, pentru că până la urmă, nu există cineva cu baghetă magică să oprească această criză”, a spus ministrul, conform Gândul.ro.

articolul original.

Teama de RECESIUNE își arată colții: Euro a atins cel mai scăzut nivel din 2002

22 August 2022 at 18:18

Teama de RECESIUNE își arată colții: Euro a atins cel mai scăzut nivel din 2002

Luni, euro a coborât și mai mult sub paritatea cu dolarul, atingând cel mai scăzut nivel din 2002, anul în care a intrat în circulație fizică, pe fondul amplificării temerilor legate de recesiune. Euro a scăzut cu 0,84%, la 0,9951 dolari.

Euro se află sub o presiune suplimentară după ce compania rusă Gazprom a declarat vineri că gazoductul Nord Stream va fi închis pentru întreținere la sfârșitul lunii, reducând livrările zilnice de gaze ale Europei.

Morgan Stanley estimează că euro va aluneca până la 0,97 dolari în acest trimestru, un nivel care nu a mai fost văzut de la începutul anilor 2000, informează bloomberg.com.

articolul original.

Avertismentul Băncii Centrale a Germaniei

22 August 2022 at 14:55
image

O recesiune în Germania, cea mai mare economie a zonei euro, este din ce în ce mai probabilă, iar inflaţia va continua să accelereze şi toamna aceasta ar putea înregistra un vârf de peste 10%, se arată în raportul lunar al Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), publicat luni, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Cu o economie dependentă puternic de gazele ruseşti, Germania este printre cele mai vulnerabile ţări la o tăiere a livrărilor de energie, iar creşterea costurilor afectează deja producţia, efectele urmând să fie şi mai dureroase în următoarele luni.

„Scăderea activităţii economice în lunile de iarnă devine din ce în ce mai probabilă. Gradul ridicat de incertitudine privind livrările de gaze în această iarnă şi creşterile semnificative de preţuri vor afecta probabil semnificativ gospodăriile şi companiile”, avertizează Bundensbank.

Rusia reduce exporturile de gaze ca răspuns la sancţiunile occidentale, iar majoritatea economiştilor susţin că o recesiune în Germania este inevitabilă.

Preţurile ridicate şi deficitul de gaze forţează deja Germania să reducă consumul, sectoarele mari consumatoare de energie având cel mai mult de suferit. Costurile cu energia menţin inflaţia ridicată, iar toamna aceasta s-ar putea înregistra un vârf al inflaţiei de peste 10% în Germania, de aproximativ cinci ori mai mari decât ţinta BCE, de 2%.

„Per ansamblu, rata inflaţiei ar putea ajunge 10% în toamnă. Riscurile la adresa inflaţiei sunt ridicate, în special în eventualitatea unei opriri complete a livrărilor de gazele ruseşti”, se arată în raportul Băncii Centrale a Germaniei.

Instituţia avertizează că aceste evoluţii ar putea apoi spori riscul unei creşteri rapide a salariilor, în special ţinând cont de nivelul record scăzut al ratei şomajului, ceea ce ar putea perpetua inflaţia, prin apariţia unei spirale salarii-preţuri.

articolul original.

Risc de recesiune. Ministrul cere analiștilor să nu sperie populația

19 August 2022 at 06:48
image

Risc de recesiune. Ministrul cere analiștilor să nu sperie populația

Guvernul a aprobat prima rectificare bugetară din acest an, scrie antena3.ro. Astfel, veniturile se majorează cu 30,4 miliarde lei, iar cheltuielile cu 33 miliarde lei.

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a lansat şi un avertisment: există riscul unei crize economice în România, precizează sursa menționată.

„[…] Există riscuri. Nu suntem într-o oază în care să fim feriţi de riscurile apariţiei unor elemente de presiune, de exemplu recesionistă, dar ele sunt anticipate pas cu pas. Mi-ar plăcea totuşi ca şi analiştii economici de la noi să fie puţin mai cumpătaţi în aprecieri prezentând scene apocaliptice. Trebuie să avem grijă în continuare de persoanele vulnerabile şi mai ales trebuie să avem în vedere ceea ce se poate întâmpa în iarna acestui an, pentru că economia europeană a răcit”, a declarat ministrul Finanţelor.

Mai multe detalii, AICI.

Foto descriptiv / Sursa: antena3.ro

articolul original.

Oficial BCE: Nu este exclusă recesiunea tehnică

18 August 2022 at 17:24
By: (R.C.)

Ritmul creşterii economice în Uniunea Europeană este în scădere şi nu este exclus riscul ajungerii la recesiune tehnică, afirmă Isabel Schnabel, membră a Consiliului Executiv al Băncii Centrale Europene (BCE).

„În mod clar, economia zonei euro încetineşte. Unele dintre riscurile de scădere pe care le-am identificat în iunie se materializează acum. Indicatori precum încrederea consumatorilor şi a companiilor au continuat să scadă. Indicele de Achiziţii al Managerilor (PMI) a scăzut notabil, nu doar în sectorul producţiei, ci şi în servicii”, afirmă Isabel Schnabel, membră a Consiliului Executiv al BCE, într-un interviu acordat agenţiei Reuters, conform stenogramei declaraţiilor, postată pe site-ul BCE.

„Pe de altă parte, am avut un trimestru doi relativ bun, ceea ce arată că unele elemente de rezilienţă susţin creşterea economică. Unde este această rezilienţă? O sursă este revenirea cererii, mai ales în domeniul serviciilor, iar turismul este probabil în mod special puternic. Probabil că aceste tendinţe vor continua în trimestrul al treilea, dar s-ar putea eroda spre sfârşitul anului”, precizează Isabel Schnabel.

Oficialul BCE notează că piaţa muncii este „foarte puternică”, existând chiar deficit de angajaţi, ceea ce va susţine veniturile familiilor chiar şi în situaţia scăderii economice. „Şi avem politicile fiscale, care încearcă să compenseze, cel puţin parţial, declinul veniturilor reale ale familiilor”, subliniază Isabel Schnabel.

„Cu toate acestea, există indicii puternice că ritmul creşterii economice va scădea şi nu aş exclude posibilitatea de a intra în recesiune tehnică, mai ales dacă vor fi perturbate în continuare resursele energetice din Rusia. Riscurile de scădere economică s-au accentuat şi din cauza noilor şocuri în reţelele de aprovizionare, cauzate de secetă şi de nivelul scăzut de apă pe râurile mari. Şi există eterogenitate în funcţie de ţări. Se pare că, dintre ţările mai mari din zona euro, Germania este lovită cel mai puternic”, a atras atenţia Isabel Schnabel.

Întrebată cât de persistentă ar fi o eventuală recesiune în zona euro, Isabel Schnabel a răspuns: „În acest moment, nu observ indicii privind o recesiune prelungită şi profundă. Nici măcar nu este clar dacă va fi recesiune tehnică în zona euro, doar că nu aş exclude posibilitatea”.

Isabel Schnabel a atras atenţia asupra riscurilor economice generate de inflaţie. „Nu aş exclude ca, pe termen scurt, inflaţia să continue creşterea. Dar orice proiecţie este în prezent marcată de o puternică incertitudine. Este foarte dificil să anticipez când va ajunge inflaţia la vârf. Proiecţiile privind inflaţia joacă un rol-cheie în politicile noastre monetare. Dar nu trebuie să ignorăm ce se întâmplă în acest moment. Am văzut că modelele noastre nu au fost foarte bune în proiectarea parcursului inflaţiei”, a subliniat oficialul BCE.

Uniunea Europeană şi zona euro au înregistrat creşteri de doar 0,6% în trimestrul al doilea, comparativ cu trimestrul precedent, cifrele pentru uniunea monetară fiind sub estimările anunţate în luna iulie, conform datelor publicate miercuri de Oficiul UE pentru Statistici (Eurostat). „În trimestrul al doilea din 2022, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 0,6% atât în zona euro, cât şi în Uniunea Europeană, comparativ cu trimestrul anterior”, a transmis Eurostat. Cifrele pentru zona euro sunt sub estimarea de 0,7%, anunţată la sfârşitul lunii iulie, care se baza pe date incomplete în acel moment. „Comparativ cu acelaşi trimestru al anului anterior, PIB-ul ajustat sezonier a crescut cu 3,9% în zona euro şi cu 4,0% în Uniunea Europeană în al doilea trimestru din 2022 (…)”, a subliniat Eurostat.

Inflaţia în zona euro a continuat să crească, atingând în iulie cota de 8,9%, în timp ce, la nivelul tuturor statelor din cadrul Uniunii Europene, rata inflaţiei este de 9,8%, conform datelor anunţate joi de Oficiul european pentru Statistici (Eurostat).

articolul original.

Germania va intra într-o perioadă de declin economic, asta după ce industria a primit mai puține comenzi față de luna precedentă

8 August 2022 at 14:20

În prezent, Germania trece prin momente extrem de dificile. Cea mai mare economie a Uniunii Europene este din ce în ce mai aproape de intrarea într-o recesiune economică.

Din ce în ce mai multe date arată faptul că Germania va intra într-o perioadă de declin economic, asta după ce industria a primit mai puține comenzi față de luna precedentă pentru a cincea oară consecutiv.

În acest sens, specialiștii spun că fenomenul s-ar agrava, având în vedere că în luna iunie, comenzile au scăzut cu 0,4 procente față de luna mai. în timp ce a fost înregistrată și o scădere de 5,6% în trimestrul doi din acest an.

Cu toate că, numărul comenzilor este în continuare destul de ridicat, însă economistul-șef de la Commerzbank, Jörg Krämer, este de părere că primejdia unei recesiuni este în creștere, luând în considerare problemele din lanțul de aprovizionare.

Acesta nu este singurul economist cu o astfel de perspectivă. Dekabank se așteaptă ca Germania să treacă printr-o recesiune tehnică – scăderea economiei timp de două trimestre consecutiv,

în estimările sale, „Dar este posibil ca recesiunea din trimestrul patru al acestui an să se prelungească până în al doilea trimestru al anului viitor„, spune Andreas Scheuerle, expert în materie de conjunctură economică.

Puterea de cumpărare are de suferit din cauza inflației

În contextul social, expertul Andreas Scheuerle spune că inflația face ca puterea de cumpărare a oamenilor să nu mai fie la fel de influentă, precizând că „cetățenii nu îşi mai pot permite atât de multe, şi poate că nici nu mai vor”.

În același timp, în plan mondial, economistul aduce în discuție  situaţia economică mondială, care în prezent este slăbită, subliniind că economia din SUA, una dintre cele mai importante piețe de desfacere pentru industria germană, a avut cel mai mult de suferit.

Nu trebuie uitată nici problemele legate de aprovizionarea cu gaze care pune presiune pe firmele din Germania.

Astfel, „O raţionalizare puternică nu va exista probabil la iarnă”, este de părere economistul, care adaugă că firmele vor face, cel mai probabil, economie de gaze, producând mai puțin decât în mod obișnuit.

În plus, deși nu mai este în prim-plan, coronavirusul este luat și el în considerare, economistul precizând că un alt val va afecta foarte mult economia, cu toate că este puțin probabil ca țara să mai intre într-un lockdown.

Totuși, economistul spune că trebuie luată în considerare situația din China, acolo unde se mai închide temporar câte un oraș sau port.

Firmele se tem de o criză a gazelor

În contextul energetic, Indicele IFO face ca firmele din Germania să-și piardă din ce în ce mai mult optimismul, asta după ce, în luna iulie, s-a înregistrat o cerere mai mică decât în luna iunie. În acest timp, așteptările de afaceri au scăzut foarte mult în ultima jumătate de an, ajungând la un nivel specific recesiunii, spune Jörg Krämer, expertul Commerzbank.

Concret, „În cele din urmă, Putin se joacă cu robinetul de gaze, amplificând teama de o criză a gazelor. Acest război al nervilor legat de gaze produce nesiguranţă şi în întreprinderi, care devin mai prudente în privinţa comenzilor pe care le contractează”, spune acesta.

Există informații care spun că o parte din clienți ar putea rezilia sau amâna comenzi, iar acest lucru ar duce la o epuizare a volumului mare de comenzi.

Datele experților arată că intrarea în recesiune pare inevitabilă, dar țin să menționeze că această nu va fi la fel de gravă ca cea de acum 14 ani, provocată de falimentul băncii Lehman Brothers.

„În perioada de vârf, economia germană s-ar putea diminua cu 0,4% mai spune economistul.

Aşadar, penuria de gaze ar putea persista, motiv pentru care există posibilitatea ca Germania să întâmpine dificultăți și în iarna 2023-2024. Acest lucru poate face ca anumite sectoare ale economiei germane să își mute capacitățile de producție în afara țării, în locurile unde energia este mai ieftină, scrie Deutsche Welle.

articolul original.

Cea mai mare economie a Europei este în prag de recesiune

25 July 2022 at 12:01

Moralul mediului de afaceri din Germania a înregistrat o scădere peste aşteptări în luna iulie, pe fondul îngrijorărilor că inflaţia record şi livrările limitate de energie din Rusia vor arunca cea mai mare economie europeană într-o criză, arată rezultatele sondajului lunar publicat de institutul Ifo, preluat de Bloomberg.

Concret, institutul spune că indicele climatului de afaceri a scăzut în luna iulie până la 88,6 puncte, cel mai redus nivel din ultimii doi ani, de la o cifră revizuită în jos de 92,2 puncte înregistrată în luna iunie, potrivit Agerpres.

Astfel, „Germania este în pragul unei recesiuni. Preţurile mari la energie şi ameninţarea unor întreruperi în aprovizionarea cu gaze încep să afecteze economia. Companiile se aşteaptă la o înrăutăţire a activităţii de business în lunile următoare, a declarat preşedintele Ifo, Clemens Fuest.

În ţară, odată cu aceste date, scot în evidenţă extinderea pesimismului în mediul de afaceri, unde revenirea din pandemie este afectată de inflaţia galopantă şi criza de componente înrăutăţită de războiul din Ucraina. Un indicator privind activitatea în sectorul privat, calculat de S&P Global, arată că economia a început să se contracte în luna iulie, pentru prima dată în acest an.

La rândul său, Banca Centrală a Germaniei a avertizat săptămâna trecută că ritmul de creştere a preţurilor este posibil să rămână ridicat în lunile următoare şi ar putea chiar să îşi reia creşterea în luna septembrie, când vor expira măsurile temporare de sprijin. Îngrijorările cu privire la livrările de gaze ruseşti afectează perspectiva de creştere a Germaniei, a avertizat Bundesbank în cel mai recent raport lunar de conjunctură.

Cel mai mare risc pentru Germania, ţară care importă din Rusia o mare parte din necesarul de gaze naturale, este acela ca noile perturbări şi chiar oprirea livrărilor de energie să ducă inflaţia şi mai sus. Afectaţi deja de creşterea preţurilor, consumatorii şi companiile trebuie să facă faţă acum unor dobânzi mai mari după ce Banca Centrală Europeană a majorat costul creditului, pentru prima dată în ultimii 11 ani.

Aşadar, realizat pe baza unui sondaj în rândul a aproximativ 9.000 de firme, indicatorul Ifo arată atât opiniile şefilor de companii faţă de condiţiile economice actuale din Germania, cât şi aşteptările lor pentru următoarele şase luni.

articolul original.

O posibilă recesiune globală şi agravarea crizei din Europa a împing în sus dolarul american

18 July 2022 at 06:30
image
Foto: ştireadeazi.ro

Temerile privind o recesiune globală și o agravare a problemelor din Europa au dus la o apreciere a dolarului, tendință care, potrivit analiștilor de pe Wall Street, va continua.

În contextul aprecierii, îngrijorările cu privire la o eventuală recesiune globală şi agravarea crizei din Europa a împing în sus dolarul american şi puţini analişti de pe Wall Street se aşteaptă la o schimbare de traiectorie în perioada imediat următoare, informează The Wall Street Journal.

Sabie cu două tăișuri

După cel mai puternic prim semestru înregistrat de moneda americană în ultimul deceniu, investitorii care au vrut să se protejeze de scăderile de pe pieţele bursiere au mizat pe rezistenţa economiei americane şi astfel au alimentat o ascensiune rapidă a dolarului. Indicele WSJ Dollar Index, care măsoară dolarul în raport cu un coş format din 16 monede, a atins săptămâna trecută cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani. Moneda euro a coborât sub paritate în raport cu dolarul pentru prima dată după 2002 iar yenul japonez a coborât la minime fără precedent de la finalul secolului 20.

În contextul economico-financiar, un dolar puternic este o sabie cu două tăişuri pentru consumatorii şi companiile americane deoarece creştere puterea de cumpărare internă dar afectează veniturile companiilor multinaţionale. Grupul Microsoft Corp. şi-a redus estimările de venituri în luna iunie, după ce în aprilie anunţa că dolarul puternic i-a amputat veniturile cu aproximativ 300 de milioane de dolari în primele trei luni ale anului.

În plus, aprecierea dolarului a afectat şi materiile prime, de la petrol şi până la cupru, care sunt cotate în dolari, lovind economiile emergente, ale căror datorii denominate în dolari au devenit de asemenea mai greu de rambursat pe fondul întăririi monedei americane.

Evenimente de interes pentru investitori

Săptămâna aceasta investitorii vor urmări cu atenţie rezultatele pentru trimestrul al doilea publicate de o serie de companii precum Goldman Sachs, Tesla şi Alcoa.

În opinia sa, „Cu siguranţă, dolarul va fi un obstacol important în calea câştigurilor”, spune Adam Crisafulli, fondatorul firmei de analiză a pieţei Vital Knowledge.

Din punct de vedere comparabil, tot în zilele următoare managerii de fonduri vor urmări cu atenţie reuniunea de politică monetar de la Banca Centrală Europeană pentru indicii cu privire la direcţia în care se va îndrepta moneda euro. Analiştii mizează deja pe faptul că BCE va majora dobânda de referinţă pentru prima dată după 2011.

Fondurile speculative mizează împotriva euro, care s-a depreciat cu aproape 15% în raport cu dolarul pe parcursul ultimelor 12 luni, din motive precum războiul din Ucraina şi problemele asociate cu energia şi inflaţia. În paralel, yenul japonez şi-a continuat declinul, scăzând cu aproape 20% în raport cu dolarul în ultimul an. Banca Japoniei a promis că va continua politica sa de dobânzi reduse, în pofida semnelor de inflaţie.

Ce se va întâmpla cu moneda euro

În contextul monedei euro, analiştii de pe Wall Street se aşteaptă ca tendinţa de apreciere a dolarului să continue atât timp ce temerile privind o recesiune globală se înmulţesc. Săptămâna trecută analiştii de la Morgan Stanley şi-au modificat prognozele cu privire la cursul euro-dolar şi acum se aşteaptă ca un euro să se tranzacţioneze pentru 97 de cenţi la finele lunii septembrie.

Astfel, Michael Feroli, economist şef la JPMorgan spune că minutele de la reuniunea de politică monetară din luna iunie a Rezervei Federale americane susţin ideea că dolarul mai are loc de creştere. La începutul anului investitorii nu erau siguri că Fed va majora agresiv costul creditului, dacă asta va însemna că va fi afectată economia americană. Minutele de la ultime reuniune de politică monetară sugerează că Banca centrală a SUA va face tot ce este nevoie pentru a combate inflaţia.

Aşadar, „Cea mai importantă schimbare de ton a fost acceptarea faptului că ar putea fi nevoie să fie sacrificată creşterea economică pentru a reface stabilitatea preţurilor însă acesta este un cost pe care oficialii Fed sunt dispuşi să îl plătească”, a subliniat Michael Feroli.

articolul original.

Claudiu Cazacu, XTB: Se anunță o toamnă furtunoasă pentru Euro și dolar – cum se va adăposti leul de o posibilă recesiune?

13 July 2022 at 12:15
  • Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflația ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relațiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracția exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor – motive ale deprecierii Euro în raport cu dolarul american
  • În lunile următoare, s-ar putea ajunge la o întârire a dolarului american cu 5%-10% față de Euro, constată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.
  • Mergând sub paritate, EUR/CHF a oferit o surpriză pentru unii participanți, dar și o ”,,lumină de călăuzire” pentru EUR/USD.
  • Leul, deosebit de stabil în raport cu Euro, a fost tras în jos în raport cu dolarul american și cu francul elvețian în urma deprecierii monedei unice. Totuși, leul iese în evidență în regiune, se mai arată în analiza casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România.

Euro a ajuns marți la egalitate cu dolarul, pentru prima dată după 2002

Chiar dacă nivelul a fost atins pentru scurtă vreme, Euro revenind ulterior cu aproximativ 0,5% peste acest nivel, este o bornă importantă care ,,încununează” o scădere remarcabilă a monedei unice.

Un Euro valora 1,2249 dolari la începutul anului trecut și 1,1374 dolari în prima zi a anului curent. Departe sunt zilele când pentru un Euro se plăteau peste 1,3 dolari (2014), 1,4 dolari (2011) sau chiar 1,5 dolari (în timpul crizei financiare).

Doar anul acesta, până la închiderea zilei de marți, Euro a pierdut 11,8%, iar față de ianuarie 2021, 18,1%.

Care au fost motivele deprecierii?

Preocupările referitoare la încetinirea serioasă în economia blocului european, inflația ridicată, impactul constrângerilor economice impuse de relațiile cu Rusia, efectele scumpirii energiei asupra bazei industriale, contracția exporturilor Germaniei sau deteriorarea sentimentului consumatorilor, printre altele.

Unul din motoarele importante ale regiunii, industria germană, a oferit deja semne deloc încurajatoare.

Potrivit IFO, indicele sectorial pentru industria prelucrătoare a postat o valoare de doar 0,3 puncte, în timp ce pentru construcții a ajuns la -9,7 iar pentru comerț la -14,7 puncte.

Datele se adaugă unui sentiment mai pesimist al consumatorilor și unor atitudini defensive în vremuri incerte.

ZEW, un alt indicator de încredere al mediului financiar a ajuns la un minim al ultimilor 11 ani, la valorile din timpul crizei datoriilor suverane din zona Euro.

Datele IFO și ZEW arată, în mod agregat cu așteptările aflate în trend de scădere, că economia se află în cadranul de încetinire, dar periculos de aproape de cel de recesiune.

 

Investitorii au luat notă de climatul incert și pesimist, și au ales să se protejeze de riscuri majore, plasând capitalurile în alte monede, văzute drept relativ mai sigure.

 

Cu toate acestea, cel puțin unele bănci consideră dolarul american supraevaluat (o divizie a Deutsche Bank), în timp ce alte estimări (DB sau un analist al JPMorgan Private Banking) converg către o revenire la început de 2023.

Totuși, sentimentul predominant este că, sub presiunea tendinței actuale, și având în vedere perspectiva inclusiv în domeniul deficitului comercial, a crescut considerabil riscul de a sparge paritatea și a vedea un dolar chiar mai puternic decât Euro în lunile următoare.

Opinia noastră este aliniată acestui scenariu, cu un potențial de 5-10% pentru dolar,  în condițiile în care conflictul din Ucraina continuă, iar livrările de gaze naturale rusești sunt reduse în continuare.

Astfel, chiar oficiali din Germania au vorbit despre riscul opririi totale a livrărilor de gaz prin Nord Stream 1, ceea ce s-ar traduce prin raționalizarea gazului și, posibil,  a energiei.

O serie de sectoare ar suferi drastic (alimentarea populației ar avea prioritate, astfel unele fabrici s-ar putea închide, ceea ce ar genera însă pierderi de venituri și o povară mare pe buget).

Pierderile ar putea depăși 220 miliarde de Euro în următorii doi ani, potrivit unor studii ale unor institute germane.

Statul este obligat să intervină pentru a salva de la insolvență firme de utilități, în Germania și Franța, și soluțiile par puține pentru iarna aceasta, fiind mai degrabă disponibile pe un orizont lung.

Pe termen scurt și chiar mediu, piețele simt că riscurile sunt asimetrice: economia europeană este mai vulnerabilă decât cea americană la șocuri pe prețul energiei, având, în ciuda unor măsuri de pregătire, o dependență ridicată de resursele rusești, fie că e vorba de gaz natural, petrol, sau carburanți.

SUA, deși se confruntă cu o inflație ridicată, au propria producție de gaz natural, iar îngrijorarea este acolo mai strâns legată de prețul benzinei.

În același timp, dolarul american a beneficiat de pașii mai hotărâți ai băncii centrale de ridicare a dobânzilor, care au ajuns deja la 1,5 – 1,75%, cu șanse mari de a vedea 2,25 – 2,5% pe 27 iulie, în timp ce Europa urmează să ia decizia de majorare după o pauză de 13 ani, ducând, pe 21 iulie, referința cu 0,25 puncte în sus de la 0%.

Într-un an și jumătate, tendința de scădere a Euro a fost aproape continuă, iar Euro  s-a retras, nu doar față de dolarul american, ci și față de francul elvețian.

Mergând sub paritate, EUR/CHF a oferit o surpriză pentru unii participanți, dar și o ,,lumină de călăuzire” pentru EUR/USD.

 

Francul a mărit viteza de apreciere după majorarea dobânzii de către SNB (banca națională a Elveției) pe 16 iunie, o treaptă de 0,5 puncte ce a dus dobânda de referință la -0,25%.

Mișcarea, mai agresivă decât așteptările, înseamnă o reducere a ,,pedepsirii” capitalurilor plasate în franci prin impunerea dobânzilor negative.

Francul a avut, însă, ca și dolarul, de câștigat și de pe urma interesului investitorilor de a muta capitalurile într-o zonă de „adăpost”. Scenariile pentru perioada următoare nu par a se opune tendinței curente.

Leul, deosebit de stabil în raport cu Euro, a fost tras în jos în raport cu dolarul american și cu francul elvețian în urma deprecierii monedei unice. Totuși, leul iese în evidență în regiune.

Zlotul polonez a pierdut 5,2% anul acesta față de Euro, iar forintul 10,2%.

Întrebările despre dinamica viitoare a cursului de schimb sunt, pentru moment, temperate de ,,împietrirea” cotațiilor în ultimele luni.

Totuși având în vedere adâncirea masivă a deficitului de cont curent, la 12,7% miliarde de Euro în primele 5 luni, cu 40% peste perioada similară a anului precedent, ridică întrebarea dacă, în cele din urmă, corecțiile necesare se vor face treptat sau sub presiunea nerăbdării investitorilor, rapid și surprinzător.

Un nivel mai slab al leului ar veni în ajutorul exporturilor, susținând abilitatea de a fi competitive prin preț, în piețe europene, mai ales – pentru că deprecierea deja realizată a Euro față de dolar ajută în această direcție, în afara granițelor zonei Euro. Cu toate acestea,  banca națională ar putea avea în vedere efectul asupra inflației importate, adăugate nivelului deja ridicat al inflației, creând dificultăți mari tocmai acelora care au venituri mai reduse.

Iar inflația este deja o problemă, depășind 15% la ultima raportare. În plus, intrările de fonduri europene au reprezentat stabilizatoare importante ale cursului.

Cu toate că investitorii au în vedere sumele importante venite din fondurile europene, convergența tendințelor la nivel european și global cu cele locale, de presiune bugetară și de preocupare înaintea unei ierni complicate, ar însemna un risc sporit de ajustare a cursului înspre toamnă, cu toate că istoria recentă ne- învățat că leul poate surprinde prin performanța sa valutară.

Astfel, toamna, eventual în a doua sa jumătate, în apropiere de iarnă, ar putea veni cu un risc de ajustare a cursului de schimb.

Chiar dacă aceasta nu s-ar petrece, toamna se anunță a fi intensă în piețele valutare, cel puțin din perspectiva Euro, a dolarului american și a francului elvețian.

 

 

Despre XTB:

Cu aproape 20 de ani de experiență în piețele financiare, XTB este, în prezent, unul dintre cei mai mari brokeri de instrumente derivate din lume și o companie completă de investiții listată pe Bursa de la Varșovia. XTB Group include companii reglementate de cele mai mari autorități de supraveghere din lume, inclusiv FCA, CySEC și KNF. XTB este o companie tip fintech bazată pe încredere, tehnologie și suport de excepție oferit clienților. Din 2004, XTB Group s-a extins pe 12 piețe importante din Europa, America Latină și Asia, atrăgând peste 500.000 de investitori individuali. În 2021, XTB Group a primit licențe pentru a opera în Emiratele Arabe Unite și Africa de Sud. Cu platforme dezvoltate in-house și premiate la nivel global (xStation și xStation Mobile), XTB Group oferă peste 5.400 de instrumente, inclusiv acțiuni cu deținere, ETF-uri cu deținere și CFD-uri pe valută, indici, mărfuri, acțiuni, ETF-uri și criptomonede. În plus, prin X-Open Hub, XTB oferă tehnologii de vârf pentru instituțiile financiare din întreaga lume. Pentru informații suplimentare, puteți accesa www.xtb.com/ro

Avertisment cu privire la riscuri:

Orice opinii, cercetări, analize, preţuri sau alte informaţii oferite cu titlul de comentarii generale de piaţă nu reprezintă sfaturi de investiţii. XTB nu este răspunzător pentru orice pierdere sau pagubă incluzând şi fără limitare la, orice pierdere sau câştig care poate lua naştere direct sau indirect din utilizarea sau bazarea pe astfel de informaţii. Vă aducem la cunoştinţă că informaţiile sau cercetările bazate pe date istorice nu garantează viitoare performanţe sau rezultate. 79% din conturile investitorilor de retail pierd bani atunci când tranzacționează CFD-uri cu acest furnizor. Ar trebui să luați în considerare dacă vă puteți permite să vă asumați riscul ridicat de a vă pierde banii.

Relații cu presa:

Ana Maria Gardiner / Lighthouse

anamariag@lighthouseromania.ro

0731.384.549

articolul original.

SUA se luptă cu cea mai dură inflație din ultimele 4 decenii

13 July 2022 at 09:28

Recent, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus din nou previziunile de creștere a economiei americane, subliniind că evitarea recesiunii de către cea mai mare economie din lume devine un obiectiv din ce în ce mai greu de evitat.

Mai mult, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus şi previziunile de creștere a economiei americane pentru acest an și anul viitor și a majorat estimările privind rata șomajului până în 2025, avertizând că o creștere generalizată a inflației prezintă „riscuri sistemice” atât pentru țară, cât și pentru economia mondială.

În prezent, produsul intern brut al celei mai mari economii din lume va crește cu 2,3% în acest an, a declarat consiliul executiv al creditorului cu sediul la Washington în așa-numita consultare în temeiul articolului IV, publicată marți. Această cifră este mai mică decât cea de 2,9% preconizată luna trecută, când personalul său a încheiat o vizită pentru raport.

De asemenea, FMI vede acum rata șomajului la 3,7% în acest an, față de prognoza anterioară de 3,2% a staff-ului, și se așteaptă ca această cifră să depășească 5% atât în 2024, cât și în 2025, în SUA.

În contextul economico-financiar, FMI nu a oferit niciun motiv pentru reducerea prognozei de creștere economică a SUA față de luna trecută. Însă noua sa previziune vine în urma publicării, la 30 iunie, a datelor Departamentului Comerțului, care au arătat că cheltuielile de consum ajustate la inflație au scăzut în luna mai pentru prima dată în acest an și care, de asemenea, au revizuit în scădere cheltuielile din lunile anterioare.

Iar Rezerva Federală a acționat agresiv pentru a lupta împotriva celei mai mari inflații din ultimii 40 de ani, în contextul în care a fost criticată pentru că a lăsat politica monetară prea ușoară pentru prea mult timp, în timp ce economia își revenea după Covid-19.

Factorii de decizie au majorat ratele dobânzilor cu 75 de puncte de bază luna trecută, cea mai mare mișcare din 1994 încoace, și majoritatea oficialilor Fed au semnalat că o altă majorare de aceeași amploare este prevăzută pentru luna iulie.

PIB-ul SUA s-a contractat în primul trimestru, iar indicatorii activității economice, cum ar fi popularul indicator al Fed din Atlanta, GDPNow, sugerează că acest lucru se va întâmpla din nou în al doilea trimestru, când datele vor fi publicate pe 28 iulie, scrie Bloomberg.

Evitarea recesiunii devine un obiectiv din ce în ce mai greu de atins

În opinia lor, „Prioritatea politică a SUA trebuie să fie încetinirea rapidă a creșterii prețurilor fără a precipita o recesiune„, au declarat directorii executivi ai FMI. Evitarea unei recesiuni în SUA „devine din ce în ce mai dificilă”, invazia rusă în Ucraina, pandemia persistentă Covid-19 și constrângerile din partea ofertei creând dificultăți suplimentare, au spus aceștia.

Directorii au recunoscut că reglarea răspunsului la inflație are o miză mare și că evaluarea greșită a mixului de politici – în ambele direcții – va duce la costuri considerabile la nivel național și la efecte negative asupra economiei mondiale, potrivit declarației.

Aşadar, consultările în temeiul articolului IV reprezintă evaluarea de către FMI a evoluțiilor economice și financiare ale țărilor, în urma unor întâlniri cu legislatori și funcționari publici.

articolul original.
❌