ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Forumul Economic de la Davos se încheie pe un ton optimist, dar cu semnale de alarmă în privința climei

23 January 2023 at 10:58
Foto: cursdeguvernare.ro

Formul Economic Mondial de la Davos din acest an, s-a încheiat pe un ton optimist, dar cu semnale de alarmă în ceea ce privește criza climatică. De asemenea, elitele globale au constatat că recesiunea va fi una  mai blândă.

În contextul economico-social, după ce o perioadă de timp s-a aflat sub umbra recesiunii, reuniunea din acest an a Forumului Economic Mondial de la Davos se încheie pe un ton de optimism. Elitele globale sunt resemnate cu privire la recesiune, care este aproape inevitabilă. Însă aceştia sunt totuşi optimişti că va fi una blândă, a relatat Washington Post.

La Davos au apărut avertismente majore în ceea ce privește schimbările climatice

În această perioadă cu o iarnă mai blândă decât era de aşteptat, ajută Europa să treacă peste criza ener­giei. Economia chinezească se redes­chide, urmând să susţină întreaga eco­nomie mondială, iar inflaţia îşi înce­tineşte rit­mul de creştere.

În opinia sa, „Dacă ar fi să descriu perspectiva FMI pentru 2023 pe scurt, aceasta ar fi că avem un an greu în faţă, dar e­xistă semne de rezistenţă.”, a afirmat Gita Gopinath, prim adjunct al direc­torului general al FMI.

În pofida tonului de optimism, au apărut avertismente majore în ceea ce privește schimbările climatice. Un grup de activişti pe climat, printre care Greta Thunberg, a protestat în Davos, cerând să se pună capăt noi­lor proiecte din domeniul combus­tibililor fosili. Activiştii au atras atenţia că a venit timpul ca publicul să nu mai fie indus în eroare cu privire la criza climatică, potrivit Reuters.

În acest sens, Forumul de la Davos a fost de asemenea o ocazie pentru marile bănci centrale să avertizeze că lupta cu inflaţia nu s-a terminat. Preşedinta BCE Christine Lagarde a anunțat că urmează noi majorări importante de dobânzi, declaraţii similare fiind făcute mai apoi de oficialii de top ai băncii centrale americane, conform presei internaționale.

Ucraina, în centrul discuțiilor de la Davos

Participanţii la reuniune au lău­dat în mare majoritate pachetul de subvenţii verzi lansat de SUA. Însă Christine Lagarde a declarat că speră ca un război al subvenţiilor să poată fi evitat. Totodată, La Davos, Ucraina şi-a accelerat eforturile de a-şi asigura susţinere financiară pentru reconstrucţia ţării, conform sursei citate anterior. De la începutul invaziei, SUA şi aliaţii săi au acordat Ucrainei arme de miliarde de dolari, însă Kievul vrea mai mult.

În contextul evenimentului, din Europa de est, Polonia a fost reprezentată la acesta, de o numeroasă delegaţie din mediul politic şi de afaceri. Preşedintele polonez a fost un partener de discuţii căutat. În centrul atenţiei s-a situat aşa-numita Casă Poloneză, scrie Deutsche Welle.

Aşadar, „Ideea înfiinţării Casei Poloneze în timpul Forumului i-a aparţinut preşedintelui. Ea se doreşte a fi un centru de stabilire a contactelor cu Polonia. În primul rând pentru comunitatea de business, dar şi pentru oamenii politici.“, a declarat Sylwia Dalecka, care se ocupă de gestionarea acesteia din 2019.

articolul original.

Economiștii români se așteaptă la o recesiune: ‘Vedem că încetinește producția industrială. E clar că sunt ceva probleme vis a vis de ceea ce o să urmeze în perioada următoare’

21 January 2023 at 13:23
image

Economiștii români atrag atenția cu privire la situația economică ”Veştile mai puţin bune sunt că urmează o perioadă de scădere în continuare a creşterii economice sau chiar o intrare în recesiune.”

Economia României încetineşte ritmul de creștere. Dar are totuși avânt într-o perioadă dificilă, în care alte țări sunt în pragul recesiunii. Iar de această dată, investițiile au trecut pe primul loc. Institutul Naţional de Statistică a revizuit uşor în scădere creşterea PIB-ului din trimestrul trei al anului trecut, faţă de acum 3 luni. Astfel, economia ţării noastre a crescut cu 1,2% în trimestrul al treilea din 2022, faţă de trimestrul precedent, şi cu 4,6%, în date ajustate, faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Deşi executivul spune că anul acesta România nu va intra în recesiune, sunt economişti care contrazic optimismul guvernanţilor şi spun că această încetinire este semn de declin a activităţii economice.

Investițiile și consumul sunt motoarele care au împins economia pe plus în trimestrul al treilea al anului trecut. Iar creșterea a fost de 4,6 la sută în trimestrul al treilea din 2022 faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Și de 1,2 la sută față de trimestrul precedent al anului trecut.

Sunt cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică, care a revizuit uşor în scădere creşterea economică a ţării noastre.

În trimestrul al treilea al anului trecut investiţiile au contribuit cel mai mult la creşterea produsului intern brut, iar consumul s-a aflat abia pe locul 2. Cu toate acestea, aproape 3 sferturi din PIB-ul României se produce prin consum.

Un rol important în rocadă l-au avut banii europeni din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, spun experții în economie.

Bogdan Glăvan – profesor de economie: „Va dura cât ţine PNRR-ul şi să sperăm că va dura şi mai mult. PIB-ul nostru creşte, dar creşte chiar cu mai puţin decât fondurile europene care intră în România. Cea mai mare parte a acestor bani nu sunt investiţi sau sunt investiţi, dar ineficient.”

O analiză făcută de agenția Reuters arată chiar că țara noastră ar urma să depășească economiile altor state din zonă cu ajutorul fondurilor europene, al stabilității monedei și al investițiilor străine, dar beneficiind și de relocarea unor afaceri din Rusia și Ucraina, din cauza războiului. Astfel, România, care era una dintre cele mai sărace țări europene, a redus decalajul față de vecini pentru a deveni a doua mare economie din estul continentului, după Polonia, apreciază analiștii Reuters. Economiștii sunt însă mai rezervați.

Dragoş Cabat – analist economic: „România a recuperat bine după perioada de pandemie. Veştile mai puţin bune sunt că urmează o perioadă de scădere în continuare a creşterii economice sau chiar o intrare în recesiune.”

Cristian Păun – profesor de economie: „Vedem că încetineşte producţia industrială şi vedem că producţia de legume fructe faţă de anul 2021 a scăzut la o treime. Preţurile au avut şi ele de suferit din acest motiv. Deci e clar că sunt ceva probleme vis a vis de ceea ce o să urmeze în perioada următoare.

Executivul, în schimb, dă asigurări că nu se pune problema unui declin economic în perioada următoare. Şi se bazează pe un studiu realizat de experţii de la Universitatea Harvard.

Nicolae Ciucă – premierul României: „România a devenit a 19-a cea cea mai complexă şi sofisticată economie a lumii, şi are potenţial să continue să crească în acest clasament şi până în 2030 rezultatele să o împingă undeva în primele 10.”

Analiza arată că în 10 ani ţara noastră a reuşit să urce 9 poziţii, graţie exporturilor de IT, echipamente şi vehicule. Suntem precedaţi de Italia, China şi Franţa, dar înaintea unor ţări precum Danemarca, Olanda, Canada sau Polonia.

Fondul Monetar Internaţional se aşteaptă ca economia ţării noastre să înregistreze un avans de 3,1%, pentru anul care abia a început, conform stiri.tvr.ro.

articolul original.

Mai vine sau nu recesiunea? Iată ce arată cele mai recente date

21 January 2023 at 00:00
image

Forumul Economic Mondial de la Davos, unde se adună o dată pe an elita lumii, a început în umbra fri­cii de recesiune, dar se încheie cu un uşor sentiment de optimism.

Cele mai recente date arată că Europa va evita o recesiune profundă şi se reechilibrează după şocul impactului războiului din Ucraina.

De asemenea, oficialii americani au încre­dere că economia SUA, cea mai mare din lu­me, va ateriza lin, în timp ce redeschiderea Chinei după un nou atac al pandemiei de COVID-19 dă speranţe că economiei mondiale îi va fi mai bine decât s-a crezut până acum. Chiar şi FMI a semnalat că îşi va îmbunătăţi prognozele economice – în loc de un 2023 „mai dificil“ se aşteaptă la o „îmbunătăţire“ în a doua jumătate a anului şi în 2024.

Inflația a atins punctul maxim în țările cu economii solide

Cu doar câteva zile înainte instituţia fi­nanciară soră, Banca Mondială, a emis un aver­tis­ment că eco­nomia globală este „peri­cu­los de a­proape“ de re­cesiune. Însă de rece­siu­ne se agăţau spe­ran­ţele că se va do­mo­li valul de su­prain­flaţie care mătură o bună parte din econo­miile lumii, mai ales din America de Nord şi Europa.

În SUA, în Franţa şi în alte economii mari, dar şi mici, cum ar fi cele est-europene, inflaţia (calculată în funcţie de aceeaşi perioadă a anului anterior) pare să fi atins punctul de vârf şi dă semne de încetinire. În SUA, preţurile chiar au scăzut în decembrie 2022, comparativ cu luna anterioară. Această tendinţă a apărut în umbra riscurilor de recesiune.

Dacă reducerea pre­siunilor recesioniste va da un nou impuls inflaţiei? Aceasta înseamnă mai mult spaţiu de manevră şi un motiv suplimentar pentru băncile centrale să majoreze şi mai mult dobânzile.

În Germania, guvernul a calculat că cea mai mare economie europeană va evita la limită recesiunea anul acesta, spun surse apropiate situaţiei, citate de Reuters. Ministrul de finanţe Christian Lindner şi-a exprimat încrederea în rezistenţa economică a ţării sale, însă el vede o recesiune „foarte uşoară“ anul acesta.

În statele est-europene, inflația a devenit o problemă mai mare decât riscul de recesiune

Indicii despre cum va arăta viitorul pot veni din cele mai neaşteptate locuri. Banca centrală a Ungariei a fost prima din lumea dez­voltată care a început să majoreze do­bânzile pentru a lupta cu inflaţia şi a făcut acest lucru când economiştii de la Banca Centrală Europeană dădeau asigurări peste asigurări că forţele inflaţioniste sunt doar temporare şi că inflaţia nu va fi o problemă. Rând pe rând, inflaţia a devenit o problemă mai mare decât în toate statele est-europene, iar mai târziu şi BCE a acceptat că şi în zona euro. Dobânzile mari înseamnă credit mai scump, ceea ce înceti­neşte economia.

Despre cum va fi de acum încolo, poate că dezbaterile din Canada pot fi un indiciu.

Gospodăriile canadiene şi economia în general s-au dovedit surprinzător de rezistente în faţa creşterilor de dobânzi, ceea ce poate complica lupta cu inflaţia, scrie Bloomberg, care citează economişti de la bănci mari.

„Nu încape îndoială că economia a avut la sfârşitul anului trecut mult mai multă forţă decât s-a crezut. A fost o surpriză pentru toată lumea“, spune Douglas Porter, economist şef la BMO.

Canada se așteaptă la o recesiune ușoară și scurtă

Datele despre economia canadiană arată că în decembrie numărul locurilor de muncă a crescut cu 104.000, de asemenea o surpriză. În plus, întârzierile la plata creditelor au rămas la niveluri reduse record. Porter arată că teoria economică spune că recesiunea este inevita­bilă după creşteri rapide de dobânzi, însă rezis­tenţa înseamnă o luptă mai grea cu inflaţia. „Adevărul este că dacă economia rămâne prea puternică, atunci dobânzile se vor duce şi mai sus.“

Companiile canadiene se aşteaptă la o recesiune slabă şi ca inflaţia să rămână la cote ridicate. Şi în SUA oficialii Rezervei Federale au asigurat că au încredere că economia va ateriza lin. Executivii companiilor americane se aşteaptă totuşi la recesiune, dar una uşoară şi scurtă.

Partea bună este că această rezistenţă poa­te face în realitate aterizarea lină la care speră guvernele şi mai ales băncile centrale, adică o răcire lentă a economiei odată cu creşterea do­bânzilor astfel încât lupta cu inflaţia să pro­ducă minime.

Dar la Davos, executivii marilor bănci îndeamnă şi la prudenţă.

articolul original.

Băncile de pe Wall Street pun deoparte fonduri pentru o posibilă recesiune

16 January 2023 at 07:00
image

Cele mai mari bănci de pe Wall Street au acumulat fonduri suplimentare pentru a se pregăti pentru o posibilă recesiune viitoare și au raportat rezultate slabe în sectorul băncilor de investiții, dar consumatorii au rămas în formă, iar ratele mai mari au stimulat profiturile, scrie Reuters.

Perspectivele marilor bănci americane au fost umbrite de conflictul dintre Rusia și Ucraina și de dispariția măsurilor de stimulare economică. Costurile mai mari ale împrumuturilor, pe măsură ce crește ratele, au redus, de asemenea, cererea de credite ipotecare și auto.

„Economia americană rămâne în prezent puternică, consumatorii cheltuind în continuare în exces, iar întreprinderile sunt sănătoase”, a declarat directorul general Jamie Dimon, deși a spus că nu cunoaște încă „efectul final al vânturilor potrivnice care se apropie”. Banca a semnalat o deteriorare modestă a perspectivelor sale macroeconomice, „reflectând în cazul central”.

Patru bănci au pus deoparte un total de 4 miliarde de dolari pentru o posibilă recesiune

JPMorgan Chase & Co, Bank of America Corp, Citigroup Inc și Wells Fargo & Co au raportat profituri care au variat de la o creștere de 6% la o scădere de 50%. Forța din tranzacționare a ajutat la compensarea unei scăderi în domeniul băncilor de investiții, în timp ce majorările de dobândă ale Rezervei Federale americane au ajutat veniturile.

Profitul JPMorgan a depășit estimările, crescând cu 6% datorită puterii de tranzacționare. Bank of America a raportat o creștere de 2% a profitului, deoarece creșterea ratelor a stimulat veniturile. Citigroup Inc a raportat o scădere de 21% a profiturilor, băncile de investiții fiind afectate. Wells Fargo a raportat că profitul a scăzut cu 50%, pentru că a acumulat costuri de 3 miliarde de dolari.

„Am încheiat anul într-o notă solidă, crescând câștigurile de la an la an în trimestrul al patrulea, într-un mediu economic din ce în ce mai lent”, a declarat directorul general al Bank of America, Brian Moynihan, într-un comunicat, descriind anul 2022 ca fiind unul dintre cei mai buni pentru bancă.

Băncile au fost afectate de o scădere a fuziunilor

Cele patru bănci au pus deoparte un total de aproximativ 4 miliarde de dolari fonduri pentru a se pregăti pentru credite nepreformante: JPM a pus deoparte 1,4 miliarde de dolari, Wells Fargo 957 milioane de dolari, Bank of America a pus deoparte 1,1 miliarde de dolari, iar Citi a pus deoparte 640 milioane de dolari.

Morgan Stanley și Goldman Sachs își vor anunța rezultatele săptămâna viitoare.

Băncile au fost afectate de o scădere a fuziunilor, achizițiilor și a ofertelor publice inițiale. Veniturile globale ale băncilor de investiții s-au prăbușit la 15,3 miliarde de dolari în al patrulea trimestru, în scădere cu peste 50% față de trimestrul precedent, potrivit datelor Dealogic.

Afacerile de consum au fost un punct cheie în rezultatele băncilor. Conturile gospodăriilor au fost susținute în mare parte de o piață a locurilor de muncă puternică și de stimulentele guvernamentale și, deși consumatorii sunt, în general, într-o formă financiară bună, tot mai mulți încep să rămână în urmă cu plățile.

articolul original.

Banca Naţională anunţă că România va evita recesiunea în 2023

12 January 2023 at 14:15

Banca Naţională anunţă că România va evita recesiunea în 2023

Banca Naţională a României informează că ţara noastră nu se va confrunta cu o recesiune în acest an, chiar dacă dezvoltarea economică va fi destul de scăzută.

Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a afirmat că, în 2023,  România va evita recesiunea, chiar dacă se preconizează o creştere economică mică.

„Evităm o recesiune, considerăm că nu va fi o recesiune în 2023. Aproape cu certitudine, nu vedem semnale de recesiune, chiar dacă creșterea economică va fi mai mică decât în 2022”, a declarat Suciu, potrivit digi24.ro.

articolul original.

Lumea este în pragul unei recesiuni, avertizează Banca Mondială

12 January 2023 at 01:00
image

Banca Mondială a revizuit prognoza economică avertizând că lumea este în pragul unei recesiuni, potrivit BBC.

Economia globală este „periculos de aproape de a intra în recesiune”, potrivit ultimelor previziuni ale Băncii Mondiale. Se așteaptă ca economia globală să crească cu doar 1,7% în acest an, o scădere bruscă față de 3% pe care a anticipat-o în iunie.

Raportul dă vina pe o serie de factori care decurg din invazia Rusiei în Ucraina și impactul pandemiei. Impactul ratelor dobânzilor mai mari este ales drept principala provocare pe care factorii de decizie trebuie să o depășească.

Creșterea veniturilor populației va fi mai lentă decât în deceniul dinaintea COVID-19

Președintele Băncii Mondiale, David Malpass, a declarat că încetinirea creșterii economice va fi „pe scară largă”, iar creșterea veniturilor oamenilor în aproape toate părțile lumii va fi „mai lentă decât în deceniul dinaintea COVID-19”.

Creșterea de 1,7% ar fi cea mai mică din 1991, cu excepția recesiunilor din 2009 și 2020, care au fost cauzate de criza financiară globală și de pandemia de COVID.

în cele mai bogate țări ale lumii va continua probabil să încetinească de la 5,3% în 2021, la 2,5% în 2022 și doar 0,5% în 2023.

Posibilitatea ca două recesiuni să aibă loc în același deceniu

„În ultimele două decenii, încetinirile de această amploare au prefigurat o recesiune globală”, a avertizat banca, adăugând că anticipează „o încetinire bruscă și de lungă durată”.

Dacă se va produce, ar fi pentru prima dată după 1930 când au avut loc două evenimente de acest tip în același deceniu.

articolul original.

Economiștii de la Goldman Sachs, despre economia zonei euro: ‘Ne așteptăm ca BCE să înăsprească semnificativ dobânzile în lunile următoare’

11 January 2023 at 20:15
image

Economiştii de la banca americană Goldman Sachs nu se mai aşteaptă ca economia zonei euro să intre în recesiune, după ce aceasta s-a dovedit mai rezistentă decât se anticipa la finele lui 2022.

Conform celor mai recente prognoze ale Goldman Sachs, Produsul Intern Brut al zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 0,6% în acest an, o îmbunătăţire semnificativă comparativ cu o estimare anterioară care miza pe o contracţie de 0,1%. În plus, echipa de economişti condusă de Jari Stehn susţine că inflaţia de bază în zona euro se va reduce mai mult decât se anticipa, urmând a ajunge până la aproape 3,25% la finele lui 2023, transmite Bloomberg.

„Ne aşteptăm ca inflaţia de bază să se reducă în urma calmării preţurilor la bunuri dar vedem în continuare presiuni pe partea serviciilor ca urmare a creşterii costurilor cu mâna de lucru. Având în vedere activitatea mai rezistentă, inflaţia de bază persistentă şi comentariile privind o politică monetară de tip „hawk”, ne aşteptăm ca Banca Centrală Europeană să înăsprească semnificativ dobânzile în lunile următoare„, se arată într-un raport trimis clienţilor de economiştii de la Goldman Sachs, informează agerpres.ro.

Analiştii băncii americani şi-au reiterat apelul pentru o majorare de dobândă cu 50 de puncte de bază la reuniunile de politică monetară ale BCE din lunile februarie şi martie, urmate de o ultimă majorare cu 25 de puncte de bază în luna mai, astfel încât dobânda la depozite să ajungă la 3,25%.

articolul original.

Risc de recesiune globală în 2023: Semnal de alarmă tras de Banca Mondială

11 January 2023 at 07:22

Risc de recesiune globală în 2023: Semnal de alarmă tras de Banca Mondială

Banca Mondială a înrăutățit estimările referitor la avansul economiei mondiale în acest an la niveluri aflate în pragul recesiunii pentru mai multe țări, după intensificarea impactului majorărilor de dobânzi, a continuării războiului Rusiei în Ucraina și a încetinirii motoarelor de creștere a economiei.

În raportul „Perspective Economice Globale” (Global Economic Prospects), instituţia financiară globală previzionează o creştere de 1,7% a economiei mondiale în 2023, cel mai lent ritm din ultimele aproape trei decenii, în afară de recesiunile din 2009 şi 2020. În iunie, Banca Mondială previziona o creştere a PIB-ului global de 3% în acest an.

Încetinirea semnificativă în economiile avansate ar putea prefigura o nouă recesiune globală în 2023, la mai puţin de trei ani de la cea din 2020. Banca Mondială a înrăutăţit la 0,5% estimările privind creşterea economiei zonei euro şi a Statelor Unite în 2023.

„Ţinând cont de condiţiile fragile economice, orice evoluţii adverse – cum ar fi o inflaţie peste aşteptări, reapariţia pandemiei de COVID-19 sau escaladarea tensiunilor geopolitice – ar putea împinge în recesiune economia mondială”, avertizează Banca Mondială.

Perspective sumbre sunt în special pentru pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (EMDE), afectate de povara datoriilor, deprecierea monedelor lor şi încetinirea creşterii veniturilor şi a investiţiilor.

„Slăbiciunea creşterii economiei şi a investiţiilor se adaugă problemelor din sistemul de educaţie şi sănătate, dificultăţilor legate de infrastructură, schimbărilor climatice şi sărăciei”, a avertizat preşedintele BM, David Malpass.

China, a doua economie mondială, ar urma să înregistreze o creştere de 4,3% în 2023, cu 0,9 puncte procentuale sub previziunea din iunie, din cauza perturbărilor provocate de COVID şi a cererii externe reduse, se arată în raport.

Unele presiuni inflaţioniste încep să se atenueze, pe fondul preţurilor mai scăzute la energie şi materii prime, dar, a avertizat Banca Mondială, sunt ridicate riscurilor unor noi perturbări în aprovizionare şi ar putea persista nivelul ridicat al inflaţiei. Aceste evoluţii ar putea determina băncile centrale să majoreze dobânzile, mai mult decât se estimează în prezent, înrăutăţind evoluţia economiei mondială, se arată în raport.

Instituţia financiară globală a cerut majorarea sprijinului de la comunitatea internaţională pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să facă faţă şocului provocat de preţurile ridicate la alimente şi energie şi riscului sporit de criză a datoriilor.

articolul original.

Previziunile Băncii Mondiale pentru acest an

8 January 2023 at 11:01
By: (R.C.)

Banca Mondială este îngrijorată că „noi şocuri adverse” ar putea împinge economia globală în recesiune, în acest an, fiind vulnerabile în special ţările mici, transmite Bloomberg.

Avertismentul este inclus în raportul bianual „Perspective economice globale” (Global Economic Prospects), care urmează să fie dat publicităţii marţi.

Chiar în absenţa unei alte crize, creşterea economiei mondiale în acest an „ar urma să încetinească semnificativ, reflectând, într-un mod sincronizat, înăsprirea politicii monetare pentru a contracara inflaţia ridicată, înrăutăţirea condiţiilor financiare şi perturbările continue provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia”, se arată în raport.

Sunt necesare „eforturi urgente globale şi naţionale” pentru atenuarea riscurilor provocate de scăderea activităţii economice, şi de povara datoriilor cu care se confruntă pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (EMDE), unde creşterea investiţiilor ar urma să rămână sub media din ultimele două decenii, a avertizat instituţia financiară cu sediul la Washington.

„Este esenţial ca autorităţile din ţările emergente şi în curs de dezvoltare să se asigure că orice sprijin fiscal se concentrează pe grupurile vulnerabile, că aşteptările inflaţioniste rămân bine ancorate şi că sistemul financiar continuă să fie rezilient”, apreciază Banca Mondială.

Solicitări similare au fost făcute de către guvernatorii băncilor centrale din întreaga lume, deoarece dobânzile sunt majorate în mod agresiv, pentru a atenua presiunile preţurilor, în timp ce guvernele sprijină companiile şi gospodăriile, ţinând sub control costurile cu energia.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a început anul 2023 avertizând că lumea se confruntă „cu un an dificil, mai dificil decât anul pe care l-am lăsat în urmă”.

O treime din economia mondială va fi în recesiune deoarece SUA, Uniunea Europeană (UE) şi China încetinesc simultan, a declarat şeful FMI, la 1 ianuarie.

articolul original.

Radu Burnete, director executiv Confederația Patronală Concordia: ‘Cu siguranță economia încetinește în special din cauza prețurilor mari la energie. noi punem cea mai mare presiune pe portul Constanța’

8 January 2023 at 12:15
image

Radu Burnete, director executiv, Confederaţia Patronală „Concordia”, a vorbit despre actuala situație economică şi despre eventuale perturbări pe lanţul de aprovizionare cu produse petroliere.

Economia va încetini în 2023

2022 arăta mai bine decât ne aşteptam. Dacă m-ai fi întrebat în 24 februarie ce aşteptări am de la anul acesta, ţi-aş fi spus că lucrurile merg în cap rău de tot şi iată că economia României a fost mult mai rezilientă decât ne aşteptam, dar ce vedem din septembrie încoace şi cifrele INS o confirmă vedem o încetinire a României. Pentru 2023 cu siguranţă nu ne aşteptăm la un an în care creşterea să fie de 4-5% ca anul acesta. N-aş spune cuvântul recesiune pentru că nu avem încă suficiente semne să ne aşteptăm la recesiune, dar cu siguranţă economia încetineşte în special din cauza preţurilor mari la energie, a inflaţiei şi a incertitudinii acesteia pe care o vedem peste tot.”, a declarat Radu Burnete.

Presiuni pe Portul Constanţa

Una dintre marile noastre companii deja se aprovizionează de luni de zile fără să recurgă la ţiţeiul rusesc şi nu avem probleme pe partea asta. Eu văd dificultatea în altă parte pentru că noi ne putem aproviziona cu ţiţei şi cu derivate care trebuie să vină în portul Constanţa. Dacă te uiţi, noi punem cea mai mare presiune pe portul Constanţa. Fie că sunt grânele care trebuie să meargă pe acolo, fie din ce în ce mai multe produse petroliere sau derivate care vin. Există mici îngrijorări că s-ar putea să ne trezim cu blocaje, că portul nu mai face faţă la aceste volume. Am discutat deja şi cu autorităţile, sunt câteva lucruri care pot fi făcute pe termen scurt ca să nu ne trezim că avem ţiţeiul şi motorina la 20 de km de România şi nu le putem aduce în ţară.”, a mai declarat Radu Burnete, conform alephnews.ro.

articolul original.

Un nou șoc economic în Europa. Banca Mondială se așteaptă la recesiune

8 January 2023 at 09:49
image

Războiul din Ucraina continuă și în tot acest timp, îngrijorările referitoare la evoluția economiei se adâncesc.

Banca Mondială spre exemplu este îngrijorată că “noi şocuri adverse” ar putea împinge economia globală în recesiune, în acest an, fiind vulnerabile în special ţările mici, transmite Bloomberg.

Acest avertisment se regăsește în raportul bianual “Perspective economice globale” (Global Economic Prospects), care urmează să fie dat publicităţii marţi.

Chiar în absenţa unei alte crize, creşterea economiei mondiale în acest an “ar urma să încetinească semnificativ, reflectând, într-un mod sincronizat, înăsprirea politicii monetare pentru a contracara inflaţia ridicată, înrăutăţirea condiţiilor financiare şi perturbările continue provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia”, se arată în raport.

Sunt necesare “eforturi urgente globale şi naţionale” pentru atenuarea riscurilor provocate de scăderea activităţii economice, şi de povara datoriilor cu care se confruntă pieţele emergente şi economiile în curs de dezvoltare (EMDE), unde creşterea investiţiilor ar urma să rămână sub media din ultimele două decenii, a avertizat instituţia financiară cu sediul la Washington.

“Este esenţial ca autorităţile din ţările emergente şi în curs de dezvoltare să se asigure că orice sprijin fiscal se concentrează pe grupurile vulnerabile, că aşteptările inflaţioniste rămân bine ancorate şi că sistemul financiar continuă să fie rezilient”, apreciază Banca Mondială.

Solicitări similare au fost făcute de către guvernatorii băncilor centrale din întreaga lume, deoarece dobânzile sunt majorate în mod agresiv, pentru a atenua presiunile preţurilor, în timp ce guvernele sprijină companiile şi gospodăriile, ţinând sub control costurile cu energia, notează Agerpres.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Kristalina Georgieva, a început anul 2023 avertizând că lumea se confruntă “cu un an dificil, mai dificil decât anul pe care l-am lăsat în urmă”.

O treime din economia mondială va fi în recesiune deoarece SUA, Uniunea Europeană (UE) şi China încetinesc simultan, a declarat şeful FMI, la 1 ianuarie.

articolul original.

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, trage semnalul de alarmă: ‘Recesiunea este probabilă în 2023, pentru că șocurile acestea sunt multiple. Dacă Germania va fi în recesiune, ea va trage după ea și alte state’

7 January 2023 at 20:15
image

Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, profesor universitar la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative și membru al Academiei Române, a vorbit despre cum vor arăta economiile din Uniunea Europeană în 2023.

Putem vorbi despre o pierdere de competitivitate la nivelul Uniunii Europene din cauza creșterii brutale a prețului la energie. Aceasta se vede și în deficitele externe. Pentru prima dată în istorie, zona euro are un deficit de cont curent de vreo câteva procente din produsul intern brut. Așa ceva nu s-a mai întâmplat până acum. În mod tradițional, zona euro avea surplus. Acum, importurile se fac mult mai costisitor, atât pentru zona euro, cât și pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

Recesiunea este probabilă în 2023, pentru că șocurile acestea sunt multiple. Unii analiști vorbesc de o așa-numită shallow recession, adică o recesiune ”palidă” (economia se contractă doar marginal și pentru o perioadă limitată de timp). Probabil că ea se va manifesta în Statele Unite.

În Europa, îmi vine greu să cred că o vom putea evita. Dacă Germania va fi în recesiune, ea va trage după ea și alte state. Pentru noi, românii, Germania este primul partener comercial, deci s-ar putea ca și perspectiva de creștere economică în România să fie mai încețoșată.

Noi mizăm în 2023 pe o creștere de două procente din produsul intern brut. Oficial, se estimează o creștere de 2,8%. Rămâne de văzut. Sunt foarte mari incertitudini și foarte multe imponderabile de luat în considerație. Este riscant să ne aventurăm în a oferi cifre exacte. Oricum, cei care construiesc un buget trebuie să folosească cifre, dar ar fi bine să lucrezi nu doar cu cifre, ci și cu scenarii.

Cheltuielile de apărare cresc peste tot. Și la noi cresc cheltuielile de apărare.

Comerțul internațional este afectat, fiindcă rivalitatea între Statele Unite și China se poate traduce într-o mare decuplare sau într-o încercare de decuplare, adică restricții comerciale care vor bloca afacerile internaționale cu China. Ea nu este posibilă în totalitate. În opinia mea, ar fi și greșit să se gândească în acești termeni, fiindcă, oricât ar fi de mare rivalitatea tehnologică și chiar militară – apropo de chestiunea Taiwanului -, marile probleme ale omenirii nu se pot rezolva fără colaborare între Washington și Beijing.

Inflația va fi în continuare o temă obsesivă. Puterea de cumpărare a cetățenilor europeni ar putea să scadă.

Mai avem tensiuni sociale, mai avem fenomene de radicalizare a societății, curente extremiste care câștigă teren în Uniunea Europeană. Se poate vorbi de nevoia nu numai ca Uniunea Europeană să funcționeze totuși mai democratic, ci și, chiar dacă se ajunge la un vot majoritar în anumite situații, ca Bruxelles-ul să funcționeze mai democratic în procesul de luare a deciziilor.

Și, în fine, trebuie să avem stat de drept care să funcționeze bine. Și așa există un deficit de încredere la nivelul Uniunii Europene. Cetățenii europeni nu prea mai au încredere în instituții. Nu numai în România, peste tot în spațiul comunitar. Dar, în statele cu instituții mai slabe, deficitul de neîncredere este mai mare. De aceea nu trebuie să ne mire că nici veniturile fiscale nu se colectează cum trebuie.”, a declarat Daniel Dăianu, conform gândul.ro.

articolul original.

Economia României s-ar putea prăbuși? Expert: ‘Mă aștept la recesiune în zona UE. Trebuie să ne pregătim pentru o inflație cu două cifre și în 2023’

2 January 2023 at 07:15
image

Corneliu Bodea, președintele Centrului Român al Energiei, a declarat că șocul după explozia prețurilor la energie este suficient de mare pentru a lăsa urmări economice adânci, iar asta înseamnă inflație și o recesiune moderată în 2023, atât în România, cât și în celelalte state din Uniunea Europeană.

Eu sunt rezervat pesimist în legătură cu perspectiva economică a anului 2023, dar și a anului 2024. Și acest lucru este valabil atât pentru Uniunea Europeană luată ca întreg, cât și pentru România în mod particular. Șocul primit în ceea ce privește explozia prețurilor la energie este suficient de mare pentru a lăsa urmări economice adânci. Asta înseamnă recesiune, înseamnă inflație, care, la rândul ei, înseamnă și ea tot recesiune.

Eu mă aștept la recesiune în zona Uniunii Europene încă din 2023. Procentual vorbind, România ar putea să scape de o recesiune clară pentru că are un indice mult mai în spate. Ar mai avea loc încă de creștere economică, ar mai fi loc să se mai și împrumute. Dar, în cazul României, sunt efecte suplimentare față de restul statelor din Uniunea Europeană.

Un efect este dat de creșterea prețului la energie, care este disproporționată față de creșterea care se înregistrează în Uniunea Europeană. De ce? Pentru că noi, pentru o perioadă foarte lungă de timp, am beneficiat de o piață a energiei decuplată de piața energiei din Uniunea Europeană, iar prețurile în România au fost cam la jumătate din prețurile la energie practicate în restul Uniunii Europene. Asta a fost un factor stimulator pentru atragerea de investiții străine până acum, pentru că prețurile la energie erau semnificativ mai mici. Și aici mă refer în special la prețurile la energia electrică, dar și prețul la gaz.

În al doilea rând, un alt efect este dat de nivelul salariilor. În privința salariilor, România a fost mult sub media Uniunii Europene o perioadă foarte lungă de timp. Acesta a fost un alt motiv pentru care a reușit să atragă investiții străine mari, ceea ce a alimentat această creștere economică accelerată. Mi se pare că cea mai mare din Uniunea Europeană.

În 2023, ne vom afla în situația următoare: ne vom alinia brusc la prețurile la energie din Uniunea Europeană. În plus, mai suntem și în situația în care  din cauza – unii ar spune ”datorită” – anului electoral 2024, vom avea o creștere accentuată a salariilor. Acum asistăm la creșterea salariului minim la 3.000 de lei, iar în domeniul construcțiilor, la 4.000 de lei.

Întrebarea care se va pune în 2023: vor putea industria și economia Românie să absoarbă dintr-o dată aceste creșteri salariale ? O altă întrebare: care va fi efectul unor asemenea creșteri? Totul se va repercuta în calcularea prețurilor, în inflație, în scăderea consumului. Și, în cele din urmă, în recesiune.

Nu vreau să fiu fatalist. Nu cred că se va întâmpla o nenorocire. Dar trebuie să ne pregătim pentru o inflație probabil cu două cifre și în 2023. Și, în cele din urmă, după părerea mea, la o recesiune moderată”, a declarat Corneliu Bodea, conform gândul.ro.

articolul original.

O treime din lume va intra în recesiune în acest an, avertizează șefa FMI

2 January 2023 at 05:14
image

O treime din economia mondială va intra în recesiune în acest an, a avertizat directorul Fondului Monetar Internațional (FMI).

Anul 2023 va fi „mai greu” decât anul trecut

Kristalina Georgieva a declarat că anul 2023 va fi „mai greu” decât anul trecut, în condițiile în care SUA, UE și China își vor vedea economiile încetinind.

Recesiunea vine în contextul în care războiul din Ucraina, creșterea prețurilor, majorarea ratelor dobânzilor și răspândirea Covid în China apasă asupra economiei mondiale.

În octombrie, FMI și-a redus perspectivele de creștere economică globală pentru 2023. „Ne așteptăm ca o treime din economia mondială să fie în recesiune”, a declarat Georgieva în cadrul emisiunii de știri Face the Nation de la CBS.

„Chiar și în țările care nu sunt în recesiune, criza va fi resimțită ca o recesiune de sute de milioane de oameni”, a adăugat ea.

În octombrie, FMI și-a redus perspectivele de creștere economică globală pentru 2023, din cauza războiului din Ucraina, precum și a creșterii ratelor dobânzilor, în condițiile în care băncile centrale din întreaga lume încearcă să țină în frâu creșterea prețurilor.

articolul original.

Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022, în creștere cu 16,5%

1 January 2023 at 15:30
image

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea în primele 11 luni din 2022 a crescut față de aceeași perioadă din anul 2021.

Crește numărul firmelor care și-au suspendat activitatea

Mai exact au fost 13.528 de firme care și-au suspendat activitatea, în creştere cu 16,58%, informează Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), relatează Agerpres.

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în intervalul menţionat au fost din Bucureşti, respectiv 1.444 (număr în creştere cu 24,59% faţă de perioada ianuarie – noiembrie 2021), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 657 de firme suspendate (în creştere cu 11,73%), Iaşi – 598 firme (+29,72%), Braşov – 576 (+34,89%), Constanţa – 563 (plus 12,6%) şi Neamţ – 552 (+30,19%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa – 74 (în creştere cu 2,78% faţă de primele 11 luni din 2021), Covasna – 115 (minus 12,71%), Caraş-Severin – 115 (plus 3,6%) şi Giurgiu – 115 (plus 19,79%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 3.806 (+20,47%), alte activităţi de servicii – 1.257 suspendări (-3,68%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 1.195 suspendări (+31,61%).

În noiembrie 2022, au fost suspendate 1.341 de firme, cele mai multe în Bucureşti (150), Cluj (74) şi Braşov (61).

articolul original.

Previziuni economice sumbre pentru 2023, după permacriza din 2022: recesiune globală și falimente pe bandă rulantă

28 December 2022 at 11:02
image

Într-un articol publicat luna trecută, Zanny Minton Beddoes, redactor-șef al publicației The Economist, a descris un tablou sumbru a ceea ce urmează să se întâmple, rezumat de titlul articolului: „De ce recesiunea globală este inevitabilă în 2023„.

Vom avea parte de recesiune mai puternică decât în anul pandemiei

Redactorii Dicționarului Collins English Dictionary au declarat „permacriza” drept cuvântul anului 2022. Definit ca o „perioadă prelungită de instabilitate și nesiguranță”, este un cuvânt nou și urât care însă descrie cu acuratețe lumea de astăzi, în ajunul anului 2023.

Chiar dacă economia globală nu intră tehnic în recesiune – definită în sens larg ca două trimestre consecutive de creștere negativă – economistul-șef al FMI a avertizat recent că în anul 2023 foarte mulți oameni ar putea să simtă că sunt în plină recesiune din cauza combinației dintre încetinirea creșterii economiilor, prețurile ridicate și creșterea ratelor dobânzilor.

„Cele mai mari trei economii, SUA, China și zona euro, vor continua să stagneze”, a declarat Pierre-Olivier Gourinchas în octombrie. „Pe scurt, încă n-am ajuns în punctul cel mai rău, iar pentru mulți oameni, 2023 va însemna o recesiune puternică”.

La starea deja foarte proastă a eeconomiilor se vor adăuga falimentele

În pofida sărăciei provocate de COVID-19 și de diferitele blocaje, falimentele au scăzut de fapt în multe țări în 2020 și 2021 datorită unei combinații de acorduri extrajudiciare cu creditorii și de stimulente guvernamentale importante.

În Statele Unite, de exemplu, 16.140 de întreprinderi au declarat faliment în 2021, iar 22.391 de întreprinderi au făcut acest lucru în 2020, față de 22.910 în 2019.

Din păcate, analiștii economici avertizează că această tendință se va inversa în 2023, pe fondul creșterii prețurilor la energie și a ratelor dobânzilor.

Astfel, Allianz Trade a estimat că falimentele la nivel global vor crește cu peste 10 % pentru 2022 (până la finalul anului) și cu 19 % în 2023, eclipsând nivelurile de dinaintea pandemiei.

Supraviețuirea întreprinderilor puternic îndatorate este acum pusă sub semnul întrebării, deoarece acestea se confruntă cu o furtună perfectă alcătuită din rate ale dobânzii mai mari, prețuri mai mari la energie, materii prime mai scumpe și mai puțină cheltuială pe produsele care nu sunt de bază din partea consumatorilor.

De asemenea, merită subliniat faptul că apetitul guvernelor occidentale pentru orice ajutor direct acordat sectorului privat a fost redus de deficitele lor crescute și de prioritizarea sprijinului pentru gospodării.

articolul original.

Prognoza lui Daniel Dăianu. Incertitudinile pentru 2023 rămân mari

27 December 2022 at 10:48
image

Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, afirmă că guvernul poate evita intrarea în recesiune reducând în același timp deficitul bugetar.

„România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a spus Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor.

El susţine că trebuie să definim şi să ne urmărim mai bine interesele în Uniunea Europeană, să învăţăm din eşecuri.

„Uniunea este un proiect ce a făcut mult bine, a contribuit la pace pe continent şi este mare lucru că România este stat membru. Să ne imaginăm cum ar fi fost ca România să nu fie parte din UE şi NATO. Dar în UE există şi interese divergente, relaţii de putere ce creează asimetrii, decizii nedrepte, vezi Schengen, chiar standarde duble de facto etc. Afirm aceasta ştiind că nu există organizaţie infailibilă, perfectă, în lume. Şi depinde şi de noi să ne atenuăm statutul de periferie economică, să facem ca UE să funcţioneze mai bine. Oricum, trebuie să valorificăm mai bine resursele de care dispunem, în folosul nostru. 2023 va fi un alt an tare complicat pentru mulţi cetăţeni, mediul de afaceri, instituţiile statului roman. Avem şi războiul din Ucraina, care poate deveni de uzură. Să încercăm să trecem prin greutăţi cu daune cât mai mici amintindu-ne şi de zicala că unde sunt mai mulţi puterea creşte, să ne bucurăm de ceea ce este bun în viaţa noastră”, a afirmat Daniel Dăianu.

Preşedintele Consiliului Fiscal a amintit că 2022 este anul invadării Ucrainei, al resurgenţei inflaţiei la cote nemaiîntâlnite în ultimele decenii în multe state europene.

Pe de altă parte, Daniel Dăianu consideră că în Europa s-a ieşit vizibil din pandemie, cu efecte binefăcătoare pentru viaţa oamenilor, dar criza energetică, exacerbată de război, a alimentat inflaţia şi a creat noi anxietăţi. Economiile au început să încetinească, să se apropie de recesiune.

„Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de întoarcere spre interior – inclusiv prin protecţionism. Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou război rece, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă“, a declarat Daniel Dăianu.

Economistul consideră că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB.

„Polonia ţinteşte o cifră mult mai mare în următorii ani. Şi în afara Europei cheltuielile militare cresc. Trăim o confluenţă de procese/crize ce definesc starea precară a lumii: stres economic şi social mare, o criză energetică ce va dura, stocurile de resurse şi reforma pieţei energiei vor condiţiona situaţia din iarna 2023/24 în UE, inflaţie înaltă ce amputează puterea de cumpărare, un război cu reverberaţii numeroase, efecte tot mai nefaste ale schimbărilor climatice. Există şi redistribuţie intensă de câştiguri în economii, cu sectoare, precum energia, ce obţin venituri mult superioare ca efect al modificării preţului la energie. Aceste redistribuiri să văd în relaţiile inter-statale şi în interiorul economiilor. Creşte intervenţia statului în economie din raţiuni de securitate şi stabilitate judecată din multiple unghiuri, ce privesc furnizarea de bunuri publice esenţiale pentru societate; se înteţesc politici industriale ce vizează competitivitatea tehnologică şi economică, puterea militară”, susţine Daniel Dăianu.

Potrivit preşedintelui CF, la noi se discută mult despre fondurile europene, cadrul financiar multianual 2021-27 şi PNRR, ce înseamnă multe zeci de miliarde euro întinse pe mai mulţi ani.

„Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a explicat Daniel Dăianu.

În opinia economistului, resursele europene sunt de judecat şi fiindcă trebuie să reducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB în următorii 2 ani.

„Nu numai că trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci şi pentru că mediul financiar internaţional este tot mai neprietenos. Şi economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante – vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleşitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ţinută în frâu în 2022 de creşterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecţie prin “inflaţie surpriză”, mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din şocul inflaţionist este cauzată de creşterea brutală a preţului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacţie a BNR explică puseul inflaţionist. Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condiţiile date, am fi aruncat ţara în aer. La noi inflaţia a atins se pare un platou mai mult sau mai puţin nivelat şi va coborî spre 10% la finele lui 2023 admiţând că nu vor exista alte şocuri adverse puternice. Preocupantă este lărgirea deficitului de cont curent, către 9% din PIB în 2022 şi cu o finanţare negeneratoare de datorie sub 50%. Drept este însă că a avut loc o deteriorare a termenilor schimbului în comerţ, cum s-a întâmplat şi cu alte state membre ale UE. Balanţa externă rămâne un călcâi al lui Ahile şi vulnerabilizează moneda naţională; numai cu servicii IT şi de transport, cu remiteri de bani din străinatate, nu se poate compensa un deficit major de competitivitate”, a mai spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, politica economică, planul strategic pe termen mediu şi lung, trebuie să urmărească în mod consecvent reducerea acestui deficit. 

articolul original.

Avertisment de la vârful Băncii Centrale Europene: ‘Dacă nu facem nimic, situaţia se va înrăutăți deoarece inflația este unul din factorii care stau în spatele actualei recesiuni’

25 December 2022 at 19:18
image

Luis de Guindos, vicepreşedintele Băncii Centrale Europene, a declarat că BCE ar putea majora dobânzile în ritmul actual pentru „o perioadă de timp” pentru a contracara inflaţia.

Pentru a reduce inflaţia în zona euro, Banca Centrală Europeană a majorat săptămâna trecută dobânda de politică monetară la 2,5%, a patra creştere consecutivă.

Nu avem alternativă, trebuie să acţionăm. Majorarea dobânzii de referinţă cu câte 50 de puncte de bază ar putea deveni în viitorul apropiat noua normă„, a declarat oficialul BCE, într-un interviu acordat publicaţiei Le Monde, transmite Reuters.

Acesta a adăugat: „Dacă nu facem nimic, situaţia se va înrăutăţi deoarece inflaţia este unul din factorii care stau în spatele actualei recesiuni„.

Deciziile luate până acum de BCE au avut impact asupra inflaţiei, „dar încă trebuie să facem mai mult„, susţine vicepreşedintele Băncii Centrale Europene.

Săptămâna trecută, Consiliului guvernatorilor BCE a decis să majoreze costul creditului cu 50 de puncte de bază, după mai multe majorări de 75 de puncte de bază.

Louis de Guindos s-a declarat îngrijorat că pieţele ar putea subestima persistenţa inflaţiei şi ar putea considera politica fiscală ca fiind incompatibilă cu politica monetară. Băncile au un nivel solid al capitalului şi pot face faţă şocurilor, susţine oficialul BCE, adăugând că este mult mai îngrijorat de instituţiile non-bancare, în special de fondurile speculative, care au acumulat active riscante, conform agerpres.ro.

articolul original.

Comisar european: „Vom avea o recesiune în această iarnă”

5 December 2022 at 18:58
By: (R.C.)

Europa va intra în recesiune la iarnă iar revenirea pe creştere nu se va întâmpla înainte de primăvara anului următor, a declarat luni comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni, informează Reuters.

„Vom avea o recesiune în această iarnă”, le-a spus Gentiloni jurnaliştilor la sosirea la reuniunea Eurogrupului care are loc la Bruxelles.

Europa se confruntă cu cea mai gravă criză energetică din ultimii 50 de ani în contextul în care Rusia a redus livrările de gaze ca reacţie la sancţiunile impuse de Occident Moscovei pentru invadarea Ucrainei. Explozia inflaţiei a intensificat o criză a costului vieţii, aducând economiile europene în pragul recesiunii.

Conform celor mai recente date publicate luna trecută de Eurostat, economia zonei euro a încetinit semnificativ în trimestrul al treilea, când a înregistrat un avans de doar 0,2% comparativ cu trimestrul precedent, după o creştere de 0,8% în trimestrul al doilea comparativ cu primul trimestru. Analiştii sunt de părere că principalul motiv al încetinirii economiei sunt preţurile mari la energie şi mulţi prognozează că economia zonei euro va intra în recesiune la finalul anului şi în primele luni ale anului următor.

Produsul Intern Brut al UE a înregistrat o creştere de 0,2% în trimestrul al treilea faţă de trimestrul precedent, ţările membre cu cel mai puternic avans fiind România şi Cipru, ambele cu o creştere de 1,3%. În ritm anual, Produsul Intern Brut în Uniunea Europeană a crescut cu 2,4%. În acest caz, ţările membre cu cele mai puternice creşteri sunt: Cipru (5,4%), Portugalia (4,9%) şi România (4,7%).

Paolo Gentiloni a mai spus luni că mai sunt necesare câteva luni de discuţii pentru reformarea regulilor bugetare ale UE, în ideea de a da o marjă de manevră mai mare statelor membre în ceea ce priveşte investiţiile.

Modernizarea Patului de stabilitate şi creştere este pe agenda reuniunii miniştrilor de Finanţe din cele 27 de state membre UE, care se desfăşoară luni şi marţi la Bruxelles.

„Vom avea o primă discuţie dar ştim că avem puncte diferite de vedere şi vom avea nevoie de mai multe luni pentru a găsi un consens”, a declarat Paolo Gentiloni.

articolul original.
❌