ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Erdogan sare în ajutorul lui Vladimir Putin: Politica de izolare a Rusiei va duce la consecințe grave pentru țările europene

20 November 2022 at 20:15
image

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pare că sare în ajutorul lui Vladimir Putin după ce a declarat că politica de izolare a Rusiei va duce la consecințe grave pentru țările europene.

Canalul rusesc „Rusia 1” a difuzat duminică o declarație a președintelui turc Recep Tayyip Erdogan. În timpul discuției, Erdogan a declarat că „politica de izolare a Rusiei va duce la consecințe grave”. „Prețul va fi infinit. Iar acest preț este din ce în ce mai mult plătit de Europa și odată cu el de Polonia”, a afirmat el, citat de presa pro-Kremlin.

În timpul conversației, președintele turc a spus că toate părțile implicate în războiul din Ucraina vor putea beneficia dacă pacea se va încheia. Potrivit lui Erdogan, „drumul spre pace” ar trebui să ducă prin dialog între Rusia și Ucraina. El a adăugat că angajamentele de a depune eforturi pentru rezolvarea „crizei actuale” sunt încă în curs de menținere.

Miercuri dimineață, în timpul summitului G20 de la Bali, președintele turc a anunțat că scopul său este de a organiza o reuniune a reprezentanților Rusiei și Ucrainei. „De îndată ce mă voi întoarce (din Indonezia), voi vorbi cu Vladimir Putin”, a declarat el.

Potrivit site-ului ucrainean Pravda, vineri, Erdogan a avut o convorbire telefonică cu Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Subiectul discuțiilor a fost acordul privind transportul cerealelor ucrainene. Erdogan i-a mai spus lui Putin că, cu cât războiul din Ucraina continuă mai mult, cu atât este mai mare riscul unei crize alimentare globale, scrie stiripesurse.ro

articolul original.

Analist politic român: ‘Recep Erdogan dorește să dezvolte o sferă de influență turcă mult mai largă în zona Balcanilor, în limitele fostelor granițe ale Imperiului Otoman, dar și în zona Asiei Centrale’

15 November 2022 at 09:45
image

Silviu Nate, director al Centrului de Studii Globale din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a comentat planurile politice ale Turciei, în contextul unei slăbiri a puterii și influenței Federației Ruse din cauza războiului din Ucraina.

Analistul politic a afirmat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan intenționează „să dezvolte o sferă de influență turcă mult mai largă în zona Balcanilor, în limitele fostelor granițe ale Imperiului Otoman, dar și în zona Asiei Centrale, mergând într-un vector de dezvoltare economică alături de China”.

Ne uităm la jocul pe care-l face președintele Erdogan care dorește să dezvolte o sferă de influență turcă mult mai largă în zona Balcanilor, în limitele fostelor granițe ale Imperiului Otoman, dar și în zona Asiei Centrale, mergând într-un vector de dezvoltare economică alături de China.

SUA au mai multă putere și influență pentru a deveni un actor în Asia Centrală pe fondul slăbirii Federației Ruse.

Federația Rusă a demonstrat statelor post-sovietice din Asia Centrală că comportamentul său este inacceptabil. Așa cum procedează cu un stat postsovetic cum este Ucraina ar putea să se comporte și cu aceste state din Asia Centrală.

Aceste state din Asia Centrală sunt state cu economii slabe, dar sunt state foarte bogate în zăcăminte minerale. Nu fac parte din alianțe care să le garanteze securitatea. Într-o oarecare măsură sunt vulnerabile atât la intențiile și comportamentul Rusiei, dar și la ambițiile pe care le are China spre conectarea sa cu Europa.

Aici Turcia a încercat să facă un joc, iar SUA are mult mai multe pârghii pentru a deveni un actor în Asia Centrală. Vrea să mute o parte din avioanele pe care le deține în Afganistan și populația talibană, vrea să le mute în Uzbekistan și în Tadjikistan, devenind un pol de securitate care se discută în perioada următoare”, a explicat conf. univ. dr. Silviu Nate, la Euronews România.

De asemenea, analistul politic a evidențiat că „securitatea în regiune este precară, mult mai mult astăzi față de perioadele anterioare

Se accentuează foarte mult ambițiile individuale ale unor state care au aspirații în a-și proiecta influența. Mai mult, asistăm la o compoziție eterogenă a culturilor strategice. Inclusiv la nivelul alianței, avem o perspectivă susținută de SUA și Marea Britanie despre cum ar trebui abordată Rusia.

Și avem miezul acesta economic, nucleul economic puternic european – Franța, Germania și alte state din vest care au o viziune ușor mai pasivă vizavi de Rusia.

Iar Turcia are o viziune neo-otomanistă. Aceste viziuni de culturi strategice se regăsesc în Marea Neagră și ca un răspuns vizavi de Federația Rusă, se regăsesc ca ambiții în plan economic și politic”, a concluzionat el, conform euronews.ro.

articolul original.

Recep Erdogan, prima reacție după atentatul de la Istanbul: ‘Toți cei vinovați de ce s-a întâmplat pe bulevardul Istiklal vor primi pedeapsa cuvenită’

13 November 2022 at 16:45
image

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat, duminică, după explozia sângeroasă de pe bulevardul pietonal Istiklal din Istanbul, că a fost un “atac perfid” şi că toţi cei vinovaţi vor da socoteală.

“Imediat după atacul perfid, au fost trimise echipe de salvare şi poliţişti, iar răniţii au fost transportaţi rapid la spitalele din zonă. Unităţile avizate ale statului nostru depun eforturi pentru a-i scoate la iveală pe autorii acestui atac perfid. Eforturile de preluare a controlului Turciei şi naţiunii turce prin teroare nu au avut succes, nu au şi nu vor avea succes. Poporul nostru să fie sigur că toţi cei vinovaţi de ce s-a întâmplat pe bulevardul Istiklal vor primi pedeapsa cuvenită”, a spus Erdogan, potrivit Sabah.

Preşedintele a precizat că patru oameni au murit la locul exploziei şi doi la spital şi că alte 53 de persoane au fost rănite, conform news.ro

articolul original.

Începe războiul economic în Marea Neagră! Recep Tayyip Erdogan a făcut anunțul: Cum va lua Turcia fața României și Rusiei

13 November 2022 at 07:54
image

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat că zăcământul de gaze din Marea Neagră al Turciei este pe cale să intre în exploatare anul viitor, aşa cum s-a promis, iar lucrările s-au accelerat, pentru a-l conecta la infrastructura naţională.

Vorbind la inaugurarea unei conducte de gaze naturale în nordul provinciei Kastamonu, Erdogan a declarat că forarea a 9 din cele zece puţuri din prima fază a zăcământului de gaze Sakarya, de pe fundul mării, a fost finalizată.

”Sperăm că vom începe să folosim aceste gaze anul viitor”, a spus Erdogan.

Turcia a descoperit gaze naturale în largul coastei sale de nord în 2020 şi de atunci a estimat volumele la 540 de miliarde de metri cubi (bcm).

Turcia a construit ”o bază energetică” în Sakarya şi va deveni o piaţă de referinţă pentru gaze naturale, cu includerea livrărilor interne, a spus Erdogan.

”Ne pregătim să construim o piaţă avansată a gazelor naturale în care mai multe produse, mai multe contracte se unesc pentru a forma preţuri de referinţă”, a spus preşedintele turc.

 Erdogan nu a menţionat Rusia în discursul său.

În ultimele săptămâni, preşedintele rus Vladimir Putin a repetat că un hub de gaze naturale ar putea fi înfiinţat destul de repede în Turcia, prognozând că mulţi clienţi europeni vor apărea pe o astfel de piaţă, conform news.ro.

Vezi și:

Recep Erdogan: ‘Dacă republicanii își revendică cele câteva locuri de care au nevoie în Senat, lucrurile vor fi mult mai ușoare pentru noi’

articolul original.

Recep Erdogan încearcă să obțină ‘imposibilul’: ‘Încercăm să găsim soluții pentru crearea unui coridor de pace. Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia’

12 November 2022 at 10:45
image

Turcia se angajează să asigure un dialog de pace între Moscova şi Kiev, a declarat sâmbătă preşedintele Recep Tayyip Erdogan. El a mai subliniat că Rusia ”este un stat puternic, iar Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia”, relatează presa turcă, citată de The Guardian.

”Încercăm să găsim soluţii pentru crearea unui coridor de pace aici, aşa cum am avut coridorul pentru cereale”, a declarat preşedintele turc Erdogan reporterilor într-un zbor din Uzbekistan.

Liderul a spus că nu va propune un interval de timp specific pentru nicio prelungire a acordului privind coridorul de cereale – care expiră la sfârşitul săptămânii viitoare – dar a spus că doreşte ca acesta să funcţioneze ”cât mai mult posibil”.

Erdogan a lăudat rezistenţa Rusiei la presiunile din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi, relatează Reuters.

El a spus că ”Rusia nu este un stat obişnuit, este un stat puternic. Desigur, Occidentul, în special Statele Unite, atacă aproape fără limite Rusia. Împotriva tuturor acestor lucruri, desigur, Rusia rezistă”.

Rusia a lansat invazia în Ucraina în luna februarie şi a susţinut că a anexat patru regiuni din Ucraina ocupată la Federaţia Rusă, conform news.ro

articolul original.

Președintele Turciei profită de invazia din Ucraina și se bagă peste afacerile Rusiei din Asia Centrală

11 November 2022 at 17:45
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan încearcă să profite de slăbiciunea pe care o are Rusia având în vedere invazia din Ucraina și să se lanseze mai mult pe zona central-asiatică. În acest sens, liderul turc a îndemnat vineri statele turcice din Asia Centrală să-şi consolideze cooperarea cu Ankara.

În faţa războiului din Ucraina care a deschis o ”perioadă delicată şi plină de riscuri, devine încă şi mai necesar să ne consolidăm cooperarea, solidaritatea şi armonia”, a spus Erdogan la summitul Organizaţiei Statelor Turcice (OET), care se desfăşoară în oraşul uzbec Samarkand.

El a pledat şi pentru crearea cât mai rapidă a unui Fond de investiţii turcic, ce ar permite consolidarea cooperării economice între ţările din regiune.

Fondată în anul 2009 sub numele de ”Consiliul Turcic”, Organizaţia Statelor Turcice (OET) reuneşte patru foste republici sovietice din Caucaz (Azerbaidjan) şi Asia Centrală (Kazahstan, Kârgâzstan şi Uzbekistan), alte două ţări având statut de observator, respectiv Turkmenistan şi Ungaria.

Prin intermediul acestei organizaţii Turcia încearcă să-şi sporească influenţa în această regiune dominată de decenii de Rusia prin alianţe militare şi economice.

Însă invazia rusă în Ucraina a deturnat oarecum atenţia Moscovei de la zona central-asiatică şi a neliniştit ţările din această regiune, care încep să privească tot mai mult spre relaţiile cu alte zone, în special China, dar şi Europa.

Totuşi, Turcia şi Rusia, care de altfel cooperează pe numeroase teme, ar putea găsi un teren de înţelegere pentru a exercita o influenţă comună în regiune, întrucât interesele lor nu sunt incompatibile, deşi Moscova nu vede cu ochi buni vreo influenţă concurentă în zona central-asiatică, explică Andrei Grozin, specialist în Asia Centrală la Institutul ţărilor Comunităţii Statelor Independente.

Statele central-asiatice ar putea face parte din cele două uniuni, turcă şi rusă, luând din fiecare ce le interesează, apreciază la rândul său Bayram Balci, fost director al Institutului francez pentru Asia Centrală.

Dar în timp ce Turcia încearcă să vândă drone militare fostelor republici sovietice şi să exercite acolo o ”soft power” prin proiecte culturale, schimburile comerciale între aceste ţări sunt încă limitate, ajungând la circa 7,3 miliarde de dolari în 2019, faţă de cele circa 25 de miliarde de dolari cu China şi circa 29 de miliarde de dolari cu Rusia sau cu UE.

Principalul anunţ al summitului de la Samarkand a fost cel transmis de Ankara, conform căreia Republica turcă a Ciprului de Nord, nerecunoscută de comunitatea internaţională, se va alătura OET cu statutul de membru observator.

În discursul său la summit, preşedintele Erdogan l-a lăudat pe premierul ungar Viktor Orban pentru lupta sa ”pentru democraţie” în interiorul Uniunii Europene, consemnează agenţia EFE.

”Ca membru observator (care este Ungaria în OET – n. r.), îi mulţumesc cu adevărat fratelui meu Viktor Orban pentru puntea pe care a construit-o între Europa şi lumea turcică (…) Îl felicit pentru lupta sa pentru democraţie în UE. Nu toţi duc această luptă”, a remarcat preşedintele turc, conform AGERPRES

articolul original.

Suedia și Finlanda trebuie să mai aștepte! Jens Stoltenberg nu a reușit să îl convingă pe Erdogan să accepte aderarea la NATO a celor două țări

5 November 2022 at 17:00
image

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a transmis la întâlnirea pe care a avut-o cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, că Turcia va ratifica aderarea Suediei şi Finlandei la Alianță doar după ce aceste state vor face paşii necesari.

„Preşedintele Erdogan a subliniat că ritmul şi calendarul procesului de ratificare (…) vor fi determinate de paşii pe care aceste ţări îi mai au de făcut”, a precizat preşedinţia turcă într-un comunicat după reuniunea de la Istanbul, la care presa nu a avut acces.

Şeful statului turc, care urmează să îl primească marţi la Ankara pe premierul suedez Ulf Kristersson, blochează încă din luna mai aderarea Suediei şi Finlandei la Alianţa Atlantică.

Turcia acuză cele două ţări nordice că îi protejează pe luptătorii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi din Unităţile de Protecţie a Poporului (YPG), consideraţi terorişti de către Ankara.

Pentru a depăşi obiecţiile Turciei, cele trei ţări au semnat un memorandum de înţelegere în marja summitului NATO de la Madrid din iunie.

Jens Stoltenberg „a salutat paşii semnificativi şi concreţi deja făcuţi de cele două ţări pentru a pune în practică memorandumul şi a subliniat că aderarea lor va consolida NATO”, a precizat vineri seară Alianţa Atlantică într-un comunicat.

Secretarul general al NATO a declarat joi, la Istanbul, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu ministrul turc de externe Mevlut Cavusoglu, că ar trebui să li se permită Suediei şi Finlandei să fie primite în Alianţă pentru a „trimite un mesaj clar Rusiei”.

Cavusoglu a spus, însă, că nu toate angajamentele din memorandum au fost pe deplin puse în aplicare de aceste ţări, după cum relatează EFE.

El a recunoscut că au fost făcuţi „paşi pozitivi”, printre care a menţionat ridicarea embargoului suedez asupra armelor impus Turciei sau modificările legislative privind statutul în aceste ţări al organizaţiilor sau persoanelor pe care Ankara le consideră teroriste.

”Vrem ca aceste ţări să ia măsuri concrete împotriva terorismului”, a declarat ministrul, subliniind argumentul Ankarei potrivit căruia aceste două democraţii adăpostesc membri ai unor grupări precum gherilele kurde PKK.

Cavosuglu a declarat că mesajele noului guvern suedez, rezultat în urma alegerilor din septembrie, au fost primite foarte pozitiv.

El a mai spus că ţara sa nu are atât de multe probleme cu Finlanda şi că se aşteaptă ca noul guvern suedez să aprobe „măsurile finale” din cadrul memorandumului trilateral semnat în timpul summitului NATO de la Madrid din iunie, în care sunt specificate condiţiile impuse de Turcia pentru deblocarea accesului celor două ţări.

Aceste condiţii includ extrădarea persoanelor căutate de justiţia turcă.

Până în prezent, 28 din cele 30 de state membre ale Alianţei Atlantice au ratificat aderarea celor două ţări nordice, care trebuie să fie aprobată în unanimitate. În afară de Turcia, doar Ungaria nu şi-a dat încă aprobarea finală, transmite AGERPRES

articolul original.

Volodimir Zelenski a cedat! Recep Erdogan: ‘În urma discuției mele cu Vladimir Putin, expedierile de cereale vor continua începând de astăzi la prânz’

2 November 2022 at 11:45
image

Rusia a anunţat miercuri că şi-a reluat participarea la acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene, după ce a primit „garanţii scrise” din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea culoarului maritim utilizat pentru transportul lor, informează AFP.

„Rusia consideră că garanţiile primite până în prezent par a fi suficiente şi îşi reia punerea în aplicare a acordului”, a anunţat Ministerul Apărării rus pe Telegram.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat puţin mai devreme reluarea exporturilor de cereale ucrainene miercuri, la prânz, prin culoarul maritim umanitar din Marea Neagră.

„În urma discuţiei mele cu (preşedintele rus Vladimir) Putin, ieri (marţi), expedierile de cereale vor continua începând de astăzi la prânz”, a declarat Erdogan.

Potrivit preşedintelui turc, care a făcut acest anunţ în faţa grupului parlamentar al partidului său, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu l-a apelat telefonic pe omologul său turc Hulusi Akar pentru a-l informa că exporturile de cereale vor fi reluate „ca înainte”, începând de la orele 09:00 GMT.

Erdogan, care a avut marţi o convorbire la telefon cu omologul său rus, urmează să discute cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cursul zilei de miercuri, a confirmat el.

Şeful statului turc a mai declarat, potrivit dpa, că naţiunile sărace din Africa vor avea prioritate la primirea de cereale ucrainene.

Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat să se acorde prioritate unor ţări precum Somalia, Djibouti şi Sudan, a declarat Erdogan, adăugând că a fost de acord cu ideea.

Rusia şi-a suspendat sâmbătă participarea la acest acord, invocând atacul ucrainean cu drone asupra unor nave militare ruseşti în portul Sevastopol din Crimeea anexată, atac în care, potrivit Moscovei, dronele aeriene şi maritime pilotate de la distanţă s-au deplasat prin culoarul securizat destinat navelor ce transportă cereale ucrainene.

Moscova a avertizat luni asupra ”pericolului” continuării navigaţiei fără acordul său şi a cerut Ucrainei să garanteze securitatea respectivului culoar maritim, informează agerpres.ro

articolul original.

Rusia a primit garanții. Exporturile de cereale ucrainene, reluate

2 November 2022 at 12:47
image

Rusia a anunţat miercuri, 2 noiembrie, că şi-a reluat participarea la acordul asupra exporturilor de cereale ucrainene, după ce a primit „garanţii scrise” din partea Ucrainei cu privire la demilitarizarea culoarului maritim utilizat pentru transportul lor, informează Agerpres.

„Rusia consideră că garanţiile primite până în prezent par a fi suficiente şi îşi reia punerea în aplicare a acordului”, a anunţat Ministerul Apărării rus pe Telegram.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat puţin mai devreme reluarea exporturilor de cereale ucrainene miercuri, la prânz, prin culoarul maritim umanitar din Marea Neagră.

„În urma discuţiei mele cu Putin, ieri, expedierile de cereale vor continua începând de astăzi la prânz”, a declarat Erdogan.

Potrivit preşedintelui turc, care a făcut acest anunţ în faţa grupului parlamentar al partidului său, ministrul rus al apărării Serghei Şoigu l-a apelat telefonic pe omologul său turc Hulusi Akar pentru a-l informa că exporturile de cereale vor fi reluate „ca înainte”, începând de la orele 09:00 GMT.

Erdogan, care a avut marţi o convorbire la telefon cu omologul său rus, urmează să discute cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în cursul zilei de miercuri, a confirmat el.

Şeful statului turc a mai declarat că naţiunile sărace din Africa vor avea prioritate la primirea de cereale ucrainene.

Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat să se acorde prioritate unor ţări precum Somalia, Djibouti şi Sudan, a declarat Erdogan, adăugând că a fost de acord cu ideea.

Rusia şi-a suspendat sâmbătă participarea la acest acord, invocând atacul ucrainean cu drone asupra unor nave militare ruseşti în portul Sevastopol din Crimeea anexată, atac în care, potrivit Moscovei, dronele aeriene şi maritime pilotate de la distanţă s-au deplasat prin culoarul securizat destinat navelor ce transportă cereale ucrainene.

Moscova a avertizat luni asupra „pericolului” continuării navigaţiei fără acordul său şi a cerut Ucrainei să garanteze securitatea respectivului culoar maritim. 

articolul original.

Erdogan vrea referendum pentru purtarea vălului islamic

22 October 2022 at 18:59
By: -
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a propus, sâmbătă, un referendum cu privire la o modificare a Constituţiei prin care să se garanteze dreptul de a se purta vălul islamic în funcţiile publice, în şcoli şi în universităţi.

„Dacă ai curaj, vino, să supunem acest lucru unui referendum! Poporul să decidă”, a spus Erdogan adresându-se şefului principalului partid de opoziţie, Kemal Kilicdaroglu, care a propus iniţial o lege de garantare a dreptului de purtare a vălului islamic.

Dezbaterea cu privire la purtarea vălului s-a inflamat recent în Turcia, în contextul apropierii alegerilor prezidenţiale şi legislative din 2023. Turcia, ţară musulmană dar cu laicismul trecut în Constituţie, a fost mult timp o ţară în care purtarea vălului a fost interzis în funcţii publice, în şcoli şi universităţi, precum şi în locuri cum este parlamentul.

Restricţiile cu privire la purtarea vălului au fost eliminate în 2013, de către guvernul Erdogan. Spre deosebire de anii 1990, când subiectul provoca dezbateri aprinse, în prezent nicio mişcare politică nu propune interzicere purtării vălului islamic în Turcia.

articolul original.

Erdogan despre Putin. „Este mult mai blând și deschis la negocieri”

21 October 2022 at 13:43

Întors dintr-o călătorie în Azerbaidjan, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a sugerat că omologul său rus, Vladimir Putin, este mai deschis la ideea de a negocia un acord de pace cu Ucraina.

Erdogan a declarat jurnaliștilor că președintele rus Vladimir Putin pare a fi „mult mai blând și mai deschis la negocieri” cu privire la încheierea războiului din Ucraina decât în trecut.

„Nu suntem lipsiți de speranță”, a spus el despre posibilitatea negocierilor.

Liderul turc a mai spus că este optimist cu privire la posibilitatea extinderii unui acord intermediat de ONU și Turcia care a permis transportul a milioane de tone de cereale ucrainene către piețele mondiale.

„Nu există niciun obstacol în ceea ce privește extinderea acordului de transport maritim. Dar dacă există un blocaj, nu există niciun obstacol în a-l depăși.”, a spus Erdogan.

Baletul Erdogan în timpul războiului ruso-ucrainean

Liderul de la Ankara a încercat să se mențină neutru în conflictul dintre Federația Rusă și Ucraina, încercând să medieze între cele două părți. Erdogan a menținut bune relații cu președintele rus Vladimir Putin, dar a furnizat Ucrainei arme și drone de luptă turcești. Atitudinea sa este considerată de occidentali ca extrem de „alunecoasă”, el fiind numit de analiști „cavalerul negru”. Cu alte cuvinte, statele din Vest consideră că președintele Turciei, prin strategia de a juca la două capete, este un profitor de pe urma războiului.

În pofida acestor opinii, Erdogan continuă să-și întărească rolul de actor principal în regiune fiind pro-Ucraina, fără a fi anti-Rusia.

Cei doi președinți, Putin și Erdogan s-au întânit de patru ori de la izbucnirea conflictului dintre Rusia și Ucraina. Prima întâlnire a avut loc la Sala Internațională de Conferințe din Teheran, în iulie. Summit-ul, calificat drept anti-occidental, i-a reunit pe liderii Iranului, Turciei și Federației Ruse.

Vladimir Putin, Ebrahim Raisi, Recep Erdogan, la Teheran Foto: Kremlin.ru

În acest context, s-a convenit eliminarea dolarului din comerțul global. Discuția tete-a-tete dintre Erdogan și Putin a fost un schimb de amabilități, fiecare dintre ei mulțumindu-i celuilalt pentru eforturile pe care le face. Turcia a ajutat la medierea unui acord care să permită navelor de cereale să plece din porturile ucrainene prin Marea Neagră, concertizat prin semnare la Istanbul, în aceeași lună.

A doua întâlnire s-a desfășurat în luna august, la Soci, unde Vladimir Putin a fost gazdă de această dată. La discuțiile desfășurate în stațiunea rusă de pe malul Mării Negre, Erdogan i-a propus lui Vladimir Putin să înceapă discuțiile cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru un summit Putin-Zelenski, care ar fi urmat a se desfășura în Turcia. „În ciuda dificultăților, îmi mențin și convingerea fermă că această criză va fi rezolvată la masa negocierilor”, a declarat Erdogan atunci.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin şi Zelenski s-ar putea întâlni numai după ce negociatorii ambelor părţi îşi „vor fi făcut temele”.

În septembrie, cei doi se întâlnesc la Samarkand, capitala Uzbekistanului, la cel de-al 22-lea Summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS). Întâlnirea din spatele ușilor închise a durat aproximativ 40 de minute, cei doi reîntâlnindu-se la o cină oficială la care presa nu a avut acces. Cu această ocazie, Erdogan i-a cerut omologului său rus reducerea cu 25% a prețurilor la gaze naturale.

În prima jumătate a lunii octombrie Erdogan și Putin s-au revăzut la Astana, capitala Kazahstanului, la Conferința privind interacțiunea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA). Erdogan a reiterat aici dorința sa de a opri „vărsarea de sânge”, subliniind că o pace corectă poate fi obținută prin diplomație. Putin, pe de altă parte, a lansat propunerea ca Turcia să devină noul hub de gaze al Rusiei, pentru a putea fi livrat gazul rusesc în Europa. Astfel, mutarea volumelor pierdute din conducta Nord Stream în regiunea Mării Negre vor face din Turcia cel mai mare centru de aprovizionare cu gaze al Europei.

🇷🇺🇹🇷Putin meets with Erdogan in Astana.

▪️If Turkey is interested, we could consider the possibility of another gas pipeline system and the creation of a gas hub in Turkey pic.twitter.com/VqspRjqyuF

— AZ 🛰🌏🌍🌎 (@AZgeopolitics)
October 13, 2022

Întâlnirea de la Astana a celor doi președinți a început cu un moment stânjenitor pentru liderul de la Kremlin. Erdogan a întârziat la întâlnirea cu Vladimir Putin. Un moment similar a avut loc în luna iulie, în capitala Iranului, când Erdogan s-a lăsat așteptat aproape un minut. .

Aceste întârzieri ale președintelui turc ar putea indica raportul de forțe dintre cele două state din acest moment.

articolul original.

Putin, lăsat din nou să aștepte de Erdogan, face rotocoale, într-un echilibru precar (Video)

13 October 2022 at 14:18
image

Vladimir Putin a fost din nou pus în situația jenantă de a-l aștepta pe Recep Erdogan înaintea unei întrevederi la summit-ul regional din Kazahstan.

Nevoit să aștepte, președintele Rusiei a încercat să dea impresia că este ocupat în cele două minute interminabile care s-au scurs până când Erdogan și-a făcut apariția la întâlnirea din cadrul summit-ului Conferinței privind cooperarea și măsurile de consolidare a încrederii în Asia (CICA), de la Astana.

Putin a fost filmat în timp ce își consulta notițele pentru discuțiile cu Erdogan. Un comentator a remarcat pe Twitter echilibrul destul de precar al liderului rus în timp ce acesta aștepta în picioare.

Not very stable, is he? Physically that is. Erdoğan kept Putin waiting at their meeting in Astana, Kazakhstan today.

Interesting that Kremlin media pool shows this 🤔 https://t.co/zg0LPu343x

— Andy Scollick (@Andy_Scollick)
October 13, 2022

Liderul de la Kremlin s-a învârtit apoi de câteva ori prin sală cu mâinile în buzunar și a afișat o expresie relaxată în timp ce vorbea cu unul dintre consilierii săi.

În cele din urmă, Erdogan a intrat în sală, iar Putin și-a încheiat sacoul și i-a întins mâna președintelui turc, după care a urmat momentul fotografiei oficiale.

Este a treia oară când președintele turc apelează la acest mod neprotocolar de a se prezenta la o întâlnire cu Putin, punându-l într-o situație delicată. În 2016, la Istanbul, Erdogan l-a lăsat să aștepte un minut și 30 de secunde.

În luna iulie, la o întrevedere în Teheran, Putin l-a așteptat în picioare aproape un minut pe Erdogan.

Those 50 seconds that Erdogan made Putin wait, looking frazzled in-front of cameras say plenty of how much has changed after Ukraine: pic.twitter.com/giGirqaYYP

— Joyce Karam (@Joyce_Karam)
July 19, 2022

Putin a fost pus într-o situație jenantă și în luna septembrie, la Summit-ul din Uzbekistan, la care au participat președinții mai multor state din Asia și Orient. El s-a nimerit înghesuit pe o canapea între președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, și președintele Tadjikistanului, Emomali Rahmon, în timp ce Erdogan stătea impunător pe un scaun înalt, așezat în capul mesei.

articolul original.

Erdogan face plângere penală împotriva vicepreședintelui Bundestagului pentru sintagma „mic şobolan de canalizare”

30 September 2022 at 10:49
image

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a înaintat plângere penală împotriva politicianului german Wolgang Kubicki, vicepreşedinte al Parlamentului german, care l-a descris pe liderul turc drept „şobolan de canalizare”, informează Agerpres.

Avocatul Mustafa Kaplan a informat dpa că a depus plângere penală în numele lui Erdogan către Parchetul din Hildesheim, pentru insultă şi defăimare.

Kubicki, membru al Partidului Liber Democrat (FDP), l-a numit pe Erdogan „mic şobolan de canalizare” în comentarii asupra politicii de imigraţie a liderului turc.

Întrebat de dpa, Wolgang Kubicki a spus că nu este îngrijorat în legătură cu o posibilă dispută legală cu Erdogan.

Potrivit unei informaţii publicate de Spiegel, în plângerea înaintată de Kaplan se spune că afirmaţia lui Kubicki este „dispreţuitoare la adresa persoanei vizate” şi constituie „un atac ilegal la adresa onoarei altei persoane”.

Ministerul Afacerilor Externe turc l-a convocat deja marţi pe ambasadorul german din cauza afirmaţiei lui Kubicki.

„Faptul că Erdogan are în jur de 200.000 de astfel de proceduri iniţiate de la începutul mandatului său, în 2014, spune de fapt totul”, a declarat Kubicki vineri. El a adăugat că şobolanii de canalizare sunt drăguţi, dar de asemenea „isteţi şi vicleni”. „În orice caz, aştept liniştit o posibilă dispută juridică”, a adăugat el.

Ankara adresează frecvent Berlinului plângeri despre afirmaţii lipsite de respect formulate în Germania faţă de Erdogan. Un astfel de caz a provocat grave tensiuni diplomatice în anul 2016, când umoristul german Jan Böhmermann a prezentat pe postul ZDF un „poem” scris de el, în care îl trata pe preşedintele turc drept pedofil şi zoofil. 

articolul original.

Deciziile summitului Organizației de Cooperare de la Shanghai vor schimba definitiv geopolitica, comerțul și instituțiile internaționale

19 September 2022 at 05:51

Summitul SCO a reunit șefi de state decise să se opună unipolarismului și sancțiunilor economice dictate de SUA și aliații săi occidentali, propunându-și să schimbe structura instituțiilor internaționale precum WTO și să conlucreze în beneficiul prosperității.

Ce este SCO

Nu întâmplător, poate, summitul SCO a fost organizat la Samarkand, străvechea așezare aflată pe Drumul Mătăsii de odinioară, un simbol al legăturilor comerciale și alianțelor între națiuni cu culturi și politici diferite.

În doar două decenii, organizația fondată propriu-zis de Rusia și China, în 2001, a crescut constant pentru a reprezenta acum cel mai mare bloc regional din lume în ceea ce privește acoperirea geografică și populația.

Cel de-al 22-lea summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, promovează în mod explicit multilateralismul, în contrast cu hegemonia și voința unilaterală a „lumii occidentale”.

Ignorată și minimalizată de presa occidentală („întâlnirea dictatorilor” etc.), summitul SCO a reunit liderii a 15 națiuni reprezentând 40% din populația lumii și aproximativ o treime din producția economică globală. Caracteristica țărilor SCO este că acum se dezvoltă mai rapid decât restul țărilor lumii, datorită creșterii volumelor tranzacțiilor comerciale între țările membre.

Au fost în prim plan la Samarkand: președintele rus Vladimir Putin și cel chinez, Xi Jinping, alături de liderii Indiei, Kazahstanului, Kârgâzstanului, Tadjikistanului, Pakistanului și a națiunii gazdă Uzbekistan.

Iranul urmează să obțină calitatea de membru deplin în acest an, iar alți potențiali membri care vor participa includ Belarus, Turcia, Arabia Saudită, Qatar și Emiratele Arabe Unite. Aproximativ 10 națiuni sunt la coadă pentru a se alătura organizației. Acestea includ Afganistan, Mongolia, Cambodgia, Nepal, Armenia și Azerbaidjan.

Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuweit, toate în Asia de Vest, au sesizat deja schimbarea direcției în geopolitica mondială. Cele trei state au primit statut de parteneri ai SCO, alături de Maldive și Myanmar.

Modelul occidental este văzut din ce în ce mai mult ca un obstacol în calea dezvoltării globale de toți participanții. Aceștia consideră că SUA și partenerii săi occidentali creează o lume de conflict neîncetat, nesiguranță și regres. Iar asta, pentru că Washingtonul își urmărește ambiția hegemonică a unei lumi unipolare, unde interesele Americii și ale aliaților săi occidentali sunt singura prerogativă și singura prioritate, adesea stipulată chiar și ideologic în așa-zise doctrine.

În opoziție cu aceasta, principiile fondatoare ale SCO se bazează pe dialogul și cooperarea reciprocă în ceea ce privește dreptul internațional și suveranitatea națională inalienabilă. Accentul cade pe suveranitate!

Organizația proclamă parteneriatul pașnic și coexistența în deplină conformitate cu Carta Națiunilor Unite care a fost fondată în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial.

După cum a afirmat președintele Xi, viziunea SCO se află „în armonie” cu inițiativa „Belt and Road” (BRI) a națiunii chineze privind dezvoltarea economică internațională. Într-adevăr, fără ca presa occidentală să zăbovească asupra BRI, se poate constata că în ultimii 10 ani, peste o sută de țări au aderat la acest parteneriat pentru dezvoltare economică și cooperare, ce au vizat nu doar chestiuni ce țin de dezvoltarea infrastructurii, ci și importante investiții comerciale și schimburi economice masive.

Președintele Putin a remarcat la summitul SCO că eforturile SUA de a impune o lume unipolară „au luat o formă absolut urâtă în ultima vreme, pe care majoritatea covârșitoare a națiunilor planetei o consideră inacceptabilă”.

„Orice națiune care nu se conformează acestui dictat (al SUA – n.a.) este susceptibilă de a fi sabotată de agresiuni militare sau de război economic – eufemistic numit sancțiuni”, a explicat Putin.

Statele Unite și rolul lor

Din perspectiva participanților la summitul SCO, divergențe majore în perceperea acțiunilor SUA și a aliaților săi occidentali nu au existat.

Vladimir Putin a fost întrebat despre ostilitățile din Ucraina, iar președintele rus a relatat că Occidentul utilizează Ucraina ca pe un instrument de a lovi în economia rusească și, mai mult, că Occidentul vede conflictul din Ucraina ca fiind o șansă pentru a reuși să dezmembreze Rusia după modelul propus de Zbigniew Brzeziński sau alții și de a pune mâna pe resursele Rusiei.

Sigur că la Samarkand, declarația sună mult mai credibil decât la Bruxelles sau la Washington DC. În primul rând din cauza realităților imediate.

Nancy Pelosi, în Armenia, condamnînd atacurile azerilor / Foto: Twitter

În timp ce liderul azer și cel armean se aflau la CSO, Nancy Pelosi se găsea la Erevan, încercând să pună paie pe foc în conflictul dintre Azerbaidjan și Armenia. Aceeași Pelosi care a generat reacția ostilă a Chinei în urma vizitei în Taiwan, unde în clipa de față, SUA a trimis „ajutoare” în arme și echipamente militare de 6,5 miliarde de dolari!

Așa-numitul Taiwan Policy Act 2022 este un atac direct asupra politicii „One China” mandatată de ONU și a suveranității Chinei asupra Taiwanului. Este, totodată, o încălcare a dreptului internațional și, de fapt, a propriilor tratate ale SUA semnate cu China. Mai mult, cei de la Washington DC au avertizat China să nu facă afaceri cu Rusia, dacă nu vrea să fie izolată economic!

„L-am sunat pe președintele Xi și i-am spus: Dacă credeți că americanii și alții vor continua să investească în economia chineză, încălcând sancțiunile împotriva Rusiei, atunci faceți o mare greșeală”, a citat DW spusele președintelui Biden.

Săptămâna trecută, președintele Africii de Sud a fost la Casa Albă, unde Joe Biden i-a transmis să se distanțeze de Rusia. Președintelui Cyril Ramaphosa i s-a oferit o finanțare de 45 de milioane de dolari pentru a renunța la extragerea cărbunelui. Liderului sud-african i s-a reamintit și că există 600 de companii americane în țara lui, care fac investiții.

Președintele Cyril Ramaphosa în compania omologului american Joe Biden, la Casa Albă / Foto: Twitter

Discuțiile acoperind „20 de probleme diferite” au fost „fructuoase” dar nu s-au concretizat prin nimic! Africa de Sud face parte din BRICS, o alianță care mai cuprinde Brazilia, Rusia, India și China.

Nici liderul iranian nu a pretins explicații și nici nu avea cum! Sancțiunile economice impuse Iranului reprezintă un argument consistent. Nici chiar Erdogan nu ar fi avut nevoie de argumente, iar liderii Afganistanului cu siguranță nu!

Dar nu doar asiaticii sau cei din Orientul Mijlociu văd lucrurile în mod similar! Probabil că nimeni nu se gândește că lideri ai Mexicului Cubei, Venezuelei, nicaraguanii, panamezii, columbienii, argentinienii sau cei din Africa ar avea opinii separate sau contradictorii. De prea mulți ani politica externă a SUA a rămas neschimbată, astfel că, afară de commonwealthul britanic, UE și Japonia, propriu-zis nu au mai rămas țări care să nu fi fost catalogate ca „teroriste” sau să nu fi fost conduse de „dictatori”, fiind „democratizate” în stil american. Dar până și Europa a văzut schimbările de regim din Grecia, bombardarea Iugoslaviei sau împărțirea Albaniei.

Chiar în timpul desfășurării summitului de la Samarkand a explodat scandalul privind un document al celor de la Rand Corporation, despre care americanii au susținut cu rapiditate că ar fi „fake”. Ziarul suedez Nya Dagbladet a publicat articolul intitulat: „Document șocant: cum au planificat SUA războiul și criza energetică din Europa”.

Documentul, propriu-zis o așa-zisă cercetare, adresat Șefului de cabinet al Casei Albe, ANSA (asistentului președintelui pentru afaceri de securitate națională), Departamentului de Stat, CIA, NSA, Comitetului Național al Partidului Democrat din SUA, vorbește despre subminarea economiei germane printr-o „criză controlată”, de manieră ca resursele germane să se scurgă înspre Statele Unite și să nu se ducă spre țările europene mai sărace.

Motivația o reprezintă – spune documentul – declinul economic ce va duce la pierderea de către democrați a unor locurilor din Congres și Senat la alegerile din noiembrie, precum și nevoia urgentă de resurse pentru economia națională.

Modalitățile necesare realizării acestui obiectiv ar fi fost, chipurile, împiedicarea Germaniei de a mai avea acces la gazul ieftin din Rusia și la curentul furnizat de Franța, mulțumită reactoarelor nucleare, aprovizionate tot de Rusia cu combustibil nuclear.

Suplimentar, pentru ca Franța să aibă și mai multe probleme și să nu se preocupe de problemele germanilor, americanii vizau crearea de probleme în Sahel. (Să vezi și să nu crezi, chiar s-a întâmplat în Niger!)

Mai mult, americanii și-au propus să îi implice pe nemți în conflictul ucrainean. Un loc aparte aici este rezervat stopării achiziționării de gaz de la un „stat agresor” și impunerea de sancțiuni. Rezultatul scontat: contramăsuri din partea lui Putin, care să limiteze sau să taie accesul germanilor la gaz. Verzii din Germania urmau să joace rolul suporterilor fervenți ai sancțiunilor, fiind considerați atât de incapabili (Annalena Baerbock și Robert Habeck) încât nu ar putea să-și înțeleagă propriile greșeli.

Ca relațiile cu Rusia să fie compromise pe termen lung, în eventualitatea că SPD și FDP vor reuși să le vină de hac Verzilor și actualului cancelar Olaf Scholz (considerat și acela un incapabil), vânzarea de armament Ucrainei ar putea enerva suficient Rusia și ar genera neîncredere. Mai mult, acuzarea Rusiei de „crime împotriva umanității” îi va pune pe nemți contra celorlalți parteneri europeni în cazul în care și-ar dori să restabilească legăturile economice cu Moscova.

Lipsa de carburanți, piese de schimb, componente, va avea un efect de domino asupra economiei germane, privarea economiei germane de importurile din Rusia fiind estimată de americani la pierderi de 200-300 de miliarde de euro! Mai departe, susține documentul, întreaga economie UE va intra în colaps. Ca atare, moneda euro va cădea sub nivelul dolarului.

Scăderea nivelului de trai și lipsa locurilor de muncă în Germania îi va determina pe cei calificați și bine educați să emigreze, dar nu există nici o altă destinație mai interesantă decât SUA.

Singura îngrijorare a celor care au întocmit documentul este că de toate acestea ar putea profita și China.

Așadar, spun americanii, documentul acesta este fals! Probabil că e doar o întâmplare că absolut toate aspectele prezentate s-au petrecut în realitate!

Dar nu este vorba doar despre europeni și ruși! Tot via Rand Corporation s-a aflat că oficiali SUA de rang înalt văd Kazahstanul ca pe un partener în eforturile de a decupla Rusia de restul economiilor din Asia Centrală!

Nu întâmplător președintele Xi și-a început călătoria în Kazahstan. Politica președintelui Kassym-Jomart Tokayev, în Astana, este destul de întortocheată, oscilând între est și vest, administrația fiind infiltrată de americani, țara fiind „controlată” nu doar de British Petroleum, dar și de Chevron și Exxon (de unde și apetența Ursulei von der Leyen pentru gazul azer).

Liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana înaintea summitului de la Samarkand / Foto: Twitter

Agenda „azeră” diferă însă total de cea a americanilor care urmăresc deconectarea economiilor țărilor din Asia Centrală de economia rusă. Deoarece Kazahstanul este membru nu doar al SCO, ci și al Uniunii Economice Eurasia (EAEU), condusă de ruși, dar și al BRI, e de presupus că la Samarkand s-a discutat nu doar despre încetarea conflictului cu Armenia, ci și despre reorientarea politicii interne, mai ales în contextul în care lovitura de stat din ianuarie a fost împiedicată doar de intervenția trupelor din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă [CSTO] condusă de Rusia.

Astfel că, la reuniunea de la Samarkand, președintele Xi a mers direct la subiect: „Este important să prevenim încercările forțelor externe de a organiza revoluții colorate în țările SCO”. Mai mult, președintele chinez a vorbit despre înființarea unui corp alcătuit din 2.000 de polițiști. Acești ofițeri, a sugerat el, ar putea fi trimiși printr-un centru regional de instruire împotriva terorismului, care va „întări consolidarea capacității de aplicare a legii”, și ar ajuta la prevenirea amenințărilor destabilizatoare din exterior. Unii se tem că aceștia vor acționa împotriva ONG-urilor care sprijină CIA și pregătesc așa-zisele revoluții colorate în statele care-și doresc suveranitatea.

Înțelegeri trilaterale

Iranul a fost acceptat ca cel de-al 9-lea membru al SCO, urmând ca acest parteneriat strategic să fie în continuare consolidat. Deja, ca un semn de amiciție, președintele Ebrahim Raisi a ținut să remarce că Iranul nu recunoaște sancțiunile impuse împotriva Rusiei. Reciproc, o semnificativă delegație de conducători a nu mai puțin de 80 de companii rusești se va duce la Teheran pentru a dezvolta relațiile economice ruso-iraniene.

Dar, tripleta Rusia – China – Iran se va preocupa și de integrarea eurasiatică pe termen lung prin conectivitatea dintre Eurasia și Africa, în legătură cu BRI și Coridorul Internațional de Transport Nord-Sud (INSTC). Până în prezent, China a construit în Africa peste 10.000 de km de cale ferată, peste 100.000 de km de șosele, 100 de porturi, 1.000 de poduri, dar și școli și spitale.

O altă înțelegere trilaterală a vizat Rusia, China și Mongolia. Este vorba despre construirea gazoductului Power of Siberia 2. Proiectul în discuție se referă la o capacitate de 50 de miliarde de metri cubi. Practic, va livra gazul care s-ar fi dus către Europa prin conductele Nord Stream. Investiția va conferi un rol sporit Mongoliei privind acest coridor de conectivitate crucială pentru Inițiativa chinezească Belt and Road (BRI), întrucât China nu mai folosește ruta transsiberiană pentru exporturi către Europa din cauza sancțiunilor.

Contracararea sancțiunilor economice împotriva Rusiei

Întâlnirea dintre președintele Vladimir Putin și prim-ministrul Indiei Narendra Modi a fost prezentat de presa occidentală ca fiind o simplă prezentare a îngrijorării liderului indian din cauza evenimentelor din Ucraina.

În fapt, Banca de Stat a Indiei va deschide conturi speciale în rupii pentru a gestiona comerțul cu Rusia. Eforturile comune ruso-indiene se referă și la găsirea de soluții la criza alimentară și cea a combustibililor.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi și președintele rus Vladimir Putin la SCO

Președintele turc Tayyip Erdogan a anunțat că obiectivul Turciei este aderarea la Organizația de Cooperare de la Shanghai! „Am dat răspunsul necesar Occidentului și tuturor, în special Statelor Unite, prin inițiativele pe care le-am luat, cu politica de echilibru la care am aderat de la bun început”, a spus Erdogan.

Liderul turc a vorbit și despre acordul Turciei de a continua implementarea măsurilor cu Federația Rusă pentru a aduce produsele agricole rusești pe piețele mondiale.

Recep Tayyip Erdogan a anunțat în urma discuțiilor cu președintele Putin că 25% din gazul rusesc cumpărat de Ankara va fi plătit în ruble.

În prezent, China joacă rolul de intermediar pe piața de gaze naturale (LNG), deoarece achiziționează stocuri din Rusia și apoi le vinde cu profit unor națiuni europene. China a dezvoltat un stoc de gaze și petrol cel puțin în ultimii doi ani.

Proiectele SCO

După cum au remarcat diverși analiști financiari, SCO ar putea constitui platforma integrării tuturor inițiativelor de până acum, Uniunea Economică Eurasiatică (EAEU), Inițiativa Belt and Road (BRI), International North–South Transport Corridor (INSTC), BRICS+.

Prioritatea Moscovei este să realizeze uniunea cu Belarus, care ar deveni până în 2024 membru deplin al SCO și cu Serbia, Singapore și Iran, toate aceste țări având deja acorduri comerciale cu EAEU.

Greater Eurasia Partnership lucrează deja la un nou sistem financiar bazat pe aur și mărfuri, în încercarea de a contracara sistemul Bretton Woods și a de-dolariza zona. S-a discutat și la Samarkand despre extinderea comerțului și a decontărilor în monede naționale, într-un cadru care va fi extins gradual. De îndată ce sistemul va fi gata și testat, va exista probabil o nouă monedă de rezervă adoptată, iar platforma pentru implementare va fi probabil SCO. Deocamdată, cu India gata intrată în joc, se așteaptă decizia Arabiei Saudite.

Restul proiectelor urmează să fie asamblate laolaltă în funcție de prioritățile fiecărui partener, având în vedere nu doar combaterea blocajelor, ci și implementarea coridoarelor pentru o funcționare eficientă și lipsită de probleme.

Rusia și Iranul și-au fundat deja proiectele pe ruble și riali, Rusia și China și-au augmentat volumul comerțului în ruble și yuani, iar o bursă de mărfuri ar urma să se înființeze la Vladivostok (Rusia) pentru comerțul cu contracte futures și derivate.

Pentru China, importante rămân investițiile în infrastructură. De asemenea, vizează importul de gaze din Turkmenistan și Uzbekistan și de petrol din Kazahstan.

Un alt obiectiv este construirea căii ferate pe ruta Pakistan – Afganistan – Uzbekistan, unde cei 600 de km vor fi parcurși în trei zile de mărfurile tranzitate între Asia Centrală către Oceanul Indian. Interconectarea cu Kazahstanul fiind deja în curs, întrucât proiectul ține de Belt and Road.

Și Astana vrea o linie ferată care să lege Turkmenistanul de Iran și de Turcia, adică o legătură între Marea Caspică și Mediterana via Golful Persic.

Kazahstan, Kârgâzstan, Pakistan, Rusia, Tadjikistan și Uzbekistan au confirmat sprijinul inițiativei chinezești „Belt and Road”, susținând eforturile de conectare a Uniunii Economice Eurasiatice și a BRI în special.

Membrii SCO pun accent pe reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului (WTO)

Națiunile SCO au subliniat necesitatea ca reforma incluzivă a Organizației Mondiale a Comerțului să fie realizată cât mai curând posibil, cu accent pe adaptarea la realitatea economică actuală, potrivit declarației de la Samarkand a Consiliului șefilor statelor membre.

„Statele membre îndeamnă la îmbunătățirea eficienței Organizației Mondiale a Comerțului ca platformă cheie pentru discutarea agendei comerțului internațional și adoptarea regulilor sistemului comercial multinațional. Ele subliniază necesitatea realizării reformei incluzive a organizației cât mai curând posibil, cu un accent pe problemele dezvoltării și ajustării sale la realitatea economică prezentă, precum și implementarea eficientă a funcțiilor de monitorizare, discuții și soluționarea diferendelor”, se arată în document.

Națiunile SCO intenționează să apere și să consolideze în mod consecvent un sistem comercial multidimensional deschis, transparent, echitabil, incluziv și nediscriminatoriu bazat pe principiile și regulile Organizației Mondiale a Comerțului. Totodată, se opun acțiunilor protecționiste și restricțiilor comerciale.

Liderii națiunilor SCO discutând cordial într-una din pauzele de la summit / Foto: Twitter

Rusia, între presupusa izolare și multipolaritate

După cum s-a văzut la Samarkand, Rusia numai izolată nu este! Dimpotrivă, Occidentul pare tot mai izolat. Asia dă semne tot mai evidente că devine motorul dezvoltării lumii, având la dispoziție nu doar potențial uman, imense resurse și tehnologie, ci și determinarea de a apuca hățurile geopoliticii și economiei globale.

Introducerea Rusiei în ecuație a accelerat semnificativ procesul din momentul în care UE și-a sistat relațiile cu Putin, permițându-i să-și îndrepte atenția către est.

Etapa următoare o reprezintă cooptarea Africii, pe care structurile precum SCO vor să o ajute să scape de chingile Occidentului și să contribuie la industrializarea ei și la dezvoltarea legăturilor comerciale.

Se are în vedere și America Centrală și Latină pe termen lung, iar Brazilia face deja parte din proiectul BRICS, iar alte câteva state și-au anunțat dorința de a adera. De asemenea, legăturile dintre Rusia, Iran și Venezuela sunt dintre cele mai bune. Venezuela tocmai a recepționat un petrolier de la partenerul iranian.

Între timp, monopolul occidentului se află în declin din toate punctele de vedere: militar, științific, economic, iar în zona high-tech Asia începe să pășească tot mai în față. După cum a subliniat Vladimir Putin la Samarkand, occidentul caută să-și rezolve problemele pe cheltuiala altora, trăind în continuare în „paradigma colonialistă”.

Reacții

Președintele american Joe Biden a amenințat Rusia cu repercusiuni internaționale dacă va folosi arme nucleare în Ucraina. Președintele Statelor Unite a spus că Rusia va deveni „o paria mai mare decât oricând în această lume dacă va folosi arme nucleare, chimice sau tactice în Ucraina”. Declarația aceasta i-a lăsat nedumeriți pe cei de la Moscova!

În plus, SUA a încercat să excludă Moscova de la cea de-a 77-a sesiune a Adunării Generale ONU de la New York, întârziind acordarea vizei de intrare în SUA pentru ministrul de externe Serghei Lavrov.

Ministerul rus de Externe a declarat că SUA încalcă de ceva vreme obligațiile internaționale privind eliberarea vizelor delegaților de la Moscova. Când s-a decis amplasarea sediului ONU la New York, Washingtonul a încheiat un acord cu Secretariatul ONU. În timp ce până acum, potrivit lui Alexey Drobinin, șeful Departamentului de planificare a politicii externe al Ministerului de Externe al Rusiei, s-au acumulat destul de multe exemple în care SUA nu și-a îndeplinit obligațiile în temeiul acestui acord. Moscova a ridicat, așadar, problema mutării sediului ONU într-un stat neutru.

Washingtonul și Bruxellesul fac presiuni asupra Ankarei pentru a intensifica războiul economic asupra Moscovei, a informat Financial Times. Oficialii occidentali spun că economia rusă a reușit să facă față sancțiunilor impuse de Washington, parțial pentru că economia turcă a oferit Moscovei o portiță de scăpate. Băncile turcești vor fi acum forțate să abandoneze sistemul de plată rusesc Mir.

Ca răspuns la sancțiunile occidentale care i-au împiedicat pe ruși să acceseze servicii precum Visa și Mastercard, Kremlinul a lansat sistemul de plată Mir, ca alternativă. Cinci dintre cele mai importante bănci din Turcia folosesc Mir. Ankara nu pare dispusă să instituie sancțiunile Washingtonului împotriva Mir. Ministerul de Externe al Turciei a declarat că Ankara are o politică de lungă durată de a aplica doar sancțiunile ONU.

articolul original.

Sultanul care aduce pacea. Erdogan spune că e gata să fie mediator

18 August 2022 at 18:39

Erdogan, Zelensky și Guterres s-au întâlnit în orașul ucrainean Lviv pentru a discuta măsurile care pot fi luate pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia prin mijloace diplomatice.

„În timpul întâlnirii noastre trilaterale, am evaluat și posibilitățile de a transforma atmosfera pozitivă creată de acordul de la Istanbul în pace permanentă”, a spus Erdogan, într-o conferință de presă comună.

Erdogan este de părere că războiul din Ucraina ar trebui soluţionat pe căi diplomatice şi că Ankara poate ajuta ca mediator.

Recep Tayyip Erdogan, președintele Turciei, la summitul tripartit de la Lviv Foto president.gov.ua

„Suntem pregătiţi să acţionăm ca facilitator sau mediator către obiectivul de resuscitare a negocierilor în parametrii care s-au conturat la Istanbul. Ceea ce contează este să găsim calea cea mai scurtă şi mai justă spre masa negocierilor”, a mai spus preşedintele Erdogan, adăugând că va discuta alte detalii cu omologul său rus Vladimir Putin.

De asemenea, președintele turc a precizat că și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky împărtășesc acest punct de vedere.

Recept Tayyip Erdogan, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky împărtășesc ideea încetării conflictului ruso-ucrainean pe cale diplomatică Foto president.gov.ua

Recep Tayyip Erdogan a tras un semnal de alarmă în privinţa pericolului unui „nou Cernobâl”, referindu-se la situaţia tensionată de la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de ruși.

„Ne-am exprimat preocupările privind luptele în desfăşurare în jurul centralei nucleare de la Zaporojie. Nu vrem să trecem printr-un nou Cernobâl”, a afirmat Erdogan.

La rândul său, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat joi că orice pagubă adusă centralei nucleare de la Zaporojie ar fi o „sinucidere”, în contextul în care Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardarea acesteia.

Secretarul general ONU, Antonio Guterres, și Volodimir Zelensky, președintele Ucrainei, înaintea summitului tripartit de la Lviv Foto president.gov.ua

„Trebuie să spunem lucrurile aşa cum sunt: orice pagubă potenţială la Zaporojie ar fi o sinucidere”, a declarat Guterres, făcând apel încă o dată la “demilitarizarea” centralei, ocupată de armata rusă.

Declarându-se „grav preocupat” de situaţia din cea mai mare centrală nucleară din Europa, el a făcut apel ca aceasta să nu fie utilizată „pentru indiferent care operaţiune militară”.

„Un acord este necesar de urgenţă pentru a restabili Zaporojie ca infrastructură pur civilă şi pentru a asigura securitatea regiunii”, a mai afirmat Guterres.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a convenit asupra parametrilor unei posibile misiuni a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la Zaporojie în cadrul discuţiilor de la Liov cu preşedintele turc şi secretarul general al ONU.

Zelenski a declarat în cadrul conferinţei de presă că Rusia trebuie să-şi retragă imediat forţele şi să înceteze bombardamentele din perimetrul centralei din sudul Ucrainei.

articolul original.

În mintea lui Putin II

21 July 2022 at 07:00
image

Două dintre cele mai mari eșecuri ale Americii, în mod cert în ceea ce privește politica externă de după cel de-al Doilea Război Mondial, au fost deficiențele profunde de cunoaștere și înțelegerea evenimentelor și circumstanțelor în care SUA s-au implicat, în special prin forță.

Marele filozof chinez, Sun Tzu, a observat pe bună dreptate că a-ți cunoaște inamicul este vital pentru a avea succes. Din Vietnam până în Afganistan și mai târziu în Irak, nu s-a pus problema de așa ceva. Și acestea sunt doar câteva exemple.

În ciuda adulării aduse președintelui John F. Kennedy pentru încheierea cu succes a Crizei Rachetelor Cubaneze din octombrie 1964, forțarea Uniunii Sovietice de a își scoate rachetele nucleare de pe acea insulă aflată la nouăzeci de mile de coasta Floridei, a avut drept consecință provocarea unei curse a înarmărilor, care a extins probabil Războiul Rece. Liderul sovietic Nikita Hrușciov a căutat să reducă cheltuielile pentru apărare și să redirecționeze acele ruble către sectorul civil. După criză, a fost nevoit să mărească cheltuielile pentru apărare.

Kennedy și-a preluat mandatul în ianuarie 1961, promițând să întărească apărarea americană și să inverseze „decalajul uriaș de rachete”, presupus în favoarea Moscovei. De fapt, America deținea atunci o superioritate nucleară covârșitoare, iar decalajul de rachete era al Rusiei. Acel eșec de cunoaștere și înțelegere va persista.

Patru ani mai târziu, niciun al doilea atac al bărcii PT nord-vietnameze împotriva a două distrugătoare ale marinei americane, care să provoace Rezoluția Golfului Tonkin și intrarea americanilor în acel război. Patruzeci și doi de ani mai târziu, nu existau arme de distrugere în masă irakiene. Întrebarea de astăzi este dacă SUA repetă lipsa de cunoaștere și înțelegere a Rusiei și a președintelui Vladimir Putin.

Un articol anterior a explicat cum și de ce gândirea lui Putin a evoluat până la punctul în care vedea SUA ca fiind nedemnă de încredere și periculoasă. Explica factorii care au condus la invadarea neprovocată a Ucrainei de către Rusia. Acum, este Putin într-adevăr neinformat despre starea războiului din Ucraina și de ce crede el că prevalează?

În primul rând, liderii consideră că recunoașterea greșelilor este dezagreabilă. În parte, asta demonstrează de ce SUA au rămas atât de mult timp în Vietnam, Afganistan, timp de douăzeci de ani și încă mai au trupe în Irak. Refuzul lui Donald Trump de a accepta pierderea alegerilor din 2020 este un alt exemplu uimitor al acelui eșec de cunoaștere.

Atunci, cum ar putea Putin să analizeze evenimentele și care sunt strategia și obiectivele sale mai ample? Unul dintre motivele pentru care America a eșuat des în căutarea cunoașterii și înțelegerii, este mai mult decât a privi în oglindă. Este orgoliul de a crede că cei mai sensibili oameni gândesc și se comportă așa cum facem sau cum ar trebui să facem noi. Acest obiectiv, uneori mesianic, de a exporta democrația și valorile nu funcționează întotdeauna. Recenta călătorie a președintelui Joe Biden în Arabia Saudită surprinde această contradicție și o scoate la iveală.

După cum a observat Henry Kissinger, care s-a întâlnit cu Putin de cel puțin cincisprezece ori, președintele rus este foarte „analitic”. Din acea perspectivă, măsurată prin Rezoluția ONU de condamnare a agresiunii Rusiei, statele care reprezintă majoritatea populației globale fie au votat nu, fie s-au abținut, printre ele numărându-se China, Brazilia, India și Africa de Sud. Astfel, Putin joacă în fața unui public mai larg pentru a contrabalansa SUA, Europa și Occidentul, care sunt „dușmanii”, adică cei opuși intereselor ruse și care îi limitează acesteia ambițiile, prosperitatea și autonomia.

Prin urmare, contractele de energie chineză vor menține cuferele pline. Întâlnirea lui Putin din Iran cu Ebrahim Raisi și cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, este un alt mijloc de a depăși și de a diviza Occidentul prin cultivarea ambilor lideri. Iar aderarea la OPEC și căutarea unei relații mai strânse cu Arabia Saudită, pentru a înlocui SUA, este un truc inteligent al lui Putin.

În Ucraina, Putin crede că poate câștiga mult, asemenea altor lideri, care au persistat și ei în această credință. Aici, dimensiunea este de partea lui. În timp ce forțele ucrainene au luptat cu pricepere, curaj și creier, în timp ce rușii nu, în termeni de competență, la un moment dat, toți „rușii proști” vor fi morți și câțiva generali buni le vor lua locul. Întrebările sunt dacă Ucraina își poate înlocui pierderile în forțe terestre și echipamente și dacă sprijinul occidental va curge în calitate și cantități suficiente de armament, pentru a ține pasul cu superioritatea numerică rusă.

O concluzie este că SUA au nevoie de o strategie globală pentru a face față Rusiei și Chinei. Noua Strategie de Securitate Națională, care urmează să fie lansată în curând, va fi probabil o continuare a celor din trecut, cu scopul de a limita, descuraja și, dacă va veni războiul, de a învinge o serie de potențiali adversari în frunte cu Rusia și China. Dar limitarea și descurajarea nu au funcționat. Înțelege cineva asta?

articolul original.
  • There are no more articles
❌