ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Robotul cu care se laudă rușii nu poate schimba cursul războiului: Un paznic care a devenit soldat

19 January 2023 at 09:31
image

În ciuda calităților promovate de oficialii ruși, vehiculul robotizat Marker care va fi trimis în Ucraina are câteva vulnerabilități și este tributar deficiențelor sistemului de producție specific Rusiei, ceea ce îi limitează eficiența.

Dmitri Rogozin, fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, a anunțat duminică, pe Telegram, că robotul Marker, un vehicul autonom cu șenile, cu o greutate de aproximativ trei tone, dotat cu sisteme de recunoaștere și arme de foc, va acționa în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Descriind această manevră drept "botezul focului" pentru noua armă din dotarea armatei ruse, Rogozin a spus că platforma poate repera și trage în mod autonom asupra țintelor inamice cu propriile arme, de la o distanță de aproximativ 15 kilometri.

Ideea folosirii robotului cu Inteligență Artificială este de a înlocui un soldat în misiuni periculoase și de a eficientiza operațiunile militare, explică Samuel Bendett, expert militar la Center for Naval Analyses, pentru Newsweek.

Bazându-se pe capabilitățile acestui vehicul, el consideră că sunt șanse mici ca unitățile robotizate de luptă Marker să fie trimise în mijlocul luptelor intense care se dau în Ucraina.

De la pază, la război

Armata rusă încearcă de multă vreme să-și înlocuiască soldații cu arme autonome, însă Rusia și alte țări care fac cercetări în această direcție, precum Statele Unite și China, au rămas în faza incipientă a acestui proces, arată Bendett.

Rogozin a scris că Marker a fost folosit inițial cu succes în operațiuni de pază la cosmodromul Vostocini din estul Rusiei, "oferind control asupra perimetrului de securitate". Această funcție se potrivește cu rezultatele testelor din ultimii ani, robotul având funcții defensive pentru paza unei baze militare, asemenea unei camere video montate pe un camion, explică Bendett.

Deși producătorii ruși au susținut că Marker a făcut teste în pădure pentru verificarea capacității de a se deplasa autonom pe teren accidentat, a existat tot timpul convingerea că tehnologia nu a avansat suficient, a spus analistul american.

"Acest tip de UGV (vehicul terestru fără echipaj) nu este pregătit să navigheze singur într-un câmp de luptă. Deci, chiar dacă dezvoltatorii lui Marker au susținut că aceste vehicule pot merge singure și pot să îndeplinească o serie de sarcini relativ complicate, nu sunt neapărat gata pentru mediul foarte complicat al spațiului de luptă din Ucraina", subliniază Bendett.

Acest spațiu în care ar urma să acționeze Marker va prezenta tiruri adverse, interferențe și alți factori care vor întrerupe comunicațiile dintre robot și operatorul său. Rușii nu au anunțat exact cum a fost testat Marker, dar este greu de crezut că s-a confruntat cu condițiile apropiate de cele din Ucraina.

În plus, judecând după design, este puțin probabil ca Marker să atace pozițiile forțelor ucrainene, întrucât are câteva elemente vulnerabile. "Una dintre problemele interesante legate de dezvoltarea vehiculelor precum Marker de la zero, spre deosebire de adaptarea sistemelor deja existente, este că Marker e un sistem relativ mic și fragil – nu-i foarte bine protejat", arată Bendett.

În ciuda avantajelor sale, vehiculul robotizat al rușilor este slab echipat pentru a face față atacurilor unor mitraliere de calibru mare și rachetelor antitanc, spre deosebire de vehiculele grele ale armatei ruse. "De aceea am îndoieli despre trimiterea lui Marker în luptele de acum, așa cum susține Rogozin", a spus expertul american.

O altă problemă este numărul de vehicule disponibile. Deși Rogozin a anunțat că "mai mulți" roboți vor fi trimiși în estul Ucrainei, Bendett spune că există doar câțiva, iar pierderea chiar și a unui singur vehicul va fi resimțită de industria de apărare a Rusiei: "Aceasta este problema cu dezvoltarea celor mai multe vehicule autonome rusești. Au mai multe proiecte diferite. Au multe concepte diferite. Dar ele există ca prototipuri sau, în cazul Marker, sunt cinci, nu unul. Nu e ca și cum dezvoltatorii ruși ar avea, să zicem, 20, 30 sau 50 și ar putea folosi o duzină în misiuni militare. Așa că eu cred că acest test va fi relativ controlat în Rusia".

O "mașinuță" scumpă pentru PR

Expertul american arată că anunțul aruncării în război a noii arme ar putea fi consecința presiunii care apasă pe sectorul Apărării din Rusia de a dezvolta noi tehnologii în timp ce războiul din Ucraina continuă: "Poate e un element de PR, pentru a demonstra că Rusia are roboți tereștri care pot intra în luptă și îndeplini unele sarcini. Dar, încă o dată, este un sistem scump. Cred că vor începe prin a-l folosi în misiuni limitate, dar fiecare misiune va deveni mai sofisticată, până la un anumit punct, desigur".

Oleg Martianov, șeful Centrului Național pentru Dezvoltarea Tehnologiilor și Elemente de bază ale Roboticii din cadrul Fundației Ruse de Cercetare Avansată, a declarat pentru TASS că Marker a nimerit la teste nu doar în ținte fixe, ci și mobile. Potrivit acestuia, robotul a lovit discuri aruncate de o mitralieră Kalașnikov de mai multe ori mai rapid decât o pot face oamenii.

Oficialul a mai declarat că robotul dotat cu sistem de recunoaștere bazat pe Inteligența Artificială ar putea face distincția între civili și militari pentru a-i viza pe cei care reprezintă "o amenințare directă".

Ria Novosti a anunțat în noiembrie 2021 că Marker a fost dezvoltat pentru a fi "un curier autonom" și ca transportor pentru evacuarea de pe câmpul de luptă a soldaților răniți.

În decembrie anul trecut, TASS a relatat că platforma robotică va putea să distrugă dronele cu impulsuri electronice. Conform unui comunicat al producătorului Android Technics, robotul va fi capabil să distingă dronele neautorizate, militari și vehicule.

articolul original.

Cum ar putea tancurile britanice să-i deschidă Ucrainei calea spre victorie

12 January 2023 at 14:45
image

Pentru prima oară în istorie, tancurile britanice le-ar putea înfrunta pe cele rusești. Dacă Londra va trimite în Ucraina tancuri Challenger 2, situația pe câmpul de luptă va evolua simțitor în favoarea Kievului.

Marea Britanie intenţionează să-i livreze armatei ucrainene tancuri pentru a face față trupelor ruse, o decizie care ar încuraja și alte state să ofere Kievului astfel de vehicule. Discuțiile au loc de câteva săptămâni, însă nu s-a luat încă nicio decizie. Guvernul condus de Rishi Sunak ar putea oferi zece tancuri Challenger 2, suficiente pentru a echipa un escadron, a spus o sursă citată de Sky News.

Challenger 2, pentru care armata britanică pregătește deja a trei generație, va fi cel mai puternic vehicul blindat oferit Ucrainei dacă Marea Britanie decide să-l trimită Kievului. Protecția oferită de blindajul Chobham and Dorchester îi permite să supraviețuiască loviturilor directe ale tancurilor rusești T-72, scrie The Telegraph.

E drept, există riscul ca unele tehnologii militare secrete ale armatei britanice să cadă în mâinile rușilor, dar rezistența îndârjită și abilitatea forțelor ucrainene au convins mai mulți factori de decizie că această țară are nevoie de echipament mai avansat, trecând astfel de la asigurarea că Ucraina nu pierde războiul la asigurarea că îl va câștiga. Iar Challenger 2 este o armă care poate face diferența în luptă.

Deși analizele militare din ultimul deceniu prevesteau reducerea importanței tancurilor în războiul modern și mulți le considerau vulnerabile în era supremației dronelor și a perfecționării rachetelor și minelor antitanc, acest vehicul care a făcut istorie în două războaie mondiale a revenit în forță în războiul din Ucraina. Nu întâmplător, e în fruntea listei de dorințe pentru ajutor militar pe care Kievul o trimite aliaților.

Pentru fiecare vulnerabilitate incontestabilă a unui tanc există o contramăsură. De obicei, aceasta implică colaborarea cu alte direcții ale armatei - de pildă, constituirea unor unități proprii de operatori sau de protecție antiaeriană.

Dincolo de aceasta, capacitatea de a folosi o putere de foc precisă și mortală în contact direct cu forțele ruse rămâne o capacitate extrem de căutată. Nu degeaba există o zicală în armată: "Tancurile sunt ca ținutele de gală; n-ai nevoie de ele foarte des. Dar când vei avea, nimic altceva nu va fi mai bun."

Întreaga lume a fost surprinsă în vară, de contraofensiva de la est de Harkov, când forțele ucrainene au pus pe fugă trupele ruse care s-au retras într-o harababură generală. Sunt șanse mari ca acest lucru să se repete dacă tancuri grele precum Challenger II și tancurile germane Leopard II oferite de Polonia și Finlanda ar fi reunite cu blindatele de infanterie promise de SUA, Franța și Germania.

Câtă vreme Ucraina poate conta pe arme combinate, cu tancuri, infanterie, artilerie și putere aeriană, toate lucrând împreună, forțele armate ale lui Putin nu vor reuși să oprească o nouă ofensivă a Ucrainei.

Tancurile Challenger II și Leopard II au fost concepute pentru a lupta exact împotriva unui adversar pe care îl înfruntă acum Ucraina. Tancurile rusești, în special T-72, aflate și în serviciul armatei irakiene, au fost decimate de vehiculele blindate Bradley americane în timpul Operațiunii Furtună în Deșert din 1991. Și apropo, Washingtonul va trimite 50 de vehicule Bradley în Ucraina.

De atunci, vehiculele de luptă occidentale au fost îmbunătățite de câteva ori, cu sisteme optice mai bune, protecție și arme superioare. Despre tancurile rusești nu se poate spune același lucru.

Competiția atât de dezbătută de-a lungul deceniilor Războiului Rece, când industriile militare occidentale și ruse au ridicat cursa înarmării la cote paroxistice, iar armele celor două blocuri militare rivalizau aproape în fiecare detaliu, ar putea avea, în sfârșit, loc.

Însă această confruntare dintre două arme emblematice prinde armata rusă pe picior greșit. De la începutul invaziei, sunt puține lucruri arătate de acest "uriaș cu picioare de lut" care să indice că ar fi capabil să reziste unui atac al combinației dintre armura occidentală și forța spiritului ucrainean.

Principalele caracteristici ale tancului Challenger 2

  • Blindaj clasificat de nivel 2 Chobham (Dorchester), un blindaj compozit dezvoltat în anii '60.
  • Greutate totală: 75 de tone.
  • Echipajul este format din 4 persoane.
  • Dotare: un tun L30A1 de 120 mm cu 47 de proiectile și, ca armament secundar, o mitralieră coaxială L94A1 EX-34 de 7,62 mm și o mitralieră L37A2 calibrul 7,62 mm amplasată la trapa din dreptul operatorului de încărcare tun.
  • Motor diesel Perkins CV12-6A V12 de 26,1 litri de 1.200 CP (890 kW).
  • Rezervor de combustibil de 1.592 litri, care îi asigură o rază operațională de 550 km pe șosea și 250 km pe teren off-road.
  • Viteză maximă: 59 km/h pe șosea și 40 km/h off-road.
  • Challenger 2 a intrat în serviciul militar al armatei britanice în 1994.
  • În total, 447 de tancuri Challenger 2 au fost fabricate între 1993 și 2002.
  • Principalul tanc de luptă britanic are un preț per unitate de 4,2 milioane de lire sterline (4,76 milioane de euro).

Sursa: Defence Database

articolul original.

Rusia are un singur portavion și acela e în stare critică: Armata și șantierul naval își aruncă pisica

10 January 2023 at 22:00
image

Marina rusă nu poate folosi singurul său portavion, ajuns într-o stare deplorabilă, iar conducerea armatei și cea a șantierului naval își pasează răspunderea.

Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află într-o stare critică și nu poate fi reparat, iar acum e imobilizat în regiunea arctică, la uzina de reparații navale Zviojocika, din Murmansk, scrie Ukrainska Pravda.

Serviciile de informații ucrainene au aflat că rușii au decis să mute nava de la un doc uscat la unul dintre cheiurile uzinei de reparații de la șantierul naval pentru a continua lucrările de reparație. Cu toate pregătirile făcute pentru această operațiune, portavionul nu a putut să se deplaseze singur.

S-a încercat apoi mutarea navei cu ajutorul unor remorchere, însă și această manevră a eșuat, din cauza stării critice a carenei.

Uzina a avertizat armata că starea tehnică a portavionului nu permite mutarea acestuia, întrucât există riscul ca nava să se scufunde sau să se răstoarne.

În timpul examinării, s-a descoperit că structurile de metal de sub a treia punte au fost puternic corodate. În plus, calele sunt pline cu apă noroioasă, ceea ce face imposibilă examinarea detaliată a interiorului.

Puse în fața acestei situații, conducerea uzinei și comandamentul flotei nordice a marinei militare ruse au început să-și paseze vina, iar acum nici măcar nu se mai poate stabili cine anume a decis mutarea portavionului.

"Armata și șantierul naval încearcă să arunce unii pe alții răspunderea pentru că au adus singurul portavion al Rusiei în stare critică", a spus o sursă din spionajul ucrainean.

Conducerea flotei ruse a amendat conducerea uzinei cu 1,5 miliarde de ruble (aproximativ 2,1 milioane de dolari) pentru nerespectarea termenelor limită ale lucrărilor și neîndeplinirea contractului.

Managementul companiei susține, însă, că uzina nu este de vină pentru această situație: "Sunt șanse mari ca reprezentanții armatei de la uzină care au supervizat evoluția lucrărilor să fie găsiți vinovați."

Încheierea lucrărilor și redarea navei în funcțiune erau prevăzute pentru 2024, însă în prezent respectarea acestui termen e pusă sub semnul întrebării, arată serviciile secrete din Ucraina.

Amiral Kuznețov este singurul portavion al marinei militare ruse, fiind considerat nava-amiral a marinei Rusiei și a flotei nordice a acestei țări.

Vasul a avut mai mult de suferit din cauza unor incidente tehnice decât în urma unei confruntări militare:

  • 2018: portavionul a fost implicat într-un accident la reintrarea în port
  • 2019: la bordul navei s-a produs un incendiu în timpul unor lucrări de reparații.
  • 2022: un incendiu a izbucnit în cabinele de la babord, flăcările întinzându-se pe o suprafață de aproape 6 metri pătrați. Incendiului i-a fost atribuit "un grad ridicat de complexitate”, dar a fost stins repede.

A fire broke out on the only Russian aircraft carrier "Admiral Kuznetsov". Since 2018 Kuznitsov has been under repair in Murmansk which should continue until 2024.
This is not the first fire incident, in 2019, a fire broke out during which 2 people died and 14 were injured. pic.twitter.com/Zg4C6IFPvD

— Special Kherson Cat 🐈🇺🇦 (@bayraktar_1love)
December 22, 2022

În prezent, Statele Unite dețin cea mai mare flotă de portavioane cu rol clasic, potrivit Global Firepower:

  • SUA - 11
  • China - 2
  • India - 2
  • Italia - 2
  • Marea Britanie - 2
  • Franța - 1
  • Rusia - 1
articolul original.

Ziua 312: Printre bombe, ucrainenii au strigat: Glorie eroilor! Patriarhul Kirill zice că Rusia trebuie să ajute la mântuirea lumii

1 January 2023 at 17:48
image

Ucraina a intrat în noul an cu explozii și alarme de raiduri aeriene. În ziua 312 de război, numeroase explozii au fost auzite la Kiev și în alte localități, iar printre bombe, oamenii au strigat de la balcoane: Glorie Ucrainei! Glorie eroilor!

Și a crescut bilanțul atacurilor Rusiei din ultima zi a anului. Cel puțin trei persoane au murit și 50 au fost rănite. A fost lovit și un spital de copii.

La miezul nopții, Volodimir Zelenski a transmis un mesaj către ucraineni, dar și un mesaj către soldații ruși, pe care l-a rostit în limba rusă. Un mesaj despre rolul Rusiei în lume a venit și de la Patriarhul Kirill, care a spus că Rusia trebuie să ajute lumea să își găsească mântuirea, la fel cum a salvat lumea de urgia fascismului.

Iar șeful NATO a atenționat că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, iar multe dintre ele se antrenează acum, ceea ce indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi este posibil chiar să încerce să lanseze o nouă ofensivă.

În ultima zi a anului, ziua 311 de război, explozii puternice, cu morți și răniți, au avut loc la Kiev. Șoigu a spus că victoria e inevitabilă, iar Putin a dat liber la corupție.

Evoluții pe front

  • Explozii la Kiev - Numeroase explozii au fost auzite la Kiev şi în alte localităţi din Ucraina, iar sirenele de raid aerian s-au auzit în toată ţara, în primele ore după intrarea în Anul Nou, relatează AFP. În timp ce sirenele răsunau, mai mulţi oameni din Kiev au strigat de la balcoane: „Glorie Ucrainei! Glorie eroilor!”. Nu au fost răniţi sau victime. Atacurile au venit la câteva minute după mesajul de Anul Nou al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că 2023va fi anul victoriei.
  • Explozii și în alte regiuni - Au existat, de asemenea, rapoarte neoficiale despre explozii în regiunea de sud a Hersonului şi în regiunea de nord a Jîtomir.
  • Zeci de drone și rachete - Rusia a atacat Ucraina cu 45 de drone în total în timpul nopţii de sâmbătă spre duminică, a anunţat armata ucraineană în prima zi a noului an, informează dpa. Toate dronele de luptă iraniene Shahed-136 - supranumite 'drone-kamikaze' - au fost distruse de forţele ucrainene de apărare aeriană. Rusia a mai tras 20 de rachete asupra Ucrainei în noaptea de Anul Nou, dintre care majoritatea au fost interceptate, a precizat armata ucraineană.
  • Morți și răniți în ultima zi a anului - Ultimul bilanț al atacurilor Rusiei din ultima zi a lui 2022 indică cel puțin 3 morți și 50 de persoane rănite.

At least three civilians in #Ukraine were killed, another 50 were injured as a result of Russian shelling on December 31.

This was reported in the Office of the President of Ukraine. pic.twitter.com/vqpThKGb2h

— NEXTA (@nexta_tv)
January 1, 2023
  • Ce spun rușii - Armata rusă susține că loviturile din ajunul Anului Nou au vizat instalaţii de fabricare a dronelor şi au fost întreprinse pentru a contracara "atacuri teroriste" planificate. "La 31 decembrie 2022, forţele armate ruse au efectuat un atac aerian de precizie cu rază lungă de acţiune împotriva instalaţiilor din industria de apărare ucraineană implicate în fabricarea de drone de atac folosite pentru a efectua atacuri teroriste împotriva Rusiei", a declarat duminică Ministerul rus al Apărării în raportul său zilnic.
  • Spital de copii bombardat - Fosta purtătoare de cuvânt a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski a postat fotografii pe Twitter susţinând că atacurile au vizat inclusiv spitalul regional de pediatrie din Herson, acolo unde lucrează mama sa. Atacul a venit cu câteva minute înainte de Anul Nou, dar din fericire asistentele au salvat copiii şi nimeni nu a fost rănit, însă aproape toate celelalte clădiri sunt avariate în oraş.

Department for infants of the Kherson Regional Children's Hospital. The hospital where my mother works. A few minutes before the New Year, russians started shelling it. Nurses saved the children, no one was injured. Almost all other buildings are damaged. Russian army is sick. pic.twitter.com/VIPznZFyMb

— Iuliia Mendel (@IuliiaMendel)
January 1, 2023
  • Stoltenberg despre o nouă ofensivă a Rusiei - Ţările occidentale trebuie să fie pregătite să ofere sprijin pe termen lung Ucrainei, în condiţiile în care Rusia nu dă semne că ar ceda, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu la BBC. "Forţele ucrainene au avut o perioadă propice timp de câteva luni, dar ştim, de asemenea, că Rusia a mobilizat mult mai multe forţe, iar multe dintre ele se antrenează acum. (...) Toate acestea indică faptul că ruşii sunt pregătiţi să continue războiul şi că este posibil să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a avertizat Jens Stoltenberg. "Trebuie să oferim sprijin Ucrainei, acum, inclusiv sprijin militar, pentru că este singura modalitate de a convinge Rusia că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună-credinţă şi să respecte Ucraina ca naţiune independentă şi suverană în Europa", a mai spus șeful NATO.

Evoluții economice

  • Fără GNL rusesc - Marea Britanie a oprit duminică toate importurile de gaz natural lichefiat (GNL) rusesc, a informat Biroul pentru Afaceri Externe, Commonwealth și Dezvoltare. Marea Britanie „îi taie lui Putin finanțarea războiului său ilegal și sprijină țările din întreaga lume să își reducă propria dependență", a precizat biroul britanic, într-o postare pe Twitter.

Mesaje de Anul Nou

  • Zelenski s-a adresat soldaților ruși, în limba rusă - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ales ca în ultima zi a anului, în care Rusia a lansat un nou atac masiv cu rachete asupra ţării sale, soldat cu victime, să adreseze un mesaj nu numai compatrioţilor săi, aşa cum face în fiecare seară de la începutul războiului, ci şi cetăţenilor ruşi obişnuiţi, cărora le-a vorbit în limba rusă. Detalii AICI.
  • 2023, anul victoriei - Zelenski a postat și un mesaj pentru trecerea în noul an, în care a spus că 2023 va fi anul "victoriei" în războiul împotriva Rusiei. "Vrei credinţă şi speranţă? Ambele sunt de multă vreme în forţele armate (ucrainene) (...) Vrei lumină? Este în fiecare dintre noi, chiar şi atunci când nu există electricitate", a cărei furnizare este puternic afectată de masivele bombardamente ruseşti, a spus printre altele Volodimir Zelenski în mesajul său pe Telegram. Detalii AICI.
  • Putin, despre corectitudine morală și istorică - "Corectitudinea morală şi istorică" este de partea Rusiei, a declarat Vladimir Putin, în mesajul de Anul Nou. Potrivit AFP şi Reuters, Putin a spus că anul 2022 a fost bogat "în evenimente cu adevărat decisive şi importante" care "pun bazele (...) adevăratei noastre independenţe". "Pentru asta luptăm astăzi, protejându-ne poporul în propriile teritorii istorice, în noile entităţi constitutive ale Rusiei", a mai spus el în mesajul transmis de televiziunea publică, dând asigurări că Rusia nu va ceda în faţa încercărilor Occidentului de a folosi Ucraina ca instrument pentru a o distruge.
  • Șoigu, victoria este inevitabilă - Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a spus că victoria Rusiei asupra Ucrainei este "inevitabilă" şi a salutat eroismul soldaţilor ruşi, într-un mesaj video de Anul Nou, potrivit Reuters. El a mai spus că "Întâmpinăm Anul Nou într-o situaţie militară şi politică dificilă. (...) E un moment în care se încearcă să se şteargă istoria noastră glorioasă şi marile noastre reuşite”. În plus, deşi luptele sângeroase continuă pe o linie a frontului de 1.000 de km, iar Rusia nu a mai obţinut niciun câştig teritorial din primele luni ale războiului, Şoigu le-a transmis soldaţilor ruşi că, "asemeni Anului Nou, victoria este inevitabilă".
  • Patriarhul Kirill - „Rusia de astăzi trebuie să ajute lumea - care se afundă din ce în ce mai mult într-o criză spirituală și morală - să-și găsească mântuirea, așa cum a salvat cândva lumea de urgia fascismului”, a spus Patriarhul Kirill.

🤡 "Russia today must help the world, which is sinking more and more into a spiritual and moral crisis, to find salvation, just as the country once saved the planet from the terrible plague of fascism," said Patriarch Kirill. pic.twitter.com/xkvL4FjWf9

— NEXTA (@nexta_tv)
January 1, 2023
articolul original.

5 scenarii pentru războiul din Ucraina în 2023: „Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia”

28 December 2022 at 16:30
By: -
image

Conflictul dintre Rusia și Ucraina e pe cale să intre în al doilea an calendaristic. Analiștii militari anticipează cum ar putea evolua războiul în 2023.

Se va termina războiul în 2023? Și dacă da, cum? Pe câmpul de luptă sau la masa negocierilor? Sau luptele se vor prelungi până în 2024?

Analiștii militari selectați de BBC pe baza experienței și opiniilor lor diferite încearcă să deslușească evoluția conflictului.

Ofensiva Rusiei în primăvară va fi cheia

Cei care caută să invadeze o altă țară din stepele eurastiatice sunt condamnați să petreacă iarna acolo, consideră Michael Clarke, director asociat al Institutului pentru Studii Strategice din Exeter, Marea Britanie.

El dă exemplele ilustre ale lui Napoleon, Hitler și Stalin - toți au fost nevoiți să-și împingă armatele prin iernile stepelor, iar acum, când invazia lui a luat-o înapoi, Vladimir Putin își pregătește forțele pentru iarnă ca să aștepte o nouă ofensivă în primăvară.

Ambele tabere au nevoie de o pauză, dar ucrainenii sunt mai bine echipați și motivați să continue, așa că ne putem aștepta ca ei să continue să preseze, cel puțin în Donbas. Sunt foarte aproape de o mare victorie lângă Kreminna și Svatove, ceea ce ar împinge forțele rusești cu vreo 65 de kilometri înapoi spre linia lor defensivă naturală, aproape de locul în care au început invazia.

Kievul nu va dori să se oprească tocmai acum, când premiul imediat e atât de mare. Ofensivele ucrainene ar putea, însă, să se oprească temporar în sud-vest, după recucerirea Hersonului.

Trecerea pe malul stâng al râului Nipru pentru a pune presiune pe legăturile rutiere și feroviare slabe ale Rusiei ar putea fi, totuși, prea solicitantă. Însă posibilitatea ca Ucraina să lanseze o nouă ofensivă nu poate fi exclusă niciodată, apreciază Clarke.

Pentru 2023, factorul determinant va fi soarta ofensivei din primăvară a Rusiei. Putin a recunoscut că în jur de 50.000 de soldați nou-mobilizați sunt deja pe front; ceilalți 250.000 se pregătesc pentru anul viitor. Nu există alt scop decât mai mult război.

O scurtă și firavă încetare a focului e singura alternativă. Putin a spus clar că nu se va opri, iar Ucraina va continua să lupte pentru existența sa.

Ucraina își va recâștiga teritoriile

Andrei Piontkovsky, cercetător și analist din Washington, este mai optimist, anticipând că Ucraina va câștiga prin refacerea completă a integrității sale teritoriale până cel târziu în primăvara anului 2023. Doi factori conturează această concluzie:

  • motivația, determinarea și curajul armatei ucrainene și ale națiunii ucrainene, ceea ce este fără precedent în istoria războiului modern.
  • după ani în care i-a făcut pe plac dictatorului rus, Occidentul a înțeles, în sfârșit, amploarea provocării istorice pe care o înfruntă. Aceasta e ilustrată cel mai bine de declarația recentă a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg: "Prețul pe care noi îl plătim este în bani. Prețul pe care ucrainenii îl plătesc este în sânge. Dacă regimurile autoritare vor vedea că această forță este răsplătită, vom plăți cu toții un preț și mai mare. Iar lumea va deveni una mai periculoasă pentru noi toți."

Momentul precis al victoriei ucrainene inevitabile va fi decis de viteza cu care NATO poate livra un nou pachet militar de arme de asalt care va face diferența (tancuri, avioane, rachete de croazieră).

Expertul se așteaptă ca Melitopol să devină un punct-cheie al luptelor din următoarele luni, poate chiar săptămâni. Dacă vor lua acest oraș, ucrainenii se vor deplasa ușor spre Marea Azov, tăindu-le rușilor liniile de comunicare și aprovizionare cu Crimeea.

Capitularea Rusiei va fi stabilită formal la discuțiile tehnice după ofensivele devastatoare ale ucrainenilor pe câmpul de luptă. Iar forțele învingătoare - Ucraina, SUA, Marea Britanie - vor creiona o nouă arhitectură de securitate.

Nu se întrevede sfârșitul

Barbara Zanchetta, de la departamentul pentru studiul războiului din cadrul King's College London, are o altă viziune.

Putin se aștepta ca Ucraina să accepte acțiunile vecinului său mai puternic, fără ca alte țări să se implice. Această gravă eroare a dus la un conflict prelungit, fără un deznodământ în perspectivă.

Iarna va fi grea, iar atacurile rușilor asupra infrastructurii ucrainene vor încerca să înfrângă moralul și rezistența populației zdruncinate de război. Însă reziliența ucraineană s-a dovedit remarcabilă. Vor rămâne neclintiți. Războiul va continua. Și va tot continua, apreciază Zanchetta.

Perspectivele pentru negociere sunt slabe. Pentru un posibil acord de pace e nevoie ca măcar una dintre părți să aibă nevoie de o schimbare. Nu există indicii că asta se întâmplă sau că se va întâmpla curând.

Costurile războiului, atât materiale, cât și umane, ar putea disloca atașamentul elitei politice ruse. Cheia se află în interiorul Rusiei.

Războaiele anterioare în care calculul greșit s-a dovedit un element crucial, precum Vietnamul pentru Statele Unite sau Afganistanul pentru Uniunea Sovietică, s-au încheiat doar în acest fel. Condițiile politice autohtone s-au schimbat în țările care au făcut eroarea de calcul, făcând ieșirea din război, onorabilă sau nu, singura opțiune viabilă.

Asta s-ar putea întâmpla acum doar dacă Occidentul rămâne neclintit în sprijinirea Ucrainei, în fața presiunilor crescânde ale costului războiului. Din păcate, aceasta va continua să fie o luptă politică, economică și militară de lungă durată. Și până la sfârșitul anului 2023, cel mai probabil, va fi încă în desfășurare, consideră Barbara Zanchetta.

Nicio altă variantă în afară de înfrângerea Rusiei

Ben Hodges, fostul comandant al forțelor americane din Europa, crede că este prea devreme pentru a vorbi despre o paradă a victoriei la Kiev, însă nu se îndoiește că Ucraina va câștiga acest război, probabil în 2023.

Lucrurile se vor mișca puțin de-a lungul iernii, dar forțele ucrainene vor fi mai pregătite decât cele ruse, grație echipamentului care provine din Marea Britanie, Canada și Germania. Până în ianuarie, Ucraina ar putea fi în poziția de a începe faza finală a campaniei, anume eliberarea Crimeii.

"Știm din istorie că războiul este un test al voinței și un test al logisticii. Văzând determinarea poporului ucrainean și a soldaților și îmbunătățirea rapidă a situației logistice a Ucrainei, nu găsesc alt rezultat decât o înfrângere a Rusiei", arată Hodges.

El spune că retragerea rușilor din Herson l-a condus parțial spre această concluzie. În primul rând, e un succes psihologic pentru poporul ucrainean, în al doilea rând, e o rușine pentru Kremlin, iar în alt treilea rând, le oferă forțelor Kievului un avantaj operațional decisiv - toate intrările în Crimeea sunt acum în raza de acțiune a sistemelor militare ale Ucrainei.

Ben Hodges crede că la sfârșitul anului viitor vom vedea Crimeea reintrată complet sub controlul Ucrainei, deși ar putea exista un acord care să-i permită Rusiei să-și încheie o parte din prezența navală în Sevastopol, poate chiar înainte de sfârșitul tratatului (aproximativ 2025) existent înainte de anexarea ilegală a peninsulei de către Rusia.

Războiul va continua la fel

În loc să analizeze cum se va termina războiul, David Gendelman, expert militar din Tel Aviv, preferă să arate ce va obține fiecare parte în următoarea fază a conflictului.

Doar jumătate din cei 300.000 de soldați mobilizați de Rusia sunt în zona de conflict. Ceilalți, împreună cu trupele scoase din luptă după retragerea din Herson, îi dau Rusiei oportunitatea de a lansa o ofensivă.

Ocuparea regiunilor Lugansk și Donețk va continua, dar o mișcare majoră a Rusiei, cum ar fi o ofensivă majoră din sud spre Pavlograd pentru a încercui forțele ucrainene, e puțin probabilă.

Mai degrabă vom asista la o continuare a tacticilor actuale - o măcinare lentă a forțelor ucrainene pe direcții înguste și o avansare ușoară, precum în zonele Bahmut și Avdiivka, cu posibil aceleași tactici în zona Svatove-Kreminna.

Continuarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ucrainene și alte atacuri în spatele liniilor de apărare ale Ucrainei vor completa această strategie a războiului de uzură, estimează Gendelman.

Retragerea rușilor din Herson a eliberat, însă, și importante forțe ucrainene de sarcinile din regiune. Pentru acestea, cea mai plauzibilă direcție este sudul, către Melitopol și Berdiansk, pentru a tăia principalul culoar terestru al rușilor către Crimeea. Aceasta ar putea fi o victorie majoră a Ucrainei și, de aceea, rușii întăresc Meliopolul.

O altă opțiune pentru Ucraina este Svatove - un succes aici ar amenința întreg flancul nordic al frontului rusesc.

Marea întrebare este câte trupe ucrainene sunt disponibile în acest moment pentru ofensivă și ce date are pe masă acum generalul Zalujnîi despre numărul de brigăzi și unități de rezervă care trebuie să fie gata într-o lună, două sau trei, inclusiv cu arme, blindate și armament greu.

După ce noroiul va îngheța, vom avea răspunsul la această întrebare. Iar acest răspuns ne va aduce puțin mai aproape de "cum se va termina", conchide expertul israelian.

T.D.

articolul original.

Rusia acuză „alimentarea nesăbuită” a Moldovei cu arme NATO și amenință: „Să nu repete experiența tristă a Kievului”

24 December 2022 at 12:57
By: -
image

Legătura strânsă dintre Republica Moldova și NATO subminează securitatea țării, consideră ministrul adjunct rus de Externe, Mihail Galuzin.

Alimentarea nesăbuită a Moldovei cu arme occidentale riscă să destabilizeze situația în regiune și nu contribuie la asigurarea securității acestei țări, ci o apropie de dezastru, a declarat oficialul rus pentru agenția rusă de presă RIA Novosti, citată de News Unrolled.

Mihail Galuzin a avertizat Chișinăul să nu repete "experiența tristă a Kievului" în această chestiune.

"Intensificarea cooperării în sfera militară și militaro-tehnică dintre Chișinău și țările NATO este un factor care subminează într-o măsură mai mare securitatea Moldovei. După cum arată experiența trecutului, alimentarea nesăbuită a unei țări cu arme occidentale sau desfășurarea de trupe NATO pe teritoriul său nu contribuie deloc la securitatea și suveranitatea ei, ci, dimpotrivă, o apropie de o catastrofă", a spus diplomatul rus.

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a declarat anterior că țara sa se află într-o situație dificilă, din cauza situației securității, și de aceea trebuie să-și întărească potențialul de apărare.

În acest sens, a spus el, Chișinăul se bazează pe intensificarea cooperării militare cu Germania, România și Franța.

La începutul acestei săptămâni, directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate de la Chișinău, Alexandru Musteață, a declarat că Rusia ar avea în plan să invadeze şi Republica Moldova în 2023, iar punerea în aplicare a scenariului depinde de evoluţiile războiului din Ucraina.

"Întrebarea nu este dacă Federaţia Rusă va face o nouă ofensivă spre teritoriul Republicii Moldova, ci când se va întâmpla acest lucru: fie la începutul anului, ianuarie, februarie, fie mai târziu, martie, aprilie. Dar, din informaţia pe care o deţinem noi, Federaţia Rusă intenţionează să meargă mai departe. Având scopul de a crea o joncțiune cu regiunea transnistreană, care este teritoriul Republicii Moldova, şi atunci cu o claritate putem spune că da, ei au intenţia să ajungă aici, să se conecteze", a spus oficialul de la Chișinău.

Potrivit acestuia, sunt analizate mai multe scenarii prin care Moscova ar încerca inclusiv o invazie terestră prin nordul Ucrainei, către Republica Moldova.

T.D.

articolul original.

Moș Crăciun a fost înlocuit de statui din gheață în Rusia (Foto & Video)

21 December 2022 at 05:18
image

Moș Crăciun a fost înlocuit de statui din gheață reprezentând soldați ruși înarmați cu puști Kalașnikov pe străzile orașului siberian Cita.

Pentru localnici, sunt un punct de atracție. Mulți se opresc, îi privesc și se pozează cu ei. La minus 33 de grade Celsius, soldații ruși nu sunt în pericol aici. Pentru că sunt de gheață.

Cita se află la 4.830 de kilometri distanță de Moscova. Autoritățile locale au decis că niște sculpturi militarizate din gheață ar fi cele mai potrivite decorațiuni de Crăciun, un mod de a încuraja un an nou patriotic. Iar cei mai mulți dintre cei care trăiesc aici susțin această idee, se arată într-un reportaj realizat de BBC.

"Ducem un război, așa că e corect să avem acești soldați de gheață aici. Sunt de actualitate", a spus o femeie, Tatiana.

"E un mod neobișnuit de a sărbători Anul Nou. De obicei, ai Moș Crăciun, iepurași sau veverițe. Dar e un semn al vremurilor", a explicat Ludmila.

🤡 Officials in #Russia are forcing citizens to celebrate the New Year within a "patriotic concept". Instead of the usual winter characters, the main square of the town of #Chita was decorated with sculptures of the occupiers made of ice. pic.twitter.com/c9mXSOp5F9

— NEXTA (@nexta_tv)
December 7, 2022

Femeia este îngrijorată de ceea ce se întâmplă în Ucraina. "Avem prieteni care au fost mobilizați și trimiși să lupte acolo. Ne facem griji pentru ei. Îi sunăm să vedem dacă sunt bine. Dar orice am crede noi despre guvern, țara mamă e țara mamă. Dacă noi n-o apărăm, cine s-o facă?", a explicat ea.

Viața e grea în Siberia, dar patriotismul ține loc de orice

Când reporterul a întrebat-o de cine trebuie apărată Rusia, Ludmila a răspuns: "De naziști. Sunt o grămadă în jur. Rusia e atacată pe toate fronturile, inclusiv cu propaganda LGBT. Încearcă să ne bage astea pe gât. Noi respingem aceste idei nepământene. Noi îmbrățișăm valorile ruse. E greu pentru să explic asta în cuvinte. Așa simt."

Rușii nu obișnuiau să vorbească pe stradă despre naziștii din Ucraina sau despre lupta pentru valorile ruse. Însă după ce a preluat controlul total asupra mass media, propaganda Kremlinului a reușit să convingă marea majoritate a populației că Rusia se află acum într-o luptă existențială cu Occidentul, iar oamenii repetă, aproape cuvânt cu cuvânt, discursul anti-ucrainean și anti-occidental pe care îl primesc pe canalele TV, notează sursa citată.

Sprijinul necondiționat al localnicilor din Cita nu a fost știrbit de faptul că, deși Siberia are rezerve imense de gaze naturale, orașul nu este nici acum conectat la rețeaua națională de gaze. Aici, la polul frigului, oamenii se încălzesc cu lemn și cu cărbuni. Oamenii nu se bucură de confort, dar au patriotism din belșug.

În fața casei de cultură, un om de zăpadă este împodobit cu drapelul Rusiei, iar în Piața Lenin, bradul de Crăciun stă lângă niște imense litere Z, simbolul "operațiunii militare speciale" a Moscovei.

La postul local Cita TV se difuzează reportaje despre elevii din oraș care scriu scrisori, dar nu pentru Moș Crăciun, ci pentru soldații ruși din Ucraina.

Amendă pentru un vis bizar cu Zelenski

Însă nu chiar toată lumea din Cita îmbrățișează acest patriotism necondiționat. Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani, a povestit recent pe o rețea de socializare un vis bizar în care i-a apărut președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Losev.

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble (aproximativ 409 euro) pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

Situație neobișnuită pentru armata germană: Toate tancurile Puma folosite la aplicații s-au stricat

20 December 2022 at 08:17
image

Guvernul german va opri achiziționarea de noi tancuri Puma după ce acestea s-au defectat la exercițiile militare. Problemele tehnice au fost atât de serioase, încât toate cele 18 vehicule de acest tip care ar trebui să facă parte din contribuția Germaniei la o forță NATO au devenit inutilizabile.

Situația a devenit cunoscută după ce Der Spiegel a publicat în weekend un e-mail trimis de un înalt comandant șefului forțelor armate germane, Bundeswehr, în care se plângea de starea deplorabilă a vehiculelor de luptă. „Chiar și cu cele mai bune pregătiri, problema pregătirii vehiculelor a devenit un joc de loterie”, a scris generalul-maior Ruprecht von Butler.

Tancurile au avut mai multe probleme tehnice, de la defecțiuni electrice până la cele ale turelei. Soldații au fost nevoiți să abandoneze unul dintre vehicule după ce cablurile au luat foc, scrie Politico.

Tancurile Puma sprijină mișcarea trupelor de-a lungul câmpului de luptă și sunt dotate cu o varietate de sisteme de arme, inclusiv cu o mitralieră de 30 de milimetri, capabilă, cel puțin în teorie, să tragă sute de cartușe pe minut.

Defectarea tancurilor Puma a scos la lumină încercările Germaniei de a-și moderniza dotarea militară învechită după invazia Rusiei în Ucraina, notează The Guardian.

"Ultimele defecțiuni ale tancurilor Puma sunt un mare pas înapoi", a declarat ministrul german al Apărării, Christine Lambrecht.

Ea a ordonat o anchetă pentru a vedea ce a mers prost și a spus că nu vor fi comandate alte tancuri până când acestea nu se vor dovedi fiabile. "Trupele noastre trebuie să se poată baza pe sisteme de arme care sunt robuste și stabile în luptă", a subliniat ministrul.

Tancurile Puma trebuiau să fie pregătite în orice clipă pentru a întări forțele de reacție NATO începând din luna ianuarie.

În ciuda acestei situații, Lambrecht a subliniat că Germania rămâne un partener de încredere al alianței nord-atlantice. "NATO, aliații noștri, se pot baza 100% pe angajamentele făcute de Germania", a declarat ea.

Ministrul a dat asigurări că Germania își va onora obligațiile către alianță, iar în locul tancurilor Puma va folosi un tip mai vechi, Marder, din anii '70, unul dintre modelele pe care Ucraina a insistat să le cumpere, dar pe care Berlinul a refuzat să i le vândă.

Armata germană deține 350 de tancuri Puma, dar numai 42 dintre acestea au fost selectate pentru a fi folosite de forța NATO.

La începutul acestui an, Berlinul a anunțat că va investi 100 de miliarde de euro în modernizarea forțelor armate, abandonând reticența tradițională asupra cheltuielilor militare pentru a face față amenințării în creștere a Rusiei.

Germania cumpără avioane americane de luptă F-35, însă proiectul a întâmpinat probleme, Ministerul Apărării exprimându-și îngrijorarea cu privire la întârzieri și costurile suplimentare.

articolul original.

10 generali ucraineni au fost demiși de la începerea războiului, altul s-a împușcat

16 December 2022 at 09:39
image

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a declarat că are încredere în generalii săi și că doar cei care fac față războiului au rămas în funcție.

Valeri Zalujnîi, comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei și membru al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, a declarat pentru The Economist că de la începutul războiului cu Rusia a făcut mai multe schimbări la vârful armatei.

Fiind prea tânăr pentru a face armata în perioada sovietică, a reușit să evite cultura "poruncii" care a încurajat și răsplătit supunerea în structurile militare, îngrădind creativitatea. Totuși, asta nu înseamnă că Zalujnîi nu își impune voința puternică asupra celor cu care lucrează - el a declarat că a eliberat din funcție zece generali în cele aproape zece luni de război, notează publicația citată.

"Întotdeauna este posibil să fii normal. A fi normal înseamnă a rămâne om în orice situație, acesta este cel mai important lucru. (…) Am dat afară zece dintre ei (generali - n.red.) de la începutul războiului, pentru că nu erau la înălțime. Altul s-a împușcat", a relatat Zalujnîi.

În martie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a degradat doi generali pentru încălcarea jurământului către țară. "N-am timp să mă ocup de toți trădătorii. Dar, treptat, vor fi toți pedepsiți", a spus el într-o alocuțiune, conform Wall Street Journal.

Șeful Forțelor Armate ale Ucrainei a mai spus în interviul publicat de The Economist că Rusia va încerca o nouă ofensivă asupra Kievului la începutul anului viitor. "Rușii pregătesc vreo 200.000 de noi soldați. N-am nicio îndoială că vor veni din nou spre Kiev", a declarat Zalujnîi.

"Mobilizarea rusă a mers. Nu-i adevărat că problemele lor sunt atât de îngrozitoare încât oamenii ăștia nu vor lupta. O vor face. Când un țar le zice să meargă la luptă, ei merg. Am studiat istoria celor două războaie cecene - a fost la fel. Poate că n-or fi așa de bine echipați, dar tot reprezintă o problemă pentru noi", a mai spus el.

articolul original.

De ce este Crimeea cel mai prețios atu pe care îl are al lui Zelenski pentru negocieri

15 December 2022 at 22:05
By: -
image

Crimeea este atât de importantă pentru Kiev și pentru Moscova, încât niciuna dintre părți nu ia, oficial, în calcul ideea de a renunța la ea. Cine va ceda până la urmă?

Într-o intervenție pe care puțini au observat-o, fostul premier britanic Boris Johnson, unul dintre cei mai devotați aliați ai lui Volodimir Zelenski, a spus că dacă trupele ruse s-ar întoarce în teritoriile ocupate de Rusia înaintea invaziei din 24 februarie, acest lucru ar reprezenta o bază pentru redeschiderea dialogului dintre Ucraina și Rusia.

Prin urmare, Ucraina va trebui să accepte faptul că retragerea trupelor ruse din Crimeea nu ar fi o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor, se arată într-o analiză publicată de cotidianul britanic The Guardian.

Când a avansat această idee, într-un articol publicat săptămâna trecută de Wall Street Journal, Boris Johnson a confirmat concluzia la care au ajuns mai mulți diplomați: o preluare pe cale militară a peninsulei Crimeea - anexată de Rusia în 2014, acțiune respinsă de ONU - și revenirea acesteia sub controlul total al Ucrainei este însoțită de riscuri.

Fostul secretar de Stat american Henry Kissinger a avansat în The Spectator o propunere similară, argumentând că Rusia ar trebui să se retragă doar din zonele cucerite după luna februarie. Teritoriile ocupate în urmă cu aproape un deceniu, inclusiv Crimeea, "ar putea fi subiectul unei negocieri după încetarea focului". Iar dacă negocierile eșuează, "ar putea avea loc referendumuri supervizate internațional privind autodeterminarea", a scris Kissinger.

Putin vântură amenințarea nucleară, Zelenski nu se lasă

În fond, de ce este Crimeea fundamentală pentru Ucraina și pentru Rusia? Păstrarea peninsulei este atât de prețioasă pentru Vladimir Putin, încât există temerea că, dacă simte că-i scapă din strânsoare, ar putea pune în practică amenințarea cu arme nucleare tactice, provocând o escaladare terifiantă a conflictului. Acest scenariu face ca Washingtonul și Europa să rămână reținute și să cântărească cu mare atenție situația.

Oficial, Ucraina se opune încetării focului cât timp Putin păstrează orice teritoriu anexat din 2014. Zelenski a spus-o clar de nenumărate ori, de exemplu, la Forumul Economic din Singapore: "O simplă încetare a focului nu va face o minune. Dacă nu ne eliberăm întreg teritoriul, nu vom avea pace."

Zelenski a investit multe eforturi diplomatice în crearea Platformei Crimeea, un organism de coordonare menit să pună presiune pe pârghiile internaționale pentru a ține în vizor ocuparea ilegală a Crimeii. La întrunirea din august a acestei organizații, președintele Poloniei, Andrzej Duda, și-a exprimat în termeni clari susținerea pentru viziunea Kievului: "Crimeea este și a fost parte a Ucrainei la fel cum Gdańsk sau Lublin sunt părți ale Poloniei."

"Cred că mulți dintre noi trebuie să-și facă un examen de conștiință pentru ceea ce s-a întâmplat anul trecut. Nu cumva consimțirea ocupării Crimeii a fost de facto un semnal greșit din partea multor țări pentru Rusia?", a adăugat președintele polonez.

Sondajele în Ucraina arată o susținere de 85% a războiului până la reocuparea teritoriilor pierdute din 2014.

Armata ucraineană are în mod clar un plan pentru a ataca în sud, izolând peninsula și tăindu-le rușilor liniile de aprovizionare. În scenariul ideal, ar urma să atace dinspre malul estic al Niprului, urmând să ajungă la barajul care alimentează Crimeea cu 85% din volumul de apă.

Însă campania militară de subminare a rezistenței Crimeii e abia în fază incipientă. Pe 7 octombrie, forțele speciale ucrainene au lovit puternic podul de 19 kilometri din strâmtoarea Kerci, simbolul anexării de către Moscova și al reunificării mistice cu locul înființării Bisericii Ortodoxe ruse. Atacul a încetinit, dar nu a întrerupt linia de aprovizionare rusă.

Pe lângă lovitura de pe podul Kerci, au fost și alte acțiuni de slăbire a apărării Crimeii. Pe 9 august, șase explozii au avut loc în baza aeriană Saki din Novofedorivka. Cea mai mare bază militară rusească din Crimeea, de lângă Djankoi, a fost lovită în noiembrie. Iar populația din Crimeea e tot mai tensionată, tot întrebându-se ce depozit de muniție o să mai sară în aer.

Judecând după numărul recent de arestări sub acuzația de colaborare cu inamicul, se pare că și Moscova e nervoasă și caută să-i prindă degrabă pe membrii Atesh, mișcarea de rezistență din Crimeea.

Volodimir Havrilov, ministru adjunct al Apărării din Ucraina, a spus că forțele Kievului vor cuceri peninsula până la sfârșitul lunii decembrie. Într-un alt gest de bravadă, consilierul prezidențial Mihail Podoliak a sugerat că trebuie instituit un tribunal pentru judecarea crimelor de război în Crimeea, întrucât "ce a început în Crimeea trebuie să se termine acolo".

Iar fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko a sugerat că o conferință precum cea de la Yalta ar putea fi organizată anul viitor în Crimeea.

Tentația ofensivei militare

Kievul are planuri pentru Crimeea. Dar este cucerirea sa practică sau chiar înțeleaptă? Analiștii militari britanici subliniază vulnerabilitățile acestei peninsule, inclusiv dependența acesteia de Ucraina continentală pentru apă.

La începutul invaziei din februarie, Rusia a cucerit hidrocentrala Kahovka, din sudul Ucrainei. Lacul de acumulare permite umplerea cu apă în aval a canalului Crimeii de Nord, cu o lungime de 400 de kilometri, construit în perioada sovietică pentru a alimenta zonele aride din sudul Ucrainei și din Crimeea cu apă din fluviul Nipru.

Cu opt ani înainte de anexarea de către Rusia, canalul a fost secat - Ucraina a reclamat că Rusia nu a plătit pentru furnizarea apei și a ridicat un dig din beton, provocând probleme cu irigațiile, recoltele și accesul la apă potabilă în Crimeea. Aproape 80% din terenurile agricole ale peninsulei au fost afectate, iar culturi precum cele de orez nu au mai fost posibile.

După invazie, trupele ruse au ajuns repede la Tavriisk, orașul în care canalul a fost închis, au distrus digul și au lăsat apa să curgă până la nivelul de 1,7 metri de la Dnipro până în Crimeea.

Oficialii britanici cred că obiectivul Ucrainei de a relua controlul asupra hidrocentralei Kahovka ca și asupra canalului Crimeii de Nord este atractiv și fezabil.

Însă discuțiile despre o ofensivă care să alunge cei 30.000 de soldați ruși din peninsulă intrigă Pentagonul. Generalul Mark Milley, șeful Statului Major american, a spus că "probabilitatea ca așa ceva să se întâmple curând nu este ridicată, din punct de vedere militar".

Varianta mai înțeleaptă: avansarea lentă și discuții cu Putin

Diplomații europeni cunosc statutul special al peninsulei. Conducerea Uniunii Sovietice a cedat-o Ucrainei în 1954, iar cea mai mare parte a populației este rusă. Mulți locuitori sunt pensionari ai flotei de la Marea Neagră.

Niciun sondaj de opinie de încredere nu a fost organizat aici după ocupație. Rezultatele reale ale referendumului pentru anexarea din 2014 au arătat că doar o treime din populație a votat pentru preluarea de către Rusia. De atunci, economia locală a evoluat binișor și s-a înregistrat o creștere a populației cu 300.000 de cetățeni ruși.

Mulți activiști pro-ucraineni și lideri de opinie ai comunității tătare din Crimeea au fost forțați să plece, iar de atunci populația a fost ținută captivă într-o bulă a presei pro-moscovite. "Când vorbim de cei care trăiesc în Crimeea, e cu totul altceva decât ce aveam acum opt ani", a spus vicepremierul ucrainean Olha Stefanișina.

Perspectiva unei prelungiri agonizante a războiului pentru eliberarea unei populații, pe care mare parte nu o dorește de fapt, ar fi un sfârșit fără glorie al campaniei ucrainene, subliniază analiza citată.

Chiar și unii diplomați ucraineni îndrăznesc s-o spună: chiar dacă ofensiva din sud izolează militar peninsula, ar fi mai înțelept să avanseze încet. În locul declanșării unei invazii prin mlaștina Sivaș, căreia nu degeaba i se spune și Marea Putredă, cu posibilități de mișcare destul de limitate pe uscat din cauza mareelor, ar fi mai bine să se încerce redeschiderea discuțiilor cu Rusia. Până atunci, se speră că Putin va fi într-un bucluc mai serios acasă, iar apărarea Crimeii ar deveni ultima lui grijă.

Alții sunt de părere că oferirea unui statut special de suveranitate Crimeii este posibilă. Însă încrederea într-o asemenea soluție e la pământ - un acord anterior i-a permis Rusiei să-și mențină flota în portul Sevastopol de la Marea Neagră cel puțin până în anul 2042. Putin l-a anulat în 2014.

T.D.

articolul original.

Mărturia unui dezertor rus despre ororile din Ucraina: Aveam voie să tragem în orice civil care avea un telefon

15 December 2022 at 05:36
By: -
image

Un soldat care a dezertat din armata rusă a povestit despre crimele de război comise de unitatea sa în Bucea.

Nikita Cibrin își amintește de câțiva camarazi care au luat-o la fugă după ce s-a aflat că au violat două femei din Ucraina, în timpul campaniei din nord-vestul Kievului, în martie. „I-am văzut fugind, pe urmă am aflat că erau violatori. Au violat o mamă și pe fiica ei”, a povestit el. Când au aflat ce făcuseră oamenii lor, comandanții au ridicat din umeri. I-au pedepsit câțiva dintre camarazii lor care i-au luat la bătaie, dar n-au fost niciodată judecați pentru faptele lor. „N-au fost închiși. Doar dați afară. Pur și simplu: ‘Valea!’. Au fost scoși din război. Asta-i tot”, a spus acesta.

Cibrin, un bărbat din regiunea rusă Iakuțk, spune că a făcut parte din brigada de infanterie mecanizată 64, unitatea care a devenit cunoscută pentru crimele de război comise în timpul ofensivei în Bucea, Borodianska și alte localități situate la nord de Kiev. El a dezertat în septembrie și a fugit în Europa prin Belarus și Kazahstan, relatează CNN.

Soldații din brigada lui Cibrin au fost declarați criminali de război de Ministerul Apărării de la Kiev în aprilie, după descoperirea unor gropi comune și cadavre ale civililor pe străzi.

Niște maniaci care se bucurau să ucidă

Documentele militare ale soldatului arată că șeful brigăzii din care a făcut parte era Azatbek Omurbekov. Supranumit "Măcelarul din Bucea", acesta se află sub sancțiunile UE și ale Marii Britanii. Statele Unite au trecut întreaga brigadă pe lista sancțiunilor.

Kremlinul a negat acuzațiile despre crime de război și a susținut fără temei că imaginile cu cadavrele civililor erau trucate, iar Vladimir Putin a decorat unitatea cu un titlu militar, lăudându-i "eroismul" și "acțiunile temerare".

Dezertorul care a vorbit pentru CNN într-o țară europeană în care a solicitat azil spune că atât cât s-a aflat pe front nu a văzut niciun eroism, ci doar crime, și se declară pregătit să răspundă în fața unui tribunal internațional. El subliniază că nu a comis nicio crimă.

Cibrin a spus că militarii aveau ordin direct să ucidă pe oricine transmitea informații despre pozițiile unității, indiferent că erau militari sau civili. "Dacă cineva avea un telefon, aveam liber să-l împușcăm", a spus el, adăugând că unii dintre membrii brigăzii erau "fără îndoială" în stare să ucidă civili neînarmați: "Erau maniaci care se bucurau să omoare un om."

Fostul soldat a amintit și de jafurile comise în Ucraina, când rușii au furat computere, televizoare, bijuterii și chiar mașini de spălat: "Nici nu se ascundeau. Mulți din unitatea mea, când am plecat din Lipovka și Andreevka, în martie, au luat mașinile civililor și le-au vândut în Belarus. Mentalitatea lor e că, dacă furi ceva, ești bun. Dacă nu te prinde nimeni, foarte bine! Dacă vezi ceva care e scump și-l furi fără să fii prins, ești bun", a explicat acesta.

Comandanții știau de crimele și jafurile comise de oamenii lor, dar nu i-a interesat să facă dreptate, acuză Cibrin. "Au reacționat la modul: În fine. S-a întâmplat. Așa, și? De fapt, n-au avut nicio reacție. Disciplina s-a dus, acolo nu-i nicio disciplină", a relatat el.

Când se vor opri rușii

Cibrin e convins că Rusia va pierde războiul cu Ucraina, dar numai după ce se vor pierde multe vieți: "Fiindcă Rusia nu se va opri până când nu va fi o mare vărsare de sânge, până când toți mor. Soldații sunt carne de tun pentru ei. Nu-i respectă."

Ca fost combatant, el subliniază că echiparea soldaților ruși nu se compară cu arsenalul la care au acces ucrainenii. În timp ce Kievul primește de la aliații occidentali unele dintre cele mai avansate arme, armata rusă se bazează pe echipament din perioada sovietică, folosit în anii '80 în Afganistan.

"Normal că Rusia o să piardă. Fiindcă toată lumea susține Ucraina. E o prostie să crezi că ei vor învinge. Au crezut că vor ocupa Kievul în trei zile. În a câta zi de război suntem acum? Au crezut că vin în Ucraina și vor fi primiți cu flori. Dar ei ne-au zis să ne cărăm naibii de acolo și au aruncat cu Molotoave în noi", a spus Cibrin.

Înfrângerea Rusiei este previzibilă și din cauza slabei pregătiri pentru război a trupelor. Cibrin a relatat că pregătirile unității sale au constat într-o armă, o țintă și 5.000 de gloanțe. "Continuă să tragi și pe urmă ești gata. Nimeni nu făcea nimic", a povestit acesta.

Lipsa de pregătire a devenit evidentă pe front, când aceiași oameni care se lăudau că sunt niște războinici când erau trimiși la luptă se întorceau distruși. "Cei care ziceau că-i omoară repede pe ucraineni, când veneau de pe linia frontului… nici nu mai puteau să vorbească. Au văzut războiul, au văzut înfrângerea și și-au văzut camarazii uciși, au văzut cadavre", a spus el.

"A fost o mare minciună. A fost o pregătire militară cu armata Belarusului. Și ne-au mințit. Pe 24 februarie ne-au zis doar că ne ducem la război", a adăugat fostul soldat.

Nikita Cibrin susține că nu a vrut să meargă pe front și, după ce și-a înfruntat superiorul, acesta l-a închis într-un vehicul special și a fost dus în Ucraina. La sfârșitul lui martie, când unitatea lui s-a retras din nord-vestul Kievului, s-a întors în Belarus, după care a fost trimis într-un spital din Rusia din cauza unor dureri de spate. A stat o lună internat, dar în mai l-au trimis iarăși în Ucraina, de data aceasta în regiunea Harkov, iar unitatea lui a fost cantonată în pădurile de lângă Izium.

Când comandanții altor unități au început să părăsească zona, el și-a dat seama că are ocazia să scape - a sărit într-un camion militar în care se aflau și alți soldați care fugeau de pe front și a ajuns în Belarus, iar de acolo s-a întors în Rusia. S-a internat din nou în spital din cauza durerilor de spate și spera să i se anuleze contractul pe care îl semnase cu armata.

Auzind că se va decreta mobilizarea parțială, Cibrin și-a dat seama că va ajunge iarăși pe front. A plecat la Sankt Petersburg, de unde a luat trenul spre Belarus, apoi a trecut în Kazahstan cu ajutorul unui intermediar și de acolo a plecat în țara în care se ascunde acum.

T.D.

articolul original.

Cum i-au făcut rușii să râdă cu lacrimi pe ucraineni: Le-a căzut un tanc din tren (Video)

14 December 2022 at 08:36
image

Ministerul ucrainean al Apărării a anunțat că forțele Moscovei au pierdut 24 de tancuri duminică. Însă unul din tancurile rușilor a stârnit hohote de râs după ce a pierdut lupta înainte de a o începe.

O înregistrare video postată pe contul de Twitter al Ministerului Apărării din Ucraina, cu 1,7 milioane de urmăritori, arată momentul în care un tanc prins cu un cablu de tragere de un alt tanc este tras din tren în condiții de iarnă. Operațiunea se încheie în câteva secunde, când tancul care trebuia coborât pe șenile cade în zăpadă și se răstoarnă, devenind inutilizabil.

Ministerul Apărării de la Kiev i-a ironizat pe ruși, avertizându-i că ar putea confisca toate echipamentele militare pe care le lasă în urma lor: "Nu că ne plângem. Dar, pe viitor, cerem ca rușii să fie mai atenți la descărcarea echipamentelor militare. Și să țină minte că fiecare vehicul blindat este un potențial echipament de împrumut-închiriere pentru armata Ucrainei."

În postarea respectivă nu se precizează locul și data la care a fost făcută înregistrarea, notează Newsweek.

Not that we are complaining. But in the future, we ask that the russians be more careful when unloading military equipment. And to remember that every armored vehicle is potential lend-lease equipment for #UAarmy pic.twitter.com/cg6q4CGhRB

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
December 12, 2022

Nu este prima oară când Ministerul apărării din Ucraina ridiculizează Rusia pe rețelele de socializare. În septembrie, după ce forțele ucrainene au descoperit o cantitate prețioasă de muniție îngropată de ruși, ministerul a transmis pe Twitter: "Vă rugăm să rețineți că nu acceptăm daruri de la criminali, torționari, hoți sau violatori. În următoarele zile, vă vom înapoia tot, până la ultimul obuz."

Iar de Halloween le-a sugerat rușilor cum ar putea lua legătura cu militarii pe care i-au pierdut în război: "Așadar, e Halloween… Toată lumea se gândește la delicii. Poate că e timpul să trimitem Ministerului rus al Apărării o tablă Ouija (planșetă folosită în ședințele de spiritism), ca să poată ține legătura cu cei peste 70.000 din oamenii lor căzuți în Ucraina."

În septembrie a apărut și un videoclip în care este ironizat haosul retragerii trupelor Moscovei. "Curățenia nu este cea mai mare virtute a armatei ruse", a transmis ministerul, adăugând că pentru unii dintre soldații lui Putin din Izium a fost "ultima zi din viața lor".

Potrivit datelor publicate de Ministerul ucrainean al Apărării, până luni au fost distruse 2.966 de tancuri rusești.

Bilanțul pierderilor umane este, însă, și mai apăsător. Kievul estimează că peste 95.260 de ruși au murit în cele aproape zece luni de război. Cu o rată de 3.000 de militari uciși în fiecare săptămână, numărul pierderilor pe front ar urma să ajungă la 100.000 în prima zi de Crăciun.

articolul original.

Putin și-a anulat conferința de presă de la sfârșit de an, pentru prima dată în ultimul deceniu

12 December 2022 at 16:27
By: -
image

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că preşedintele Vladimir Putin nu mai are programată nicio conferinţă de presă până la sfârşitul acestui an, ceea ce înseamnă că rupe tradiţia, urmată fidel în ultimii zece ani, de a sta de vorbă cu jurnaliştii la încheierea fiecărui an.

Această conferinţă de presă anuală reunea sute de jurnalişti ruşi şi străini şi dura de obicei câteva ore, iar liderul rus răspundea în direct la întrebări legate de orice subiect, de la diplomaţie la problemele vieţii cotidiene din Rusia. 

Deseori, răspunsurile preşedintelui către mass-media erau, de fapt, nişte indicaţii adresate guvernului sau autorităţilor regionale.

La conferinţa de presă anuală din 2021, Vladimir Putin a vorbit cu presa mai mult de patru ore.

Întâlnirea lui liderului de la Kremlin de la sfârşit de an cu jurnaliştii a avut loc în fiecare an începând din 2001, cu excepţia perioadei dintre 2008 şi 2012, când a fost prim-ministru.

Dmitri Peskov nu a oferit un motiv pentru această întrerupere a tradiţiei, dar a declarat că liderul rus "vorbeşte în mod regulat cu presa, inclusiv în timpul vizitelor în străinătate", relatează The Guardian şi AFP.

Decizia de a nu organiza conferinţa de presă de sfârşit de an survine în contextul în care Rusia, care a lansat o ofensivă militară împotriva Ucrainei în februarie, a suferit mai multe eşecuri militare în ultimele luni şi a declarat o mobilizare parţială în septembrie.

De la începutul ofensivei, Rusia a fost lovită de o avalanşă de sancţiuni occidentale şi se confruntă acum cu un embargo asupra livrărilor de petrol către UE.

Ziua 292: Kremlinul vorbește de atacuri nucleare preventive. Încă 2 miliarde de la UE pentru Ucraina

articolul original.

Războiul se câștigă cu tot ce ai: Cum îi păcălesc pe lunetiștii ruși mașinile trimise în Ucraina de fermierii britanici (Foto&Video)

12 December 2022 at 09:13
image

Mașinile de teren aduse în Ucraina din Marea Britanie sunt transformate de o echipă de voluntari în vehicule de război și îi derutează de multe ori pe lunetiștii ruși.

Ivan Oleksii, expert în jocuri video din Herson, lucrează cu echipa de la organizația Car4ukraine, înființată în luna martie, care reconfigurează camionetele civile, transformându-le în vehicule de luptă.

Oleksii și echipa lui strâng bani din donații pe platforma online a organizației și cumpără mașini de teren la mâna a doua pe care le modifică pentru armata ucraineană. Car4ukraine a primit aproximativ 100 de vehicule numai din Marea Britanie, cele mai multe fiind folosite în activități agricole înainte de a deveni mașini de luptă, relatează Insider.

Unde greșesc lunetiștii ruși

Indiferent de model, toate camionetele britanice au un lucru în comun: locul șoferului e pe partea dreaptă. Asta le-a salvat viața multor soldați ucraineni, întrucât lunetișii ruși trag în scaunul pasagerului, crezând că vor lovi șoferul.

Uneori, luptătorii ucraineni pun manechine pe scaunul pasagerului pentru a induce trăgătorii în eroare.

"Vin de la o fermă, asta înseamnă că pot să aibă niște zgârieturi, pot să miroasă urât, dar nu contează. Înseamnă că vor costa mai puțin", a spus Oleksii despre mașinile pe care le cumpără voluntarii.

Cei de la Car4ukrainecaută în toată Europa mașini de teren 4x4 cu motor diesel de doi litri. Modelele preferate sunt:

Toyota Hilux
Toyota Tundra
Mitsubishi L200
Ford Ranger
Nissan Navara
Nissan KingCab
Isuzu D-Max
Маzda BT-50
Mazda B2500
Jeep Gladiator

Camionetele uzate costă, de regulă, în jur de 5.500 de euro la mâna a doua. Mașinile folosite de fermierii britanici, de multe ori cu peste 100.000 mile la bord (160.000 de kilometri), pot fi cumpărate, însă, și cu puțin sub 2.000 de euro.

Uneori apar și ocazii suprinzătore - un membru al echipei Car4ukraine a spus pentru The Telegraph că unii fermieri oferă mașinile la prețul simbolic de o liră sterlină când află destinația mașinilor.

Cum devin niște camionete mașini blindate de război

Car4ukraine a strâns destui bani pentru a furniza 146 de camionete reconfigurate trupelor ucrainene. Alte 36 sunt în curs de pregătire.

La sosirea în Ucraina, mecanicii voluntari din cadrul organizației întăresc caroseria fiecărei mașini cu plăci de metal pentru a proteja pasagerii de obuzele și gloanțele rușilor. Apoi montează posturi de luptă în spatele cabinei pentru instalarea mitralierelor, lansatoarelor de rachete antitanc și Stinger.

Mașinile sunt folosite în luptele cu trupele ruse, pentru transportul civililor și al soldaților și chiar pentru a doborî rachetele rusești. "Acum câteva zile am primit niște imagini cu o rachetă de croazieră trasă de Rusia, dar a fost distrusă de mitraliera de pe una din camionetele noastre", a povestit Oleksii.

Cei 17 membri ai echipei de la Car4ukraine sunt angrenați în efortul civil de sprijinire, adeseori cu mijloace improvizate, a forțelor armate ucrainene. Și de multe ori, oamenii obișnuiți și lucrurile mărunte pot face diferența împotriva "uriașei armate proaste" a Rusiei, spune Oleksii. "Iar cu toate aceste idei despre cum să îmbunătățim fiecare aspect al războiului o să învingem", a promis el.

articolul original.

A fost trecută linia roșie? Americanii spun cum văd atacurile ucrainenilor în inima Rusiei

7 December 2022 at 15:32
By: -
image

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul nu a încurajat Ucraina să lovească în interiorul Rusiei.

Blinken a făcut această precizare la scurt timp după ce Moscova a acuzat Kievul că a desfășurat luni atacuri cu drone asupra a trei baze aeriene din Rusia, două dintre acestea aflându-se la sute de kilometri distanță de Ucraina, relatează BBC.

"Nu am încurajat, nici nu i-am ajutat pe ucraineni să lovească ținte în interiorul Rusiei, dar lucrul important este să înțelegem ce trăiesc ucrainenii în fiecare zi cu agresiunea rusă împotriva țării lor", a spus Bliken într-o conferință de presă organizată marți.

Acesta a acuzat Rusia că încearcă să distrugă infrastructura civilă care le permite oamenilor să aibă căldură, apă și electricitate. El a mai spus că Moscova folosește iarna ca armă și că acum "aceasta este realitatea din fiecare zi și noapte în Ucraina".

Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a precizat, însă, că Statele Unite nu vor împiedica Ucraina din a-și dezvolta propriile capacități de atac cu rază lungă de acțiune. "Răspunsul scurt este nu. Nu vom face în niciun caz asta", a spus acesta, adăugând că Washingtonul a oferit deja Kievului ajutoare de securitate în valoare de 19 miliarde de dolari.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat Statele Unite și aliații lor că nu va permite încălcarea "liniei roșii" prin furnizarea Ucrainei de arme cu rază lungă de acțiune.

Alianța militară NATO condusă de SUA a exclus furnizarea unor asemenea echipamente militare armatei ucrainene, pe fondul îngrijorărilor că acest lucru ar putea duce la o escaladare majoră cu o Rusia, țară dotată cu arme nucleare.

În două baze militare aeriene din regiunile ruse Riazan și Saratov s-au produs luni explozii. În aceste baze staționează bombardiere strategice folosite pentru atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice a Ucrainei.

Rusia a anunțat că marți a avut loc un alt atac pe teritoriul său, în regiunea Kursk, învecinată cu Ucraina.

Cel mai recent atac al Rusiei asupra Ucrainei a avut loc luni, când peste 70 de rachete au fost lansate spre teritoriul acestei țări. Potrivit autorităților locale, patru persoane au fost ucise.

T.D.

articolul original.

Cum încearcă soldații ucraineni să se vindece mental după ororile războiului: „O să-mi distrugă mintea, faceți ceva!”

3 December 2022 at 05:36
image

Somnul îl târăște înapoi, în nenorocirile de pe front, aude din nou bombele care cad și vede exploziile, iar atunci fuge cu disperare, ca să scape. Coșmarul e atât de intens, încât își imploră doctorul să-l ajute. „O să-mi distrugă mintea. Faceți ceva”, îi spune Witalij Miscow, în vârstă de 45 de ani, medicului. Tranchilizantele și terapia pe care o face la un centru de tratament din Kiev pentru soldați îl ajută să țină, cât de cât, demonii în frâu.

Miskow își continuă recuperarea la clinica de reabilitare de lângă Kiev. Pe lângă medicamente, centrul le oferă celor 220 de pacienți proceduri care includ yoga, acupunctură, ultrasunete și alte terapii.

"Sunt fericit că sunt încă viu", spune el. Dar tot izbucnește în plâns când vorbește despre bombardamentele care i-au ucis câțiva camarazi. "M-am obișnuit cu aceste trăiri, dar încă e foarte, foarte greu. Dacă n-ai trecut prin asta, n-ai cum să înțelegi, n-o să înțelegi", spune el.

Când pacea se va așterne din nou în Ucraina, mii de soldați se vor întoarce acasă precum Miskow, cu o afecțiune cunoscută ca sindromul/tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), notează AP.

Psihologii, ofițerii care se ocupă de veterani și foștii luptători care au coșmaruri, amintiri repetitive și alte tulburări psihologice lucrează deja pentru a reduce proporțiile potențialei crize de sănătate mintală cu care se vor confrunta soldații și familiile lor după încheierea războiului.

Prin creșterea gradului de conștientizare și finanțare pentru îngrijirea sănătății mintale și prin formarea consilierilor care să discute cu soldații despre traumele psihologice, scopul este prevenirea problemelor legate de PTSD, inclusiv sinuciderile, violența în familie, abuzul de alcool și droguri.

"Îți ataci copiii, soția"

Sergentul Maxim Pasicinik spune că viața civilă a fost "foarte complicată" pentru el după ani de luptă cu forțele pro-ruse în estul Ucrainei și după invazia Rusiei. Expunerea sa lungă la stresul războiului, moartea și distrugerea din jurul său i-au provocat militarului în vârstă de 28 de ani o gamă largă de simptome de PTSD. El se teme că și alți militari și familiile lor ar putea avea aceleași probleme.

"Repercusiunile vin mai târziu. Ai un zgomot în urechi, începi să vomiți, vii acasă cu fluctuații constante ale tensiunii arteriale și îți ataci membrii familiei, copiii, soția", explică el.

"Crezi tot timpul că cineva te urmărește, gândești într-una, faci abuz de medicamente și alcool, te pierzi. Dacă ai nevoie de ajutor, ești internat într-un spital psihiatric unde te transformă într-o legumă. Dacă arăți impulsuri de furie, îți dau tranchilizante și doar stai acolo", continuă fostul parașutist.

Ukrainian soldiers are facing lasting psychological wounds from their time spent on the frontlines.

Outside Kyiv, a rehabilitation center is treating soldiers with PTSD.

One man shared his story with @aliarouzi on #AaronNOW. pic.twitter.com/LaA4kKdynK

— NBC News NOW (@NBCNewsNow)
July 20, 2022

Pasicinik a luptat ultima oară chiar la începutul invaziei din 24 februarie. Unitatatea lui a fost dusă noaptea cu elicopterele pentru a apăra o bază aeriană din apropiere de Kiev. Luptele intense i-au măcelărit picioarele - rănile erau atât de severe, încât ulterior a fost scos din serviciu.

Acum, veteranul cu o constituție atletică arată bine. Însă integritatea fizică poate ascunde suferințele interioare ale militarilor, subliniază Pasicinik. "Arată bine, dar nu sunt", spune el.

Pe 12 noiembrie, Pasicinik s-a întors la baza aeriană din Hostomel unde a luptat și de unde îl bântuie și acum amintirile apăsătoare. Dar s-a întors ca un învingător - el a alergat un semimaraton (21 de kilometri) ca să strângă fonduri pentru tratamentul de care au nevoie zece veterani cu simptome.

Pasicinik e îngrijorat nu doar de riscul soldaților traumatizați de a se sinucide, ci și de posibilitatea ca aceștia să tragă în alte persoane și să treacă la acte teroriste.

Un război psihologic bun pentru Ucraina

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului pentru problemele veteranilor din Ucraina, Iulia Vorona, spune că statisticile despre sinucideri și PTSD în rândurile foștilor soldați și ale familiilor lor nu pot fi făcute publice în timpul războiului din motive de securitate. Însă cu cinci luni înaintea invaziei, ministrul Iulia Laputina a spus că era deja o cerere mare pentru sprijin psihologic din partea familiilor militarilor care au luptat din 2014 contra separatiștilor din estul Ucrainei.

Ministrul, care are doctoratul în psihologie, și-a exprimat îngrijorarea că mulți dintre combatanți se vor întoarce în sate unde nu există vreun specialist. "Trebuie să clădim un sistem de asistență psihologică de urgență care să funcționeze și în cel mai izolat cătun", a spus ea.

Potrivit datelor din conflictele anterioare, aproximativ 20% din militarii expuși la luptele intense din Ucraina ar putea dezvolta PTSD, estimează psihiatrul britanic Neil Greenberg, profesor la King’s College University din Londra, care a lucrat timp de 23 de ani ca medic militar în marina Marii Britanii, inclusiv în Irak și Afganistan.

Spre deosebire de soldații care au luptat în Afganistan sau cei din armata americană care au luptat în războiul din Vietnam, soldații ucraineni duc un război pentru a-și apăra țara, cu sprijinul populației, cu un inamic evident și cu obiective și justificări solide. Toate acestea i-ar putea ajuta pe veteranii ucraineni să dezvolte probleme psihologice mai puține sau mai ușoare, apreciază Greenberg, întrucât "este un război psihologic bun pentru Ucraina".

Rețelele de socializare pun presiune pe soldați

Psihologul ucrainean Andrii Omelchenko se așteaptă să apară tot mai mulți solicitanți de ajutor. El pregătește acum 300 de voluntari, cu obiectivul de a ajunge la 2.000, care să le ofere sfaturi soldaților.

Omelchenko lucrează îndeaproape cu trupele pe front și când se întoarce în Kiev repară pe cât posibil traumele prin conferințe video din biroul său de la etajul 17. Recent, a primit un apel de la un comandant de pe front care suferea de atacuri de panică crunte după ce a văzut cum o rachetă i-a măcelărit trei soldați.

Bombardamentele de artilerie ale Rusiei au un impact puternic asupra luptătorilor ucraineni, spune expertul. Iar rețelele de socializare sunt încă o sursă de stres psihologic, pentru că le arată soldaților că în timp ce ei sunt în tranșee, cei dragi și prietenii duc o viață cât de cât normală în comparație cu a lor. "E foarte dureros. Viața civilă are multe lucruri care nu sunt potrivite pentru a fi arătate", crede acesta.

Omelchenko primește și apeluri de la familii care îl întreabă cum să se descurce cu soldații care s-au întors complet schimbați de pe front - taciturni, distanți, pierduți în lumea lor. Psihologul a trecut prin aceeași experiență cu bunicul său, care a luptat când era tânăr în Al Doilea Război Mondial: "Bunicul meu nu a zâmbit niciodată."

articolul original.
❌