ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 1 December 2022Ultimele Stiri

Jens Stoltenberg: ‘Nu vedem China ca un adversar. NATO este o alianță a Europei și a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale și trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO’

30 November 2022 at 21:21
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat că Alianţa Nord-Atlantică nu vede China ”ca un adversar”. ”Vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru”, a afirmat el. Acesta a menţionat că, în contextul actual, trebuie evaluată ”dependenţa de toate regimurile autoritare”. 

În această dimineaţă am abordat şi tema provocărilor care vin din partea Chinei la adresa securităţii şi cum trebuie să ne consolidăm rezilienţa. NATO este o alianţă a Europei şi a Americii de Nord, dar provocările cu care ne confruntăm sunt globale şi trebuie să le abordăm în mod integrat, în NATO.

Nu vedem China ca un adversar, vom continua să avem relaţii cu China când este în interesul nostru, nu în ultimul rând să transmitem poziţia noastră comună asupra războiului ilegal al Rusiei în Ucraina. Deci rămânem cu o viziune clară, astăzi miniştrii au luat în considerare dezvoltarea militară ambiţioasă a Chinei, dezvoltările tehnologice şi activităţile hibrid şi cibernetice în creştere.

Războiul din Ucraina a demonstrat dependenţa periculoasă de gazul rusesc, aceasta ar trebui să ne facă să evaluăm dependenţa de toate regimurile autoritare, nu în ultimul rând de China, ca lanţ de aprovizionare, tehnologie şi infrastructură. Vom continua, desigur, relaţiile economice şi comerţul cu China, dar trebuie să fim conştienţi de dependenţa noastră, să ne reducem vulnerabilităţile şi să gestionăm riscurile”, a afirmat Jens Stoltenberg, miercuri, într-o conferinţă de presă susţinută la Bucureşti.

El a arătat că miniştrii de Externe au subliniat importanţa respectării liniilor directoare privind rezilienţa NATO şi menţinerea avantajului tehnologic, adăugând că se va continua cooperarea cu partenerii din regiunea indo-pacifică şi cu Uniunea Europeană.

Miniştrii au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la securitatea noastră. Recent am văzut acest lucru cu atacul oribil din Istanbul. Miniştrii au fost de acord că trebuie să ne continuăm eforturile pentru a combate această ameninţare”, a precizat Stoltenberg, conform news.ro.

Vezi și:

Jens Stoltenberg atrage atenția: ‘Ucraina are câștiguri semnificative, dar nu trebuie să subestimăm Rusia. Rachetele rusești și dronele continuă să atace orașele ucraienene’

articolul original.

Arta Razboiului, decembrie 2022

30 November 2022 at 22:01

Series Navigation
articolul original.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Balcanii, din nou butoiul cu pulbere al Europei? Șeful diplomației italiene avertizează: ‘Trebuie să îi oprim pe ruși în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezență sporită a Europei’

30 November 2022 at 19:45
image

Șeful diplomaţiei italiene Antonio Tajani atrage atenția că Europa ar trebui să îşi sporească prezenţa în Balcanii de Vest pentru a limita influenţa Rusiei.

Stabilitatea în Balcanii de Vest este importantă pentru pace. Trebuie să îi oprim pe ruşi în Balcanii de Vest, avem nevoie de o prezenţă sporită a Europei„, a declarat el, potrivit Reuters.

Trebuie să protejăm toate ţările din Balcanii de Vest şi apropiate de Ucraina, deoarece este important în acest moment să lucrăm împreună. Unitatea este importantă şi este un mesaj puternic pentru Rusia„, a spus Tajani, în contextul în care la reuniunea de la Bucureşti au fost invitaţi să participe şi miniştrii de externe din Bosnia-Herţegovina, Georgia şi Republica Moldova, parteneri ai NATO.

Bosnia-Herţegovina trece prin cea mai gravă criză politică de la sfârşitul războaielor din Balcani din anii ’90, sârbii bosniaci contestând instituţiile statului, ca parte a eforturilor lor de lungă durată de secesiune, încurajaţi de un sprijin cel puţin tacit din partea Rusiei.

Ministrul de externe al Bosniei, Bisera Turkovic, prezentă la reuniunea de la Bucureşti, şi-a exprimat la rândul său îngrijorarea miercuri în legătură cu intenţiile Rusiei în privinţa ţării sale.

Avem împuterniciţi ai Rusiei în guvernul nostru, iar diviziunea din ţara noastră este profundă„, a spus ea înaintea discuţiilor din ultima zi a reuniunii, conform agerpres.ro.

articolul original.

Etnic și civic – două turnuri gemene

30 November 2022 at 19:05

E clar că mai întâi a funcționat criteriul etnic și mai târziu a fost posibilă apariția spiritului civic. A opera cu distincția aceasta face parte din conștiința lumii moderne. Dar și începuturile creștinismului au avut o dispută de acest fel: să fie ori să nu fie acceptați și neevreii în comunitatea creștină?

Revoluția Franceză a elaborat cel mai emancipat concept politic de cetățenie nedependentă de criteriul etnic. Cu toate acestea, după Primul Război Mondial, SUA au impus criteriul etnic pentru formarea statalităților rezultate din dispariția Imperiului Habsburgic.

În aceeași epocă, URSS se formează fără a lua în seamă acest criteriu. Sovietele au încercat să treacă și dincolo de etnic, și dincolo de civic, undeva unde relevantă urma să fie doar încrederea în ideologia partidului marxist-leninist, indiferent de identitățile etnice ale partizanilor acestei ideologii.

Perioada interbelică a dat apă la moara etnicismului, nu a dezvoltat civismul prezent în conceptul francez de cetățenie.

În 1991, URSS s-a destrămat ca urmare a unor voințe naționale, după ce KGB-ul susținuse decenii la rând că problema naționalităților fusese rezolvată în imperiul sovietic și nu mai avea departament de monitorizare a voințelor etnic-naționaliste.

NATO a cerut mai apoi românilor, ungurilor și polonezilor să stingă eventualele litigii în privința minorităților de români, de unguri și de polonezi de pe teritoriul Ucrainei. Dar Ucrainei nu i s-a cerut să practice o politică a drepturilor omului în privința acestor minorități.

În teritoriul fostei Iugoslavii, criteriul etnic a fost garantat de marile puteri ca fiind nec plus ultra.

Acum, în Ucraina, acest criteriu a fost stins ca o lumânare și sunt pedepsite mediatic vocile care atrag atenția că acolo trăiesc comunități etnice lipsite de drepturile clamate de Occident când vine vorba de minorități.

E clar că interesele occidentale bat în Ucraina ceea ce obișnuiam să considerăm a fi în țările noastre prioritatea drepturilor minoritarilor etnici.

De ce nu avem, la mai mult de 200 de ani după Revoluția Franceză, mai multă claritate în privința cetățeniei moderne? În principal datorită unei chestiuni de istorie a mentalităților. Ne uităm pe ceas, pare că suntem contemporani, dar din punct de vedere mentalitar ne aflăm în secole diferite, cu viziuni diferite asupra valorilor etnice și asupra celor civice.

Aceste viziuni au origini neasemănătoare. Exaltarea criteriului etnic joacă de jos în sus. Elitele pot pune paie pe foc, dar nu ele au făcut focul. Dimpotrivă, exaltarea criteriului civic este opera elitelor iluministe. Opera lor a penetrat unele societăți, dar nu a omogenizat lumea în sensul valorilor cetățenești.

Iată Ungaria de azi… Interesul său (nostalgic) o îndeamnă să nu pună între paranteze criteriul etnic. Naționalismul din Ungaria nu este civic și nu poate fi așa câtă vreme nostalgiile imperiale ale ungurilor sunt puternice și nu pot fi stinse ca niște lumânări.

Cohortele de idioți utili ai lumii contemporane nu obișnuiesc să-și pună gândurile la teasc până ce are să iasă mustul obiectivității din ele. Dacă ai acceptat criteriul etnic pentru Kosovo, nu ai pentru ce să nu-l accepți și pentru Crimeea, de pildă. Iar dacă l-ai acceptat pentru Crimeea, profesorul Andrei Marga are dreptate: să fie aplicat în toate cazurile în care există comunități etnice pe teritoriul Ucrainei.

Așa ar cere obiectivitatea. Dar nu obiectivitatea este încurajată azi, ci fața propagandistică a intereselor geopolitice. Această față este încurajată în măsura în care poate ascunde interesele. Fața aceasta nu vrea să fie vizibil faptul că, fără Ucraina, Rusia încetează să mai fie o putere și europeană, și asiatică. Doar asiatică rămânând, Rusia este împinsă sub interesele Chinei, iar Europa este cimentată sub cele ale SUA.

articolul original.

Turtucaia, o înfrângere dramatică pentru România

30 November 2022 at 17:00
image

În timp ce trupele române pătrundeau tot mai adânc în Transilvania, la începutul lunii septembrie a anului 1916, forțele bulgaro-germane au atacat România. Înfrângerea României la Turtucaia a fost un dezastru, atât prin pierderile umane suferite, cât mai ales prin spulberarea moralului populației.

După ce România a intrat în Primul Război Mondial, la 27 august 1916, majoritatea trupelor române a trecut peste Carpați, în Transilvania. Acțiunea soldaților români a surprins, inițial, Puterile Centrale, care au fost nevoite să mute forțe militare consistente de pe alte fronturi în Transilvania.

În vreme ce grosul trupelor române luptau dincolo de Carpați, frontiera de sud a țării, cu Bulgaria, era apărată de Armata a III-a română, condusă de generalul Mihai Aslan. Profitând de inacțiunea trupelor aliate de pe frontul de la Salonic, comandamentul bulgaro-german a mutat o parte importantă din rândul soldaților bulgari și germani la frontiera cu România, pentru a ataca orașul Turtucaia.

Turtucaia, sub asediu

Atacul bulgaro-german a început în dimineața zilei de 2 septembrie. de forțele Diviziei 17 infanterie, comandată de generalul Constantin Teodorescu. Acțiunea trupelor bulgare a fost subestimată de Marele Cartier General român, care a trimis prea târziu întăriri în sprijinul soldaților ce apărau orașul.

La 6 septembrie 1916, forțele bulgare au dat atacul decisiv asupra orașului, demoralizați și cuprinși de panică, soldații românii s-au retras spre centrul localității. Înspre mijlocul zilei, generalul Teodorescu a ajuns într-un automobil pe malurile Dunării și s-a urcat într-o ambarcațiune pentru a trece de partea cealaltă a fluviului. Fuga generalului român a creat și mai mult haos în rândul trupelor pe care le conducea, iar, câteva ore mai târziu, Turtucaia a fost cucerită de bulgari. Câteva mii dintre soldații români au încercat să scape din încercuire, fie printr-o retragere către Silistra, fie printr-o traversate riscantă a Dunării.

Gestul făcut de generalul  Teodorescu nu a fost singular în acele zile dramatice. Pe 4 septembrie, generalul Nicoale Arghirescu, comandantul Diviziei 19 infanterie, angajată în lupte în apropierea orașului Bazargic, a ordonat retragerea, apoi, aflat în mijlocul trupelor, s-a urcat într-un automobil și s-a îndreptat spre spatele frontului. Demoralizați, soldații pe care îi conducea au început o retragere haotică, mulți fiind luați prizonieri.

„Turtucaia a fost o pedeapsă pentru toate mârșăviile pe care atâta vreme le-am tolerat în ţara noastră”

Ocuparea Turtucaiei de către bulgari a avut un impact devastator asupra moralului românilor. Vestea a venit pe fondul unui optimism exagerat și a bucuriei produse de înaintarea . Rapid, optimismul românilor s-a transformat în pesimism, iar speranța a lăsat loc deznădejdii. Mai mult, deja se întipărea în mintea multora imaginea trupelor bulgare traversând Dunărea și atacând Bucureștiul.

Mulți locuitori din Capitală începeau să plece către Moldova. Constantin Argetoianu redă în memoriile sale atmosfera ce domnea în București după înfrângerea suferită de România la sud de Dunăre. „Turtucaia a fost o pedeapsă pentru toate mârșăviile pe care atâta vreme le-am tolerat în ţara noastră. Unii din noi speram ca cel puțin Turtucaia putea să fie o lecție pentru îndreptarea noastră morală. Pe moment, ea a fost însă o lovitură de măciucă și a doborât dintr-odată tot curajul nostru. Am sosit la București, pe la 7 seara, cu trenul, în ziua de 23 august (5 septembrie, stil nou, n.n). Pe drum aflasem deja despre luptele grele de la Dunăre și că trecusem acolo la o disperată defensivă. Abia sosit m-am dus să iau masa la Jockey-Club. Nu se vorbea decât de Turtucaia, grija tuturor era mare (…)”.

Același Argetoianu a caracterizat cel mai bine impactul pe care l-a avut înfrângerea de la Turtucaia asupra populației.

„Cu Turtucaia a început la noi ura împotriva partidelor, Turtucaia a pus în plină lumină goliciunea oamenilor cărora ţara le încredințase soarta ei, aproape fără nici un control. Cu Turtucaia a luat naștere la noi o mentalitate nouă și se poate zice că, o dată cu dezastrul de la Turtucaia, s-a trezit și opinia noastră publică la conștiința datoriilor ei. Cei cu răspundere au simțit și ei că o lume se prăbușește și nici nu s-au gândit să reziste. (…) Tot putregaiul nostru politic ar fi putut să fie măturat într-o clipă și am fi putut avea și noi un ‘4 septembrie’, fără nici o greutate. Și totuși, deși trezită în conștiința ei, opinia noastră publică nu s-a ridicat prin acte de violență împotriva unor vinovați care așteptau cu capul plecat să li se dea lovitura de grație. O dată mai mult, românii s-au arătat blegi. Poate că inerția maselor s-a datorat faptului că vrăjmașul era la porțile Bucureștilor și zilnicei ciuruieli de bombe care întreținea atmosfera de panică”, consemna Argetoianu.

Pierderile Armatei Române la Turtucaia au fost imense

Peste 6.000 au murit sau au fost răniți și mai mult de 28.000 au căzut în prizonierat în urma atacului bulgar de la Turtucaia. Vina pentru acest dezastru a fost pusă exclusiv pe umerii generalilor Aslan, Teodorescu și Ioan Basarabescu, comandantul Diviziei 9 infanterie, însă amploarea dezastrului a fost cauzată, în opinia multora, de refuzul Marelui Cartier General de a ordona o retragere strategică. Considerentele politice au stat la baza refuzului, și nu militare. Impactul pe care l-ar fi avut o evacuare a Turtucaiei asupra moralului populației țării a cântărit enorm.

Nici Constantin Argetoianu nu a susținut aruncarea răspunderii asupra generalului Aslan. „Generalul Aslan a fost astfel un țap ispășitor al greșelilor altora. Om subțire, militar inteligent, sprinten și ager în luarea de hotărâri, generalul Aslan fusese considerat, în ultimii zece ani care au precedat războiul, ca unul din cei mai pregătiți comandanți ai armatei noastre. Singura învinuire ce i se putea face era ușurința cu care a primit comandamentul unei armate pe care nu o cunoștea și executarea unui plan pe care-l știa cu neputință de dus la bun sfârșit. A plătit însă scump această ușurință. Din ziua în care i s-a luat comanda și a fost declarat vinovat de greșelile celor care trebuiau salvați, generalul Aslan a căzut într-o neagră neurastenie care i-a luat până și curajul de a se apăra și a se reabilita în faţa opiniei publice.

După război, ar fi putut să se ridice și să acuze, dar, perfect gentelman şi om de inimă, a crezut mai nimerit să lase vălul uitării să acopere acele triste momente ale istoriei noastre, în care mârşăvenia unui comandament păcătos a aruncat o pată de rușine pe obrazul neamului nostru, pată care s-a întins asupra tragicelor evenimente ce s-au desfășurat de la căderea Turtucaiei până după zaiafeturile generalului Iliescu (sub-șef al Marelui Cartier General, a exercitat însă comanda efectivă a Armatei până în decembrie 1916, n.n.) de la Zoiţa”.

Impactul înfrângerii de la Turtucaia

Înfrângerea de la Turtucaia nu a avut doar un impact asupra moralului populație. Marele Cartier General a încetinit înaintarea trupelor române din Transilvania și a transferat o parte din aceste trupe în sudul țării, la granița cu Bulgaria, pentru a încerca o manevră de traversare a Dunării și de ieși în spatele trupelor bulgare. Manevra de la Flămânda a fost și ea un eșec militar.

articolul original.

NATO își va face simțită prezența și mai puternic în țara noastră. Mircea Geoană: ‘Sunt convins că grupul de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă. Marea Neagră este într-o situație extrem de complexă’

30 November 2022 at 16:25
image

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, s-a declarat convins că grupul aliat de luptă din România va ajunge la nivel de brigadă.

Este o întâlnire a miniştrilor de Externe, este evident o discuţie în principal politică, dar este foarte, foarte clar că suntem în curs de implementare a deciziilor de Madrid. Acolo, liderii noştri au decis că apărarea şi descurajarea pe Flancul estic, inclusiv în România, vor fi duse la nivelul următor. Ce înseamnă nivelul următor? Înseamnă că se poate ajunge şi sunt convins că România va ajunge la nivel de brigadă. Mulţumim Franţei şi ţărilor care participă la grupul de luptă din România pentru acest efort. De asemenea, observăm cum aliatul american continuă în plan bilateral şi în plan NATO să fie prezent în România„, a spus oficialul NATO, într-un briefing de presă.

El a vorbit de acţiunile care vizează apărarea şi descurajarea pe Flancul estic.

Vorbim de apărare şi descurajare în România şi pe Flancul estic, de-a latul tuturor domeniilor militare – terestru, aerian, maritim, spaţial şi cibernetic, vorbim de elemente suplimentare de informaţie şi inteligence, vorbim de lecţiile învăţate din războiul din Ucraina. De aceea, sunt extrem de încrezător că România şi ţările din Flancul estic vor avea de aici până la Vilnius elemente suplimentare care să reconfirme că niciun centimetru pătrat din teritoriul aliat nu este lăsat în afara protecţiei NATO”, a mai declarat Geoană.

Secretarul general adjunct al NATO a subliniat că organizarea, la Bucureşti, a Ministerialei de Externe a NATO este un semnal pentru ţara noastră ca aliat-ancoră pe Flancul estic, dar şi pentru relevanţa Mării Negre în Conceptul de securitate al NATO.

Marea Neagră este într-o situaţie extrem de complexă. Aici se întâmplă şi agresiunea rusească împotriva Ucraina, de aici pleacă din Ucraina, Crimeea şi teritoriile ocupate multe alte ameninţări către Orientul Mijlociu, către alte zone care sunt de interes pentru întreaga alianţă. Zona Mării Negre este importantă pentru ţările riverane din NATO, dar este importantă pentru întreaga alianţă. (…)

Luăm toate măsurile în toate domeniile pentru a putea să asigurăm securitate şi apărare pe zona Mării Negre, care rămâne în continuare o zonă extrem de încordată şi unde apărarea, descurajarea, sprijinul pentru Ucraina şi evitarea riscului de escaladare trebuie să meargă în paralel şi vreau să vă asigur că şi noi, liderii politici ai alianţei, dar şi generalul Cavoli, care a fost prezent aici la Bucureşti – comandantul suprem aliat -, a fost extrem de atent la ceea ce au spus aliaţii şi aliaţii au spus – în principal prin aliaţii de la Marea Neagră, România în primul rând – că este nevoie ca zona Mării Negre să aibă tot ceea ce înseamnă elemente de apărare şi descurajare, care să ne permită să ne facem datoria”, a afirmat Mircea Geoană, conform agerpres.ro.

articolul original.

Împăratul german, la auzul veștii că România s-a alăturat Antantei: „Am pierdut războiul”

30 November 2022 at 13:00
image

Intrarea României în Primul Război Mondial de partea Antantei a produs un șoc imens atât la Viena, cât în special la Berlin. Împăratul german, Wilhelm al II-lea, a avut o prăbușire nervoasă și a declarat că războiul este pierdut. Mai mult, pentru că nu a anticipat decizia României, l-a înlocuit din funcție pe Șeful Marelui Stat-Major german, generalul Erich von Falkenhayn.

În seara zilei de 27 august 1916, la ora 21:00, ambasadorul român la Viena, Edgar Mavrocordat, a înmânat nota prin care România declara război Austro-Ungariei. Chiar în acele momente, trupele române treceau Carpați în Transilvania.

La auzul veștii că România a intrat în război împotriva Puterilor Centrale, a avut un acces de furie, urmat de o prăbușire nervoasă, spunându-le celor din jurului său că  războiul este pierdut de Germania și de Puterile Centrale.

Wilhelm al II-lea: Totul s-a terminat

Douglas von Thurn, diplomat austro-ungar, detașat în acel moment la comandamentul Armatelor austro-ungare din Teschen, îi trimite pe 31 august 1916 o telegramă strict confidențială ministrului de Externe austro-ungar, Burian von Rajecz, în care descrie mai pe larg modul în care a reacționat împăratul german. „Am aflat în mod strict confidențial, de la o sursă din anturajul apropiat al împăratului Wilhelm al II-lea, că declarația de război a României l-a scos cu totul din fire pe suveran deoarece, sub influența rapoartelor ministrului plenipotențiar german şi ale atașatului militar de la Bucureşti, nu ar fi crezut niciodată că s-ar putea întâmpla aşa ceva. Sub prima impresie a acestei vești a spus celor din jurul său că de acum totul s-a terminat, războiul este definitiv pierdut şi orice altă vărsare de sânge este lipsită de orice speranță şi din acest motiv inutilă”.

Și Șeful Marelui Stat-Major german, generalul Erich von Falkenhayn, a fost total surprins de vestea că România a intrat în război de partea Antantei. La început a refuzat să creadă știrea, apoi, după ce au venit alte rapoarte care confirmau acțiunea Armatei Române, i-a dat crezare. Oricum, pentru că nu a anticipat împotriva Puterilor Centrale, împăratul Wilhelm al II-lea l-a înlocuit din funcție, numind în fruntea armatei germane un „duet” compus din generalii Hindenburg și Ludendorff.

Tot din telegrama pe care i-a trimis-o Thurn lui Burian aflăm detalii și despre această schimbare făcută la vârful armatei germane: „Destituirea dlui. von Falkenhayn pare să se datoreze în primul rând faptului că împăratul Wilhelm al II-lea i-a făcut reproșuri amare că nu a recunoscut pericolul amenințător ce venea din România şi nu a făcut nimic pentru a-l evita. De la sosirea feldmareşalului von Hindenburg, care a fost chemat imediat telegrafic la Pless, starea de spirit a împăratului s-a ameliorat simțitor şi situația, deşi este extrem de grea şi amenințătoare, nu i se mai pare totuşi lipsită de speranță. Se pare că, la plecarea sa, dl von Falkenhayn a reuşit să obțină de la împărat asigurarea că va fi numit în postul de ambasador la Constantinopol. Din informațiile mele rezultă că dl. cancelar al Reich-ului şi secretarul de Stat nu sunt deloc de acord cu această alegere şi rămâne de văzut dacă aceştia vor reuși să-l convingă pe împărat să revină asupra promisiunii date dlui von Falkenhayn”.

Până la urmă, din nefericire pentru România, Falkenhayn a fost desemnat să conducă operațiunile militare ale Puterilor Centrale împotriva Armatei Române care înainta în Transilvania.

De ce nu au anticipat Puterile Centrale decizia României?

Fără doar și poate Puterile Centrale au avut o multitudine de informații care arătau în mod concret că România se pregătea să intre în război împotriva lor, dar din anumite motive nu le-au crezut sau le-au ignorat.

După ce au spart cifrul diplomatic al Italiei, austriecii au reușit să intercepteze încă din luna aprilie a anului 1916 o serie de telegrame, prin care erau raportate stadiul negocierilor dintre România și Antanta. Într-un mesaj interceptat pe 30 iulie se menționa 14 august ca dată la care România urma să intre în război împotriva Puterilor Centrale, însă au fost  ridicate anumite îndoieli cu privire la aceste interceptări. Contele Ottokar von Czernin, ambasadorul austro-ungar la București, a susținut că telegramele erau folosite doar pentru a intoxica Puterile Centrale și a le induce în eroare.

Și rapoartele atașaților militari germani de la București indicau, la începutul lunii august 1916, că România își mobilizează armata în secret. Pe 11 august 1916, colonelul Hans von Hammerstein descria Armata Română ca „punându-se încet pe picior de război și grupându-și unitățile de operații ofensive cu două treimi împotriva Transilvaniei, defensive – cu o treime împotriva Bulgariei (…). În ritmul actual, poate fi gata să pornească împotriva Transilvaniei (n.r. împotriva trupelor austriece din Transilvania) la sfârșitul lui august”.

Rolul ambasadorului austro-ungar la Bucureşti

Toate acestea erau puse în umbră de informațiile pe care le transmiteau Ottokar von Czernin şi  ambasadorul german de la Bucureşti, baronul Hilmar von dem Bussche. Prim-ministrul român, Ionel Brătianu, a reușit să-i dezinformeze pe cei doi și să le adoarmă vigilența, până chiar în ziua intrării Românei în război. Pentru a reuși acest lucru a apelat de multe ori și la Regele Ferdinand pentru a-i intoxica pe cei doi cu informații, care ascundeau adevăratele intenții ale României. Totuși, amândoi credeau că Ionel Brătianu se gândea să intre în război împotriva Puterilor Centrale, dar considerau că Regele Ferdinand, din casa de Hohenzollern, îi va bloca intențiile.

Chiar cu o zi înainte ca România să intre în război, Ottokar von Czernin i-a transmis două telegrame secrete ministrului de Externe austro-ungar, Burian von Rajecz. Conținutul lor relevă gradul de manipulare la care era supus atât de Regele Ferdinand, cât și Ionel Brătianu. „Tocmai am fost primit de M.S. Regele într-o audientă care a durat un ceas. (…) Regele mi-a dat răspunsuri neclare, în maniera sa obișnuită, şi mi-a spus că se va decide la consiliul de coroană de mâine (27 august 1916, n.n), că el NU vrea războiul, dar nu poate lua de unul singur o astfel de decizie şi din acest motiv s-a convocat consiliul. Speră că va putea să rămână neutru, dar să-mi promită acest lucru nu poate. Sigur că nu se simte legat de eventualele înțelegeri ale lui Brătianu. (…) Regele a subliniat că 90% din populație nu vrea războiul”.

Despre discuțiile cu Ionel Brătianu,  Czernin a transmis către Viena următoarele informații: „Brătianu, cu care am vorbit multă vreme astă noapte, a declarat în modul cel mai categoric că vrea, poate şi va rămâne neutru. Consiliul de coroană de mâine (27 august 1916, n.r.) îmi va dovedi că el rostește adevărul. Consiliul de coroană de mâine a fost convocat împotriva voinței sale şi a făcut aluzie la Titu Maiorescu, care vrea să-l înlăture. Brătianu a declarat în repetate rânduri că, sub conducerea sa, numai atunci când va fi atacată şi el crede că bulgarii au această intenție. În final, Brătianu a vorbit încă o dată despre cedarea Bucovinei, o propunere pe care eu am refuzat-o pe un ton amabil, dar categoric”.

Misiunea lui Ionel Brătianu și a Regelui Ferdinand de a adormi Puterile Centrale a reușit pe deplin.

articolul original.

Jens Stoltenberg, despre aderarea Ucrainei la NATO: „Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, nu poate deveni membră NATO” | VIDEO

30 November 2022 at 12:19
image

Secretarul General al NATO Jens Stoltenberg a susținut conferință de presă miercuri, 30 noiembrie 2022, în a doua zi a Reuniunii Miniștrilor de Externe ai NATO care are loc la București. Întrebat de ce nu a obținut Ucraina încă dreptul de a deveni membru al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg a declarat că „Ucraina trebuie mai întâi să iasă triumfătoare din război, este o precondiție”.

Jurnalist The New York Times: Ați spus până acum, de nenumărate ori, că Ucraina luptă pentru valorile noastre. Ați spus asta dumneavoastră și mulți alți lideri occidentali. Ați spus că ne apără granițele, valorile și democrația. În aceste condiții, Ucraina chiar nu și-a obținut dreptul de a fi membră NATO?

„Misiunea imediată este să ne asigurăm că Ucraina poate rezista ca un stat democratic, economic, dar și umanitar. Și asta facem acum. Dacă nu reușește să rămână un stat suvern, Ucraina nu poate deveni membră NATO – este o precondiție”, a declarat Jens Stoltenberg.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Miniștrii de Externe din țările NATO discută, la București, despre procesul de aderare al Suediei și Finlandei. Turcia și Ungaria nu au ratificat tratatele

articolul original.

Ce spun experții militari despre războiul în spațiu? „Viața nu va mai fi așa cum o știm!”

30 November 2022 at 08:00
image

Nu va mai exista „viață așa cum o știm” dacă războiul în spațiu ar distruge sateliții pe care omenirea se bazează în fiecare zi. Iar China și Rusia au demonstrat că au capacitatea de a-i distruge.

Lideri militari de rang înalt din SUA și Canada sunt la Sydney pentru o conferință Australian Strategic Policy Institute despre spațiul ca nouă frontieră în „comerț, industrie, competiție și război”.

Ei au discutat despre importanța colaborării cu aliații, inclusiv cu Australia, pentru a contracara amenințările reprezentate de .

Lt. general Nina Armagno, directorul de personal al Forțelor Spațiale SUA, a declarat că distrugerea de către Rusia a unuia dintre propriii sateliți anul trecut a fost o „demonstrație uluitoare”.

„Interpretăm asta… ca pe un mesaj și o demonstrație a capacității”, a spus ea.

Războiul în spațiu ar schimba viața de pe Pământ

Ea a spus că China documentează și descrie în mod deschis demonstrațiile sale de putere în spațiu. Întrebată care ar putea fi jocul final, ea a spus că „Viața nu va mai fi așa cum o știm”, citează The Guardian.

Atacurile asupra sateliților pot distruge sistemele GPS, sistemele bancare, rețelele electrice, comunicațiile de prim răspuns și pot avea impact asupra operațiunilor militare, au spus oficialii.

„Nu vreau să fiu dramatică. Cum arată un război în spațiu? Probabil că nu îl vom vedea cu ochiul liber, dar cu siguranță vom simți consecințele din momentul în care va începe”, a spus Armagno.

Demonstrații de forță

Ea a descris, de asemenea, distrugerea de către China în 2007 a unuia dintre ca fiind șocantă, iresponsabilă și intenționată. SUA au fost, de asemenea, îngrijorate de o ocazie anul trecut în care un satelit chinezesc cu un braț de luptă a mutat un alt satelit din orbită.

Generalul de brigadă Michael Adamson, comandant la Divizia Spațială 3 Canadiană (Forța spațială a Canadei), a spus că programul spațial al Rusiei se clătina, lăsându-l mai puțin dependent de infrastructura spațială. Acest lucru, la rândul său, face mai probabil ca țara să încerce să distrugă accesul în spațiu, deoarece are „mai puțin de pierdut”.

Există două moduri prin care atacurile asupra sateliților ar putea distruge rețelele de comunicații. Primul este atacul direct, prin rachete anti-sateliți, brațe de luptă sau piratarea sau blocarea unui satelit. Celălalt este dat de resturile create de un satelit distrus. Armagno a spus că SUA încă urmăresc 600 de bucăți de resturi de la „demonstrația” din 2007 a Chinei.

Chiar și o mică bucată de resturi ar putea deteriora grav nave spațiale precum Stația Spațială Internațională, care efectuează manevre pentru a le evita. Evenimentul rusesc a creat 1.500 de bucăți de resturi, care au amenințat cosmonauții și astronauții de pe ISS.

Cum ne putem feri de războiul în spațiu?

Armagno a spus că SUA și aliații săi, inclusiv Australia, trebuie să lucreze împreună pentru a ne face mai rezistenți la războiul în spațiu. Acest lucru include construirea de sateliți mai ageri și mai mici pentru a-i înlocui pe cei distruși. Australia dezvolta un număr de astfel de sateliți și capacitatea de a-i lansa , a spus ea.

„Este important ca societățile să înțeleagă relevanța spațiului”, a spus Armagno.

„Nu este spațiu de dragul spațiului, ci într-adevăr există pentru ca țările cu idei similare să se asigure că spațiul este liber pentru națiunile spațiale. Cu toții împărtășim aceleași valori”, a continuat ea.

O problemă reală

Comodorul aerian Nicholas Hogan, directorul general al capacităților spațiale al Comandamentului Spațial de Apărare Australian, a vorbit la conferință despre capacitatea Chinei de a „depăși” Australia.

„De aceea noi (Australia, SUA și Canada) lucrăm împreună”, a spus el.

Hogan a spus că utilizarea tehnologiei anti-sateliți este o problemă.

„Dacă cineva ar face ceva într-un domeniu terestru, aerian, la sol sau pe mare, care are un impact cu o durată de mai mare de un deceniu, nimeni nu ar fi susține asta”, a spus el.

„Dar în războiul în spațiu nu există legi, nu există reguli, nu există norme… și acesta este domeniul în care ne aflăm. Este o adevărat problemă”, a încheiat Hogan.

Vă recomandăm să citiți și:

articolul original.

Aselsan AESA

30 November 2022 at 04:00

Radarul SABR (AN/APG-83) care va echipa aparatele F 16 grecesti

Stransi cu usa intre embargoul asupra livrarilor de materiale sensibile de catre restul membrilor NATO si grecii care se tot inarmeaza, turcii incearca apa cu degetul si isi lanseaza propriul radar AESA dezvoltat de Aselsan.

Daca le iese, ar fi o mare victorie tehnologica pentru Ankara, cu atat mai mult cu cat noul radar activ este destinat flotei turcesti de F 16, noii drone Akinci si viitorului avion de generatie a cincea turcesc – programul Turkish Fighter Experimental (TF-X).

Pe 10 noiembrie, AESA  Aselsan a fost prezentat publicului. “It is a radar project equivalent to the most advanced radars in the world at the moment,” a declarat Ismail Demir.

In presa turca s-a speculat ca primul radar AESA pentru F 16 ar putea fi livrat fortelor aeriene turce pana la sfarsitul acestui an, dar nu exista nicio declaratie oficiala in acest sens.

Necazurile turcilor au legatura cu Grecia, vechea lor rivala, tara care in ultimii ani a investit masiv in modernizarea fortelor sale aeriene, iar grecii chiar au ce sa arate turcilor pe deasupra Marii Egee si nu numai. 83 de F 16 aflate in plin proces de modernizare la standardul Block “V” Viper, dotate cu radar AN/APG-83, achizitia in regim de urgenta a 24 de aparate Rafale, dotate cu radare AESA RBE2.

La nivel de forte navale, Grecia nu poate tine pasul cu turcii dar cel mai probabil ca nici n-au nevoie, multitudinea de insule ofera suficiente baze aeriene, astfel incat interesul Atenei este sa detina superioritatea aeriana, impotriva careia flota turca – fara protectia proprilor avioane de lupta – nu are ce face.

Americanii sunt un alt factor important in zona prin eliminarea Turciei din programul F 35A (Ankara avea de gand sa cumpere 100 de aparate) dar si prin refuzul Washingtonului in a vinde Turciei avioane F 16 Block 70 sau de a permite modernizarea pe model grecesc.

Acum nu stim cat de “project equivalent to the most advanced radars in the world at the moment” este de facto radarul dezvoltat local de turci. Foarte greu de crezut ca ar fi la nivel mondial atat timp cat Coreea de Sud a avut nevoie de sprijinul masiv al israelienilor in dezvoltarea propriului radar AESA iar rusii inca n-au reusit mare lucru cu radarul lor dedicat Suhoi Su-57.

Deocamdata industria de aparare turca face eforturi considerabile pentru dezvoltarea de produse sofisticate dar mari realizari inca nu sunt si ar fi de mirare ca primul radar AESA sa fie la nivelul declaratiilor oficialilor turci. Cel mai probabil ca nu va fi si grecii vor detine in continuare suprematia tehnologica in spatiul aerian disputat cu turcii.

De bagat la cap, din punctul de vedere al radarului de bord, si pentru fortele noastre aeriene cu atat mai mult cu cat noi am avea ceva solutii…

GeorgeGMT

articolul original.

Gata Oricând!

29 November 2022 at 22:08
image

https://gata-oricand.cinemagix.ro/

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Avertisment din Rusia pentru NATO: Dacă vor face acest lucru, ar deveni imediat o țintă legitimă a forțelor noastre armate

29 November 2022 at 21:15
image

Vicepreşedintele Consiliului rus de Securitate, Dmitri Medvedev, a transmis marți că dacă NATO va furniza Ucrainei sisteme de apărare Patriot împreună cu personal NATO, aceştia ar deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor armate ruse.

„Dacă, aşa cum a lăsat să se înţeleagă (secretarul general al NATO, Jens) Stoltenberg, NATO va furniza fanaticilor ucraineni sisteme Patriot împreună cu personal NATO, aceştia ar deveni imediat o ţintă legitimă a forţelor noastre armate”, a scris Medvedev pe aplicaţia de mesagerie Telegram.

Din mesajul său, notează Reuters, nu reiese clar dacă se referea la sistemele Patriot, la forţele ucrainene sau la faptul că personalul NATO ar deveni o ţintă.

„Lumea civilizată nu are nevoie de această organizaţie. Ea trebuie să se simtă vinovată faţă de umanitate şi să fie dizolvată ca entitate criminală”, a scris el într-o altă postare anterioară.

Ucraina le-a cerut partenerilor săi occidentali sisteme de apărare aeriană, inclusiv sisteme Patriot de producţie americană, pentru a se proteja de atacurile ruseşti asupra infrastructurii sale energetice.

Miniştrii de externe ai NATO au condamnat la Bucureşti ceea ce ei numesc „atacurile persistente şi inconştiente ale Rusiei asupra infrastructurii civile şi energetice ucrainene” şi au promis că îşi vor intensifica sprijinul pentru Kiev, scrie news.ro

articolul original.

Un nou ajutor major pentru Ucraina! SUA iau în considerare să furnizeze Kievului sisteme de apărare antiaeriană Patriot

29 November 2022 at 20:45
image

Un oficial cu rang înalt din Pentagon a transmis că Ucraina ar putea primi din partea Statelor Unite ale Americii sistemul de apărare antirachetă Patriot.

„Toate capacităţile sunt luate în discuţie”, a spus oficialul când a fost întrebat dacă SUA se gândesc în special să trimită baterii Patriot în Ucraina. „Patriot este una dintre capacităţile de apărare aeriană care este luată în considerare”, a confirmat oficialul.

Sistemul de rachete de apărare aeriană Patriot – Patriot este acronimul de la „Phased Array Tracking Radar to Intercept of Target” (radar de urmărire cu fascicule fazate pentru interceptarea ţintelor) – este conceput pentru a contracara şi a distruge rachetele balistice cu rază scurtă de acţiune, avioanele avansate şi rachetele de croazieră care se apropie de ţintă.

Apărarea aeriană a Ucrainei este „prioritatea principală” a SUA, a adăugat oficialul de la Pentagon.

„Analizăm toate capacităţile posibile care ar putea ajuta ucrainenii să reziste atacurilor ruseşti, astfel încât toate opţiunile sunt pe masă şi analizăm ce pot face Statele Unite, analizăm ce pot face aliaţii şi partenerii noştri şi analizăm combinaţii de capacităţi care ar fi utile”, a adăugat oficialul.

STOLTENBERG CONFIRMĂ CĂ SUBIECTUL „PATRIOT” ESTE PE MASA DISCUŢIILOR

Aflat la Bucureşti, la reuniunea miniştrilor de externe din NATO, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a recunoscut că există discuţii despre trimiterea de sisteme Patriot, dar a subliniat că înainte de a lua o asemenea decizie aliaţii trebuie să se asigure că ele vor putea funcţiona – că există pregătirea necesară pentru a le folosi, că există piese de schimb, muniţie etc, scrie news.ro

articolul original.

Valentin Naumescu: „Pentru binele poporului rus, Rusia ar trebui să piardă războiul și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc” | VIDEO

29 November 2022 at 18:35
image

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu a fost invitatul lui Tudor Mușat în emisiunea „Piața Victoriei” la Europa FM. Acesta a explicat că pentru binele poporului rus, Rusia ar trebui să piardă războiul generat pe teritoriul ucrainean ca „să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”.

„Ceea ce nu știm acum este ce urmează după regimul Putin. Este o întrebare extrem de dificilă pe această ecuație a Rusiei post-Putin. Ne trezește îngrijorări semnificative pentru că lucrurile o pot lua fie spre bine, fie spre mai rău”, a explicat Valentin Naumescu la Europa FM.

Profesorul de relații internaționale Valentin Naumescu a explicat la Europa FM că sfârșitul imperialismului rusesc ar echivala cu sfârșitul pretenției Rusiei de a controla teritorii din estul Europei care nu-i aparțin.

Valentin Naumescu: „Pentru binele poporului rus, ar fi mult mai bine ca Rusia să piardă acest război și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”

Tudor Mușat: Adică este ultima miză pe care o mai poate avea în Europa de Est.

Valetin Naumescu: „Exact. Fie că ne referim la Ucraina, Belarus, Republica Moldova, poate Georgia – toate aceste spații care au aparținut fostei Uniuni Sovietice și asupra căreia Rusia își închipuie că ar avea interese legitime și are pretenții teritoriale sau de influență sau exercitare a dominației în baza conceptului de Russkiy Mir”.

„Acest imperialism trebuie să dispară odată pentru totdeauna și o înfrângere a Rusiei în acest război i-ar fi benefică pe termen lung. Rusiei i-ar fi mult mai bine dacă ar pierde acest război pentru că în sfârșit poate i s-ar deschide și Rusiei șansele unei reconstrucții democratice, civilizate, demne. Dacă Rusia câștigă acest război, șansele ca Rusia să iasă din dictatură, din mizerie, din sărăcie, din corupție, din înapoierea și izolarea politico-diplomatică, tehnologică în care a ajuns sunt foarte mici, dacă nu nule. Pentru binele poporului rus, ar fi mult mai bine ca Rusia să piardă acest război și să scape nu numai de regimul Putin, dar și de această distopie a imperialismului rusesc”, explicat Valentin Naumescu la Europa FM.

Urmărește aici întreaga emisiune „Piața Victoriei”

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Reuniunea Miniștrilor de Externe NATO. Ziua I. Stoltenberg: Războiul din Ucraina se va încheia la masa negocierilor, dar trebuie să ajutăm Ucraina până atunci

articolul original.

Stoltenberg, la Reuniunea Miniștrilor de Externe ai NATO: Războiul se va încheia la masa negocierilor, dar trebuie să ajutăm Ucraina până atunci

29 November 2022 at 17:47
image

Războiul din Ucraina se va încheia la masa negocierilor, dar până atunci Ucraina are nevoie de ajutor militar, spune Secretarul General al Alianței Nord Atlantice, Jens Stoltenberg. Miniștrii de Externe NATO discută zilele acestea la București modalitatea în care pot ajuta țara invadată de Rusia pentru a face față iernii și atacurilor susținute ale Federației.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/29nov-20-Lucia-sndw-prima-zi-discutii-NATO.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Aliații din cadrul NATO au promis noi ajutoare pentru Ucraina

Țările NATO vor contribui în continuare Ucraina pentru a se apăra. Oricât va dura războiul, nu vom da înapoi, a spus Jens Stoltenberg.

Aliații au promis noi ajutoare: combustibili, îmbrăcăminte, sisteme de bruiat drone și generatoare, iar Secretarul General al Alianței spune că se poartă discuții cu partea ucraineană pentru ca NATO sau o țară aliată să poată trimite sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă Patriot.

„Este despre a furniza sisteme noi, ca de exemple sistemele de apărare Patriot. Este o discuție în desfășurare acum despre asta”, a spus Secretarul General al NATO.

Este important să putem să asigurăm funcționalitatea sistemului, să avem piese de schimb și muniție, mai spune Jens Stoltenberg.

Jens Stoltenberg: „Cel mai probabil, războiul se va încheia la masa negocierilor”

Secretarul General al Alianței susține că – cel mai probabil – războiul declanșat de Rusia se va încheia la masa negocierilor, dar este important ca Ucraina să se poată apăra, pentru ca președintele Putin să înțeleagă că nu poate obține victoriile la care spera.

Declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

Miniștrii de Externe NATO au adoptat o declarație comună în urma discuțiilor de la București. Prin aceasta este condamnată din nou agresiunea Rusiei, dar și sprijinul pe care Belarus îl acordă Federației. Miniștri declară că nu vor recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei și că vor continua și intensifica sprijinul politic pentru țara condusă de Volodimir Zelenski.

Redăm integral declarația comună a miniștrilor de Externe ai NATO

1. Ne-am reunit la București, în apropierea țărmului Mării Negre, într-un moment în care invazia în derulare a Rusiei în Ucraina amenință pacea, securitatea și prosperitatea euroatlantice.

Rusia poartă întreaga responsabilitate pentru acest război, o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a principiilor Cartei ONU.

Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile persistente și inadmisibile asupra civililor ucraineni și infrastructurii energetice privează milioane de cetățeni ucraineni de servicii de bază pentru populație. A afectat aprovizionarea globală cu alimente și a pus în pericol țările și popoarele cele mai vulnerabile de pe glob.

Acțiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv activitățile hibride, șantajul energetic și retorica nucleară necugetată subminează ordinea internațională bazată pe reguli. Suntem solidari cu Polonia ca urmare a incidentului din 15 noiembrie 2022, care a dus la pierderi tragice de vieți ca rezultat al atacurilor Rusiei cu rachete împotriva Ucrainei.

Condamnăm acțiunile crude ale Rusiei împotriva populației civile din Ucraina, încălcările și abuzurile împotriva drepturilor omului, precum deportările forțate, tortura, tratamentul barbar aplicat femeilor, copiilor și persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Toți cei responsabili de crime de război, inclusiv de violență sexuală în cadrul conflictului, trebuie trași la răspundere. De asemenea, condamnăm pe toți aceia, inclusiv Belarusului, care facilitează în mod activ războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

2. Salutăm prezența de astăzi a ministrului de externe Kuleba, suntem pe deplin solidari cu guvernul și cu poporul Ucrainean în apărarea eroică a națiunii și a țării și aducem un omagiu tuturor celor care și-au pierdut viața.

Rămânem consecvenți în angajamentul nostru pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei, care constituie o încălcare flagrantă a Cartei ONU.

Vom continua și intensifica sprijinul politic și practic pentru Ucraina, care continuă să își apere suveranitatea și integritatea teritorială, precum și valorile noastre comune împotriva agresiunii Rusiei și vom menține acest sprijin atât timp cât va fi necesar.

În acest context, NATO va continua să se coordoneze strâns cu actorii relevanți, inclusiv organizațiile internaționale, în special UE, precum și statele cu care împărtășim aceleași valori și viziune. Pornind de la sprijinul acordat până acum, vom ajuta Ucraina să își consolideze reziliența, să își apere populația și să contracareze campaniile de dezinformare și minciunile Rusiei.

Aliații vor acorda asistență Ucrainei pentru repararea infrastructurii energetice pe măsură ce își apără populația de atacurile cu rachete. De asemenea, rămânem hotărâți în sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstrucției post-conflict și a reformelor, astfel încât Ucraina să își poată asigura viitorul liber și democratic, să își modernizeze sectorul de apărare, să își consolideze interoperabilitatea pe termen lung și să descurajeze agresiuni viitoare. Vom continua să întărim parteneriatul nostru cu Ucraina pe măsură ce avansează în aspirațiile sale euroatlantice.

3. Finlanda și Suedia participă astăzi în calitate de state invitate să adere la Alianță.

Aderarea le va face mai sigure, NATO mai puternic și spațiul euroatlantic mai sigur. Securitatea lor este de importanță directă pentru Alianță, inclusiv pe perioada procesului de aderare.

4. Reamintind faptul că Balcanii de Vest și regiunea Mării Negre sunt zone de importanță strategică pentru Alianță, salutăm întâlnirea noastră cu miniștrii de externe din statele partenere, Bosnia și Herțegovina, Georgia și Republica Moldova, în condițiile în care NATO își consolidează sprijinul adaptat pentru edificarea integrității și rezilienței, dezvoltarea capacităților și susținerea independenței politice.

Angajamentul nostru pentru politica ușilor deschise rămâne ferm. Reafirmăm decizia adoptată la Summitul de la București, în 2008, și toate celelalte decizii subsecvente cu privire la Georgia și Ucraina.

5. NATO este o alianță defensivă.

NATO va continua să protejeze populațiile noastre și să apere fiecare centimetru al teritoriului Aliat în orice moment. Vom proceda în acest mod în conformitate cu abordarea de 360 de grade și împotriva tuturor amenințărilor și provocărilor. Condamnăm terorismul în toate formele și manifestările sale și suntem solidari cu Turcia în durerea pricinuită de pierderile de vieți după recentele atacuri teroriste oribile.

Ne confruntăm cu amenințări și cu provocări din partea unor actori autoritari și competitori strategici din toate direcțiile strategice. În fața celei mai serioase amenințări la adresa securității euroatlantice din ultimele decenii și în conformitate cu Conceptul Strategic, implementăm un nou fundament pentru postura noastră de descurajare și apărare prin consolidarea sa semnificativă și prin dezvoltarea întregii game de forțe și capabilități robuste, gata de luptă.

Toate aceste demersuri vor consolida de o manieră substanțială descurajarea și apărarea înaintată a NATO. Rămânem hotărâți să ne pregătim, să descurajăm și să ne apărăm împotriva atacurilor ostile la adresa infrastructurii critice Aliate. Orice atac împotriva Aliaților va primi un răspuns unit și hotărât. Rămânem uniți și solidari în acțiunile noastre și reafirmăm caracterul durabil al legăturii transatlantice între națiunile noastre. Vom continua depunem eforturi pentru pace, securitate și stabilitate în întreaga zonă euroatlantică”.

Sursa foto: Presidency

Citește și: Klaus Iohannis: „Marea Neagră are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică” | VIDEO

articolul original.

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu: Salut adoptarea astăzi la București a Declarației ministerialei NATO pe care o găzduiesc ce condamnă războiul Federației Ruse contra Ucrainei

29 November 2022 at 17:45
image

Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis marți că salută adoptarea astăzi la Bucureşti a Declaraţiei ministerialei NATO, ce condamnă războiul Federaţiei Ruse contra Ucrainei şi atacurile asupra civililor şi infrastructurii civile.

”Salut adoptarea astăzi la Bucureşti a Declaraţiei ministerialei NATO pe care o găzduiesc ce condamnă războiul Federaţiei Ruse contra Ucrainei şi atacurile asupra civililor şi infrastructurii civile. Am reiterat sprijinul nostru pentru aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei”, a scris, marţi, pe Twitter, ministrul Bogdan Aurescu.

În Declaraţia NATO de la Bucureşti, miniştrii de externe ai statelor aliate şi invitate au condamnat războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, în mod deosebit atacurile împotriva populaţiei şi infrastructurii civile, încălcările repetate ale dreptului internaţional umanitar, precum şi şantajul energetic practicat de Moscova.

De asemenea, miniştrii de externe au reiterat sprijinul NATO pentru suveranitatea, integritatea teritorială, independenţa şi aspiraţiile euroatlantice ale Ucrainei, precum şi angajamentul ţărilor Alianţei de a-şi continua şi intensifica asistenţa pentru Ucraina, în coordonare cu toţi partenerii relevanţi, în primul rând cu UE. Totodată, miniştrii au reafirmat angajamentul NATO de consolidare a sprijinului pentru Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina, în scopul susţinerii integrităţii, rezilienţei, capabilităţilor şi independenţei politice a acestor state.

”Şefii diplomaţiilor aliat au subliniat în textul Declaraţiei hotărârea NATO de a-şi întări semnificativ postura de apărare şi descurajare şi de a continua dezvoltarea unui spectru complet de forţe şi capabilităţi. Au transmis un mesaj unanim de solidaritate, arătând că orice atac împotriva unui stat NATO va primi un răspuns ferm şi unit. În contextul participării la reuniune a Finlandei şi Suediei, state invitate să adere la Alianţă, miniştrii de externe şi-au reafirmat susţinerea pentru Politica Uşilor Deschise a NATO şi pentru deciziile Summitului de la Bucureşti din 2008”, a transmis MAE, conform news.ro

articolul original.

Mărturie din Kiev: „Pot trăi fără electricitate și fără căldură, dar nu și fără familie” | AUDIO

29 November 2022 at 16:37
image

Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice ucrainene echivalează cu un genocid, a declarat pentru BBC un înalt oficial ucrainean. Este vorba de procurorul general al Ucrainei, potrivit căruia, atacurile asupra unor instalații cheie au vizat „întreaga națiune ucraineană” și au reprezentat un efort de a forța Kievul să se predea. Milioane de oameni din Ucraina se confruntă cu întreruperi de energie electrică pe o vreme geroasă, în urma atacurilor susținute ale Rusiei. Liliana Nicolae a vorbit cu un tânăr ucrainean, care în cele mai bine de 10 luni, de când a început războiul, nu a părăsit Kievul.

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/11/29nov-18-LILI-SANDW-Cum-e-in-Kiev-far-alumina-si-caldura.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

Andrii Bondard trăiește în Kiev la etajul 18 al unui bloc. Întreruperile de energie fac și liftul să se oprească.

„Când se oprește curentul, trebuie să urc pe jos cele 18 etaje, ceea ce este o provocare. Locuiesc într-un apartament mic. Mi-am făcut provizii cu lumânări și am multe pături”, mi-a povestit Andrii. Din fericire, poate încă să meargă la serviciu, unde are electricitate.

Îmi povestește, însă, că ziua de astăzi a fost chiar mai rea decât altele, cu mai multe atacuri decât de obicei. Iar lumea s-a refugiat în subsoluri. În plus, există o tensiune, pentru că lumea se așteaptă la ce e mai rău. Circulă zvonuri în acest sens. Îl întreb ce este cel mai greu în aceste zile? Frigul? Lipsa electricității sau frica?

Îmi răspunde că „cel mai greu este faptul că nu te poți proteja pe tine și familia ta”. Și adaugă faptul că poate trăi fără electricitate, și fără căldură, dar nu și fără familie.

Sursa foto: Facebook / Volodimir Zelenski

Citește și: Politologul Cristian Pîrvulescu: Războiul va dura atât de mult cât Vladimir Putin va fi la putere | VIDEO

articolul original.

Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA în România: ‘Administrația Biden dă bani Ucrainei doar să supraviețuiască, dar nu ca să câștige. Criminalul de Putin trebuie oprit, trebuie să se retragă din Ucraina’

29 November 2022 at 07:45
image

Adrian Zuckerman, fost ambasador al SUA la București, afirmă că ”marea majoritate a americanilor suportă ajutorul pentru Ucraina și sunt împotriva lui Putin. Putin și toți cei care au participat la această agresiune trebuie să fie judecați la Haga pentru crime de război. Așa ceva nu s-a văzut din al II-lea Război Mondial.”

În SUA, nu este o diferență între partidul democrat și republican pe Rusia, Putin și Ucraina. Marea majoritate a americanilor suportă ajutorul pentru Ucraina și sunt împotriva lui Putin. Administrația Biden a făcut bine că a ajutat cu sume mari Ucraina dar trebuie făcut mai mult. Administrația Biden dă bani Ucrainei doar să supraviețuiască dar nu ca să câștige. Oamenii mor acolo, Ucraina este subjugată de teroare.

Criminalul de Putin trebuie oprit, trebuie să se retragă din Ucraina. Putin și toți cei care au participat la această agresiune trebuie să fie judecați la Haga pentru crime de război. Așa ceva nu s-a văzut din al II-lea Război Mondial. În Ucraina este un val de ucidere deliberată a civililor. (…) În 2012, republicanul Mitt Romney a spus că cea mai mare primejdie din lume este Rusia. Obama a fost cel care n-a avut dreptate. Când Putin a invadat Crimeea și Donbas, ajutorul SUA a constat în pături și mâncare. Momentul 2014 nu trebuie uitat, Putin nu s-a oprit. Ucraina și-a cedat Rusiei arsenalul nuclear în administrația Clinton, iar UK, SUA și Rusia au garantat granițele Ucrainei.

America a dat atunci 2 mld de dolari Ucrainei pentru dezvoltare. A contat răspunsul SUA, UK atunci când Rusia a invadat fără rușine Crimeea și Donbas, la fel cum a făcut Hitler. Rusia vorbește de „denazificare”. Ce denazificare”? Zelenski este evreu. Propaganda rusească este foarte periculoasă. Propaganda rusă este făcută și la nivel de business și de Guvern. Prezența rusă este foarte mare în Austria, influența rusă a fost simțită și în Bulgaria și în Italia. Eu cred că propaganda rusă are influență și în România”, a declarat Adrian Zuckerman, fostul ambasador republican al SUA în România.

Adrian Zuckerman este de părere că nu sunt foarte multe opțiuni ale Occidentului în ceea ce privește războiul din Ucraina iar generarea inflației este o greșeală a politicii administrației Biden:

În SUA, singura părere care contează este a președintelui, care este the commander in chief. Nu se poate negocia cu un criminal ca Putin, la fel cum nu se putea negocia cu Hitler. Problema în Europa este că multe țări nu au curajul să spună nu. UE și NATO spun nu, dar țări ca Ungaria, Austria, care sunt șantajate de ruși cu energia nu spun categoric „nu”. Au fost multe greșeli făcut în Europa. (…) Singura soluție este ca rușii să se retragă din Ucraina.

Dacă nu ai o soluție în minte, n-o să iasă bine. Nu războiul a creat inflația, problemele economice au început după ce Biden a luat puterea în SUA. Administrația Biden a redus producția de gaz și de petrol, a limitat dezvoltarea rafinăriilor. La finalul anului 2020, America era cel mai mare producător de petrol din lume, acum nu mai este. SUA se roagă acum de Arabia Saudită, de Venezuela, de Qatar ca să producă mai mult.

Cel mai bun lucru ar fi ca cea mai mare producție de petrol să fie în America. Inflația a început în SUA și s-a răspândit, lipsa gazului și petrolului se simte peste tot. Politica europeană pe care Biden încearcă să o emuleze este ceva foarte greșit. Au fost lăsați rușii să șantajeze restul Europei. Președintele Biden continuă cu asta, nu dezvoltă producția de gaz și petrol, este o politică greșită pentru economia SUA și cea globală. Inflația s-ar diminua dacă producția petrochimică a SUA ar fi dezvoltată. Politica verde este cea mai mare greșeală, nu se poate face peste noapte. Nu poți de mâine să înlocuiești gazul și petrolul, nu merge. În SUA, cred că vom vedea și niște schimbări în partidul democrat”, a mai declarat Adrian Zuckerman, conform alephnews.ro.

articolul original.

Ce arme cu rază lungă ia în considerare SUA să trimită în Ucraina?

29 November 2022 at 06:00
image

Pentagonul ia în considerare o propunere a companiei Boeing privind furnizarea către Ucraina de bombe de precizie ieftine, de mici dimensiuni, montate pe rachete deja disponibile.

Acest lucru va permite Kievului să lovească mult în spatele liniilor ruse, în timp ce Occidentul se străduiește să satisfacă cererea pentru mai multe arme, scrie Sky News.

Ucraina are nevoie disperată de arme mai sofisticate, în condițiile în care , iar stocurile militare ale SUA și ale aliaților se reduc.

Ce se gândește SUA să trimită în Ucraina?

Sistemul propus de Boeing, Ground-Launched Small Diameter Bomb (GLSDB), este unul dintre cele aproximativ o jumătate de duzină de planuri de priducere de noi tipuri de muniție pentru Ucraina și aliații americani din Europa de Est, potrivit unor surse din industrie.

GLSDB ar putea fi livrată încă din primăvara anului 2023, potrivit unui de agenția de presă Reuters și de trei persoane familiarizate cu planul. Sisstemul combină bomba cu diametru mic GBU-39 (SDB) cu motorul de rachetă M26, ambele găsindu-se deja în stocurile americane.

articolul original.
❌