ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Ucraina primește Abrams și „Leoparzi”, rușii „atacă” în stilul lor: Au adus pe front tancuri gonflabile care s-au dezumflat, iar un tanchist și-a pus camarazii pe fugă (Foto&Video)

29 January 2023 at 05:14
image

Forțele ruse au amplasat tancuri gonflabile în apropiere de Zaporojie pentru a simula prezența unor astfel de vehicule de luptă, însă baloanele s-au dezumflat accidental, devenind ținta ironiei ucrainenilor. Iar o înregistrare video arată un tanc rusesc scăpat de sub control care a semănat panică printre infanteriștii trupelor invadatoare.

Kievul susține că Rusia a amplasat mai multe baloane care imită tancuri pentru a masca faptul că au rămas fără echipamente și muniție în regiunea Zaporojie, după atacurile intense din ultimele zile asupra pozițiilor ucrainene.

Manevra rușilor a fost descoperită după ce unul dintre "tancurile" gonflabile s-a dezumflat accidental, relatează Insider.

"În timp ce partenerii noștri coordonează trimiterea tancurilor în Ucraina, armata invadatoare mărește și ea prezența 'unităților de tancuri' în regiunea Zaporojie. Se pare că aerul liber al regiunii Cazaci nu le priește produselor din cauciuc ale ocupanţilor, aşa că acestea se dezumflă fără a-şi îndeplini misiunea principală. La fel ca bravada umflată a armatei ruse", a scris ironic pe Facebook Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei lângă o fotografie a unui tanc gonflabil rusesc.

Tancurile gonflabile sunt un element de bază al tacticilor militare de dezinformare ale armatei ruse, o doctrină militară cunoscută sub numele de maskirovka (deghizare). Aceasta implică folosirea unui arsenal de tancuri și lansatoare gonflabile, vehicule-momeală și manechini care imită soldați pentru a semăna confuzie.

Rusia a utilizat elemente de maskirovka și în conflictele din deceniile trecute, însă în Ucraina au fost dejucate cu ajutorul dronelor și al sateliților.

La începutul războiului, Ucraina a produs, de asemenea, un arsenal de acest tip, folosind false lansatoare americane de rachete realizate din lemn pentru a fi observate de dronele rusești și a păcăli trupele ruse să-și consume muniția pe ținte inutile.

Eșecurile militare ale Moscovei au ieșit în evidență și vineri, când oficialii ucraineni au difuzat o înregistrare video în care se vede cum un tanc rusesc scăpat de sub control i-a pus pe fugă pe infanteriștii care îl însoțeau.

În imaginile realizate de o dronă se vede cum tancul face mai multe manevre nereușite, apoi lovește cu turela mai mulți soldați aflați pe un alt tanc, iar cei care au scăpat nevătămați au fugit speriați. Nu se cunoaște unde sau când a fost filmat clipul de 52 de secunde postat pe Twitter, scrie Newsweek.

"Cea mai mare amenințare pentru infanteriștii ruși mobilizați sunt tanchiștii ruși mobilizați", a ironizat ministerul ucrainean al Apărării această nouă dovadă a incompetenței din armata rusă.

Greșelile elementare pe care le fac militarii și în special tanchiștii ruși au fost ironizate în mai multe rânduri pe rețelele de socializare.

În septembrie, un clip popular postat pe Twitter arăta un tanc rusesc care circula haotic, în timp ce soldații săreau din mers, vehiculul oprindu-se apoi într-un copac.

Amazing video of a Russian T-72 fleeing Ukrainian troops, discarding men and then crashing into a tree. pic.twitter.com/0hqrQtJ09S

— Cᴀʟɪʙʀᴇ OÊ™sᴄᴜʀᴀ (@CalibreObscura)
September 9, 2022

Iar în decembrie, o înregistrare video postată pe contul de Twitter al Ministerului Apărării din Ucraina arată cum un tanc prins cu un cablu de tragere de un alt tanc este tras din tren în condiții de iarnă. Operațiunea se încheie în câteva secunde, când tancul care trebuia coborât pe șenile cade în zăpadă și se răstoarnă, devenind inutilizabil.

Not that we are complaining. But in the future, we ask that the russians be more careful when unloading military equipment. And to remember that every armored vehicle is potential lend-lease equipment for #UAarmy pic.twitter.com/cg6q4CGhRB

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
December 12, 2022

Ministerul Apărării de la Kiev i-a ironizat pe ruși, avertizându-i că ar putea confisca toate echipamentele militare pe care le lasă în urma lor: "Nu că ne plângem. Dar, pe viitor, cerem ca rușii să fie mai atenți la descărcarea echipamentelor militare. Și să țină minte că fiecare vehicul blindat este un potențial echipament de împrumut-închiriere pentru armata Ucrainei."

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Ziua 337: Rachetele rușilor au făcut zeci de victime, Germania nu se grăbește să trimită „Leoparzii”. Călăuzire spirituală pentru rușii care fug de război

26 January 2023 at 21:50
image

Ziua 337 de război a început cu un nou atac cu rachete al Rusiei, care a produs zeci de victime și avarii serioase în mai multe regiuni, inclusiv Odesa și Kiev.

Atacul a venit la mai puțin de 24 de ore după ce Germania și SUA au anunțat că trimit tancuri Ucrainei, Kremlinul reacționând cu amenințări furioase.

Între timp, se pare că discuțiile la nivelul NATO s-au mutat pe livrarea de avioane de luptă. Volodimir Zelenski a insistat la scurt timp după ce Occidentul a anunțat oficial că trimite tancuri că acum așteaptă aeronave militare și rachete cu rază lungă de acțiune, însă mai multe state se tem că ar provoca astfel extinderea și amplificarea războiului.

Aceste îngrijorări sunt validate de Kremlin, care a anunțat dimineață că deja consideră Vestul implicat direct în conflictul din Ucraina.

Situația pe front

  • Alarmele sună în Ucraina - Alertele antiaeriene au răsunat în întreaga Ucraina încă de la primele ore.
  • Răzbunarea Rusiei - Comandantul forțelor ucrainene a anunțat un bilanț total de 55 de rachete lansate de dimineață de ruși din avioane de luptă și de pe nave din Marea Neagră. 47 dintre ele au fost doborâte de sistemele antiaeriene, 20 doar în regiunea Kievului. 5 rachete nu și-ar fi atins țintele, au mai anunțat ucrainenii. Anterior, fusese anunțat un bilanț estimativ de 30 de rachete lansate.
  • Bilanţul victimelor - 11 persoane au fost ucise și alte 11 au fost rănite, a anunţat purtătorul de cuvânt al serviciului de urgență, Oleksandr Korunji. Acest bilanţ reprezintă numărul total de victime în atacurile cu rachete și drone care au avut loc peste noapte și dimineața.
  • Loviturile de la Kiev - Autoritățile din Kiev au anunțat şi ele că o persoană a murit și două au fost rănite după ce o rachetă a rușilor a lovit o clădire nerezidențială din Goloseevski. Și în districtul Dnipro din capitala ucraineană au fost raportate explozii.
  • Pene de curent și apă în Odesa - Și în Odesa autoritățile au anunțat că mai multe instalații energetice au fost bombardate. Problemele sunt majore, astfel că întreruperile de curent vor fi întâlnite și zilele următoare. Sunt probleme similare și cu alimentarea cu apă.
  • Vizită la Odesa după bombardament - Ministrul francez de Externe Catherine Colonna s-a dus joi după atac la Odesa.
  • Atac mortal şi la Zaporojie - Procuratura generală a Ucrainei a anunţat că trei persoane au fost ucise într-un atac cu rachete de azi-noapte la Zaporojie.
  • Rachetele rușilor au vizat și regiunile Nikolaev, Dnepropetrovsk, Herson și Jitomir.
  • Bătălia de la Vuhledar - În Donețk se dau lupte grele pentru Vuhledar, oraș controlat de forțele Kievului. Orașul are o importanță strategică pentru ruși, care speră că, odată cucerit, vor avansa mult mai rapid în regiunea dintre Donețk și Zaporojie și vor controla și calea ferată care leagă Donețkul de Melitopol.
  • Atac nocturn cu drone kamikaze - Forțele ruse au lansat peste noapte atacuri cu 24 de drone kamikaze, forțele ucrainene anunțând că le-au doborât pe toate.
  • Spion rus arestat - Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a anunţat joi că a arestat un locotenent-colonel din rândurile sale pe care îl acuză de „înaltă trădare” şi a publicat o fotografie cu pachete de bani care ar fi fost găsite la domiciliul său. Detalii AICI.

Alte informații relevante

  • Kievul primește sateliți de la Germania - Berlinul cumpără Ucrainei 10.000 de terminale Starlink, în valoare de 20 de milioane de euro.
  • Ucraina mai are de așteptat după „Leoparzi” - Germania urmează să livreze Ucrainei tancuri Leopard „la sfârşitul lui martie-începutul lui aprilie”, anunţă ministrul neamț al Apărării, Boris Pistorius, într-o vizită la trupele din Saxonia-Anhalt.
  • Bombe cu dispersie pentru Ucraina - AFP a discutat cu un oficial dintr-o ţară europeană, care nu a dorit să fie identificat după nume sau naţiunea de origine, care a spus că guvernul său s-a oferit să trimită bombe cu dispersie în Ucraina, așteptând însă pentru asta aprobarea Germaniei, care este implicată în producţia de muniţie. Bombele cu dispersie (BASM) sunt alcătuite dintr-un container, ca un obuz, care conţine proiectile explozive, de dimensiuni mai mici, numite „submuniţii”. Foarte inexacte, ele pot lovi civilii.
  • Tancuri Leclerc pentru Ucraina - Franţa va anunţa peste câteva zile decizia privind eventualul transfer de tancuri Leclerc în Ucraina, a anunțat ministrul francez al Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, precizând că ar putea fi livrate şi alte echipamente militare: „Realitatea este că ucrainenii au formulat şi alte solicitări în afară de tancurile Leclerc, sunt şi alte aşteptări".
  • Slovacia spune nu - Ministrul Apărării din Slovacia, Jaroslav Nad, a anunțat că țara sa nu este pregătită să îşi transfere tancurile Leopard Ucrainei, întrucât acestea înlocuiesc vehiculele de luptă deja trimise ţării vecine.
  • După tancuri, avioane de luptă? - Politico scrie că europenii discută serios să trimită avioane de luptă Ucrainei. Statele baltice susțin ferm asta, însă alte ţări NATO încă ezită, de teamă să nu amplifice mai mult războiul. Potrivit surselor publicației citate, Washingtonul i-ar fi transmis lui Zelenski că la acest moment livrarea de avioane militare este imposibilă: „Asta e linia roșie, însă o linie roșie a fost și livrarea de HIMARS și a fost încălcată”.
  • MIG-uri de la polonezi - Polonia a trimis Ucrainei încă din primăvara anului trecut mai multe MIG-uri 29 dezmembrate, să fie folosite pentru piese de schimb.
  • Viața lui Zelenski - Într-un interviu pentru Sky News, Zelenski a spus că el nu știe dacă au fost într-adevăr zeci de tentative să fie asasinat. El a vorbit și despre faptul că își vede copiii o dată la 10 zile, pe fiica sa, care a devenit studentă în timpul războiului, mai des decât pe fiul de 10 ani.
  • Tancuri din Canada și Marea Britanie - Canada va trimite patru tancuri Leopard 2 în Ucraina, a anunţat joi ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, în timp ce omologul său de la Londra, Alex Chalk, a spus că speră ca tancurile Challenger 2 pe care Marea Britanie a anunţat că le va furniza Ucrainei să ajungă în această ţară spre sfârşitul lunii martie.

Ce se întâmplă în Rusia

  • Rusia e în război cu Occidentul - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că „Rusia percepe livrarea de arme de către Occident Ucrainei drept o implicare directă” în război. El a dat vina pe Zelenski pentru situația actuală, susținând că se pregătea deja de război și a refuzat dialogul cu Putin.
  • Unul dintre cele mai grele joburi ale momentului - Noul ambasador al SUA în Rusia, Lynn Tracy, a ajuns la Moscova. Detalii despre cine este ea, AICI.
  • Planurile lui Putin, secret de stat - Într-o discuție cu directorul executiv al Nord Stream 2, Matthias Warnig, ce a avut loc la câteva luni după declanșarea invaziei, Vladimir Putin i-a spus acestuia că obiectivul „operațiunii speciale” este secret de stat.
  • Călăuzire spirituală pentru rușii care fug de război - Patriarhul Kiril cere ca cei care au fugit de mobilizarea la război să nu fie puși la zid: „Cred că mulți dintre ei au nevoie de călăuzire spirituală. Oamenii au plecat din diferite motive, ar fi nedrept să-i judecăm generalizat”. El spune că exodul rușilor nu ar trebui să surprindă pe nimeni, pentru că e rezultatul „valorilor false importate din afară”.
  • Moscova nu vrea Odesa în UNESCO - Ministerul de Externe de la Moscova a critică introducerea centrul istoric al oraşului Odesa, oraş ucrainean la malul Mării Negre, pe lista Patrimoniului Mondial în pericol al UNESCO: „Un grup de ţări aparţinând Occidentului colectiv, cu ajutorul flagrant al Secretariatului UNESCO, care şi-a pierdut imparţialitatea, s-a grăbit să ia o decizie politică".
  • Bâlbâieli de la „nașul lui Putin” - Oligarhul ucrainean Viktor Medveciuk, cunoscut ca „nașul lui Putin”, pe care Kievul l-a dat la schimb Moscovei pentru eroii de la Azovstal, a susținut, într-un interviu pentru Russia Today, că din 2014 Ucraina e controlată total de Occident, pentru ca puțin mai târziu, într-o altă declarație, să spună că „Vestul este o resursă obedientă la cheremul lui Zelenski”.
  • Rușii, interzis la comemorarea de la Auschwitz - Reprezentanţii ruşi nu au fost invitaţi la ceremoniile de marcare a 78 de ani de la eliberarea de către Armata Roşie a lagărului nazist Auschwitz-Birkenau în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei, a anunţat Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau.
  • Meduza interzisă - Autorităţile ruse au interzis de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca "organizaţie indezirabilă". În urma deciziei anunţate de procuratura generală a Rusiei, este interzisă funcţionarea pe teritoriul ţării a site-ului gestionat din Letonia. Jurnaliştii care scriu pentru Meduza pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea de până la patru ani, iar organizatorii - până la şase ani. Cetăţenilor ruşi le este interzis să colaboreze cu publicaţia sau cu jurnaliştii acesteia.
articolul original.

Tancurile Abrams față în față cu tancurile T-90 ale rușilor: Cine câștigă?

27 January 2023 at 05:09
image

Cele 31 de tancuri Abrams pe care le va primi Ucraina au o putere de foc letală și blindaj îmbunătățit. În schimb, şi modelul de tanc folosit de ruși se numără printre primele zece din lume.

Armata americană descrie tancul Abrams ca un vehicul militar de asalt pentru luptă terestră, cu profil redus, care poate domina adversarul „prin putere de foc letală, supraviețuire de neegalat și manevre îndrăznețe”. Poate atinge o viteză de până la 67 de kilometri pe oră, scrie Newsweek.

Abrams se află în dotarea armatei americane de peste 35 de ani, fiind conceput în anii '70, și a trecut prin mai multe revizuiri tehnice. Este echipat cu un motor cu turbină cu 1.500 de cai putere, o mitralieră de 120 de milimetri și un blindaj special.

M1A2 Abrams este o versiune modernizată, cu două sisteme optice - pentru trăgător și pentru comandant - ceea ce îi conferă o eficiență letală, întrucât permite tactica de vânare-lovire.

Camera independentă cu termoviziune pentru comandant reprezintă un mare pas înainte - în trecut doar artileristul avea un astfel de echipament, dar acum şi comandantul tancului are unul, ceea ce îi permite să ajute la scanarea şi identificarea ţintelor. "În timp ce trăgătorul distruge țintele, comandantul poate supraveghea câmpul de luptă pentru a depista următoarea amenințare", arată armata SUA.

Diferența dintre un telefon cu disc şi un iPhone

Versiunea M1A2 a tancurilor Abrams are un upgrade semnificativ faţă de cea iniţială M1A1, în principal datorită faptului că A2 funcţionează pe un sistem digital, spre deosebire de sistemul analogic al A1.

Sistemul digital permite echipajului tancului să ruleze propriile diagnostice la bord, a mai spus Abrams, în loc să aştepte ca mecanicii să efectueze teste pentru a determina orice problemă care apare.

Este "diferenţa dintre un telefon cu priză - un telefon cu disc - şi acel iPhone pe care îl aveţi în mână", a explicat generalul în retragere Robert Abrams, fost comandant al forţelor americane din Coreea. Tancul de 70 de tone poartă numele tatălui său, menționează CNN.

Blindajul foarte rezistent al acestor vehicule poate face diferența pe câmpul de luptă. Calitatea acestuia a fost certificată în teste:

With Biden’s decision to send 31 of our INVINCIBLE Abrams tanks into Ukraine, Kiev will surely defeat Russia! Just look at how well Abrams tanks deflect incoming missiles ⬇️ pic.twitter.com/Gw7zgTq2IR

— Jackson Hinkle 🇺🇸 (@jacksonhinklle)
January 25, 2023

Inițial, s-a stabilit că Ucraina va primi 31 de tancuri Abrams din versiunea anterioară - M1A1, potrivit CNBC News.

Politico scrie, însă, că Statele Unite iau în calcul să trimită Kievului modelul avansat M1A2, în locul versiunii mai vechi A1, citând trei persoane apropiate de discuțiile de la Washington. Acestea au precizat că tancurile M1A2 ar urma să fie livrate fără blindajul secret care include și elemente din uraniu sărăcit, rezervat doar pentru armata SUA. Această măsură este aplicată la fiecare lot de M1A2 livrate la export, a spus o a patra sursă.

Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, a confirmat pentru CNN că SUA vor trimite în Ucraina tancul M1A2 Abrams, dar a precizat că SUA nu "au aceste tancuri disponibile în exces în stocuri" şi va dura "luni de zile pentru a transfera" echipamentele către Ucraina.

Încă nu este clar ce variantă din cele trei al tancului A2 va fi aleasă.

Rușii au un bestseller

De partea cealaltă, armata rusă și Grupul Wagner folosesc tancuri T-90. Acestea au fost adoptate oficial de guvernul rus în 1992, iar producția a început în același an, ca o evoluție de la modelul anterior, T-72, potrivit Military Today. Este ultimul tanc de luptă principal produs în masă în Rusia, celelalte tancuri fiind recondiționate sau versiuni îmbunătățite ale designului original.

T-90 este un bestseller pe piața mondială, fiind considerat unul dintre cele mai bune zece tancuri din lume. "Aici contează calitatea a ceea ce avem. Dacă întâlnești un T-90, ai nevoie de trei din ale noastre (tancuri - n.red.) pentru a-i face față — sau de foarte mult noroc", a spus locotenentul Oleksander Romanciuk, comandantul unei companii ucrainene.

Un raport din 2015 publicat de The National Interest citat de Newsweek a comparat tancurile Abrams și T-90, arătând că primele au un design superior, dar și un preț mai mare. "Doctrina armurii americane pune preț pe a vedea mai întâi inamicul și pe obținerea primei lovituri - rezultat al analizei de zeci de ani. Abrams este conceput în jurul acestui concept", arată documentul.

Se estimează că un tanc Abrams costă aproape dublu față de un T-90, prețul fiind aproximat în 2016 la aproape nouă milioane de dolari.

Rusia a pierdut, însă, multe din tancurile sale T-90 în Siria și în Ucraina. Potrivit Forbes, armata rusă a început să resimtă scăderea numărului de tancuri chiar după prima lună de la începerea invaziei în Ucraina.

De la începerea războiului rușii au pierdut 36 din cele 400 de tancuri T-90, arată Newsweek. Cel puțin 50 de tancuri din cele aproximativ 360 rămase aparțin batalioanelor care apără zona din jurul Svatove, la 80 de kilometri de Bahmut.

articolul original.

Propagandiștii ruși au „dovedit” că tancurile Abrams iau foc și nu pot să urce pe un deal înghețat (Video)

26 January 2023 at 05:54
image

Confruntarea dintre armata rusă și tancurile americane a început înainte ca Abrams să tragă prima salvă pe frontul din Ucraina. Propagandiștii ruși au lansat o campanie de dezinformare și „au demonstrat” că tancurile Abrams nu sunt bune de nimic.

În timp ce Statele Unite și aliații occidentali analizau problema trimiterii mai multor tancuri în Ucraina, numeroase informații nedovedite despre temutul M1A2 Abrams s-au răspândit pe rețelele de socializare, susținând că acest model nu poate face față luptelor în care va fi implicat. Newsweek a demontat aceste versiuni, demonstrând că sunt false.

Conform uneia dintre teoriile lansate în mediul online, tancurile Abrams ar acționa deja în Ucraina, deși decizia Washingtonului de a trimite aceste vehicule de luptă abia a fost anunțată oficial.

Tancul care arde, "plimbat" prin toate războaiele lumii

Pe rețelele de socializare este prezentată, în schimb, o realitate paralelă. O fotografie care se presupune că ar arăta un tanc Abrams distrus undeva în Ucraina a fost distribuită pe canalele pro-Kremlin pentru a promova versiunea că Statele Unite furnizează în secret Kievului cele mai bune echipamente militare.

"Și ziceau că Abrams nu ia foc", este mesajul postat pe un grup închis de Telegram, intitulat WAR_VIDEO_TELEGRAM. "Surse spun că unități ale armatei ruse de lângă Soledar au distrus azi primul tanc Abrams. A fost nevoie de numai trei lovituri de 'Muscă' (lansatorul de rachete RPG-18 - n.red.). Sursa spune că era condus de un afro-american care nu a supraviețuit", se arată în postare.

❗️ACHTUNG❗️#Russians 🇷🇺👇
„Und sie sagten, die Abrams brennen nicht.
Quellen behaupten, dass Teile
RF-Streitkräfte heute in der Nähe von #Soledar zerstörte den ersten amerikanischen Panzer
☠️ Vor allem aus ganz normalen РПГ-18 «Муха»…#RussiaSick #Abrams 🤣 pic.twitter.com/ExyUcx3N0S

— Vic (@vic_010100)
January 20, 2023

Prima problemă: inițial sunt pomenite "surse", apoi este menționată o "sursă". Apoi, postarea oferă un link spre o înregistrare video de pe un alt canal, dar acest clip nu arată o lovitură asupra unui tanc Abrams. Indiciile observate de Newsweek dau de înțeles că ar fi, de fapt, un material de promovare de tip cross-promotion sau o reclamă.

Postarea respectivă, precum și capturile de ecran ale acesteia, s-au răspândit pe Twitter, Telegram și alte platforme alături de subtitrări înșelătoare și a fost, de asemenea, semnalată de conturile care monitorizează propaganda rusă.

Potrivit Newsweek, fotografia pare să arate, într-adevăr, un Abrams distrus, dar este veche de cel puțin cinci ani și a fost etichetată greșit.

O postare de pe Reddit din mai 2018 localizează scena în Irak și susține că "M1A1 Abrams" a fost făcut "knock out" de ISIS. Alte pagini care au preluat fotografia cu tancul arzând duc și mai mult înapoi în timp, unele spre anul 2014 sau mai devreme, dar conținutul a fost șters între timp.

Imaginea a reapărut în contextul altor conflicte, din Siria până în Yemen. De fapt, poza e atât de veche, încât a fost transformată într-o glumă.

Newsweek nu a reușit să depisteze sursa originală a imaginii, un lucru e sigur - a fost făcută cu mult înaintea conflictului din Ucraina. Chiar cu două decenii înainte, dacă tancul a fost distrus în războiul din Irak, cum sugerează una dintre explicațiile foto.

Tancul care o ia la vale făcea un test special

Tancurile Abrams sunt și subiectul unei înregistrări video cu scop manipulator care susține că un astfel de vehicul nu a reușit să urce pe un deal înzăpezit din Ucraina. Imaginile au stârnit comentarii ironice în presa rusă și pe platformele de socializare. Și acest clip a fost, însă, scos din context.

Clipul original de pe TikTok a fost postat prima oară în ianuarie 2021.

Postarea de pe canelele rusești nu precizează locul în care a fost filmat tancul și nu oferă contextul. Pe YouTube sunt însă disponibile clipuri similare cu tancuri Abrams participând la un exercițiu militar comun SUA - Norvegia și e posibil ca înregistrarea să fi fost extrasă de la aplicații mai recente, desfășurate în 2020-2021 la Centrul de Testare din Regiunile Reci al U.S. Armu (CRTC) pentru verificarea funcționării în condiții de iarnă.

Înregistrarea prezentată pe canalele rusești a fost tăiată scurt, câțiva utilizatori estimând că ar prezenta o testare prin comparație a plăcuțelor de cauciuc montate pe șenile și a celor din aliaj metalic, concepute special pentru condiții de iarnă. Numai că în clip sunt prezentate doar primele.

Publicația americană nu a putut verifica imediat această teorie, însă există înregistrări militare care arată că "încălțările de iarnă" ale tancurilor includ tije cu vârf din carbură de wolfram, un compus chimic sub formă de pudră gri care poate fi prelucrat pentru a fi transformat în blocuri solide, de aproximativ două ori mai rigide decât oțelul. Aceste elemente din wolfram au fost folosite pentru adaptarea modelului M1s la condiții de iarnă încă din anul 1982.

"Trenurile-fantomă" pline cu Abrams care bântuie prin Ucraina

Alte teorii despre folosirea sau sosirea iminentă a tancurilor Abrams în Ucraina s-au răspândit înainte de reuniunea de la baza militară NATO de la Ramstein unde s-a discutat despre livrarea acestor arme.

De exemplu, o înregistrare video a unui tren cu vagoane-platformă transportând zeci de tancuri Abrams sugerează că "este cel mai mare export de tancuri americane de la Al Doilea Război Mondial", iar acest lot se îndrepta spre Ucraina. Autorul postării nu oferă, însă, nicio dovadă, în condițiile în care zeci de tancuri Abrams sunt transportate în fiecare an în Statele Unite.

Alte înregistrări video cu tancurile americane transportate în Polonia au fost atribuite eronat Ucrainei.

Polonia a devenit prima țară din Europa care a primit tancuri Abrams, în baza unui acord cu Pentagonul, și în cadrul eforturilor acestui stat de a-și întări apărarea în fața amenințării crescute din partea Rusiei.

Ministrul polonez al Apărării a precizat, însă, că doar un număr mic de astfel de tancuri a fost livrat pentru aplicații, celelalte 250 urmând a fi livrate în următorii ani.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a confirmat în aprilie că ţara sa a trimis tancuri în Ucraina, dar nu a precizat câte. În niciun caz nu a fost vorba de tancuri Abrams, presa poloneză scriind că au fost trimise 40 de tancuri T-72, informație pe care guvernul de la Varșovia nu a confirmat-o.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Amendată pentru un like! Ce-a pățit mama unui tânăr din Rusia care a povestit că l-a visat pe Zelenski

25 January 2023 at 05:27
image

Tribunalul din orașul siberian Cita a amendat o femeie cu 30.000 de ruble (aproximativ 402 euro) pentru „discreditarea” armatei ruse, după ce a dat like la o postare despre războiul din Ucraina.

Femeia, al cărei nume este Nelli Loseva, a primit amenda după ce a dat like acestei postări: „Începem să vedem știri despre moartea soldaților mobilizați; vor fi din ce în ce mai multe. Ei nu protejează Patria Mamă, patria însăși a atacat o țară vecină. Oamenii mor fără motiv.”

Potrivit publicației Sibir.Realii, citată de Meduza, Loseva este, de asemenea, cercetată altă contravenție după ce a dat like la o postare asemănătoare: "Pentru vizitatorii paginii mele: Putin este un prost, Crimeea este Ucraina și Rusia poartă război împotriva Ucrainei."

În decembrie anul trecut, același tribunal l-a amendat pe fiul acestei femei pentru că a povestit pe o rețea de socializare că a avut un vis ciudat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani.

Ivan Losev from Chita is incriminated “discrediting military of Russia” for sharing his dream featuring Volodymyr Zelensky at his instagram stories. https://t.co/xs9vFWnuDg

— Michael Vokabre (@Vokabre)
December 3, 2022

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

Povestea tragică a bancherului care a salvat Kievul. Ucrainenii l-au executat și apoi l-au decorat

19 January 2023 at 16:03
image

În martie 2022, membrii Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) l-au ucis pe Denis Kireev, un fost bancher și participant la prima rundă de negocieri pentru pace cu Rusia.

Inițial, s-a anunțat că a fost împușcat în timp ce era arestat sub suspiciunea de trădare. Ulterior, s-a aflat că el colabora cu Direcția principală de informații a Ministerului Apărării din Ucraina și a fost ucis dintr-o „neînțelegere”.

Denis Kirev și-a început cariera în finanțe la începutul anilor 2000, lucrând cu structurile locale ale unor importante bănci occidentale precum Credit Lyonnais, Citibank și ING, scrie Wall Street Journal citat de Meduza. El a fost atras de spionaj în 2003, când o rudă a devenit adjunctul serviciului de informații al Ucrainei.

După mai mulți ani petrecuți în sistemul bancar, Kireev a început să colaboreze cu oamenii de afaceri din regiunea Donețk, Andrii și Serghei Kliuev. Cei doi frați făceau parte din anturajul lui Viktor Ianukovici, care ulterior a devenit președintele Ucrainei.

Un bancher fascinat de spionaj

În primii ani ai mandatului lui Ianukovici, Andrii Kliuev a deținut funcția de vicepremier al Ucrainei (2010-2012) și secretar al Consiliului Național de Securitate și de Apărare al Ucrainei (2012-2014). În aceeași perioadă, Kireev a fost membru al Consiliului de Supraveghere al Ukreximbank și prim-adjunct al Consiliului Băncii de Economii de Stat a Ucrainei.

După înlăturarea de la putere a lui Ianukovici, în 2014, frații Kliuev au părăsit Ucraina. Colegii lui Kireev au spus că acesta i-a ajutat să-și retragă o parte din bunurile pe care le dețineau în țară. În același timp, bancherul a început să dezvolte legături cu oameni de afaceri și membri ai serviciilor secrete din Rusia.

În primăvara lui 2021, când Rusia a început să-și adune trupele la granița Ucrainei, șeful Direcției Principale de Informații a armatei l-a convocat pe Kireev la sediu și i-a propus să înceapă să lucreze cu spionajul ucrainean.

"Avea cercul necesar de cunoștințe. Tranzacțiile financiare treceau pe la el, așa că avea legături cu toată lumea, inclusiv cu oameni foarte influenți", a explicat Kiril Budanov pentru WSJ.

Fascinat de lumea spionajului, Kireev a acceptat propunerea și a început să călătorească frecvent în Rusia. "Avea informații despre orice. Lumea spionajului și lumea afacerilor sunt mereu conectate", a spus Budanov.

"Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut"

Șeful spionajului din armata ucraineană a povestit că Denis Kireev a aflat despre planurile de invazie ale rușilor în vara lui 2021 și a fost primul care a tras semnalul de alarmă.

În februarie, când războiul părea inevitabil pentru mulți, Kireev urma să plece cu familia în vacanța pe care o făcea anual în Alpi, dar pe 19 februarie s-a răzgândit. "Dacă mă duc în vacanță, n-o să mă mai pot privi în oglindă", i-a spus soției atunci.

Cinci zile mai târziu, pe 23 februarie, Kireev i-a transmis lui Budanov un mesaj extrem de important: președintele rus Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei. În același timp, bancherul a avertizat că rușii plănuiau un desant al trupelor de parașutiști lângă aeroportul Antonov, cunoscut ca Hostomel, situat la 25 de kilometri de Kiev, pentru a-l folosi ca rampă de lansare a asediului asupra capitalei Ucrainei.

Budanov a spus că mesajul lui Kireev a contribuit la apărarea îndârjită a Kievului, întrucât ucrainenii au avut destul timp să transfere trupe care să apere aeroportul. "Dacă nu era Kireev, Kievul ar fi căzut", este convins Budanov.

Când planurile rușilor pentru cucerirea rapidă a Ucrainei au eșuat, Kievul și Moscova au început negocierile.

Prima rundă a avut loc pe 28 februarie. Cum Kireev avea relații în ambele tabere și îi cunoștea personal pe unii dintre membrii delegației ruse, Budanov l-a invitat să participe la negocieri. Bancherul nu dorea, fiindcă și-ar fi deconspirat astfel legătura cu serviciile de informații ucrainene, dar până la urmă a acceptat. "La naiba. Dacă patria o cere, o să mă duc", a spus el, potrivit unui membru al gărzii sale de protecție.

The murder of Denis Kireev by SBU agents on March 5, 2022 was the result of the confusion of the first days of the conflict and the uncoordinated work of the special services

This was stated by the adviser to the head of the office of Vladimir Zelensky Mikhail Podolyak. pic.twitter.com/RXd0YBvXAQ

— Dagny Taggart (@DagnyTaggart963)
January 19, 2023

După negocieri, Kireev a avut o lungă discuție cu Budanov. Acesta l-a avertizat pe bancher că, întrucât activitățile sale de spionaj au fost dezvăluite, era în pericol. Cu toate acestea, i-a cerut lui Kireev să ia parte și la a doua rundă de negocieri cu rușii, programată pe 3 martie.

Întâi trădător, apoi erou

Într-un interviu pentru WSJ, Budanov a spus că în ajunul întrevederii Kireev a primit un telefon de la șeful contrainformațiilor din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) care i-a cerut să se întâlnească cu el. Motivul pentru care această întâlnire nu a mai avut loc nu este precizat.

Ceea ce se cunoaște este că a doua zi, când Kireev s-a dus la sediul SBU, de unde urma să plece în Belarus pentru negocierile cu rușii, el și-a avertizat echipa de protecție că ofițerii SBU ar putea încerca să-l rețină și să nu opună rezistență.

Kireev a fost reținut în centrul Kievului, lângă Catedrala Sf. Sofia. O oră și jumătate mai târziu, cadavrul lui zăcea pe o stradă. Presa ucraineană a scris că a fost împușcat în cap în timpul arestării, însă echipa lui de securitate a declarat că nimeni nu a opus rezistență în fața agenților SBU.

Ulterior, agenția a anunțat că incidentul s-ar fi putut petrece din cauza unei "confuzii" între serviciile de informații ucrainene. Cei de la SBU îl suspectau pe Kireev de trădare, fiindcă nu li s-a spus că el era autorizat să mențină contactele cu spionajul rus.

Totuși, nu se știe de ce Kireev a fost lichidat după ce arestare, când contraspionajul ucrainean l-ar fi putut interoga pentru a extrage informații.

Interesting WSJ report on Denis Kireev, the member of the Ukrainian negotiating team who was assassinated by his own side early in the war for being too pro-Russia, that is, favoring a peace settlement. https://t.co/Vi5pOHYdC3

— Helen Andrews (@herandrews)
January 19, 2023

Pe 5 martie, Direcția Principală de Informații a Ucrainei a scris într-un comunicat de presă că Denis Kireev a murit într-o misiune specială.

Președintele Ucrainei l-a decorat, printr-un decret, cu Ordinul Bogdan Hmelnițki gradul III pentru "merite speciale în apărarea suveranității statului", iar după câteva zile acesta a fost înmormântat cu onoruri militare în cimitirul Baikove din Kiev.

articolul original.

Robotul cu care se laudă rușii nu poate schimba cursul războiului: Un paznic care a devenit soldat

19 January 2023 at 09:31
image

În ciuda calităților promovate de oficialii ruși, vehiculul robotizat Marker care va fi trimis în Ucraina are câteva vulnerabilități și este tributar deficiențelor sistemului de producție specific Rusiei, ceea ce îi limitează eficiența.

Dmitri Rogozin, fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, a anunțat duminică, pe Telegram, că robotul Marker, un vehicul autonom cu șenile, cu o greutate de aproximativ trei tone, dotat cu sisteme de recunoaștere și arme de foc, va acționa în regiunea Donbas din estul Ucrainei.

Descriind această manevră drept "botezul focului" pentru noua armă din dotarea armatei ruse, Rogozin a spus că platforma poate repera și trage în mod autonom asupra țintelor inamice cu propriile arme, de la o distanță de aproximativ 15 kilometri.

Ideea folosirii robotului cu Inteligență Artificială este de a înlocui un soldat în misiuni periculoase și de a eficientiza operațiunile militare, explică Samuel Bendett, expert militar la Center for Naval Analyses, pentru Newsweek.

Bazându-se pe capabilitățile acestui vehicul, el consideră că sunt șanse mici ca unitățile robotizate de luptă Marker să fie trimise în mijlocul luptelor intense care se dau în Ucraina.

De la pază, la război

Armata rusă încearcă de multă vreme să-și înlocuiască soldații cu arme autonome, însă Rusia și alte țări care fac cercetări în această direcție, precum Statele Unite și China, au rămas în faza incipientă a acestui proces, arată Bendett.

Rogozin a scris că Marker a fost folosit inițial cu succes în operațiuni de pază la cosmodromul Vostocini din estul Rusiei, "oferind control asupra perimetrului de securitate". Această funcție se potrivește cu rezultatele testelor din ultimii ani, robotul având funcții defensive pentru paza unei baze militare, asemenea unei camere video montate pe un camion, explică Bendett.

Deși producătorii ruși au susținut că Marker a făcut teste în pădure pentru verificarea capacității de a se deplasa autonom pe teren accidentat, a existat tot timpul convingerea că tehnologia nu a avansat suficient, a spus analistul american.

"Acest tip de UGV (vehicul terestru fără echipaj) nu este pregătit să navigheze singur într-un câmp de luptă. Deci, chiar dacă dezvoltatorii lui Marker au susținut că aceste vehicule pot merge singure și pot să îndeplinească o serie de sarcini relativ complicate, nu sunt neapărat gata pentru mediul foarte complicat al spațiului de luptă din Ucraina", subliniază Bendett.

Acest spațiu în care ar urma să acționeze Marker va prezenta tiruri adverse, interferențe și alți factori care vor întrerupe comunicațiile dintre robot și operatorul său. Rușii nu au anunțat exact cum a fost testat Marker, dar este greu de crezut că s-a confruntat cu condițiile apropiate de cele din Ucraina.

În plus, judecând după design, este puțin probabil ca Marker să atace pozițiile forțelor ucrainene, întrucât are câteva elemente vulnerabile. "Una dintre problemele interesante legate de dezvoltarea vehiculelor precum Marker de la zero, spre deosebire de adaptarea sistemelor deja existente, este că Marker e un sistem relativ mic și fragil – nu-i foarte bine protejat", arată Bendett.

În ciuda avantajelor sale, vehiculul robotizat al rușilor este slab echipat pentru a face față atacurilor unor mitraliere de calibru mare și rachetelor antitanc, spre deosebire de vehiculele grele ale armatei ruse. "De aceea am îndoieli despre trimiterea lui Marker în luptele de acum, așa cum susține Rogozin", a spus expertul american.

O altă problemă este numărul de vehicule disponibile. Deși Rogozin a anunțat că "mai mulți" roboți vor fi trimiși în estul Ucrainei, Bendett spune că există doar câțiva, iar pierderea chiar și a unui singur vehicul va fi resimțită de industria de apărare a Rusiei: "Aceasta este problema cu dezvoltarea celor mai multe vehicule autonome rusești. Au mai multe proiecte diferite. Au multe concepte diferite. Dar ele există ca prototipuri sau, în cazul Marker, sunt cinci, nu unul. Nu e ca și cum dezvoltatorii ruși ar avea, să zicem, 20, 30 sau 50 și ar putea folosi o duzină în misiuni militare. Așa că eu cred că acest test va fi relativ controlat în Rusia".

O "mașinuță" scumpă pentru PR

Expertul american arată că anunțul aruncării în război a noii arme ar putea fi consecința presiunii care apasă pe sectorul Apărării din Rusia de a dezvolta noi tehnologii în timp ce războiul din Ucraina continuă: "Poate e un element de PR, pentru a demonstra că Rusia are roboți tereștri care pot intra în luptă și îndeplini unele sarcini. Dar, încă o dată, este un sistem scump. Cred că vor începe prin a-l folosi în misiuni limitate, dar fiecare misiune va deveni mai sofisticată, până la un anumit punct, desigur".

Oleg Martianov, șeful Centrului Național pentru Dezvoltarea Tehnologiilor și Elemente de bază ale Roboticii din cadrul Fundației Ruse de Cercetare Avansată, a declarat pentru TASS că Marker a nimerit la teste nu doar în ținte fixe, ci și mobile. Potrivit acestuia, robotul a lovit discuri aruncate de o mitralieră Kalașnikov de mai multe ori mai rapid decât o pot face oamenii.

Oficialul a mai declarat că robotul dotat cu sistem de recunoaștere bazat pe Inteligența Artificială ar putea face distincția între civili și militari pentru a-i viza pe cei care reprezintă "o amenințare directă".

Ria Novosti a anunțat în noiembrie 2021 că Marker a fost dezvoltat pentru a fi "un curier autonom" și ca transportor pentru evacuarea de pe câmpul de luptă a soldaților răniți.

În decembrie anul trecut, TASS a relatat că platforma robotică va putea să distrugă dronele cu impulsuri electronice. Conform unui comunicat al producătorului Android Technics, robotul va fi capabil să distingă dronele neautorizate, militari și vehicule.

articolul original.

Rusia trimite în Ucraina o armă nouă, bazată pe Inteligența Artificială: Robotul Marker e gata de „botezul focului” (Video)

16 January 2023 at 09:04
image

Moscova va arunca în luptă un vehicul autonom care poate schimba dramatic modul în care se desfășoară confruntările cu forțele ucrainene.

La scurt timp după ce Marea Britanie a decis să-i ofere Ucrainei tancuri puternice pentru a sparge liniile frontului, Rusia contraatacă cu o armă nouă. Mai mulți roboți Marker vor fi desfășurați în estul Ucrainei, a anunțat, duminică, pe Telegram, Dmitri Rogozin, fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos.

Rogozin a spus că aceste unități robotice de luptă acționează autonom pentru a îndeplini misiuni de luptă, precum și identificarea și lovirea țintelor cu propriile arme de la o distanță de aproximativ 15 kilometri, relatează Newsweek.

Robotul Marker este un vehicul cu șenile, cu o greutate de aproximativ trei tone, dotat cu sisteme de recunoaștere și arme de foc, testat la cosmodromul Vostoșnîi.

Agenția rusă de presă Ria Novosti a anunțat miercuri că Marker include "cele mai avansate capacități autonome de luptă din Rusia, cu recunoaștere a obiectelor bazată pe tehnologii de inteligență artificială".

Testele finale au fost anunțate de presa rusă în iunie 2020, iar conducerea proiectului a confirmat atunci că acesta va intra în dotarea Ministerului Apărării din Rusia.

Oleg Martianov, șeful Centrului Național pentru Dezvoltarea Tehnologiilor și Elemente de bază ale Roboticii din cadrul Fundației Ruse de Cercetare Avansată, a declarat pentru TASS că au reușit să-l facă pe Marker să tragă nu doar în ținte fixe, ci și în cele mobile. Potrivit acestuia, robotul a lovit discuri atuncate de o mitralieră Kalașnikov de mai multe ori mai rapid decât o pot face oamenii.

The "Marker" project was successfully completed in Russia. It was developed by the company "Android Technics" together with the Advanced Research Foundation.

The robotic complex weighing about 3 tons can be equipped with various weapons.#Robotics #Robot #WWIII pic.twitter.com/bhD5egNN3r

— T (@Krommsan)
January 26, 2022

Martianov a adăugat că robotul ar putea face disticția între civili și militari pentru a-i viza pe cei care reprezintă "o amenințare directă", evitând prin urmare obiectele care se găsesc pe traiectoria focului.

Ria Novosti a anunțat în noiembrie 2021 că Marker a fost dezvoltat pentru a fi "un curier autonom" și ca transportor pentru evacuarea de pe câmpul de luptă a soldaților răniți.

În decembrie anul trecut, TASS a relatat că platforma robotică va putea să distrugă dronele cu impulsuri electronice. Potrivit unui comunicat al producătorului Android Technics, robotul va fi capabil să distingă dronele neautorizate, militari și vehicule.

articolul original.

Cum ar putea tancurile britanice să-i deschidă Ucrainei calea spre victorie

12 January 2023 at 14:45
image

Pentru prima oară în istorie, tancurile britanice le-ar putea înfrunta pe cele rusești. Dacă Londra va trimite în Ucraina tancuri Challenger 2, situația pe câmpul de luptă va evolua simțitor în favoarea Kievului.

Marea Britanie intenţionează să-i livreze armatei ucrainene tancuri pentru a face față trupelor ruse, o decizie care ar încuraja și alte state să ofere Kievului astfel de vehicule. Discuțiile au loc de câteva săptămâni, însă nu s-a luat încă nicio decizie. Guvernul condus de Rishi Sunak ar putea oferi zece tancuri Challenger 2, suficiente pentru a echipa un escadron, a spus o sursă citată de Sky News.

Challenger 2, pentru care armata britanică pregătește deja a trei generație, va fi cel mai puternic vehicul blindat oferit Ucrainei dacă Marea Britanie decide să-l trimită Kievului. Protecția oferită de blindajul Chobham and Dorchester îi permite să supraviețuiască loviturilor directe ale tancurilor rusești T-72, scrie The Telegraph.

E drept, există riscul ca unele tehnologii militare secrete ale armatei britanice să cadă în mâinile rușilor, dar rezistența îndârjită și abilitatea forțelor ucrainene au convins mai mulți factori de decizie că această țară are nevoie de echipament mai avansat, trecând astfel de la asigurarea că Ucraina nu pierde războiul la asigurarea că îl va câștiga. Iar Challenger 2 este o armă care poate face diferența în luptă.

Deși analizele militare din ultimul deceniu prevesteau reducerea importanței tancurilor în războiul modern și mulți le considerau vulnerabile în era supremației dronelor și a perfecționării rachetelor și minelor antitanc, acest vehicul care a făcut istorie în două războaie mondiale a revenit în forță în războiul din Ucraina. Nu întâmplător, e în fruntea listei de dorințe pentru ajutor militar pe care Kievul o trimite aliaților.

Pentru fiecare vulnerabilitate incontestabilă a unui tanc există o contramăsură. De obicei, aceasta implică colaborarea cu alte direcții ale armatei - de pildă, constituirea unor unități proprii de operatori sau de protecție antiaeriană.

Dincolo de aceasta, capacitatea de a folosi o putere de foc precisă și mortală în contact direct cu forțele ruse rămâne o capacitate extrem de căutată. Nu degeaba există o zicală în armată: "Tancurile sunt ca ținutele de gală; n-ai nevoie de ele foarte des. Dar când vei avea, nimic altceva nu va fi mai bun."

Întreaga lume a fost surprinsă în vară, de contraofensiva de la est de Harkov, când forțele ucrainene au pus pe fugă trupele ruse care s-au retras într-o harababură generală. Sunt șanse mari ca acest lucru să se repete dacă tancuri grele precum Challenger II și tancurile germane Leopard II oferite de Polonia și Finlanda ar fi reunite cu blindatele de infanterie promise de SUA, Franța și Germania.

Câtă vreme Ucraina poate conta pe arme combinate, cu tancuri, infanterie, artilerie și putere aeriană, toate lucrând împreună, forțele armate ale lui Putin nu vor reuși să oprească o nouă ofensivă a Ucrainei.

Tancurile Challenger II și Leopard II au fost concepute pentru a lupta exact împotriva unui adversar pe care îl înfruntă acum Ucraina. Tancurile rusești, în special T-72, aflate și în serviciul armatei irakiene, au fost decimate de vehiculele blindate Bradley americane în timpul Operațiunii Furtună în Deșert din 1991. Și apropo, Washingtonul va trimite 50 de vehicule Bradley în Ucraina.

De atunci, vehiculele de luptă occidentale au fost îmbunătățite de câteva ori, cu sisteme optice mai bune, protecție și arme superioare. Despre tancurile rusești nu se poate spune același lucru.

Competiția atât de dezbătută de-a lungul deceniilor Războiului Rece, când industriile militare occidentale și ruse au ridicat cursa înarmării la cote paroxistice, iar armele celor două blocuri militare rivalizau aproape în fiecare detaliu, ar putea avea, în sfârșit, loc.

Însă această confruntare dintre două arme emblematice prinde armata rusă pe picior greșit. De la începutul invaziei, sunt puține lucruri arătate de acest "uriaș cu picioare de lut" care să indice că ar fi capabil să reziste unui atac al combinației dintre armura occidentală și forța spiritului ucrainean.

Principalele caracteristici ale tancului Challenger 2

  • Blindaj clasificat de nivel 2 Chobham (Dorchester), un blindaj compozit dezvoltat în anii '60.
  • Greutate totală: 75 de tone.
  • Echipajul este format din 4 persoane.
  • Dotare: un tun L30A1 de 120 mm cu 47 de proiectile și, ca armament secundar, o mitralieră coaxială L94A1 EX-34 de 7,62 mm și o mitralieră L37A2 calibrul 7,62 mm amplasată la trapa din dreptul operatorului de încărcare tun.
  • Motor diesel Perkins CV12-6A V12 de 26,1 litri de 1.200 CP (890 kW).
  • Rezervor de combustibil de 1.592 litri, care îi asigură o rază operațională de 550 km pe șosea și 250 km pe teren off-road.
  • Viteză maximă: 59 km/h pe șosea și 40 km/h off-road.
  • Challenger 2 a intrat în serviciul militar al armatei britanice în 1994.
  • În total, 447 de tancuri Challenger 2 au fost fabricate între 1993 și 2002.
  • Principalul tanc de luptă britanic are un preț per unitate de 4,2 milioane de lire sterline (4,76 milioane de euro).

Sursa: Defence Database

articolul original.

Rusia are un singur portavion și acela e în stare critică: Armata și șantierul naval își aruncă pisica

10 January 2023 at 22:00
image

Marina rusă nu poate folosi singurul său portavion, ajuns într-o stare deplorabilă, iar conducerea armatei și cea a șantierului naval își pasează răspunderea.

Amiral Kuznețov, singurul portavion al Rusiei, se află într-o stare critică și nu poate fi reparat, iar acum e imobilizat în regiunea arctică, la uzina de reparații navale Zviojocika, din Murmansk, scrie Ukrainska Pravda.

Serviciile de informații ucrainene au aflat că rușii au decis să mute nava de la un doc uscat la unul dintre cheiurile uzinei de reparații de la șantierul naval pentru a continua lucrările de reparație. Cu toate pregătirile făcute pentru această operațiune, portavionul nu a putut să se deplaseze singur.

S-a încercat apoi mutarea navei cu ajutorul unor remorchere, însă și această manevră a eșuat, din cauza stării critice a carenei.

Uzina a avertizat armata că starea tehnică a portavionului nu permite mutarea acestuia, întrucât există riscul ca nava să se scufunde sau să se răstoarne.

În timpul examinării, s-a descoperit că structurile de metal de sub a treia punte au fost puternic corodate. În plus, calele sunt pline cu apă noroioasă, ceea ce face imposibilă examinarea detaliată a interiorului.

Puse în fața acestei situații, conducerea uzinei și comandamentul flotei nordice a marinei militare ruse au început să-și paseze vina, iar acum nici măcar nu se mai poate stabili cine anume a decis mutarea portavionului.

"Armata și șantierul naval încearcă să arunce unii pe alții răspunderea pentru că au adus singurul portavion al Rusiei în stare critică", a spus o sursă din spionajul ucrainean.

Conducerea flotei ruse a amendat conducerea uzinei cu 1,5 miliarde de ruble (aproximativ 2,1 milioane de dolari) pentru nerespectarea termenelor limită ale lucrărilor și neîndeplinirea contractului.

Managementul companiei susține, însă, că uzina nu este de vină pentru această situație: "Sunt șanse mari ca reprezentanții armatei de la uzină care au supervizat evoluția lucrărilor să fie găsiți vinovați."

Încheierea lucrărilor și redarea navei în funcțiune erau prevăzute pentru 2024, însă în prezent respectarea acestui termen e pusă sub semnul întrebării, arată serviciile secrete din Ucraina.

Amiral Kuznețov este singurul portavion al marinei militare ruse, fiind considerat nava-amiral a marinei Rusiei și a flotei nordice a acestei țări.

Vasul a avut mai mult de suferit din cauza unor incidente tehnice decât în urma unei confruntări militare:

  • 2018: portavionul a fost implicat într-un accident la reintrarea în port
  • 2019: la bordul navei s-a produs un incendiu în timpul unor lucrări de reparații.
  • 2022: un incendiu a izbucnit în cabinele de la babord, flăcările întinzându-se pe o suprafață de aproape 6 metri pătrați. Incendiului i-a fost atribuit "un grad ridicat de complexitate”, dar a fost stins repede.

A fire broke out on the only Russian aircraft carrier "Admiral Kuznetsov". Since 2018 Kuznitsov has been under repair in Murmansk which should continue until 2024.
This is not the first fire incident, in 2019, a fire broke out during which 2 people died and 14 were injured. pic.twitter.com/Zg4C6IFPvD

— Special Kherson Cat 🐈🇺🇦 (@bayraktar_1love)
December 22, 2022

În prezent, Statele Unite dețin cea mai mare flotă de portavioane cu rol clasic, potrivit Global Firepower:

  • SUA - 11
  • China - 2
  • India - 2
  • Italia - 2
  • Marea Britanie - 2
  • Franța - 1
  • Rusia - 1
articolul original.

Ziua 319 – Moscova se laudă cu 600 de ucraineni uciși ca răzbunare pentru Makiivka. Kievul lansează un nou atac

8 January 2023 at 16:51
image

Ziua 319 de război a venit după ce s-a terminat formal armistițiul de 36 de ore decretat de Putin, dar care nu a fost respectat nici de ruși, nici de ucraineni.

De altfel, Moscova a anunțat că a „distrus” peste 600 de soldați ucraineni într-un atac masiv asupra a două cămine studențești folosite de ucraineni pe post de cazărmi. Acest atac ar fi răzbunarea rușilor pentru atacul ucrainenilor din noaptea de Anul Nou de la Makiivka.

Kievul a acuzat minciuni și a anunțat un nou atac asupra rușilor mobilizați. Și jurnaliștii de la Reuters au vizitat căminele și confirmă versiunea Kievului, că nu sunt semne de atacul de care vorbește Moscova.

Astăzi, două centrale termice au fost avariate de bombardamentele ucrainene în părţile controlate de Rusia din regiunea Doneţk a ţării.

Prim ministrul ucrainean Denis Șmîhal, a spus că războiul purtat de Rusia a creat în Ucraina cel mai mare câmp minat din lume, de circa 250.000 km2, echivalentul a peste 40% din suprafaţa țării.

Ziua 318 de război: Rusia „terorizează” civilii, cu ocazia armistițiului. Se vorbește de o nouă mobilizare

Evoluții pe front

  • Răzbunare pentru Makiivka - Ministerul Apărării din Rusia a anunțat că au fost identificate și atacate două cazărmi temporare pe care militarii ucraineni le stabiliseră în două hosteluri din Kramatorsk în care erau peste 1.300 de soldați. „În urma atacului au fost distruși peste 600 de soldați ucraineni”, susține Moscova, acesta fiind un răspuns la atacul din noaptea de Anul Nou, de la Makiivka, când Kievul spune că a ucis peste 400 de ruși și a rănit în jur de 300. Kievul nu a confirmat informația.
  • Ucraina acuză noi minciuni - Ucraina neagă că rușii tocmai ar fi ucis 600 de soldați în Kramatorsk: „E la fel de adevărat precum ce spun despre sistemele HIMARS distruse. Încearcă să răspundă la faptul că forțele Ucrainei le-au înfrânt multe trupe, au distrus multe depozite de muniție și arme, dar ei nu au desfășurat astfel de operațiuni”. Amintim că Moscova a spus că a distrus cu 7 mai multe sistemele HIMARS decât le-au fost de fapt livrate Ucrainei.
  • Reuters infirmă atacul rus - Reporterii Reuters au vizitat cele două cămine universitare despre care Ministerul rus al Apărării a declarat că au găzduit temporar militari ucraineni. Niciunul dintre ele nu părea să fi fost lovit direct de rachete sau să fi fost grav avariat. De asemenea, nu sunt semne evidente că soldații ar fi locuit acolo și nici urme de cadavre sau urme de sânge.
  • Nou atac asupra rușilor mobilizați - Autoritățile de la Kiev anunță că a fost lovit un cămin studențesc din Rubizhne, regiunea Lugansk, în care erau staționați ruși mobilizați recent, din care cel puțin 14 ar fi murit.
  • Bilanțul ultimei zi a armistițiului - Statul Major General al Ucrainei susține că forțele de la Kremlin au lansat nouă atacuri cu rachete, trei atacuri aeriene și au efectuat 40 de bombardamente în ultima zi a armistițiului decretat de Putin. Atacurile au vizat infrastructura civilă, provocând victime în rândul populației civile, a precizat departamentul, potrivit dpa.
  • Ucrainenii sting lumina rușilor, dar fără a-i ucide - Autoritățile ruse din Kursk anunță că satul Tetkino de la granița cu Ucraina a rămas fără curent în urma unui atac ucrainean. Nu au fost raportate victime, atacul nu a vizat zonele rezidențiale.
  • Cuvintele false ale Moscovei - În mesajul său video nocturn, președintele Volodimir Zelenski a declarat că armistițiul rusesc nu a fost respectat în locuri precum Bahmut și a calificat afirmațiile Moscovei drept "false". "Astăzi, lumea a putut să vadă încă o dată cât de false sunt cuvintele de orice nivel venite de la Moscova. Au spus ceva despre o presupusă încetare a focului. Dar realitatea este că obuzele rusești au lovit din nou Bahmut și alte poziții ucrainene”, a spus președintele ucrainean.
  • Cel mai mare teren minat din lume - Războiul purtat de Rusia în Ucraina a creat un vast teren minat de 250.000 km2 din teritoriul ţării, potrivit prim-ministrului ucrainean Denis Şmîhal, transmite dpa. „În prezent este cel mai mare câmp minat din toată lumea”, a spus Şmîhal, fiind vorba despre echivalentul a peste 40% din suprafaţa totală a Ucrainei.
  • Două centrale avariate - Două centrale termice au fost avariate de bombardamentele ucrainene în părţile controlate de Rusia din regiunea Doneţk a ţării, au declarat duminică oficiali instalaţi de Moscova. Informaţiile preliminare au indicat un mort și mai mulți răniţi în urma bombardamentelor din Zuhres şi Novyi Svit., au declarat oficialii pe canalul lor de monitorizare Telegram. Lovitura a fost efectuată folosind un sistem de lansare de rachete multiple.

Alte informații relevante

  • Nou schimb de prizonieri - Rusia a anunțat și un nou schimb de prizonieri, mai exact că a recuperat 50 de soldați ruși care erau „în pericol de moarte în detenție” și pe care îi transferă la unități de tratament. Kievul a confirmat schimbul, obținând la rându-i eliberarea a 50 de soldați ucraineni care fuseseră capturați la Cernobîl, Mariupol, regiunile Donețk, Kiev, Cernihov și Herson.
  • Exerciții militare cu Belarusul - Belarusul anunță că va ține exerciții militare comune cu Rusia, din 16 ianuarie până pe 1 februarie, în care vor fi implicate toate forțele aeriene.
  • Rusia vrea să fabrice drone - Moscova are de gând să mute producția de drone kamikaze pe teritoriul său, în Togliatii, regiunea Samara, susțin autoritățile ucrainene.
  • Arestat în Siberia - Un rus care a afișat o pancartă anti-război în orașul siberian Novosibirsk a fost reținut. Viaceslav Pogorov, în vârstă de 34 de ani, a ieșit cu o pancartă pe care scria "Nu războiului! Eu sunt pentru pace" în Piața Lenin din centrul orașului. El a fost reținut și ulterior acuzat de discreditarea armatei ruse.
  • Rusia, judecată pentru crime - Rusia trebuie să fie adusă în faţa unui tribunal pentru „crima de agresiune” din Ucraina, cer liderii partidelor din Marea Britanie. Într-o declaraţie comună transmisă The Observer, figuri precum liderul laburist Keir Starmer, fostul secretar general al NATO George Robertson, fostul ministru de Externe David Owen şi fostul lider conservator Iain Duncan Smith spun că tribunalul ar trebui înfiinţat pentru a analiza „război vădit ilegal” pe aceleaşi principii care i-au ghidat pe aliaţi când s-au întâlnit în 1941 pentru a pune bazele proceselor de la Nürnberg pentru crime de război ale liderilor nazişti.
articolul original.

Ziua 317: Rușii nu au respectat armistițiul. SUA anunță un ajutor record pentru Ucraina. Zelenski: blindatele Bradley, exact ce avem nevoie

6 January 2023 at 21:44
image

Ziua 317 de război a adus amplificarea tensiunilor, având în vedere că, de la ora 12:00 (11:00 ora României), a intrat în vigoare ordinul lui Vladimir Putin de încetare a focului pe perioada Crăciunului pe rit vechi.

Ucraina a respins armistițiul, considerând, alături de numeroși lideri occidentali, că ar fi doar o tactică prin care Moscova trage de timp ca să-și întărească pozițiile. De altfel, în mai toată țara, alarmele anti-aeriene au răsunat peste zi și rușii au bombardat un spital și o stație de pompieri, provocând mai multe victime printre salvatori.

Zelenski le-a propus cetățenilor ruși să nu se mai teamă de Putin și să folosească cele 36 de ore pentru a-și salva țara de la distrugere.

Kievul a anunțat că nu are în plan o mobilizare generală, pentru că nevoia nu e de oameni, ci de arme. Și ar urma să primească armament ce până acum i-a fost refuzat. De altfel, vineri SUA vor anunța cel mai mare pachet de asistență pentru Ucraina, în valoare de aproape 3 miliarde de dolari.

Tot astăzi, Statele Unite au anunțat că vor furniza Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de trei miliarde de dolari, cel mai mare de până acum. Acest sprijin ar urma să includă blindate de infanterie şi de transport de trupe, precum şi obuziere.

Situația pe front

  • Rușii atacă în ajunul Crăciunului - Alarmele anti-aeriene au sunat dimineață în mai multe regiuni din sud-estul Ucrainei, iar după prânz au răsunat în întreaga țară.
  • Spital bombardat - Biroul lui Zelenski a anunțat că un spital din Kurakhovo, din regiunea Donețk, a fost bombardat de ruși. La momentul atacului se aflau 21 de persoane în spital. O angajată a fost rănită.
  • Salvatorii din Herson, bombardați - Rușii au tras asupra unei unități a echipajelor de salvare din Herson. Un pompier a fost ucis și alți 4 au fost răniți grav.
  • Luptele continuă în Bahmut - Bombardamentele au continuat vineri de ambele părţi ale frontului din Bahmut, epicentrul luptelor din estul Ucrainei.
  • Atac la Kramatorsk - Armata rusă a bombardat vineri de două ori oraşul Kramatorsk, în estul Ucrainei, după intrarea în vigoare a armistiţiului unilateral decretat de Moscova. Un bloc a fost avariat, primele informații arată că nu sunt victime.
  • 14 atacuri la Luhansk - Bombardamentele rusești "nu s-au oprit nicio clipă" în zona de est a Luhanskului, iar forțele au deschis focul "de 14 ori", relatează guvernatorul regiunii, Serhiy Haidai, citat de Sky News.
  • Temeri de atacuri în biserici - Vicepremierul Ucrainei Irina Vereșciuk avertizează că rușii ar putea pune la cale atacuri în bisericile ortodoxe de Crăciun.
  • Ucraina nu face mobilizare - Ministrul Apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, spune că nu se impune o mobilizare generală: „Noi nu avem nevoie de oameni, cum are Rusia. Noi avem nevoie de arme, tehnică și echipamente”.
  • Kievul primește arme noi - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, spune că anul acesta Kievul va primi arme pe care nu le-a putut obține în 2022. Pentru asta, Zelenski a purtat negocieri zilnice cu liderii lumii.

Armistițiul de Crăciun

  • Rusia susține că respectă armistițiul - Ministerul Apărării de la Moscova susține că armata respectă ordinul de încetare a focului emis de Putin pentru 36 de ore și acuză forțele Kievului că lovesc în continuare pozițiile ruse.
  • Ucraina respinge armistițiul - Zelenski a comentat armistițiul propus de Putin: „Acum, Rusia vrea să folosească Crăciunul ca să împiedice avansul trupelor noastre în Donbas, cel puțin pentru o vreme, cât să aducă echipamente, muniție și mai mulți soldați. Toată lumea știe cum Kremlinul ar folosi acest respiro ca să continue războiul cu forțe proaspete”.
  • Apel la proteste în Rusia - Președintele ucrainean i-a îndemnat pe ruși să protesteze în aceste 36 de ore de Crăciun, în care Putin a propus armistițiul: „Pentru a încheia războiul, cetățenii Rusiei trebuie să găsească curajul să se elibereze măcar pentru 36 de ore de frica lor rușinoasă de acea persoană de la Kremlin. Frica voastră de el vă distruge țara”.
  • Armistițiu pentru discreditarea Ucrainei - Experții Institutului pentru Studiul Războiului consideră că armistițiul de Crăciun anunțat de Putin cu mai puțin de 24 de ore înainte de a intra în vigoare este, cel mai probabil, o tactică informațională, menită să distrugă reputația Ucrainei. Amintim că pe 13 decembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost întrebat de un armistițiu de Crăciun și a spus că nu există astfel de planuri. Acum, Putin speră ca oamenii să rețină că Ucraina este cea care refuză pașii necesari inițierii negocierilor și că Kievul persecută creștinii ortodocși.
  • Discursul „creștinesc” al lui Medvedev - Adjunctul Consiliului de Securitate al Rusiei, fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, i-a numit pe ucraineni „porci” și „clovni” pentru că resping armistițiul, considerând că Germania și alte state UE au influențat decizia: „Cred că soldații noștri respiră ușurați că acești clovni ucraineni refuză încetarea focului de Crăciun. Mai puține probleme și viclenii. Este păcat pentru oameni că nu vor putea merge la biserică, dar porcii nu au credință, înțeleg doar forța și grohăie zgomotos la stăpâni pentru mâncare”.

Ce înseamnă armistițiul anunțat de Putin: Când se va termina războiul?

Ajutoare pentru Ucraina

  • PATRIOT pentru Ucraina - Germania urmează să livreze Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană de tip PATRIOT şi aproximativ 40 de vehicule blindate de infanterie de tip Marder - în primul trimestru al lui 2023 -, anunţă vineri un purtător de cuvânt al Guvernului Scholz, Steffen Hebestreit: „Vrem să echipăm un batalion. Un batalion constă în aproximativ 40 vehicule (de luptă, de infanterie, de tip Marder). Intenţionăm să predăm Ucrainei 40 de (vehicule blindate de tip) Marder în primul trimestru”.
  • Zelenski a vorbit cu Scholz - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a mulţumit vineri, într-o discuţie la telefon, cancelarului german Olaf Scholz, după anunţul Berlinului că va livra Kievului blindate de luptă Marder, relatează DPA. "Am discutat despre continuarea cooperării pentru a întări armata ucraineană", a mai spus Zelenski.
  • Ajutor record - Statele Unite vor furniza Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de trei miliarde de dolari, cel mai mare de până acum, a anunţat vineri Casa Albă, potrivit AFP. Acest sprijin, ale cărui detalii vor fi făcute publice de Pentagon ulterior în cursul zilei, ar urma să includă blindate de infanterie şi de transport de trupe, precum şi obuziere, a precizat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
  • Zelenski zice că e exact ce trebuie - "Pentru prima dată vom primi vehicule blindate Bradley; este exact ceea ce este nevoie", a spus preşedintele Zelenski, mulţumindu-i preşedintelui american Joe Biden şi Congresului SUA, informează Reuters.
  • Japonia, alături de Ucraina - Japonia, care conduce G7 în 2023, a anunțat că are de gând să întărească semnificativ atât ajutorul pentru Ucraina, cât și sancțiunile pentru Rusia. Totodată, o vizită a premierului japonez Fumio Kishida în Ucraina va avea loc în viitorul apropiat.

Alte informații relevante

  • Mesajul lui Zelenski de Crăciun - Preşedintele Volodmir Zelenski a transmis vineri seară, într-un mesaj video cu ocazia Crăciunului ortodox pe stil vechi, că "aceasta este o sărbătoare a armoniei şi unităţii familiale", iar "împreună suntem cu toţii o mare familie ucraineană", potrivit DPA. "Ne protejăm ţara, cultura, tradiţiile, credinţa. Vă doresc tuturor Crăciun fericit! (…) Aveţi grijă de voi, de familiile voastre, de Ucraina noastră!", a adăugat Zelenski.
  • Pro-ruși în inima Poloniei - La un cimitir din cartierul Wola din Varșovia, a apărut un stand al unei mănăstiri de la Minsk, al cărui stareț, preotul Andrei Lemeșonok, un susținător al ideologiei „lumii ruse”, a inițiat o colectă pentru a ajuta armata Moscovei. Mănăstirea va fi vizitată de Crăciunul pe rit vechi, pe 7 ianuarie, de președintele Belarusului, Alexander Lukașenko.
  • Prigojin luptă pentru sare - Reuters scrie că adevăratul motiv pentru care Evgheni Prigozin, liderul Wagner, insistă obsesiv pe cucerirea Bahmutului sunt depozitele mari de sare și gips. Bahmutul are cel mai mare depozit de sare al Europei.
  • Incendii anti-mobilizare - În Rostov-pe-Don au fost arestate trei persoane, între care doi adolescenți de 17 ani, pentru că voiau să incendieze cu cocktailuri Molotov biroul militar de înrolare.
articolul original.

Coșmarul din care disidenții ruși nu se mai pot trezi: Dintr-o dată, totul s-a prăbușit

29 December 2022 at 17:17
By: -
image

Pentru cei care nu sunt de acord cu regimul autoritare al Putin, viața a devenit un ciclu perpetuu de teamă, oroare, furie, îndoială și neputință. Mulți au plecat din țară, iar cei care au rămas nu se așteaptă la nimic bun.

Ziua de 24 februarie a fost sfârșitul Rusiei așa cum o știau Andrei Soldatov și prietenii lui. Vladimir Putin a anunțat în acea dimineață că a ordonat trupelor ruse să intre în Ucraina. „Și, dintr-o dată, tot ce mai nădăjduiam a fost complet compromis”, povestește Soldatov, un jurnalist rus de investigații care s-a refugiat la Londra.

Viața în Rusia era destul de grea pentru dizidenți, jurnaliști independenți și în general pentru oricine se exprima împotriva regimului Putin, însă Soldatov spune că oamenii ca el încă mai aveau o speranță că lucrurile nu vor degenera. Războiul a schimbat asta, spune el.

"Era oribil să trăiești sub conducerea lui Putin și era foarte departe de democrație, dar încă mai aveai niște instituții despre care erai convins că vor exista orice ar fi, iar dintr-o dată totul s-a prăbușit", explică disidentul, vorbind despre eradicarea aproape completă a presei independente, a societății civile și a grupurilor pentru apărarea drepturilor omului.

Soldatov spune că a început să se îndoiască de identitatea lui rusă. "Lucrurile la care țineam, precum amintirea celui De-al Doilea Război Mondial, de pildă, au fost total compromise", arată el, referindu-se la afirmațiile fără temei că Rusia "denazifică" Ucraina.

"Este o parte a mândriei naționale faptul că armata rusă a contribuit la câștigarea războiului (împotriva Germaniei hitleriste, n.r.), iar acum pare total greșit fiindcă acest mesaj a fost folosit de Putin. Începi să te îndoiești de istorie", explică el, adăugând că reacția favorabilă a majorității opiniei publice l-a făcut să cerceteze retorica de dinaintea războiului din Germania nazistă.

Lui Soldatov îi vine greu să mai vorbească despre ruși cu "noi": "Fiindcă sunt rus, am și eu o parte de vină pentru ceea ce se întâmplă și n-am de gând să mă ascund de asta."

VPN-urile, singura scăpare pentru ruși

O femeie care încă trăiește în Moscova a descris ziua de 24 februarie drept punctul fără întoarcere. "Viața s-a transformat într-un coșmar din care e imposibil să te trezești (…). Țara noastră este agresorul. În numele nostru, în numele meu, se face acest masacru teribil", a spus Olga, un pseudonim folosit de CNN.

Ea nu a dorit ca numele său real să fie publicat, temându-se pentru siguranța sa. Faptul că a vorbit cu jurnaliști străini despre implicarea în demonstrații și folosirea cuvântului "război", spre deosebire de termenul oficial de "operațiune specială militară" folosit de Kremlin, o pune în pericol de a fi arestată și condamnată la închisoare.

În timp ce presa de stat dă impresia că toată lumea din Rusia susține războiul și e de partea lui Putin, mulți dintre cetățenii liberali, educați și cu experiența călătoriilor în străinătate, unde au cunoscut experiența libertății, au trăit ultimele zece luni îngroziți de violența atacurilor țării lor asupra Ucrainei. Sub presiunea crescândă a regimului asupra oricărui semn de opoziție, dizidenții au puține opțiuni la îndemână.

Orice rămășiță a presei libere a fost eliminată după începerea războiului. Publicațiile online occidentale și rețelele de socializare au fost blocate, obligându-i pe ruși să caute alternative la propaganda oficială și să recurgă la rețele virtuale private, VPN-uri, care permit accesarea liberă a internetului prin criptarea datelor de trafic. Potrivit Sensortower, aplicația unei companii de cercetare a pieței aplicațiilor, cele mai importante opt aplicații VPN din Rusia cumulează aproape 80 de milioane de descărcări în Rusia în acest an, în ciuda eforturilor guvernului de a împiedica folosirea lor.

Sute de mii de ruși au fugit din țară, unii din principiu, alții pentru a scăpa de persecuții, de sancțiunile occidentale sau de riscul de a fi mobilizați în armată. Mii de cetățeni au fost închiși, iar mulți alții au fost obligați să se retragă din viața publică sau și-au pierdut locurile de muncă după ce companiile și ONG-urile occidentale au părăsit Rusia.

Reprimarea disidenților a fost brutală. Potrivit grupului independent de monitorizare a drepturilor omului OVD-Info, peste 19.400 de arestări au fost făcute pentru participarea la protestele față de război, iar zeci de persoane sunt judecate în fiecare săptămână pe baza unei legi care interzice răspândirea "de informații false" despre invazie.

Un tribunal din Moscova a folosit această lege pentru a-l condamna recent pe opozantul Ilia Iașin la peste opt ani de închisoare fiindcă a vorbit despre masacrul împotriva civililor comis de trupele ruse în orașul ucrainean Bucea, de lângă Kiev. Kremlinul a negat orice implicare în crime de război, reiterând că imaginile cu cadavrele de pe străzi erau false.

În ziua în care a discutat cu CNN la Londra, Soldatov a primit o scrisoare oficială de la autoritățile ruse în care i se prezintă acuzațiile la adresa lui. Ca și Iașin și alți dizidenți, el e acuzat de răspândire de informații false despre armata rusă și forțele de ordine din țara lui, iar numele lui a fost pus pe o listă de urmărire. Soldatov neagă acuzațiile și spune că tot ce a făcut a fost să spună adevărul despre acțiunile guvernului rus înaintea și în timpul invaziei din Ucraina.

N-a mai rămas nimeni în urmă

Represiunea i-a forțat pe mulți să-și reconsidere viitorul în Rusia. Potrivit statisticilor oficiale publicate de guvernul rus, peste 500.000 de oameni au părăsit Rusia în primele zece luni ale acestui an, mai mult decât dublu față de situația din 2021. Numărul oficial ar putea fi mult mai mare, întrucât mulți au plecat din țară neoficial.

Nu se cunoaște câți au făcut-o din motive politice, dar aproape 50.000 de cetățeni ruși au cerut azil în alte țări în primele șase luni, mai mult decât media anuală din ultimele două decenii, potrivit agenției ONU pentru refugiați, UNHCR.

Poliția de frontieră din SUA a înregistrat 36.271 de cazuri ale unor cetățeni ruși care s-au prezentat la granițele americane între octombrie 2021 și septembrie 2022. Numărul include persoane care au fost reținute sau expulzate de grăniceri și este semnificativ mai mare decât în anii anteriori, când s-au înregistrat 13.240 și 5.946 de astfel de cazuri.

The Mexican border city of Tijuana is seeing an increase in the number of Ukrainians and Russians trying to cross into the US. A small number of refugees from Ukraine have been allowed in, raising accusations of discrimination ⬇️ pic.twitter.com/iQr1Wq686T

— Al Jazeera English (@AJEnglish)
March 16, 2022

Potrivit OK Russians, un ONG care îi sprijină pe cetățenii persecutați, datele sale arată că rușii care pleacă din țară sunt mai tineri și mai educați decât media cetățenilor ruși.

"Dacă iei elita liberală a Moscovei și, desigur, vorbesc doar despre cei pe care îi știu, și știu mulți, aș spune că în jur de 70% au plecat. Sunt jurnaliști, oameni din universități, uneori din școli, artiști, oameni care au cluburi și fundații în Moscova care au fost închise", spune Soldatov.

Numărul rușilor care și-au părăsit țara pălește în comparație cu cei peste 4,8 milioane de refugiați ucraineni care au plecat în Europa din cauza războiului, dar exodul de oameni educați are un impact puternic asupra societății ruse. "Dacă pierzi partea educată din clasa de mijloc a populației, asta contează pentru perspectivele tale economice, dar contează și pentru potențiala refacere politică a țării", spune Kristine Berzina, expertă rusă la organizația German Marshall Fund al Statelor Unite.

Societatea absurdă în care nimeni nu înțelege nimic

Maria mai are o singură cunoștință în Moscova. Toate celelalte au plecat după decizia lui Putin de a declanșa invazia în Ucraina: "Au plecat toți la începutul lui martie. Pentru ei e imposibil să trăiască într-o țară care a pornit un război."

Și ea a cerut ca numele său să nu fie dezvăluit în întregime, de teama represaliilor. Spune că e decisă să rămână în Rusia, chiar dacă toți cei pe care îi știe au plecat - mama ei e în vârstă și nu poate și nici nu vrea să plece în străinătate, iar ea nu vrea s-o părăsească.

ONG-ul pentru care lucrează este considerat agent străin, conform noii legislații din Rusia, ceea ce înseamnă că există riscul ca ea să fie persecutată.

"Oricine e împotriva războiului și-a văzut viața distrusă. Nu putem să ne plângem acum, fiindcă cineva v-ar spune imediat, și pe bună dreptate, că nimeni nu-i interesat de asta acum. Ucrainenii suferă cel mai mult. Desigur, ei sunt într-o situație mai grea acum. Dar asta nu înseamnă că noi suntem bine", explică Maria.

A young female amputee has her protest placard ripped away by police at an anti-mobilisation protest in St Petersburg today

"Do you want to be like me?" it reads pic.twitter.com/V21KA7Z6t6

— Francis Scarr (@francis_scarr)
September 24, 2022

Ea continuă să creadă că munca sa este importantă, dar are momente în care nu reușește să întrevadă vreo speranță pentru viitor. Ca și Olga, ea își descrie viața ca pe un ciclu perpetuu de panică, oroare, rușine și îndoială de sine: "Ești tot timpul răvășit: ești de vină? Ai făcut suficient? Poți să faci și altceva sau nu și cum ar trebui să acționezi acum? Nu există nicio perspectivă. Sunt un adult și nu mi-am programat chiar toată viața, dar în general am înțeles ce se va întâmpla în continuare. Acum nimeni nu înțelege nimic. Oamenii nici măcar nu înțeleg ce se va întâmpla mâine cu ei."

Un sentiment terifiant în fața unei mașinării gigantice a morții

Maria participă de mulți ani la protestele antiguvernamentale și se descrie ca o persoană liberală care i se opune lui Putin. "Am știut mereu că țara noastră n-ar trebui să fie condusă de o persoană din KGB", spune ea.

Varianta răsturnării în curând de la putere a regimului Putin nu i se pare plauzibilă, întrucât toți liderii opoziției "sunt la închisoare sau au fost uciși".

Berzina spune că așteptările Occidentului - că odată ce oamenii vor simți că liderii lor greșesc, va izbucni un val de revolte pe străzi pentru a cere schimbarea guvernului - nu reflectă realitatea vieții din Rusia. Ea spune că "ți-e teamă să ieși pe străzi dacă nu există o direcție clară".

Și Olga și-a pierdut speranța. "Aproape toți liderii de opoziție și de opinie sunt fie în închisoare, fie în străinătate. Oamenii au un potențial uriaș pentru acțiune politică, dar nu există un lider și un nucleu de putere", spune ea, adăugând că civilii nu se vor ridica împotriva poliției, a Gărzii Naționale sau a altor forțe de securitate.

"Probabil că e greu pentru oamenii din țările democratice să înțeleagă realitățile vieții dintr-o dictatură puternică. Este un sentiment terifiant al propriei neînsemnătăți și neputințe în fața unei mașinării gigantice a morții și nebuniei", descrie ea faza în care a ajuns existența disidenților în Rusia.

T.D.

articolul original.
❌