ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 3 February 2023Ultimele Stiri

Șeful CIA spune că următoarele 6 luni vor fi cruciale în Ucraina: Trebuie rănit orgoliul lui Putin

3 February 2023 at 06:57
By: -
image

CIA apreciază că următoarele şase luni vor fi „absolut cruciale” în determinarea rezultatului final al războiului din Ucraina, a declarat directorul agenţiei, William Burns.

„Cred că ceea ce va fi esenţial – pentru că noi nu evaluăm că (Vladimir Putin) este serios în privinţa negocierilor -, cheia va fi pe câmpul de luptă în următoarele şase luni, după părerea noastră”, a declarat Burns, care a susţinut un discurs la Universitatea Georgetown, citat de CNN.

"Acest lucru include rănirea orgoliului lui Putin, care trebuie făcut să înţeleagă nu numai că nu va putea avansa mai mult în Ucraina, dar, pe măsură ce trece fiecare lună, riscă din ce în ce mai mult să piardă teritoriul pe care l-a luat ilegal până acum", a arătat şeful CIA.

Liderul rus, a mai spus Burns, "mizează pe faptul că poate face ca timpul să lucreze pentru el". Putin crede că poate "măcina" Ucraina şi în acest timp oboseala politică va cuprinde Europa, iar Statele Unite vor fi distrase, a arătat Burns.

El a mărturisit că i-a spus omologului său rus, Serghei Narîşkin, în noiembrie, că "acest calcul rusesc este la fel de profund greşit ca şi decizia iniţială de a intra în război la 24 februarie anul trecut".

articolul original.

Putin a reușit să exporte în România ideea că Occidentul e satanist – Interviu video

2 February 2023 at 22:09
image
  • Populația autohtonă e profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă.
  • Generalul Gherasimov, noul comandant al forțelor ruse din Ucraina, este autorul unei controversate doctrine militare, care mizează pe războiul hibrid, susținând că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război.
  • Strategia Moscovei, pe care mulți au tratat-o superficial, a fost de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, vizând să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de motivație a acestora.
  • Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține efortul de pe front.
  • Netanyahu, actualul premier al Israelului, este cel mai vechi lider iliberal în funcție, înaintea lui Putin și înainte să ia decizia de a merge în această direcție.

Cristian Pârvulescu, 58 de ani, este decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). De aproape un sfert de secol conduce Asociația „Pro Democrația”, care și-a propus „consolidarea democrației din România, prin stimularea participării civice”.

A avut loc o dezbatere în cadrul Alianței Nord-Atlantice despre trimiterea de tancuri. Aș vrea să discutăm despre pasivitatea României. De ce credeți că noi nu am luat parte la această dezbatere și, cumva, am lăsat Polonia să devină un jucător strategic important în Europa de Est.

Există o critică adresată liderilor politici din România în ceea ce privește problema ucraineană, pentru că nu au făcut cunoscute ajutoarele oferite acestei țări. 

S-a mers pe o cu totul altă strategie, dar asta din motive ce țin de forța teoriilor conspirației de la noi. Opinia publică din România este anti-rusă, dar nu este pro-război.

Mai mult decât atât, este profund influențată de tezele putiniste legate de identitatea culturală și cea religioasă. 

Respingerea modelului occidental, care se manifestă în ultimii 15 ani la noi în țară, a devenit din ce în ce mai serioasă din cauza războiului hibrid. 

Am văzut manifestându-se masiv această tendință în timpul campaniei Coaliției pentru Familie, care în egală măsură prelua idei ale extremei drepte americane, dar și idei venite din Rusia. Finanțările se făceau din ambele părți, pentru că, până la urmă, valorile sunt asemănătoare. 

Vladimir Putin nu a criticat niciodată această linie. Occidentul este satanist, se orientează spre valori eronate, susține președintele rus.

Am făcut un exercițiu cu membrii unui partid politic. Le-am citit un discurs al lui Putin din 2015, fără să spun autorul, și am întrebat cine l-a rostit. 

Au invocat numele patriarhului, al președintelui Traian Băsescu și așa mai departe. Deci, cum să spun, Putin rezona cu valorile noastre. 

Când le-am spus că e vorba de președintele Rusiei, evident, nu le-a venit să creadă. 

În realitate, a fost vorba de o preluare ostilă a dezbaterii culturale din România de pe rețelele sociale, pentru că Rusia a reușit să impună valori care veneau în contradicție cu cele occidentale.
De curând a fost făcută publică informația că trupele Kremlinului au 320.000 de militari pregătiți să intre în luptă, cu 30% mai mult decât au fost folosiți în urmă cu un an. Ce semnificații credeți că are această cifră și ce urmează să se întâmple în Ucraina la sfârșitul iernii?

E evident că asistăm la o concentrare de forțe care urmărește o ofensivă de succes. 

Rușii se pregătesc de multă vreme, sistematic, pentru această ofensivă. 

Anul trecut, pe de-o parte, când au declanșat invazia, forțele erau disparate. Inițial, au fost șapte linii de atac. 

Au plecat de la premisa că surpriza va fi totală și ucrainenii vor ceda repede. 

Acum se vor concentra probabil pe regiunea Donbas, unde vedem că strategia este aceea de a epuiza forțele ucrainene atât fizic, cât și moral.

Nu e deloc exclus să se încerce din nou o acțiune dinspre nord, dinspre Belarus, și alta dinspre sud, poate nu neapărat dinspre Crimeea, pentru a obliga forțele ucrainene să se împartă pe mai multe fronturi. 

Ucraina are și ea probleme legate de numărul de forțe combatante. Dispune de o rezervă de 700.000 de oameni, din câte știm noi. În realitate, e vorba doar de vreo 300.000 de combatanți. 

Ceilalți sunt implicați în activități conexe de apărare civilă. Va fi dificil să facă față unui asemenea atac. 

Vladimir Putin mizează foarte mult pe forța noii ofensive. Pregătește de multă vreme această mutare.

De ce liderul de la Kremlin a schimbat din nou conducerea militară rusă din Ucraina, aducându-l iar la comandă pe generalul Valeri Gherasimov?

Numirea generalului Gherasimov, șeful statului major general al armatelor rusești, comandant pentru operațiunile din Ucraina este importantă.

Știm că abilitățile acestuia au fost probate, chiar dacă într-un mod criminal, în războiul din Cecenia. Deci el este legat de Putin de peste 23 de ani. 

Pe de altă parte, e și autorul unei controversate, uneori nerecunoscute, doctrine militare Gherasimov. Una care mizează pe războiul hibrid, care susține că nu există nicio diferență între starea de pace și cea de război. 

Orice acțiune, de orice fel, împotriva celor care sunt considerați ostili este legitimă și îndreptățită. 

Pentru cei care nu sunt familiarizați, această doctrină a lui Gherasimov a apărut într-un articol din 2012, publicat în presa militară rusă, în care acesta reacționa la revoluțiile din Africa de Nord și din Siria, fiind considerate acțiuni de destabilizare, ostile Rusiei, făcute de americani și europeni. 

De altfel, dacă o să vedem, din acel moment opțiunea pentru iliberalism a lui Putin și a Rusiei este totală. Cu siguranță, Gherasimov nu a creat o astfel de teorie fără să se fi consultat cu Putin. Deci e clar că viziunea lui era expresia unei schimbări radicale a regimului de la Moscova, care trecea din faza de expectativă în cea de agresiune. 

Războiul începuse, numai că în Europa, lumea încă spera că se pot găsi soluții.

Rusia are probleme cu armele și echipamentul. Acești 320.000 de militari vor avea cu ce să lupte?

Numărul mare de oameni, presiunea pe care o realizează, compensează într-o oarecare măsură lipsurile. De exemplu, și ucrainenii au probleme. În acest moment, se pot apăra, dar nu pot contraataca.

Au avut nevoie de inovații, de elemente surpriză și de multă determinare pentru a reuși la Harkov, în est, sau la Herson, în sud. 

Problema militarilor ruși e lipsa motivației de a lupta, nu neapărat echipamentele. 

De altfel, strategia, pe care mulți au tratat-o superficial, de a folosi batalioanele Wagner, compuse din zeci de mii de deținuți de drept comun, a fost una care a vizat să protejeze trupele și, totodată, să compenseze lipsa de de determinare a acestora.

Au proliferat milițiile private, ceea ce e un semnal de criză a statului. Dar, spre exemplu, la Soledar și Bahmut au folosit din plin această strategie.

Au expus batalioanele Wagner, pierderile de acolo nu sunt de militari. Dacă deținuții supraviețuiesc șase luni, sunt grațiați. Soluția pe care au folosit-o a fost una absolut inumană, respectiv au trimis forțe mai puțin antrenate pentru a-i obosi pe ucraineni, ca, apoi, să-i arunce în luptă, în valurile doi și trei, pe cei mai bine pregătiți, obligându-i pe ucraineni să se retragă. 

Rusia are, în continuare, superioritate în ceea ce privește artileria și în ceea ce privește puterea tancurilor. Poate că acestea nu sunt extraordinare, dar sunt enorm de multe. 

Problema lor e să aibă suficienți tanchiști care să fie capabil să le folosească. Forța militară rusă este, în acest moment, mult mai importantă, nu doar numeric, ci și tehnic.

Un lucru pe care Occidentul nu l-a luat în calcul a fost că Rusia a trecut repede la o economie de război. Asta nu înseamnă că sancțiunile nu-și ating obiectivele, dar, cu toate acestea, Rusia reușește să producă suficient de mult pentru a susține războiul. Nu la infinit. Pierderile sunt foarte mari. Se vede asta, de exemplu, în bombardarea Ucrainei. 

Din câte am observat, în ultimele 3 luni, bombardamente mai serioase sunt la două săptămâni, ceea ce înseamnă că au serioase probleme în ceea ce privește rachetele. 

În rest, lansează proiectile sovietice care pot fi interceptate de ucraineni. Le folosesc doar pentru a menține o presiune permanentă, iar după 10-15 zile vin cu un bombardament serios, în care vizează infrastructura critică, în special cea care produce energie electrică sau aducțiuni de apă, cu scopul de a distruge moralul ucrainenilor.

O parte a opiniei publice internaționale spera ca încheierea războiului să vină cumva din interiorul Rusiei, prin înlăturarea lui Vladimir Putin. De ce nu s-a întâmplat acest lucru?

La fel cum reușesc să se mențină la putere Erdogan, Viktor Orban, cum încearcă Jaroslaw Kaczynski și gruparea sa în Polonia - prin distrugerea Opoziției, a societății civile și a presei libere. 

În 2012, Putin nu începea doar lupta împotriva Occidentului, ci și împotriva „agenților Occidentului” din Rusia, cu ghilimelele de rigoare, adică împotriva societății civile și a presei libere, care erau strâns corelate și, evident, victima sigură a fost statul de drept. 

În România am trecut prin această experiență în epoca Dragnea, când, de fapt, modelul era același. 

Problema e că acest model, care pare să fie unul autocratic de tip oriental, a fost experimentat mai întâi, în condițiile specifice, de Benjamin Netanyahu în Israel.

Netanyahu este cel mai vechi lider iliberal în funcție, încă înaintea lui Putin și înainte ca Putin să ia decizia de a merge în această direcție. 

În urmă cu 23 de ani, în martie, Putin e ales președinte pe fondul războiului din Cecenia pe care l-a generat tocmai pentru a-și consolida poziția. 

Occidentul ar fi trebuit, încă de atunci, să-și pună anumite semne de întrebare, dar a trecut cu prea multă ușurință peste ceea ce s-a întâmplat. 

Atentatele de la Moscova, care au produs intervenția rusă în Cecenia, ar fi putut oferi multe indicii în acest sens, fiind suspiciuni că au fost realizate chiar de FSB. 

Vladimir Putin, înainte să ajungă prim-ministru, în decembrie 1999, fusese directorul înfricoșătorului serviciu de informații.

Modelul este unul simplu: divizarea Opoziției, apoi distrugerea societății civile, a presei libere și, în final, subordonarea Justiției. Din păcate, îl vedem reprodus inclusiv în interiorul Uniunii Europene. 

Vladimir Putin a vizat societatea civilă, apoi organizațiile internaționale. 

Campania împotriva lui Soros a fost folosită masiv în Rusia, pentru că, nu-i așa?, Soros era cel care se afla în spatele tuturor revoluțiilor colorate din Ucraina sau din Georgia.

Am văzut, apoi, acest tip de discurs preluat în Ungaria și în România. În Turcia nu mai era Soros, era Gulen, obiectivul fiind același - distrugerea societății civile.

Ultimele ONG-uri din Rusia, care au rezistat cu mare greutate, au fost, de curând, și ele interzise. 

Mă refer la Memorial și la Asociația Mamelor Veteranilor. Practic, controlul asupra societății este total. 

Mass-media a devenit doar un angrenaj al sistemului „kompromat” care e politică de stat. A fost preluat de la vechiul KGB. 

Există canale de televiziune și site-uri care se ocupă doar cu compromiterea unor adversari potențiali ai sistemului. 

Un lider care devine șef de guvern prin kompromat va folosi masiv acest lucru. Și-l folosește într-o manieră în care KGB-ul nu l-a folosit. KGB-ul îl folosea pentru șantaj și nu-l făcea public.

Vladimir Putin a schimbat și acest lucru. Am văzut, spre exemplu, cum politologi, jurnaliști și nu doar oameni politici au fost compromiși prin relații cu agente care fuseseră trimise special. De exemplu, un fost prim-ministru al lui Vladimir Putin a fost compromis înaintea alegerilor din 2016 printr-o operațiune de acest gen, în condițiile în care camerele de luat vederi au fost montate chiar în apartamentul său.

articolul original.
Ieri — 2 February 2023Ultimele Stiri

Luptele cu mercenarii Wagner, ca în filmele cu zombi: „Vin întruna și nu cad când tragi în ei”

2 February 2023 at 09:56
image

Soldații ucraineni care înfruntă valurile de „carne de tun” trimise la înaintare de Grupul Wagner povestesc că mercenarii vin ca niște zombi spre pozițiile lor. Chiar dacă sunt nimeriți de gloanțe, aceștia continuă să înainteze, iar ucrainenii bănuiesc că li se dau medicamente care să le crească rezistența.

Undeva, la sud-vest de Bahmut, doi soldați ucraineni, Andrii și Borisici, stau la lumina lumânărilor într-un buncăr săpat în pământul înghețat. Din când în când, liniștea de pe câmpul de deasupra adăpostului e spartă de exploziile cauzate de bombele rușilor. Sau de ropotul gloanțelor, atunci când ucrainenii descoperă o dronă și trag în ea să o doboare.

De mai multe săptămâni, Andrii și Borisici înfruntă sute de mercenari ai grupului Wagner împinși înspre liniile de apărare ucrainene.

Cu o cagulă pe față, Andrii povestește cum au luptat ore în șir fără încetare când au fost atacați de „hoardele" de mercenari ale rușilor. „Luptam cam zece ore la rând. Și nu erau doar valuri, a fost neîntrerupt. Parcă nu se mai terminau. Noi eram vreo 20. Iar ei, să spunem 200", a explicat soldatul ucrainean pentru CNN.

Niște zombi care nu se opresc când tragi în ei

Strategia de luptă a grupului Wagner este să trimită un prim val de luptători, format în general din infractorii adunați din închisori. Aceștia sunt neinstruiți și prost echipați, dar sunt motivați de contractul care prevede că după șase luni li se șterg pedepsele și sunt liberi. Dacă mai sunt în viață. Rolul lor e să-i oblige pe ucraineni să-și dezvăluie pozițiile de apărare și să le consume muniția.

„Fac grupul - să zicem din zece soldați - avansează 30 de metri, apoi se apucă să sape (gropi, n.red.) ca să-și păstreze poziția", a spus Andrii.

Urmează alt grup care încearcă să înainteze încă 30 de metri. „Așa încearcă, pas cu pas, să înainteze, în timp ce pierd mulți oameni".

Abia când primul val este extenuat sau nimicit, comandanții trimit mercenari mai experimentați, adesea pe flancuri, în încercarea de a cuceri pozițiile ucrainene.

Andrii povestește că înfruntarea asaltului a fost o experiență terifiantă și suprarealistă. „Mitraliorul nostru aproape că înnebunea, fiindcă trăgea în ei. Și a spus: 'știu că am tras în el, dar nu cade'."

Pentru soldatul ucrainean, confruntarea cu forțele grupului Wagner a fost ca într-un film cu zombi. Rezistența supraomenească și înverșunarea bizară cu care mercenarii se aruncau în bătaia focului îi dau de gândit. „Se urcau pe cadavrele camarazilor lor, călcau peste ele. E foarte, foarte posibil să le dea niște pastile înainte de atac", a spus el.

Intense fighting continues in the Ukrainian city of Bakhmut.

In the ongoing battle there, Ukrainian forces are also having to contend with mercenaries from the notorious Wagner Group. @fpleitgenCNN shares an inside look at what they're facing. pic.twitter.com/HCYdLbcRKw

— CNN International PR (@cnnipr)
February 1, 2023

Chiar și după ce primele valuri au fost lichidate, atacul a continuat. Ucrainenii au rămas fără muniție și erau înconjurați. „Problema a fost că ne-au luat prin încercuire. Așa ne-au înconjurat. Au venit din cealaltă parte. Nu ne așteptam să vină de acolo. Am tras până la ultimul glonț, am aruncat și ultimele grenade pe care le aveam și am rămas doar eu și câțiva inși. Eram neputincioși în această situație", a povestit Andrii.

Exact ca într-un film de groază, soarta lor părea pecetluită. Dar au avut noroc: când erau la doar un pas de poziția lor, forțele Wagner s-au retras la sfârșitul acelei zile.

Lupta dintre dictatură și democrație

Relatarea lui Andrii se potrivește cu informațiile pe care spionajul ucrainean le-a prezentat CNN săptămâna trecută. Potrivit acestora, dacă forțele Wagner reușesc să preia o poziție, sprijinul artileriei le permite să sape gropi și să-și consolideze avansul. Interceptările ucrainenilor arată că de multe ori există probleme de coordonare între Wagner și armata rusă.

Unitatea lui Andrii a prins un mercenar Wagner, iar cazul lui arată cât de primitive și brutale sunt tacticile folosite de această organizație. Acesta a spus la interogatoriu că este inginer, dar s-a apucat de trafic de droguri ca să facă rost de bani și a ajuns la închisoare. A intrat voluntar în Grupul Wagner, ca să i se șteargă cazierul și astfel fiica lui care dorește să devină avocată să nu aibă probleme din cauza lui.

Acesta și-a dat seama că era doar „carne de tun" încă de la prima misiune. „Ne-au adus pe linia frontului pe 28 decembrie. În noaptea următoarea ne-au împins în față", a spus el, adăugând că erau zece inși în grupul trimis la înaintare.

„Normal, știi că vei fi ucis. Dar ți-e frică să te lupți pentru libertatea ta la tine în țară", i-a spus Andrii mercenarului. „Da, e adevărat. Ne e frică de Putin", i-a răspuns acesta.

Originar din Odesa, Andrii s-a înrolat cu câteva zile înaintea începerii invaziei ruse. Spune că nu contează cât de mulți soldați sunt trimiși spre pozițiile lor, ei vor rezista.

„Cei mai mulți dintre băieții mei sunt voluntari. Aveau o afacere bună, un serviciu bun, un salariu bun, dar au venit să lupte pentru țara lor. Și asta face o mare diferență".

„Ăsta e războiul pentru libertate. Nici nu este un război între Ucraina și Rusia. E un război între dictatură și democrație", a subliniat el.

articolul original.

Ziua 344 de război: Putin face amenințări la 80 de ani de la victoria de la Stalingrad. Soldații Kievului învață deja Patriot în Germania. Ofițeri ruși uciși în Crimeea

2 February 2023 at 21:25
image

Ziua 344 de război e marcată de summit-ul UE – Ucraina care a început la Kiev. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi o parte din membrii executivului european au sosit încă de la primele ore la Kiev pentru „a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna”. Iar de la Bruxelles, Consiliul UE a votat un nou pachet de ajutor de peste 500 de milioane de euro.

Pe front, atacurile rușilor continuă. Cel puţin trei persoane au fost ucise şi 20 rănite, după ce rachetele rușilor au lovit 8 blocuri din Kramatorsk. Iar câteva ore mai târziu rușii au repetat atacul, lovind aproape de locul în care echipele de salvare încercau să găsească supraviețuitori sub dărâmături.

În schimb, în Crimeea, doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani.

Ministrul ucrainean al Apărării crede că noua ofensivă majoră pe care o pregătește Rusia va începe chiar la 24 februarie. Iar șeful diplomației de la Moscova confirmă. Serghei Lavrov a avertizat că Rusia pregătește pentru a marca un an de la invazia sângeroasă ceva ce va eclipsa orice vor face ucrainenii și aliații occidentali. El a spus chiar că Moscova ar dori și alte teritorii din Ucraina și a avertizat Republica Moldova că poate fi cea care urmează.

În același timp, Lavrov a periat Beijingul, susținând că Rusia și China au o alianţă militară de o calitate superioară celor occidentale.

Situația pe front

  • Planurile Rusiei de 24 februarie - Într-un amplu interviu acordat televiziunii de stat, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova are planuri pentru a eclipsa evenimentele pro-ucrainene care vor fi organizate de ţările aliate din întreaga lume pentru a marca, la 24 februarie, un an de la invazia rusă în Ucraina. În acelaşi interviu, el a declarat că Moscova se vede nevoită să răspundă la înarmarea Ucrainei de către occidentali prin cucerirea unui teritoriu şi mai mare în ţara vecină.
  • Blocuri bombardate de ruși - Cel puțin trei persoane au fost ucise și 20 au fost rănite după ce o rachetă rusească a distrus o clădire de apartamente și a avariat alte șapte în orașul Kramatorsk. Câteva ore mai târziu, două rachete au lovit tot centrul Kramatorskului, foarte aproape de locul în care echipele de salvare căutau eventuali supraviețuitori sub dărâmături. Se pare că și acest atac a provocat victime, dar încă nu există detalii.

The death toll in #Kramatorsk has risen to 3 and the number of injured to 20, the Donetsk Region police said.

It is reported that Russians hit a residential sector of the city with an "Iskander-K" missile. In addition to the fact that 1 house was destroyed, 7 more were damaged. pic.twitter.com/GwqrItZbPW

— NEXTA (@nexta_tv)
February 1, 2023
  • Un an de război marcat cu o nouă ofensivă - Ministrul ucrainean al Apărării a declarat că Rusia pregătește o nouă ofensivă majoră și a avertizat că aceasta ar putea începe chiar de la 24 februarie. Oleksii Reznikov a spus că Moscova a adunat mii de trupe și ar putea „încerca ceva" pentru a marca aniversarea invaziei inițiale de anul trecut. Atacul ar marca, de asemenea, Ziua Apărătorilor Patriei din Rusia, pe 23 februarie, care celebrează armata.
  • Incendiu în Sevastopol - Cel puţin şapte persoane au murit într-un incendiu în Crimeea, după ce flăcările au cuprins barăcile modulare care adăposteau muncitorii de pe un şantier de construcţii din Sevastopol. De asemenea, doi muncitori au fost spitalizaţi. Inițial, s-a crezut că ar putea fi vorba de un atac, dar agenţia rusă de ştiri de stat TASS afirmă că a fost vorba de un scurtcircuit al unui aparat electric.
  • Ofiţeri ruşi morţi în Crimeea - Doi ofițeri ruși au fost uciși într-un atac cu bombă artizanală care ar fi fost comis de un grup de partizani din Crimeea. Ofițerii se deplasau cu mașina de la Sevastopol la Simferopol, când a avut loc atacul, potrivit Centrului de Rezistență Ucraineană. Acesta a declarat că atacul a fost comis de membri ai mișcării de rezistență ucraineano-tătară Atesh, un grup de gherilă care operează în Crimeea.
  • Peste 8 milioane de refugiați - Numărul refugiaţilor din Ucraina în alte ţări europene a depăşit pragul de 8 milioane de la începerea invaziei ruse, potrivit cifrelor actualizate joi de Agenţia Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi (UNHCR).

Summit UE - Ucraina

  • Bani de la UE - Consiliul Uniunii Europene a decis, joi, acordarea de asistenţă militară suplimentară Ucrainei, în valoare de 545 de milioane de euro, pentru susţinerea eforturilor de respingere a invaziei militare ruse: „Înaintea summit-ului Uniunea Europeană-Ucraina, Consiliul a adoptat astăzi măsuri de asistenţă pentru forţele armate ucrainene, în cadrul Instrumentului European de Pace (EPF). Este vorba despre al şaptelea pachet, cu valoarea de 500 de milioane de euro, şi de încă 45 de milioane de euro pentru susţinerea eforturilor de instruire ale Misiunii UE de Asistenţă Militară (EUMAM Ucraina)".
  • Şefa Comisiei Europene a sosit la Kiev - Ursula von der Leyen şi o parte din membrii executivului european au sosit la Kiev. „Mă bucur să revin la Kiev, a patra vizită a mea de la invazia Rusiei. De această dată, cu echipa mea de comisari. Suntem cu toţii aici pentru a demonstra că UE sprijină Ucraina la fel de ferm ca întotdeauna şi pentru a consolida şi mai mult sprijinul şi cooperarea noastră”, a scris Von der Leyen, pe contul ei oficial de Twitter.
  • Centru internaţional de urmărire penală - Ursula von der Leyen anunţă că un centru internaţional de urmărire penală a ”crimei de agresiune” din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga: ”Rusia trebuie să dea socoteală în justiţie pentru crimele sale odioase. Procurori din Ucraina şi din UE lucrează deja împreună. Culegem probe, iar ca un prim pas îmi face plăcere să anunţ că un Centru Internaţional de Urmărire Penală a crimei de agresiune din Ucraina urmează să fie înfiinţat la Haga”.
  • UE dublează numărul ucrainenilor pe care îi va antrena - „Scopul este de a antrena 30.000 de soldați, inclusiv echipajele tancurilor de luptă”, a declarat Josep Borrell la Kiev.
  • Antrenament pentru Patriot - 70 de soldați ucraineni au sosit în Germania pentru a fi instruiți în utilizarea sistemului de apărare aeriană Patriot, pe care Berlinul urmează să-l pună la dispoziția Ucrainei. Antrenamentul începe joi, a aflat dpa de la surse de securitate din Berlin. Guvernul german, după consultări cu SUA, a fost de acord să transfere luna trecută un sistem Patriot în Ucraina pentru a sprijini țara să se apăre de atacurile rusești.
  • Piaţa unică - Ucraina a semnat un acord cu UE privind participarea sa la Programul pentru piața unică, a declarat prim-ministrul său Denis Şmihal.
  • Sfaturi de călătorie - La Bruxelles a fost transmisă o notă internă de pregătire a călătoriei oficialilor UE în Ucraina, în care sunt instrucţiuni clare, inclusiv în materie de cod vestimentar, pentru că hainele pot transmite un mesaj. Recomandat: „Ţinuta obişnuită de afaceri" (sau aşa cum veniţi la Bruxelles). Exclus: "Verde, kaki sau culori prea vii". Detalii AICI.

Diplomație de război

  • Moscova vede peste tot naziști - Şeful diplomaţiei ruse îi acuză într-un interviu pe occidentali că susţin Ucraina cu scopul de a pune capăt „problemei ruse”: „Ursula von der Leyen a declarat că rezultatul războiului (rus din Ucraina) trebuie să fie înfrângerea Rusiei în aşa fel încât ea (Rusia) să nu se mai ridice timp de zeci de ani. Nu este asta rasism, nazism şi o încercare de a rezolva problema rusă?”.
  • Amenințări pentru Moldova - Ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, a amenințat Republica Moldova ca va deveni „noua Ucraină”. A făcut referiri și la România. Detalii AICI.
  • Lavrov îl perie pe Xi - În timp ce a atacat dur Occidentul, ministrul rus de Externe a încercat să intre cât mai mult în grațiile Beijingului, lăudând relațiile militare superioare dintre China și Rusia: „Existenţa unor puncte de contact este doar o caracteristică foarte modestă a relaţiilor noastre. Este deja scris în documentele noastre că, deşi nu creăm o alianţă militară, relaţiile noastre sunt de o calitate superioară alianţelor militare în sensul lor clasic şi nu au limite sau restricţii. Şi nu există subiecte tabu. Sunt cu adevărat cele mai bune din toţi anii de existenţă atât a Uniunii Sovietice, cât şi a Republicii Populare Chineze şi a Federaţiei Ruse".
  • Diplomați expulzați - Austria a anunţat joi că expulzează patru diplomaţi ruşi pentru comportament incompatibil cu acordurile internaţionale, un motiv adesea invocat în cazurile de spionaj. Doi diplomaţi declaraţi personae non gratae şi cărora li s-a ordonat să părăsească ţara până cel târziu la 8 februarie lucrau la Ambasada Rusiei în Austria, iar ceilalţi doi la misiunea rusă de la Viena pe lângă Naţiunile Unite. Rusia a replicat că „va da un răspuns pe măsură”.
  • Trump pozează în salvator - Fostul preşedinte american Donald Trump a publicat miercuri o serie de materiale video scurte în care cere o detensionare militară în războiul din Ucraina şi susține că, dacă ar mai fi fost el preşedinte, acest conflict nu ar fi avut loc: „Dacă aş fi eu preşedinte, războiul Rusia-Ucraina nu ar fi avut loc niciodată (…) Nici într-un milion de ani. Dar chiar şi acum, dacă aş fi eu preşedinte, aş putea negocia în 24 de ore încheierea acestui război oribil care se intensifică rapid. Slăbiciunea şi incompetenţa lui Biden ne-au adus în pragul unui război nuclear”.
  • Frână pe aderare - În timp ce Kievul cere urgentarea procesului de aderare, liderii UE apasă frâna. Comisarul european pentru buget şi administraţie, Johannes Hahn, a atras atenţia că procesul „este un maraton, nu un sprint”, dar a subliniat totodată că „destinul acestei ţări este în Europa”.
  • Miliarde de la Chelsea - Victimele războiului din Ucraina vor beneficia de 2,3 miliarde de lire sterline din veniturile obținute în urma vânzării clubului Chelsea de către oligarhul rus Roman Abramovici. Guvernul britanic așteaptă undă verde din partea UE pentru a dona această sumă. Odată aprobate, fondurile vor fi direcționate către o fundație pentru sprijinirea victimelor războiului din Ucraina, în urma unui acord între guvernul britanic și Abramovici.

Tancuri și avioane

  • Polonia ar fi dispusă să trimită avioane de vânătoare F-16 Ucrainei în cazul unui consens în cadrul NATO, a afirmat premierul Mateusz Morawiecki. „Dacă ar exista o decizie a tuturor statelor membre ale NATO, aş fi favorabil trimiterii acestor avioane de vânătoare", a declarat Morawiecki.
  • Borrell e optimist - Ţări cum ar fi Statele Unite sau Germania ar putea trimite până la urmă Ucrainei avioane de luptă, este de părere înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Josep Borrell. Şi furnizarea de tancuri occidentale pentru forţele ucrainene a fost iniţial foarte controversată, a reamintit şeful diplomaţiei europene. În cele din urmă, s-a ajuns însă la un acord şi această „linie roşie" a fost încălcată. Toate livrările de armament pentru Ucraina au fost însoţite de avertismente privind escaladarea războiului cu invadatorii ruşi, a adăugat el.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • 80 de ani de la victoria de la Stalingrad - Rusia marchează joi 80 de ani de la victoria sovietică în bătălia de la Stalingrad, moment de cotitură major al celui de-Al Doilea Război Mondial. Celebrările au loc în timp ce forţele ruse duc lupte acerbe împotriva soldaţilor ucraineni din fosta republică sovietică.
  • Putin face ameninţări la aniversare - Într-un discurs care această victorie, Vladimir Putin a părut să facă aluzie la enormul arsenal de arme nucleare al Rusiei, în timp ce s-a referit la ajutorul militar promis Ucrainei de aliații săi europeni și americani. Putin a spus: Cei care se așteaptă să câștige pe câmpul de luptă se pare că nu înțeleg că un război modern cu Rusia va fi cu totul diferit pentru ei. Nu noi suntem cei care ne trimitem tancurile la granițele lor. Dar avem o modalitate de a răspunde și nu se va termina doar cu utilizarea vehiculelor blindate. Toată lumea ar trebui să înțeleagă asta. Solicitat să comenteze, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus: Aceasta înseamnă că Rusia are potențialul și, când apar noi arme furnizate de Occidentul colectiv, Rusia își va folosi mai mult potențialul disponibil pentru a răspunde.
  • Discursul lui Putin - La Kremlin se lucrează activ la discursul pe care Putin îl susține în Parlament, cel mai probabil în apropierea datei de 24 februarie. Potrivit Constituției Rusiei, președintele este obligat să vorbească în fața aleșilor o dată pe an, dar Putin nu a mai făcut-o din aprilie 2021. Subiectul central al discursului va fi războiul și Putin le va transmite un mesaj și cetățenilor obișnuiți: „Să nu se teamă, armele moderne îi vor proteja”. În orice caz, discursul e așteptat să sufere modificări în funcție de situația de pe front de la acel moment.
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ziua 343: Bielorușii învață să lanseze rachete Iskander. Putin cere armatei ruse să nu mai bombardeze, din Ucraina, regiuni rusești

1 February 2023 at 17:21
image

Ziua 343 de război vine cu informații de peste Ocean potrivit cărora SUA ar urma să livreze rachete cu rază mai mare de acțiune Ucrainei, în timp ce pregătirile pentru o nouă ofensivă de amploare a rușilor sunt tot mai intense. Avem și un nou exercițiu militar comun făcut de Rusia și Belarus, care susțin că vor să își armonizeze armatele în tehnici de luptă.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se oferă să fie mediator între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în timp ce tot mai mulți oficiali europeni critică Bruxelles-ul pentru că le-a promis ucrainenilor că totul e posibil, inclusiv aderarea la blocul comunitar.

Pe de altă parte, noul președinte al Cehiei, generalul NATO în retragere Petr Pavel, crede că Ucraina trebuie să devină membru al Alianței cum se termină războiul și nu ar fi nici împotriva trimiterii de avioane de luptă.

Informații interesante vin din presa poloneză, care susține că Zelenski se va întâlni cu Biden cu ocazia vizitei președintelui american la Varșovia, urmând să prezinte atunci un plan de pace și să convoace o conferință internațională în Ucraina.

Pe front, situația devine dramatică la Bahmut, care a ajuns o ruină totală. Separatiștii din est susțin că trupele Moscovei au reușit să încercuiască orașul. Celălalt punct fierbinte al frontului rămâne Hersonul, unde experții occidentali cred că bombardamentele au ca scop principal distrugerea moralului ucrainenilor.

Evoluții și prognoze pe front

  • Bahmut, o ruină - Trupele ruse lovesc orașul Bahmut din estul Ucrainei, transformându-l în ceea ce șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kirilenko, a numit „o ruină totală": „Rușii pun la pământ Bahmut, ucigând pe toată lumea la care pot ajunge. Documentăm cu atenție toate crimele de război. Ei vor fi trași la răspundere pentru tot!".
  • Separatiștii sunt contraziși de mercenari - Autoritățile pro-ruse din Donețk susțin că trupele Moscovei au încercuit orașul. Ei sunt contraziși chiar de aliați. Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, le-a spus jurnaliștilor că atunci când orașul va fi cucerit, să stea liniștiți că vor afla.
  • Ucrainenii au țintit Drujba - Rusia anunță că forțele Kievului au încercat să bombardeze statia de pompare a petrolului de la Novozibkov, din regiunea Briansk, care e parte din marea conductă Drujba. Ministerul Energiei de la Moscova spune că atacul a eșuat și totul funcționează normal.
  • Vine marea ofensivă - Șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksîi Danilov, a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că Rusia pregătește o escaladare de proporții a conflictului: „Nu excludem niciun scenariu în următoarele două-trei săptămâni”.
  • Intră Lukașenko în război? - Rusia și Belarus desfășoară încă o săptămână de exerciții militare comune, a declarat Ministerul belarus al Apărării. Ministerul a precizat că scopul antrenamentului este de a îmbunătăți compatibilitatea celor două armate și face parte din pregătirea pentru exercițiile comune pe care cele două țări le vor organiza în Rusia în septembrie.
  • Rachete balistice în Belarus - Minskul a anunţat miercuri că sisteme ruse de rachete balistice Iskander sunt acum operaţionale pe teritoriul republicii, după ce artilerişti belaruşi au fost instruiţi în Rusia cum să le opereze. Rachetele sistemelor Iskander sunt capabile să transporte focoase nucleare și să lovească ţinte de până la 500 km.
  • Miza rușilor în Herson - Orașul Herson din sudul Ucrainei rămâne cea mai bombardată zonă din afara regiunii Donbas din est. Ministerul britanic al Apărării speculează, în raportul zilnic, că scopul rușilor ar fi „să degradeze moralul civililor și să descurajeze orice contraatac ucrainean peste râul Dnipro".
  • Plan de pace luna asta? - Președintele Joe Biden ar urma să se întâlnească și cu Volodimir Zelenski, cu ocazia vizitei pe care o va face în Polonia la finalul lui februarie. La această întâlnire, Zelenski ar urma să prezinte un plan de pace și să convoace o conferință internațională în Ucraina, potrivit unor surse diplomatice de la Kiev citate de presa poloneză.
  • Apelul lui Putin - Preşedintele rus Vladimir Putin cere armatei ruse să nu mai bombardeze regiuni ruseşti, de pe teritoriul Ucrainei, în urma cărora mulţi oameni au rămas fără case şi fără curent. El a cerut acest lucru într-o reuniune guvernamentală pe tema distrugerii unor locuinţe şi infrastructuri în sud-vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina.

Ajutor pentru Ucraina

  • Iron Dome în Ucraina? - Premierul Israelului Benjamin Netanyahu a confirmat că este luată în considerare posibilitatea livrării în Ucraina a sistemului anti-rachetă Iron Dome.
  • Președintele Austriei e în Ucraina - Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a ajuns în Ucraina. A vizitat Bucea, promițând de acolo că ororile rușilor nu vor fi uitate și nu vor rămâne nepedepsite.
  • Rachete cu rază lungă de la americani - Statele Unite pregătesc un ajutor militar în valoare de peste 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, care ar urma să includă pentru prima dată rachete cu rază de acțiune mai mare (150 de kilometri), precum și alte muniții și arme, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani informați în acest sens. De asemenea, este de așteptat să includă echipamente de sprijin pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, muniții ghidate cu precizie și arme antitanc Javelin. Ajutorul ar urma să fie anunțat chiar în această săptămână. Detalii despre rachete și reacția Kremlinului AICI.
  • Ucraina în NATO - Petr Pavel, noul președinte al Cehiei, susține că Ucraina merită să adere la NATO „imediat ce războiul se va încheia". El a declarat că trimiterea de avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, „nu este un tabu" pentru el, dar că nu este sigur că acestea ar putea fi livrate la timp. Președintele ales al Cehiei este un general NATO în retragere.
  • Filosofia de război a lui Sunak - Prelungirea impasului în conflictul militar izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina ar fi în avantajul Rusiei, afirmă premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, justificând în acest fel decizia politică de a accelera livrările de armament destinate armatei ucrainene. „Acest lucru ar oferi Kievului cea mai bună şansă de succes", a spus Sunak, respingând, ca și Joe Biden, livrarea de avioane de vânătoare, pe motiv că „nu ar fi o acţiune practică".
  • „Leoparzi” spanioli în Ucraina - Spania intenţionează să trimită Ucrainei între patru şi şase tancuri Leopard 2A4, de fabricaţie germană, a anunţat miercuri cotidianul El Pais, care citează surse guvernamentale anonime de la Madrid.
  • Cadoul pentru care Ucraina ar plăti milioane de dolari - Producătorul american General Atomics s-a oferit să vândă Ucrainei două drone Reaper MQ-9 la doar un dolar. Kievul ar trebui însă să plătească 10 milioane de dolari transportul și în jur de 8 milioane de dolari pe an mentenanța.

Diplomație de război

  • Fără petrol rus pentru dușmani - Astăzi a intrat în vigoare decretul lui Putin care prevede că nu va mai fi vândut petrol rusesc, direct sau indirect, țărilor care au adoptat plafonarea prețului.
  • Netanyahu mediator - Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dezvăluit că i s-a cerut să fie mediator între Rusia și Ucraina la scurt timp după startul invaziei, dar a refuzat, pentru că era liderul opoziţiei la acel moment. El spune însă că acum ar fi dispus, dacă cele două țări şi SUA i-ar cere-o. De ce vrea ca și SUA să facă solicitarea: „Nu poţi avea prea mulţi bucătari în bucătărie".
  • Tensiunile cresc în UE - În timp ce Zelenski a făcut un nou apel către instituțiile europene să grăbească procesul de aderare la UE, diplomaţi de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijoraţi de faptul că aşteptările nerealiste ale Ucrainei au fost încurajate, în loc să fie temperate. „Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greşită a istoriei… . Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient, aşa că ei le spun ucrainenilor că totul e posibil", a declarat un diplomat de rang înalt din UE, citat de Financial Times sub acoperirea anonimatului.
  • Kievul, furios pe Orban - Ucraina l-a convocat marţi pe ambasadorul Ungariei la Kiev pentru a-i transmite o notă de protest faţă de comentariile „denigratoare" făcute de premierul ungar Viktor Orban, cerând Budapestei să înceteze cu „retorica anti-ucraineană". Ungaria a criticat sancţiunile UE împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească Moscova în mod semnificativ şi riscă să distrugă economia europeană. Budapesta a decis, de asemenea, să nu trimită arme în Ucraina.
  • România se plânge la UE de Ucraina - Şase state din Europa Centrală, între care şi România, cer Uniunii Europene să ia măsuri pentru a atenua problemele cauzate de creşterea importurilor de cereale ucrainene în regiune, plângându-se că acest aflux a redus preţurile şi i-a afectat pe fermierii locali. Detalii AICI
  • Fără ambasadori ruși? - Ministrul lituanian de Externe a făcut un apel către toți omologii din UE să îi expulzeze de urgență pe ambasadorii ruși: „Nu are niciun rost să ai ambasador rus într-o capitală europeană. În cele mai multe cazuri, nu mai vorbim de o instituție diplomatică, ci de una de propagandă care promovează un program de genocid”.

Alte informații relevante

  • Zelenski curăță Ucraina de corupți - Două raiduri anticorupţie de mare profil au fost efectuate de autorităţile ucrainene miercuri dimineaţă, vizându-i pe oligarhul Igor Kolomoiski şi pe fostul ministru de interne Arsen Avakov. Ambii au fost sancționați de SUA pentru corupție. Detalii AICI
  • Prigojin le-a pus gând rău demnitarilor ruși - Șeful mercenarilor Wagner, cunoscut drept „Bucătarul lui Putin”, a propus ca oficialii ruși și rudele lor să aibă interzis prin lege să plece în vacanță. Prigojin vrea pedepse și în cazul în care aceste categorii afișează „un comportament imoral, cu cheltuieli ostentative și abuz de produse de lux”.
  • Bust al lui Stalin pentru Putin - Oraşul rusesc Volgograd - fostul Stalingrad - a inaugurat miercuri un bust al lui Iosif Stalin, cu o zi înaintea marcării a 80 de ani de la victoria sovietică împotriva naziştilor, la Stalingrad, comemorări la care urmează să ia parte joi preşedintele rus Vladimir Putin. Detalii AICI
articolul original.

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Ziua 342: Primul val aduce 140 de tancuri la Kiev, Grecia nu trimite. Ucraina avertizată să nu mai folosească mine antipersonal

31 January 2023 at 21:49
image

Ziua 342 de război a început cu anunțul lui Joe Biden că SUA resping cererea Ucrainei de a furniza avioane de luptă. Un refuz voalat venise anterior și de la președintele francez Emmanuel Macron, înaintea întâlnirii pe care o are programată la Paris cu ministrul ucrainean al Apărării. Olanda se declară însă ceva mai flexibilă în această chestiune.

Lucrurile încep să se miște, în schimb, în ce privește livrarea de vehicule blindate. Americanii au trimis deja primele zeci de Bradley-uri spre Kiev, iar lunile următoare vor ajunge și tancurile Challenger de la britanici. În plus, Norvegia tocmai a anunțat că va trimite și ea tancuri Leopard. Ucraina se aşteaptă la un prim val de 140 de tancuri primite din Occident.

Între timp, alarmele au răsunat în întreaga Ucraină, de teama unui atac rus lansat din Belarus. Avioanele staționate de Vladimir Putin în țara condusă de aliatul său Alexander Lukașenko au fost ridicate de la sol. Ele transportă temutele rachete Kinjal.

Informațiile colectate de serviciile occidentale arată că o nouă ofensivă majoră a Rusiei e tot mai aproape. Asta pentru ruși înseamnă un nou val masiv de mobilizare, ce va fi anunțat, cel mai probabil, în discursul către națiune pe care Putin l-a programat cu câteva zile înainte de împlinirea unui an de la startul invaziei.

Și de la Moscova vin noi amenințări la adresa Poloniei și țărilor baltice, despre care purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că și-o caută cu lumânarea.

Situația pe front

  • Atac din Belarus cu „pumnalele” lui Putin? - Alarmele anti-aeriene au început să sune în toată Ucraina puțin după ora 11:00. Nu este clar ce se întâmplă, însă presa ucraineană vorbește despre faptul că din Belarus au decolat avioanele MiG-31K pe care forțele Moscovei le-au dus acolo în a doua jumătate a lunii octombrie. Aceste avioane sunt adaptate să transporte rachetele Kinjal (pumnal, în traducere), ce au o rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri.
  • Noi victime ale bombelor rușilor - În ultimele 24 de ore, autoritățile ucrainene au raportat lovituri rusești în nouă regiuni, soldate cu un mort și patru răniți. Este vorba de regiunile Donețk, Herson, Harkov, Sumî, Nikolaiev, Cernihov, Zaporojie, Dnipropetrovsk și Lugansk.
  • Ucraina vrea Crimeea înapoi până-n vară - Kirill Budanov, șeful serviciului de informații din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, spune că există planuri pentru recucerirea Crimeii până în vară. El a mai declarat, într-un interviu pentru The Washington Post, că Moscova nu va folosi arme nucleare dacă pierde Crimeea: „Rusia e o țară de la care poți să aștepți multe, dar nu prostie pură”.
  • Amenințări pentru Polonia și țările baltice - Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a făcut noi declarații belicoase la adresa Occidentului: „Este tot mai evidentă implicarea Vestului colectiv în război, dar nu va schimba cursul evenimentelor. Țările baltice și Polonia fac tot ce pot ca să provoace noi confruntări”.
  • Moscova bagă bățul prin gardul NATO - Şeful spionajului rus, Serghei Narîşkin, afirmă că în rândul forţelor proruse din Donbas luptă voluntari francezi. El spune, în prezenţa nepotului lui de Gaulle, că opinia publică din Europa nu este atât de unitară pe cât şi-ar dori SUA.
  • Zelenski vrea să stârpească „teroarea rusească” - Volodimir Zelenski a făcut luni vizite de lucru la Nikolaiev şi Odesa, a avut întâlniri şi negocieri cu delegaţia daneză cu care a discutat despre nevoile pentru apărarea Ucrainei şi eliberarea teritoriului din sud şi est. De asemenea, s-a discutat despre reconstrucţia Ucrainei: „Teroarea rusească trebuie să piardă peste tot şi în toate – atât pe câmpul de luptă, cât şi în absenţa ruinelor în ţara noastră – aşa încât să putem reconstrui totul şi astfel să dovedim că libertatea este mai puternică”.
  • HRW avertizează Ucraina să nu mai folosească mine antipersonal - Human Rights Watch avertizează Ucraina cu privire la ”aparenta folosire” de către forţele sale armate a minelor antipersonal - interzise - în Bătălia de la Izium (est), un oraş ocupat timp de aproape şase luni de Rusia şi eliberat de ucraineni în septembrie. La Izium, ONG-ul a documentat numeroase cazuri de ”mine fluture” - de fabricaţie sovietică -, desfăşurate prin tiruri de rachetă. Ele au fost găsite în nouă zone, în care se aflau poziţii ruse, ceea ce arată că acestea din urmă erau ”ţintele”.

Pregătiri pentru o nouă ofensivă

  • Putin pregătește marea ofensivă - Institutul pentru Studiul Războiului dedică raportul zilnic de marți ofensivei pe care Rusia o pregătește și, potrivit informațiilor colectate, o va lansa curând. Moscova a făcut și continuă să facă achiziții substanțiale de arme și muniții și poate mobiliza rapid până la 200.000 de ruși. Pe front, forțele ruse par că se regrupează în Donbas, unde cel mai probabil va fi lansată noua ofensivă.
  • Noua mobilizare a rușilor, tot mai aproape - Universitatea din Tomsk a pregătit un site pentru momentul anunțării unei noi runde de mobilizare, cu toate informațiile necesare pentru rușii chemați pe front. Noua mobilizare e foarte posibil să fie anunțată de Putin în discursul său pentru națiune, programat să aibă loc în jurul datei de 20 februarie, adică aproape de marcarea unui an de când a ordonat invadarea Ucrainei.
  • Procurorul general îl confruntă pe Putin - Procurorul general al Rusiei Igor Krasnov i-a explicat lui Putin, în cadrul unei întâlniri, că au fost multe probleme cu mobilizarea decretată de el și până acum peste 9.000 de ruși trimiși ilegal pe front au fost aduși acasă.

Tancuri și avioane

  • Primul val aduce 140 de tancuri - Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un „prim val” de livrări de la 12 țări. "Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.
  • Primele Bradley sunt pe drum - Statele Unite au trimis primul transport de peste 60 de vehicule militare Bradley ("ucigaşi de tancuri") către Ucraina.
  • Iepurașul de Paște aduce Challenger-uri - Secretarul britanic al Apărării Ben Wallace a declarat că tancurile Challenger 2 sunt aşteptate să ajungă în Ucraina înainte de vară: „Va fi în prima parte a verii sau în luna mai - va fi probabil spre perioada Paştelui”.
  • Ucraina primește și „leoparzi” norvegieni - Ministrul norvegian al Apărării Bjorn Arild Gram s-a angajat să livreze Ucrainei „cât mai curând posibil" tancuri Leopard 2. Nu este clar câte astfel de tancuri vor fi trimise. Norvegia are 36 de astfel de vehicule de luptă.
  • Americanii spun NU livrării de avioane - Preşedintele Joe Biden a declarat luni că nu va trimite avioane de luptă americane în Ucraina, chiar dacă Statele Unite îşi intensifică asistenţa militară sub formă de artilerie şi tancuri.
  • Kievul încearcă să-l convingă pe Macron - Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Reznikov, este aşteptat marţi la Paris pentru a se întâlni cu preşedintele Emmanuel Macron, principalul subiect urmând să fie furnizarea de avioane de luptă Kievului. Macron deja s-a exprimat public pe subiect. Chiar dacă a spus că „în principiu nimic nu e exclus”, el a înșirat o serie de condiții care fac puțin probabilă livrarea de avioane.
  • Avioane de la olandezi? - Premierul olandez Mark Rutte a anunțat că guvernul său ia în considerare cererea Ucrainei de furnizare de avioane de luptă F-16.
  • Brazilia refuză să livreze armament Ucrainei - Preşedintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, i-a transmis cancelarului german, Olaf Scholz, că nu va livra deloc armament Ucrainei, liderul brazilian cerând implicarea Chinei pentru găsirea unei soluţii diplomatice la conflict.
  • Președintele din NATO care spune că Rusia va câștiga - Zoran Milanovic, preşedintele Croaţiei, ţară membră NATO, a criticat luni statele occidentale pentru că vor furniza Ucrainei tancuri grele şi alte arme în campania împotriva forţelor ruse de ocupaţie: „Sunt împotriva trimiterii de arme letale acolo. Asta prelungeşte războiul. Care este obiectivul? Dezintegrarea Rusiei, schimbarea guvernului? Se vorbeşte, de asemenea, de ruperea Rusiei. Este o nebunie". Detalii AICI
  • Kievul reacționează - Ministerul ucrainean de Externe l-a criticat marți pe președintele croat Zoran Milanovic pentru că a declarat că peninsula Crimeea nu va reveni niciodată în mâinile Ucrainei.
  • Aderarea la UE creează disensiuni - Premierul Ucrainei, Denis Şmihal, afirmă că Administraţia de la Kiev are ambiţia de a adera la Uniunea Europeană în următorii doi ani, dar iniţiativa riscă să genereze disensiuni, în contextul opoziţiei ferme a unora dintre statele membre şi a oficialilor de la Bruxelles, comentează Politico.
  • Grecia nu va furniza tancuri Leopard Ucrainei din cauza tensiunilor cu Turcia, a declarat prim-ministrul elen Kyriakos Mitsotakis. ”Nu vom trimite tancuri Leopard-2 din simplul motiv că ele sunt absolut necesare pentru strategia noastră de apărare”, a spus Mitsotakis.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Alertă teroristă pe termen nedeterminat - Vladimir Putin a modificat decretul care reglementează modul în care sunt emise diferitele nivele de alertă teroristă. De acum încolo, alerta teroristă este declarată pe termen nedefinit, până când e anulată, iar în această perioadă orice vehicul poate fi inspectat dacă există suspiciuni că transportă arme sau explozibili.
  • Mită în terenuri pentru crimeeni care luptă împotriva Ucrainei - Guvernatorul rus al Crimeii a anunțat că locuitorilor care vor lupta împotriva Ucrainei în război li se vor da ca recompensă parcele gratuite de pământ. Această măsura ar urma să fie aplicată de la 1 aprilie.
  • Fără OnlyFans pentru ruși - OnlyFans nu mai funcționează în Rusia, cei care încearcă să deschidă site-ul sunt întâmpinați de un mesaj cu eroare 403, care indică restricționarea accesării. În februarie anul trecut, la scurt timp după startul invaziei, OnlyFans a înghețat plățile către modelele din Rusia și Belarus și nici nu a mai acceptat ca utilizatorii din aceste țări să-și reînnoiască subscripția și să vizioneze conținut plătit.
  • Arestați pentru o discuție la restaurant - Un cuplu căsătorit din oraşul Krasnodar, din sud-vestul Rusiei, a fost arestat duminică pentru că a exprimat sentimente anti-război în timpul unei conversaţii private într-un restaurant, potrivit grupului de monitorizare independent rus OVD-Info. Aleksei Ovchinnikov a fost condamnat la 15 zile de închisoare pentru huliganism, în timp ce soţia sa a primit o amendă de 1.000 de ruble (14 dolari).
  • Rușii, monitorizați și la toaletă - Iar în regiunea Riazan un cetățean rus a fost pus sub acuzare pentru discreditarea armatei pentru o inscripție pe un perete al toaletei unui mall: „Putin este un criminal. Trupe, întoarceți-vă acasă”. Nu se știe cum a stabilit poliția cine a făcut inscripția.
  • Terorism împotriva armatei - În Nijnevartovsk, un tribunal a dat prima condamnare pentru terorism în cazul unui rus care a dat foc la un centru de mobilizare. Acesta a primit o sentință de 12 ani de închisoare în regim de colonie penală.
  • Număr record de pașapoarte - În 2022, în Rusia au fost emise cele mai multe pașapoarte din ultimii 9 ani. Față de 2021 au fost emise cu 40% mai multe pașapoarte (1,5 milioane). În total au fost emise 5,4 milioane de documente de călătorie.
  • Economia rusă rezistă - FMI a prezis o creștere economică de 0,3% pentru Rusia în 2023, o prognoză îmbunătățită, după ce anul trecut a fost estimată o scădere. Pentru 2024 prognoza este și mai optimistă, de 2,1%.
articolul original.

Adrian Severin, fostul ministru MAE, în Platoul BZI LIVE, dezvăluiri despre războiul din Ucraina: „Nimeni nu va răspunde când vom pierde” – VIDEO

31 January 2023 at 12:18

[unable to retrieve full-text content]

Adrian Severin, fostul ministru de Externe al României, s-a aflat astăzi, 31 ianuarie 2023, în Platoul BZI LIVE, la o nouă ediție dialog de succes. Europarlamentarul a discutat despre războiul din Ucraina care se apropie […]

Articolul Adrian Severin, fostul ministru MAE, în Platoul BZI LIVE, dezvăluiri despre războiul din Ucraina: „Nimeni nu va răspunde când vom pierde” – VIDEO apare prima dată în BZI.ro.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Ucraina primește Abrams și „Leoparzi”, rușii „atacă” în stilul lor: Au adus pe front tancuri gonflabile care s-au dezumflat, iar un tanchist și-a pus camarazii pe fugă (Foto&Video)

29 January 2023 at 05:14
image

Forțele ruse au amplasat tancuri gonflabile în apropiere de Zaporojie pentru a simula prezența unor astfel de vehicule de luptă, însă baloanele s-au dezumflat accidental, devenind ținta ironiei ucrainenilor. Iar o înregistrare video arată un tanc rusesc scăpat de sub control care a semănat panică printre infanteriștii trupelor invadatoare.

Kievul susține că Rusia a amplasat mai multe baloane care imită tancuri pentru a masca faptul că au rămas fără echipamente și muniție în regiunea Zaporojie, după atacurile intense din ultimele zile asupra pozițiilor ucrainene.

Manevra rușilor a fost descoperită după ce unul dintre "tancurile" gonflabile s-a dezumflat accidental, relatează Insider.

"În timp ce partenerii noștri coordonează trimiterea tancurilor în Ucraina, armata invadatoare mărește și ea prezența 'unităților de tancuri' în regiunea Zaporojie. Se pare că aerul liber al regiunii Cazaci nu le priește produselor din cauciuc ale ocupanţilor, aşa că acestea se dezumflă fără a-şi îndeplini misiunea principală. La fel ca bravada umflată a armatei ruse", a scris ironic pe Facebook Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei lângă o fotografie a unui tanc gonflabil rusesc.

Tancurile gonflabile sunt un element de bază al tacticilor militare de dezinformare ale armatei ruse, o doctrină militară cunoscută sub numele de maskirovka (deghizare). Aceasta implică folosirea unui arsenal de tancuri și lansatoare gonflabile, vehicule-momeală și manechini care imită soldați pentru a semăna confuzie.

Rusia a utilizat elemente de maskirovka și în conflictele din deceniile trecute, însă în Ucraina au fost dejucate cu ajutorul dronelor și al sateliților.

La începutul războiului, Ucraina a produs, de asemenea, un arsenal de acest tip, folosind false lansatoare americane de rachete realizate din lemn pentru a fi observate de dronele rusești și a păcăli trupele ruse să-și consume muniția pe ținte inutile.

Eșecurile militare ale Moscovei au ieșit în evidență și vineri, când oficialii ucraineni au difuzat o înregistrare video în care se vede cum un tanc rusesc scăpat de sub control i-a pus pe fugă pe infanteriștii care îl însoțeau.

În imaginile realizate de o dronă se vede cum tancul face mai multe manevre nereușite, apoi lovește cu turela mai mulți soldați aflați pe un alt tanc, iar cei care au scăpat nevătămați au fugit speriați. Nu se cunoaște unde sau când a fost filmat clipul de 52 de secunde postat pe Twitter, scrie Newsweek.

"Cea mai mare amenințare pentru infanteriștii ruși mobilizați sunt tanchiștii ruși mobilizați", a ironizat ministerul ucrainean al Apărării această nouă dovadă a incompetenței din armata rusă.

Greșelile elementare pe care le fac militarii și în special tanchiștii ruși au fost ironizate în mai multe rânduri pe rețelele de socializare.

În septembrie, un clip popular postat pe Twitter arăta un tanc rusesc care circula haotic, în timp ce soldații săreau din mers, vehiculul oprindu-se apoi într-un copac.

Amazing video of a Russian T-72 fleeing Ukrainian troops, discarding men and then crashing into a tree. pic.twitter.com/0hqrQtJ09S

— Cᴀʟɪʙʀᴇ OÊ™sᴄᴜʀᴀ (@CalibreObscura)
September 9, 2022

Iar în decembrie, o înregistrare video postată pe contul de Twitter al Ministerului Apărării din Ucraina arată cum un tanc prins cu un cablu de tragere de un alt tanc este tras din tren în condiții de iarnă. Operațiunea se încheie în câteva secunde, când tancul care trebuia coborât pe șenile cade în zăpadă și se răstoarnă, devenind inutilizabil.

Not that we are complaining. But in the future, we ask that the russians be more careful when unloading military equipment. And to remember that every armored vehicle is potential lend-lease equipment for #UAarmy pic.twitter.com/cg6q4CGhRB

— Defense of Ukraine (@DefenceU)
December 12, 2022

Ministerul Apărării de la Kiev i-a ironizat pe ruși, avertizându-i că ar putea confisca toate echipamentele militare pe care le lasă în urma lor: "Nu că ne plângem. Dar, pe viitor, cerem ca rușii să fie mai atenți la descărcarea echipamentelor militare. Și să țină minte că fiecare vehicul blindat este un potențial echipament de împrumut-închiriere pentru armata Ucrainei."

articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Ziua 338: Numărul deținuților trimiși în război e secret de stat la Kremlin. Pregătiri pentru o nouă ofensivă majoră

27 January 2023 at 19:08
image

Ziua 338 de război a început cu un nou apel al lui Volodimir Zelenski către statele occidentale să lărgească „coaliția tancurilor”. Deja 12 state s-au angajat să trimită astfel de vehicule militare Ucrainei, dar Zelenski cere ca livrările să fie făcute rapid și să fie cât mai mari, pentru a pune capăt războiului.

De cealaltă parte, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani, potrivit unor oficiali ruși citați de Bloomberg. Iar propaganda Kremlinului a început să-i pregătească pe cetățeni de scenariul unui război cu SUA și aliații săi.

Ucraina încă se resimte puternic după ploaia de rachete de joi, fiind pene de curent în 10 regiuni din cauza avariilor înregistrate.

Îngrijorările sunt în creștere în zona centralei nucleare de la Zaporojie, unde au avut loc mai multe explozii în ultimele 24 de ore.

Situația pe front

  • Rușii fac noi victime - Explozii puternice au fost auzite în Herson vineri după-amiază. În Donețk, două persoane au fost ucise și cinci rănite în urma unui bombardament al rușilor în orașul Chasov Iar.
  • Beznă și frig - În 10 regiuni din Ucraina sunt pene de curent de urgență, după atacurile de ieri ale rușilor.
  • Explozii lângă centrala nucleară - Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), care a vizitat Ucraina săptămâna trecută, a declarat că observatorii AIEA au raportat joi explozii puternice în apropierea centralei nucleare ucrainene Zaporojie, ocupată de ruși, și a reînnoit apelurile pentru crearea unei zone de securitate în jurul centralei. Rusia și Ucraina se acuză reciproc.
  • Germania antrenează ucraineni - Primul grup de soldați ucraineni a ajuns în Germania pentru a fi antrenați pe vehiculele de infanterie Marder. Berlinul a anunțat că va trimite 40 de astfel de mașinării de luptă în Ucraina. Antrenamentul va dura în jur de 8 săptămâni. Sunt programate antrenamente și pentru folosirea vehiculelor militare americane Bradley.
  • Coaliția tancurilor - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un nou apel pentru furnizarea de ajutor militar suplimentar Ucrainei dincolo de tancurile de luptă pe care aliaţii Kievului s-au angajat să le furnizeze, menţionând că 12 ţări fac parte deja din „coaliţia tancurilor": „Agresiunea rusă poate fi oprită doar cu arme adecvate. Statul terorist nu înţelege altfel. Doar armele neutralizează teroriştii”.
  • Încă 60 de tancuri din Polonia - Biroul lui Zelenski a anunțat că Polonia a fost de acord să trimită în Ucraina, pe lângă cele 14 tancuri Leopard promise, și 60 de tancuri PT-91 Twardy, o versiune modernizată a tancurilor sovietice T-72.
  • Putin vrea război lung - Bloomberg scrie că Putin pregătește o nouă ofensivă în Ucraina, ce ar putea avea loc în februarie-martie, și că e pregătit să țină Rusia în război ani la rând. Potrivit unor oficiali și consilieri ruși, propaganda Kremlinului pregătește populația pentru ideea unui conflict cu SUA și aliații săi.
  • Mii de dezertori ruși - Peste 6.500 de militari ruşi au intrat în contact, în ultimele luni, cu forţe ucrainene, pentru a se preda, printr-un centru de apeluri telefonice – denumit „I Want to live” (”Vreau să trăiesc”), anunță Kievul. Detalii AICI.
  • Armele rușilor - Rusia a negat vineri că trupele sale s-ar confrunta cu o penurie de muniţie şi rachete, susţinând că şi-a mărit producţia de material militar de mai multe ori: „Ceea ce spun inamicii noştri că Rusia a rămas fără rachete, muniţie şi alte lucruri este un nonsens complet".

Ce se întâmplă în Rusia

  • Tot ce face Putin e secret de stat - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că decretele semnate de putin pentru grațierea deținuților care luptă în Ucraina sunt clasificate.
  • Rușii, captivii Kremlinului - În mai multe regiuni din Rusia cetățenii reclamă că durează foarte mult să le fie emise pașapoarte și acuză autoritățile că le încalcă drepturile. Sunt invocate defecțiuni tehnice.
  • Comuniștii vor să-l dea jos pe Putin - Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”. Detalii AICI.
  • Haine confiscate pentru armată - Guvernul Rusiei a propus un proiect de lege ce prevede ca hainele confiscate la vămi să fie folosite pentru armată și „ajutoare umanitare”.
  • Cât de stresați sunt rușii - Un sondaj făcut printre ruși de Fundația „Opinia Publică” arată că 50% dintre ei trăiesc în teamă și anxietate, în timp ce 45% spun că se simt liniștiți. Principalul client al acestei Fundații este Administrația lui Putin.
  • Propaganda vs tancuri - Televiziunea rusă de stat a început să difuzeze tot felul de materiale satirice la adresa Germaniei și SUA, după ce au anunțat că trimit tancuri în Ucraina. Jurnaliștii de la Rossiya 24 spun că tancurile nemțești sunt „Leoparzi fără dinți”, mai primitive, grele și cu o rază de acțiune mai scurtă decât T-90-urile rusești. În timp ce pe ecran era prezentată o luptă fictivă între tancuri Leopard și T-90, prezentatorul spunea că jumătate dintr-un pluton NATO ar fi nimicit înainte să ajungă pe câmpul de luptă. Sunt prezentate ca neperformante și tancurile americane Abrams. Vezi imagini, detalii, și cum a răspuns Ucraina, AICI.
  • Copii ucraineni în „orfelinatul Auschwitz” - Cel puțin 14 orfani din Herson au fost luați de ruși și duși la orfelinatul Elocika din Crimeea. Acești copii au fost identificați după ce orfelinatul a postat fotografii cu ei pe site-ul Adopții în Moscova, ca parte a unei campanii de Crăciun. Acest orfelinat a fost acuzat în trecut de familiile care au adoptat copii de aici că cei mici erau înfometați. Presa a comparat condițiile de aici cu cele din lagărul de la Auschwitz.
  • CIA și FBI, interzise - Site-urile FBI și CIA au fost blocate în Rusia, după ce șeful CIA David Marlow a anunțat că agenția vrea să racoleze ruși care sunt împotriva războiului. „Căutăm în toată lumea ruși care sunt la fel de dezgustați de acest război cum suntem și noi. Suntem deschiși cooperării”, anunțase în noiembrie anul trecut șeful CIA.
  • Manifestație patriotică bizară - În orașul Nizhny Novgorod din vestul Rusiei, mai mulți tineri au organizat o manifestație în sprijinul Kremlinului. Ei s-au așezat astfel încât să formeze conturul unui tanc, au recitat mesajele propagandei și în final i-au mulțumit lui Putin că le trimite frații și tații să moară pentru patrie.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni prelungite - UE a extins cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei.
  • Arme pentru Ucraina - Belgia a anunțat asistență militară suplimentară pentru Ucraina. Pachetul în valoare de 93,6 milioane de euro include rachete sol-aer, arme anti-tanc, mitraliere, grenade și muniție.
  • Abramovici negociatorul - Wall Street Journal scrie că oligarhul rus Roman Abramovici, care a participat la negocierile de pace dintre Kiev și Moscova, continuă să fie persoană de legătură între cele două părți implicate în conflict, însă acum doar în chestiuni ce țin de acordul pe cereale și schimburile de prizonieri.
  • Rusia a rămas cu micii aliați - Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a sosit, joi, în Eritreea, pentru o vizită surpriză de o zi, a anunţat guvernul acestei ţări închise şi autoritare din Cornul Africii, care a votat în martie 2022, alături de Rusia, Belarus, Siria și Coreea de Nord, împotriva rezoluţiei ONU de condamnare a invadării Ucrainei: „Discuţiile s-au concentrat pe dinamica războiului din Ucraina şi pe consolidarea relaţiilor bilaterale în sectoarele energiei, mineritului, tehnologiei informaţiei, educaţiei şi sănătăţii".
  • Sărbătoare desființată pentru bani la armată - Guvernul din Danemarca intenţionează să elimine sărbătoarea religioasă cunoscută sub numele de Ziua Marii Rugăciuni, care este respectată încă din secolul al XVII-lea și în care angajații au liber, pentru a creşte bugetul apărării până la obiectivul NATO de 2% din PIB până în 2030, în loc de 2033, aşa cum era planificat anterior. Asta i-a înfuriat pe cetățeni: „Este o mare ameninţare la adresa modelului de bunăstare danez”. Detalii AICI
articolul original.

Protest al comuniștilor în Piața Roșie: Critică războiul și cer o revoluție împotriva „regimului fascist al lui Putin” (Foto)

27 January 2023 at 10:15
image

Vladimir Putin este contestat nu numai de organizațiile care militează pentru democrație, ci chiar și de adepții comunismului. Aceștia acuză incompetența Puterii și amenință că „poporul va schimba Guvernul”.

O manifestație organizată la Moscova, la sfârșitul săptămânii trecute, de comuniștii ruși a trecut neobservată de presa occidentală.

Chiar dacă în Piața Roșie s-au strâns doar vreo 100 de oameni "înarmați" cu drapele sovietice și pancarte cu chipurile lui Lenin și Stalin, aceștia au avut un mesaj tăios la adresa Kremlinului și nu s-au ferit să-l transmită: Vladimir Putin trebuie înlăturat de la putere din cauza războiului din Ucraina.

Publicația independentă rusă SOTA a discutat cu unul dintre participanții la manifestația care a marcat 99 de ani de la moartea liderului politic Vladimir Lenin și a aflat care sunt nemulțumirile acestora.

Lenin died Jan 21st,1924. To mark the Day of Remembrance of V.I. Lenin, communists, Komsomol members, supporters of the KPRF laid flowers at the Mausoleum on Red Square. The funeral procession was led by G.A. Zyuganov, Chairman of the Communist Party of the Russian Federation. pic.twitter.com/AEEO9nUy7S

— Party of Communists USA (@PCUSA2016)
January 24, 2023

Înregistrarea video a dialogului a fost postată pe Twitter de Igor Sușko, directorul Wind of Change Research Group, un ONG din Washington, relatează Newsweek.

"#Rusia: Comuniștii au apărut în Piața Roșie, cerând o revoluție împotriva regimului fascist al lui Putin. Bine ați venit în 2023", a scris acesta.

Membrul Partidului Comunist din Rusia cu care au stat de vorbă cei de la SOTA nu a criticat deschis decizia lui Putin de a declanșa invadarea Ucrainei în februarie 2022, dar a acuzat incompetența celor de la putere și modul în care este executată ceea ce președintele rus continuă să numească "operațiunea militară specială", termen pe care protestatarul îl contestă.

"Oamenii se trezesc și vor să înțeleagă ce fel de război au început. O 'operațiune militară specială' continuă de un an. Acum, în februarie, se va împlini un an. Poate să dureze o astfel de operațiune un an? Ăsta e deja un război deschis", a spus el.

"E clar că eliberarea poporului are deja loc. Trebuie să fie justificată politic, să i se dea un statut. Guvernul trebuie schimbat", a adăugat el.

Cameramanul l-a întrerupt, întrebându-l: "Și cine să schimbe Guvernul?".

"Oamenii vor schimba Guvernul sub conducerea Partidului Comunist din Rusia", a venit răspunsul.

Partidul Comunist al Federației Ruse, înființat în 1993 și condus de Ghenadi Ziuganov, se declară continuatorul comunismului din fosta Uniune Sovietică, dar nu se bucură de influența partidului lui Putin, Rusia Unită. La alegerile parlamentare din septembrie 2021, comuniștii au obținut 57 de locuri în Duma de Stat, cu 18,9% din voturi. Rusia Unită a luat peste 300 de locuri.

În noiembrie, Volodimir Ohrizko, fostul ministru de externe al Ucrainei în perioada 2007-2009, a dezvăluit că un grup de oameni din jurul lui Putin a discutat despre înlăturarea lui Putin de la putere. Într-un articol publicat de New Voice of Ukraine, Ohrizko a scris că aceste discuții secrete au scopul de a scăpa de Putin pentru a proteja interesele participanților la complot.

"Se fac multe pe la spatele lui Putin, despre care, desigur, el nu este informat. Dar mai mulți oameni care stau de partea sau deasupra sau sub Putin (nu contează), care vor pierde foarte mult din actuala situație absolut catastrofală pentru Rusia, se vor gândi cu siguranță cum să-l schimbe pe Putin pentru siguranța lor, pentru câștiguri financiare suplimentare și să se întoarcă la viața lor anterioară de paradis din Occident", a scris fostul șef al diplomației ucrainene.

Contactat atunci de Newsweek, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a calificat afirmațiile ca fiind "fără temei care n-au nicio legătură cu realitatea".

Revista americană The Hill a scris recent despre un complot eșuat, pus la cale de generalul Maslov, care urma să-l elimine pe Vladimir Putin în timpul unei vizite la o fabrică de tancuri din orașul Nijni Taghil. FSB a dejucat planul, iar liderul de la Kremlin a anulat călătoria de 1.700 de kilometri de la Moscova.

Potrivit publicației citate, deși nu se cunosc multe detalii despre tentativa de lovitură de stat, există indicii că în armata Rusiei există ofițeri care nu sunt de acord cu războiul și cu pierderile suferite de trupele Moscovei.

articolul original.

Ziua 337: Rachetele rușilor au făcut zeci de victime, Germania nu se grăbește să trimită „Leoparzii”. Călăuzire spirituală pentru rușii care fug de război

26 January 2023 at 21:50
image

Ziua 337 de război a început cu un nou atac cu rachete al Rusiei, care a produs zeci de victime și avarii serioase în mai multe regiuni, inclusiv Odesa și Kiev.

Atacul a venit la mai puțin de 24 de ore după ce Germania și SUA au anunțat că trimit tancuri Ucrainei, Kremlinul reacționând cu amenințări furioase.

Între timp, se pare că discuțiile la nivelul NATO s-au mutat pe livrarea de avioane de luptă. Volodimir Zelenski a insistat la scurt timp după ce Occidentul a anunțat oficial că trimite tancuri că acum așteaptă aeronave militare și rachete cu rază lungă de acțiune, însă mai multe state se tem că ar provoca astfel extinderea și amplificarea războiului.

Aceste îngrijorări sunt validate de Kremlin, care a anunțat dimineață că deja consideră Vestul implicat direct în conflictul din Ucraina.

Situația pe front

  • Alarmele sună în Ucraina - Alertele antiaeriene au răsunat în întreaga Ucraina încă de la primele ore.
  • Răzbunarea Rusiei - Comandantul forțelor ucrainene a anunțat un bilanț total de 55 de rachete lansate de dimineață de ruși din avioane de luptă și de pe nave din Marea Neagră. 47 dintre ele au fost doborâte de sistemele antiaeriene, 20 doar în regiunea Kievului. 5 rachete nu și-ar fi atins țintele, au mai anunțat ucrainenii. Anterior, fusese anunțat un bilanț estimativ de 30 de rachete lansate.
  • Bilanţul victimelor - 11 persoane au fost ucise și alte 11 au fost rănite, a anunţat purtătorul de cuvânt al serviciului de urgență, Oleksandr Korunji. Acest bilanţ reprezintă numărul total de victime în atacurile cu rachete și drone care au avut loc peste noapte și dimineața.
  • Loviturile de la Kiev - Autoritățile din Kiev au anunțat şi ele că o persoană a murit și două au fost rănite după ce o rachetă a rușilor a lovit o clădire nerezidențială din Goloseevski. Și în districtul Dnipro din capitala ucraineană au fost raportate explozii.
  • Pene de curent și apă în Odesa - Și în Odesa autoritățile au anunțat că mai multe instalații energetice au fost bombardate. Problemele sunt majore, astfel că întreruperile de curent vor fi întâlnite și zilele următoare. Sunt probleme similare și cu alimentarea cu apă.
  • Vizită la Odesa după bombardament - Ministrul francez de Externe Catherine Colonna s-a dus joi după atac la Odesa.
  • Atac mortal şi la Zaporojie - Procuratura generală a Ucrainei a anunţat că trei persoane au fost ucise într-un atac cu rachete de azi-noapte la Zaporojie.
  • Rachetele rușilor au vizat și regiunile Nikolaev, Dnepropetrovsk, Herson și Jitomir.
  • Bătălia de la Vuhledar - În Donețk se dau lupte grele pentru Vuhledar, oraș controlat de forțele Kievului. Orașul are o importanță strategică pentru ruși, care speră că, odată cucerit, vor avansa mult mai rapid în regiunea dintre Donețk și Zaporojie și vor controla și calea ferată care leagă Donețkul de Melitopol.
  • Atac nocturn cu drone kamikaze - Forțele ruse au lansat peste noapte atacuri cu 24 de drone kamikaze, forțele ucrainene anunțând că le-au doborât pe toate.
  • Spion rus arestat - Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a anunţat joi că a arestat un locotenent-colonel din rândurile sale pe care îl acuză de „înaltă trădare” şi a publicat o fotografie cu pachete de bani care ar fi fost găsite la domiciliul său. Detalii AICI.

Alte informații relevante

  • Kievul primește sateliți de la Germania - Berlinul cumpără Ucrainei 10.000 de terminale Starlink, în valoare de 20 de milioane de euro.
  • Ucraina mai are de așteptat după „Leoparzi” - Germania urmează să livreze Ucrainei tancuri Leopard „la sfârşitul lui martie-începutul lui aprilie”, anunţă ministrul neamț al Apărării, Boris Pistorius, într-o vizită la trupele din Saxonia-Anhalt.
  • Bombe cu dispersie pentru Ucraina - AFP a discutat cu un oficial dintr-o ţară europeană, care nu a dorit să fie identificat după nume sau naţiunea de origine, care a spus că guvernul său s-a oferit să trimită bombe cu dispersie în Ucraina, așteptând însă pentru asta aprobarea Germaniei, care este implicată în producţia de muniţie. Bombele cu dispersie (BASM) sunt alcătuite dintr-un container, ca un obuz, care conţine proiectile explozive, de dimensiuni mai mici, numite „submuniţii”. Foarte inexacte, ele pot lovi civilii.
  • Tancuri Leclerc pentru Ucraina - Franţa va anunţa peste câteva zile decizia privind eventualul transfer de tancuri Leclerc în Ucraina, a anunțat ministrul francez al Forţelor Armate, Sébastien Lecornu, precizând că ar putea fi livrate şi alte echipamente militare: „Realitatea este că ucrainenii au formulat şi alte solicitări în afară de tancurile Leclerc, sunt şi alte aşteptări".
  • Slovacia spune nu - Ministrul Apărării din Slovacia, Jaroslav Nad, a anunțat că țara sa nu este pregătită să îşi transfere tancurile Leopard Ucrainei, întrucât acestea înlocuiesc vehiculele de luptă deja trimise ţării vecine.
  • După tancuri, avioane de luptă? - Politico scrie că europenii discută serios să trimită avioane de luptă Ucrainei. Statele baltice susțin ferm asta, însă alte ţări NATO încă ezită, de teamă să nu amplifice mai mult războiul. Potrivit surselor publicației citate, Washingtonul i-ar fi transmis lui Zelenski că la acest moment livrarea de avioane militare este imposibilă: „Asta e linia roșie, însă o linie roșie a fost și livrarea de HIMARS și a fost încălcată”.
  • MIG-uri de la polonezi - Polonia a trimis Ucrainei încă din primăvara anului trecut mai multe MIG-uri 29 dezmembrate, să fie folosite pentru piese de schimb.
  • Viața lui Zelenski - Într-un interviu pentru Sky News, Zelenski a spus că el nu știe dacă au fost într-adevăr zeci de tentative să fie asasinat. El a vorbit și despre faptul că își vede copiii o dată la 10 zile, pe fiica sa, care a devenit studentă în timpul războiului, mai des decât pe fiul de 10 ani.
  • Tancuri din Canada și Marea Britanie - Canada va trimite patru tancuri Leopard 2 în Ucraina, a anunţat joi ministrul canadian al Apărării, Anita Anand, în timp ce omologul său de la Londra, Alex Chalk, a spus că speră ca tancurile Challenger 2 pe care Marea Britanie a anunţat că le va furniza Ucrainei să ajungă în această ţară spre sfârşitul lunii martie.

Ce se întâmplă în Rusia

  • Rusia e în război cu Occidentul - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunțat că „Rusia percepe livrarea de arme de către Occident Ucrainei drept o implicare directă” în război. El a dat vina pe Zelenski pentru situația actuală, susținând că se pregătea deja de război și a refuzat dialogul cu Putin.
  • Unul dintre cele mai grele joburi ale momentului - Noul ambasador al SUA în Rusia, Lynn Tracy, a ajuns la Moscova. Detalii despre cine este ea, AICI.
  • Planurile lui Putin, secret de stat - Într-o discuție cu directorul executiv al Nord Stream 2, Matthias Warnig, ce a avut loc la câteva luni după declanșarea invaziei, Vladimir Putin i-a spus acestuia că obiectivul „operațiunii speciale” este secret de stat.
  • Călăuzire spirituală pentru rușii care fug de război - Patriarhul Kiril cere ca cei care au fugit de mobilizarea la război să nu fie puși la zid: „Cred că mulți dintre ei au nevoie de călăuzire spirituală. Oamenii au plecat din diferite motive, ar fi nedrept să-i judecăm generalizat”. El spune că exodul rușilor nu ar trebui să surprindă pe nimeni, pentru că e rezultatul „valorilor false importate din afară”.
  • Moscova nu vrea Odesa în UNESCO - Ministerul de Externe de la Moscova a critică introducerea centrul istoric al oraşului Odesa, oraş ucrainean la malul Mării Negre, pe lista Patrimoniului Mondial în pericol al UNESCO: „Un grup de ţări aparţinând Occidentului colectiv, cu ajutorul flagrant al Secretariatului UNESCO, care şi-a pierdut imparţialitatea, s-a grăbit să ia o decizie politică".
  • Bâlbâieli de la „nașul lui Putin” - Oligarhul ucrainean Viktor Medveciuk, cunoscut ca „nașul lui Putin”, pe care Kievul l-a dat la schimb Moscovei pentru eroii de la Azovstal, a susținut, într-un interviu pentru Russia Today, că din 2014 Ucraina e controlată total de Occident, pentru ca puțin mai târziu, într-o altă declarație, să spună că „Vestul este o resursă obedientă la cheremul lui Zelenski”.
  • Rușii, interzis la comemorarea de la Auschwitz - Reprezentanţii ruşi nu au fost invitaţi la ceremoniile de marcare a 78 de ani de la eliberarea de către Armata Roşie a lagărului nazist Auschwitz-Birkenau în urma agresiunii ruse împotriva Ucrainei, a anunţat Muzeul de Stat Auschwitz-Birkenau.
  • Meduza interzisă - Autorităţile ruse au interzis de facto site-ul de ştiri Meduza prin clasificarea ca "organizaţie indezirabilă". În urma deciziei anunţate de procuratura generală a Rusiei, este interzisă funcţionarea pe teritoriul ţării a site-ului gestionat din Letonia. Jurnaliştii care scriu pentru Meduza pot fi condamnaţi la pedepse cu închisoarea de până la patru ani, iar organizatorii - până la şase ani. Cetăţenilor ruşi le este interzis să colaboreze cu publicaţia sau cu jurnaliştii acesteia.
articolul original.

Tancurile Abrams față în față cu tancurile T-90 ale rușilor: Cine câștigă?

27 January 2023 at 05:09
image

Cele 31 de tancuri Abrams pe care le va primi Ucraina au o putere de foc letală și blindaj îmbunătățit. În schimb, şi modelul de tanc folosit de ruși se numără printre primele zece din lume.

Armata americană descrie tancul Abrams ca un vehicul militar de asalt pentru luptă terestră, cu profil redus, care poate domina adversarul „prin putere de foc letală, supraviețuire de neegalat și manevre îndrăznețe”. Poate atinge o viteză de până la 67 de kilometri pe oră, scrie Newsweek.

Abrams se află în dotarea armatei americane de peste 35 de ani, fiind conceput în anii '70, și a trecut prin mai multe revizuiri tehnice. Este echipat cu un motor cu turbină cu 1.500 de cai putere, o mitralieră de 120 de milimetri și un blindaj special.

M1A2 Abrams este o versiune modernizată, cu două sisteme optice - pentru trăgător și pentru comandant - ceea ce îi conferă o eficiență letală, întrucât permite tactica de vânare-lovire.

Camera independentă cu termoviziune pentru comandant reprezintă un mare pas înainte - în trecut doar artileristul avea un astfel de echipament, dar acum şi comandantul tancului are unul, ceea ce îi permite să ajute la scanarea şi identificarea ţintelor. "În timp ce trăgătorul distruge țintele, comandantul poate supraveghea câmpul de luptă pentru a depista următoarea amenințare", arată armata SUA.

Diferența dintre un telefon cu disc şi un iPhone

Versiunea M1A2 a tancurilor Abrams are un upgrade semnificativ faţă de cea iniţială M1A1, în principal datorită faptului că A2 funcţionează pe un sistem digital, spre deosebire de sistemul analogic al A1.

Sistemul digital permite echipajului tancului să ruleze propriile diagnostice la bord, a mai spus Abrams, în loc să aştepte ca mecanicii să efectueze teste pentru a determina orice problemă care apare.

Este "diferenţa dintre un telefon cu priză - un telefon cu disc - şi acel iPhone pe care îl aveţi în mână", a explicat generalul în retragere Robert Abrams, fost comandant al forţelor americane din Coreea. Tancul de 70 de tone poartă numele tatălui său, menționează CNN.

Blindajul foarte rezistent al acestor vehicule poate face diferența pe câmpul de luptă. Calitatea acestuia a fost certificată în teste:

With Biden’s decision to send 31 of our INVINCIBLE Abrams tanks into Ukraine, Kiev will surely defeat Russia! Just look at how well Abrams tanks deflect incoming missiles ⬇️ pic.twitter.com/Gw7zgTq2IR

— Jackson Hinkle 🇺🇸 (@jacksonhinklle)
January 25, 2023

Inițial, s-a stabilit că Ucraina va primi 31 de tancuri Abrams din versiunea anterioară - M1A1, potrivit CNBC News.

Politico scrie, însă, că Statele Unite iau în calcul să trimită Kievului modelul avansat M1A2, în locul versiunii mai vechi A1, citând trei persoane apropiate de discuțiile de la Washington. Acestea au precizat că tancurile M1A2 ar urma să fie livrate fără blindajul secret care include și elemente din uraniu sărăcit, rezervat doar pentru armata SUA. Această măsură este aplicată la fiecare lot de M1A2 livrate la export, a spus o a patra sursă.

Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, a confirmat pentru CNN că SUA vor trimite în Ucraina tancul M1A2 Abrams, dar a precizat că SUA nu "au aceste tancuri disponibile în exces în stocuri" şi va dura "luni de zile pentru a transfera" echipamentele către Ucraina.

Încă nu este clar ce variantă din cele trei al tancului A2 va fi aleasă.

Rușii au un bestseller

De partea cealaltă, armata rusă și Grupul Wagner folosesc tancuri T-90. Acestea au fost adoptate oficial de guvernul rus în 1992, iar producția a început în același an, ca o evoluție de la modelul anterior, T-72, potrivit Military Today. Este ultimul tanc de luptă principal produs în masă în Rusia, celelalte tancuri fiind recondiționate sau versiuni îmbunătățite ale designului original.

T-90 este un bestseller pe piața mondială, fiind considerat unul dintre cele mai bune zece tancuri din lume. "Aici contează calitatea a ceea ce avem. Dacă întâlnești un T-90, ai nevoie de trei din ale noastre (tancuri - n.red.) pentru a-i face față — sau de foarte mult noroc", a spus locotenentul Oleksander Romanciuk, comandantul unei companii ucrainene.

Un raport din 2015 publicat de The National Interest citat de Newsweek a comparat tancurile Abrams și T-90, arătând că primele au un design superior, dar și un preț mai mare. "Doctrina armurii americane pune preț pe a vedea mai întâi inamicul și pe obținerea primei lovituri - rezultat al analizei de zeci de ani. Abrams este conceput în jurul acestui concept", arată documentul.

Se estimează că un tanc Abrams costă aproape dublu față de un T-90, prețul fiind aproximat în 2016 la aproape nouă milioane de dolari.

Rusia a pierdut, însă, multe din tancurile sale T-90 în Siria și în Ucraina. Potrivit Forbes, armata rusă a început să resimtă scăderea numărului de tancuri chiar după prima lună de la începerea invaziei în Ucraina.

De la începerea războiului rușii au pierdut 36 din cele 400 de tancuri T-90, arată Newsweek. Cel puțin 50 de tancuri din cele aproximativ 360 rămase aparțin batalioanelor care apără zona din jurul Svatove, la 80 de kilometri de Bahmut.

articolul original.

Propagandiștii ruși au „dovedit” că tancurile Abrams iau foc și nu pot să urce pe un deal înghețat (Video)

26 January 2023 at 05:54
image

Confruntarea dintre armata rusă și tancurile americane a început înainte ca Abrams să tragă prima salvă pe frontul din Ucraina. Propagandiștii ruși au lansat o campanie de dezinformare și „au demonstrat” că tancurile Abrams nu sunt bune de nimic.

În timp ce Statele Unite și aliații occidentali analizau problema trimiterii mai multor tancuri în Ucraina, numeroase informații nedovedite despre temutul M1A2 Abrams s-au răspândit pe rețelele de socializare, susținând că acest model nu poate face față luptelor în care va fi implicat. Newsweek a demontat aceste versiuni, demonstrând că sunt false.

Conform uneia dintre teoriile lansate în mediul online, tancurile Abrams ar acționa deja în Ucraina, deși decizia Washingtonului de a trimite aceste vehicule de luptă abia a fost anunțată oficial.

Tancul care arde, "plimbat" prin toate războaiele lumii

Pe rețelele de socializare este prezentată, în schimb, o realitate paralelă. O fotografie care se presupune că ar arăta un tanc Abrams distrus undeva în Ucraina a fost distribuită pe canalele pro-Kremlin pentru a promova versiunea că Statele Unite furnizează în secret Kievului cele mai bune echipamente militare.

"Și ziceau că Abrams nu ia foc", este mesajul postat pe un grup închis de Telegram, intitulat WAR_VIDEO_TELEGRAM. "Surse spun că unități ale armatei ruse de lângă Soledar au distrus azi primul tanc Abrams. A fost nevoie de numai trei lovituri de 'Muscă' (lansatorul de rachete RPG-18 - n.red.). Sursa spune că era condus de un afro-american care nu a supraviețuit", se arată în postare.

❗️ACHTUNG❗️#Russians 🇷🇺👇
„Und sie sagten, die Abrams brennen nicht.
Quellen behaupten, dass Teile
RF-Streitkräfte heute in der Nähe von #Soledar zerstörte den ersten amerikanischen Panzer
☠️ Vor allem aus ganz normalen РПГ-18 «Муха»…#RussiaSick #Abrams 🤣 pic.twitter.com/ExyUcx3N0S

— Vic (@vic_010100)
January 20, 2023

Prima problemă: inițial sunt pomenite "surse", apoi este menționată o "sursă". Apoi, postarea oferă un link spre o înregistrare video de pe un alt canal, dar acest clip nu arată o lovitură asupra unui tanc Abrams. Indiciile observate de Newsweek dau de înțeles că ar fi, de fapt, un material de promovare de tip cross-promotion sau o reclamă.

Postarea respectivă, precum și capturile de ecran ale acesteia, s-au răspândit pe Twitter, Telegram și alte platforme alături de subtitrări înșelătoare și a fost, de asemenea, semnalată de conturile care monitorizează propaganda rusă.

Potrivit Newsweek, fotografia pare să arate, într-adevăr, un Abrams distrus, dar este veche de cel puțin cinci ani și a fost etichetată greșit.

O postare de pe Reddit din mai 2018 localizează scena în Irak și susține că "M1A1 Abrams" a fost făcut "knock out" de ISIS. Alte pagini care au preluat fotografia cu tancul arzând duc și mai mult înapoi în timp, unele spre anul 2014 sau mai devreme, dar conținutul a fost șters între timp.

Imaginea a reapărut în contextul altor conflicte, din Siria până în Yemen. De fapt, poza e atât de veche, încât a fost transformată într-o glumă.

Newsweek nu a reușit să depisteze sursa originală a imaginii, un lucru e sigur - a fost făcută cu mult înaintea conflictului din Ucraina. Chiar cu două decenii înainte, dacă tancul a fost distrus în războiul din Irak, cum sugerează una dintre explicațiile foto.

Tancul care o ia la vale făcea un test special

Tancurile Abrams sunt și subiectul unei înregistrări video cu scop manipulator care susține că un astfel de vehicul nu a reușit să urce pe un deal înzăpezit din Ucraina. Imaginile au stârnit comentarii ironice în presa rusă și pe platformele de socializare. Și acest clip a fost, însă, scos din context.

Clipul original de pe TikTok a fost postat prima oară în ianuarie 2021.

Postarea de pe canelele rusești nu precizează locul în care a fost filmat tancul și nu oferă contextul. Pe YouTube sunt însă disponibile clipuri similare cu tancuri Abrams participând la un exercițiu militar comun SUA - Norvegia și e posibil ca înregistrarea să fi fost extrasă de la aplicații mai recente, desfășurate în 2020-2021 la Centrul de Testare din Regiunile Reci al U.S. Armu (CRTC) pentru verificarea funcționării în condiții de iarnă.

Înregistrarea prezentată pe canalele rusești a fost tăiată scurt, câțiva utilizatori estimând că ar prezenta o testare prin comparație a plăcuțelor de cauciuc montate pe șenile și a celor din aliaj metalic, concepute special pentru condiții de iarnă. Numai că în clip sunt prezentate doar primele.

Publicația americană nu a putut verifica imediat această teorie, însă există înregistrări militare care arată că "încălțările de iarnă" ale tancurilor includ tije cu vârf din carbură de wolfram, un compus chimic sub formă de pudră gri care poate fi prelucrat pentru a fi transformat în blocuri solide, de aproximativ două ori mai rigide decât oțelul. Aceste elemente din wolfram au fost folosite pentru adaptarea modelului M1s la condiții de iarnă încă din anul 1982.

"Trenurile-fantomă" pline cu Abrams care bântuie prin Ucraina

Alte teorii despre folosirea sau sosirea iminentă a tancurilor Abrams în Ucraina s-au răspândit înainte de reuniunea de la baza militară NATO de la Ramstein unde s-a discutat despre livrarea acestor arme.

De exemplu, o înregistrare video a unui tren cu vagoane-platformă transportând zeci de tancuri Abrams sugerează că "este cel mai mare export de tancuri americane de la Al Doilea Război Mondial", iar acest lot se îndrepta spre Ucraina. Autorul postării nu oferă, însă, nicio dovadă, în condițiile în care zeci de tancuri Abrams sunt transportate în fiecare an în Statele Unite.

Alte înregistrări video cu tancurile americane transportate în Polonia au fost atribuite eronat Ucrainei.

Polonia a devenit prima țară din Europa care a primit tancuri Abrams, în baza unui acord cu Pentagonul, și în cadrul eforturilor acestui stat de a-și întări apărarea în fața amenințării crescute din partea Rusiei.

Ministrul polonez al Apărării a precizat, însă, că doar un număr mic de astfel de tancuri a fost livrat pentru aplicații, celelalte 250 urmând a fi livrate în următorii ani.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a confirmat în aprilie că ţara sa a trimis tancuri în Ucraina, dar nu a precizat câte. În niciun caz nu a fost vorba de tancuri Abrams, presa poloneză scriind că au fost trimise 40 de tancuri T-72, informație pe care guvernul de la Varșovia nu a confirmat-o.

articolul original.
❌