ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 29 September 2022Ultimele Stiri

Zelenski a convocat o reuniune a Consiliului de Apărare, în contextul iminenței anexării unor teritorii de către Rusia

29 September 2022 at 15:16
By: -
image

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru vineri o reuniune de urgență a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, în contextul planului Rusiei de a formaliza anexarea a patru regiuni ucrainene.

"Preşedintele Volodimir Zelenski convoacă o reuniune de urgenţă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, care se va desfăşura mâine", a declarat joi după-amiază purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei de la Kiev, Serhiy Nikiforov, citat de agenţia Ukrinform.

La reuniune vor participa comandanţii de rang înalt ai armatei ucrainene, precum şi şefii serviciilor civile de securitate.

Preşedintele Zelenski a condamnat vehement referendumurile "fără valoare" organizate în regiunile ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie şi a avertizat, conform agenţiei Reuters, că "integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită". "Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură", a ameninţat liderul de la Kiev.

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, intenţionează să anunţe formal, vineri, iniţierea procedurilor de anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

După finalizarea procedurii de incorporare a acestor teritorii, prin votul Parlamentului, Moscova probabil va ameninţa cu o ripostă cu armament strategic în cazul oricărui atac asupra a ceea ce va considera teritoriul rus.

articolul original.

ISW se așteaptă la o înfrângere iminentă a rușilor în Lyman, la sud-est de Izyum

29 September 2022 at 15:09
By: -
image

Forțele Rusiei rămân sub presiune în unele părți ale regiunilor pe care intenționează să le anexeze vineri, Institute for the Study of War raportând că armata rusă se confruntă cu o înfrângere iminentă în orașul Lyman, la sud-est de Izyum, scrie Sky News.

ISW afirmă că bloggerii militari ruși au discutat miercuri cu îngrijorare în creștere despre câștigurile ucrainene din jurul orașului Lyman, "sugerând că forțele ruse din această zonă s-ar putea confrunta cu o înfrângere iminentă".

Lyman este un oraș de aproximativ 20.000 de locuitori din Donețk, la aproximativ 20 km de granița cu regiunea Luhansk și nu departe de Lysychansk și Severodonetsk, care au fost scena unor lupte aprige în primăvară.

ISW precizează în informarea sa zilnică: "Mai mulți bloggeri ruși și corespondenți militari proeminenți au afirmat că trupele ucrainene au avansat la vest, nord și nord-est de Lyman și sunt pe cale să finalizeze încercuirea trupelor rusești în Lyman și de-a lungul malului nordic al râului Siverskyi Donets în această zonă. Blogerii ruși au afirmat că trupele ucrainene amenință pozițiile rusești și liniile de comunicații care susțin gruparea Lyman”.

"Prăbușirea zonei Lyman va avea, probabil, consecințe foarte importante pentru gruparea rusă din nordul regiunii Donețk și vestul Luhansk și poate permite trupelor ucrainene să amenințe pozițiile rusești de-a lungul graniței de vest a Luhansk și în zona Severodonetsk-Lysychansk."

Evoluția ar veni după pierderile rusești în urma contraofensivei ucrainene din regiunea Harkov, iar ISW afirmă că acest câștig ar scădea și mai mult moralul rușilor și ar atrage o furie suplimentară din partea naționaliștilor de acasă, în timp ce mobilizarea parțială a lui Vladimir Putin întâmpină rezistență.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Roger Waters a fost declarat ”persona non grata” în Cracovia

28 September 2022 at 19:00
By: -

Oraşul Cracovia l-a declarat miercuri pe muzicianul englez Roger Waters, cofondator al grupului rock Pink Floyd, „persona non grata” pentru declaraţiile sale considerate prea indulgente faţă de războiul din Ucraina.

citizencitizen

"Nu vrem să avem în Cracovia persoane care au poziţii pro-Rusia în ceea ce priveşte informaţiile despre război şi care susţin sau repetă propaganda lui Putin", a anunţat printr-un mesaj pe Twitter vice-preşedintele consiliului municipal din Cracovia, Michal Drewnicki.

El a precizat că acelaşi consiliu a votat în unanimitate pentru a-l desemna pe muzicianul britanic "persona non grata", o decizie care nu este însă însoţită de constrângeri juridice.

Într-o scrisoare deschisă publicată la începutul lunii septembrie, Roger Waters a afirmat că Occidentul ar trebui să nu mai furnizeze arme Ucrainei şi l-a acuzat pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski că a tolerat "un naţionalism extrem", îndemnându-l totodată să pună capăt "acestui război ucigaş".

citizencitizen

Soţia preşedintelui ucrainean, Olena Zelenska, a reacţionat pe Twitter, adresându-i-se lui Roger Waters: "Aţi face mai bine să îi cereţi preşedintelui Federaţiei Ruse să facă pace. Nu Ucrainei".

Roger Waters ar fi trebuit să susţină două concerte la Cracovia în aprilie 2023, dar organizatorul de turnee Live Nation Polska a anunţat sâmbătă pe Twitter că show-urile "au fost anulate", fără să ofere alte detalii.

Muzicianul britanic, aflat în prezent într-un turneu în Statele Unite, a dezminţit pe Facebook informaţiile publicate în mass-media poloneze conform cărora grupul său ar fi renunţat la acele concerte.

citizencitizen

Roger Waters l-a criticat apoi pe Lukasz Wantuch, un consilier municipal care a îndemnat publicul polonez să boicoteze concertele starului britanic, acuzându-l că îi "cenzurează activitatea într-o manieră draconică".

articolul original.

Ziua 216. Putin ar fi plecat în concediu după mobilizare, în timp ce la arme sunt chemați bărbați cu dizabilități. Ucraina avansează

27 September 2022 at 18:34

Ziua 216 de război a venit cu rezultate în timp record la referendumurile ilegale ținute în autoproclamatele republici Donețk și Lugansk și în teritoriile ocupate din regiunile Herson și Zaporojie din Ucraina. Deja liderii separatiști au cerut audiențe la Putin și-și programează călătoriile la Moscova.

citizencitizen

Liderul de Kremlin, însă, se pare că nu e acolo să-i primească. Încă de săptămâna trecută au apărut informații pe surse că acesta ar fi plecat în concediu după ce a anunțat mobilizarea, iar acum au apărut dovezi că videourile care au apărut zilele acestea de la întâlniri pe care Kremlinul susține că le-a avut sunt preînregistrate.

Între timp, apar informații înfiorătoare de la mobilizare. Bărbaţii care se văd obligaţi să plece la război fie fug unde văd cu ochii, unii plătind sume colosale ca să scape din ţară, fie recurg la gesturi extreme, cum este cazul unui tânăr care şi-a dat foc urlând că nu vrea să se ducă pe front. Sunt chemați la arme și bărbați cu boli grave sau handicapuri care îi țin la pat.

citizencitizen

Între timp, armata rusă continuă bombardamentele. A atacat din nou Zaporojie, dar și Nikolaev, unde au fost distruse clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă. Totodată, forțele de ocupație ruse au „închis complet” orașele ocupate din regiunea Herson. Nimeni nu mai are voie să intre sau să iasă.

De partea cealaltă, Kievul a anunțat încă două cuceriri importante, una lângă Izium și alta într-o poziție strategică din Harkov.

Mișcări pe front

  • Ucrainenii avansează - Forțele ucrainene au anunțat că au eliberat satul Kupiansk-Uzlova de sub ocupația rușilor. Aici se află unul dintre cele mai mari noduri feroviare din Harkov.
  • Hersonul a fost închis - Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că forțele de ocupație ruse au „închis complet” orașele ocupate din regiunea Herson. Nimeni nu mai are voie să intre sau să iasă.
  • Atac pe pământ rusesc - Guvernatorul din Belgorod anunță că ucrainenii au bombardat satul Ziborovka și au avariat două mașini și 5 gospodării.
  • Nou atac la Zaporojie - Forțele ruse au lansat din rachete asupra orașului Zaporojie, a anunțat guvernatorul regiunii, Oleksandr Staruk. El a mai spus că momentan nu sunt informații despre victime sau pagube.
  • Atac și în Nikolaev - Și orașul Nikolaev a fost atacat iar de ruși, potrivit primarului Oleksandr Sienkevici. Au fost distruse clădiri rezidențiale și magazine, precum și rețeaua de alimentare cu apă.
  • Bombardamente în Harkov - Oleg Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a publicat pe Telegram numărul victimelor și pagubele cauzate de bombardamentele rusești în ultimele 24 de ore. În Kupiansk „o școală, o anexă și un magazin au ars în urma bombardamentelor” și cinci persoane au fost spitalizate. Un copil de 15 ani a fost ucis în Pervomaiski, iar „șapte oameni morți au fost găsiți sub dărâmături”.
  • Încă o localitate eliberată - Forțele ucrainene anunță că au continuat ofensiva la est de orașul Izium și au reușit să elibereze încă o localitate din regiune. „Satul Pisky-Radkivski (a doua cea mai mare așezare din comunitate, unde trăiau aproximativ 2.000 de persoane înainte de război) se află deja sub controlul Forțelor Armate ale Ucrainei", a anunțat un consilier.

Rezultate la referendumuri și grabă pentru anexări

  • Rușii grăbesc anexările - Rezultatele referendumurilor pentru anexarea la Rusia a teritoriilor ocupate au fost anunțate într-un timp record și, fără să fie vreo surpriză, în favoare s-au pronunțat aproape 100% din cei care se presupune că ar fi votat. Liderii separatiști deja au cerut audiență la Putin și și-au programat călătoriile la Moscova. Detalii AICI.
  • Consecințele referendumurilor - Kremlinul a anunţat că ”referendumurile” de anexare vor avea ”consecinţe” profunde asupra acestor teritorii, mai ales în domeniul securităţii. ”În aceste teritorii vor avea loc schimbări din punct de vedere juridic, din punct de vedere al dreptului internațional şi din cauza consecinţelor respectării (măsurilor luate) în vederea asigurării securităţii”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov.
  • Putin vorbește în Parlament - Președintele rus Vladimir Putin urmează să se adreseze celor două Camere ale Parlamentului rus vineri și ar putea anunța oficial aderarea la Rusia a teritoriilor ocupate din Ucraina, potrivit Ministerului Britanic al Apărării.
  • Kievul avertizează ucrainenii - Ucrainenii care au ajutat la desfăşurarea referendumurilor pentru unirea cu Rusia din teritoriile ocupate de forţele ruse vor fi acuzaţi de trădare, a avertizat consilierul prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak.
  • Medvedev amenință iar - Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a afirmat marţi că Rusia are dreptul de a se apăra cu arme nucleare, dacă este împinsă dincolo de limitele sale şi a precizat că aceasta ”cu siguranţă nu este o cacealma”. El a avertizat, de asemenea, că ţara sa are dreptul de a răspunde ''fără multe consultări'', în contextul creşterii tensiunilor cu Occidentul cu privire la referendumurile desfăşurate în regiunile ucrainene aflate sub controlul Rusiei.

Povești de groază de la mobilizare

  • Putin în concediu? - Pe siteul Kremlinului au fost postate imagini de la o așa-zisă întâlnire pe care ar fi avut-o Putin marți la Soci despre munca agricolă sezonieră. Însă metadatele videoclipului arată că acesta a fost de fapt creat cu o zi înainte, pe 26 septembrie. Analizând ceasul de la mâna lui Putin, acesta ar arăta ora la care ieri liderul de la Kremlin ar fi fost în întâlniri cu Alexander Lukașenko, cerând respectul Europei și amenințându-i pe rușii care fug de război.
  • Aceste descoperiri vin după ce săptămâna trecută jurnalista Farida Rustamova a spus că are surse sigure care spun că Putin a plecat o săptămână în concediu la o vilă din Valdai, regiunea Novgorod, după ce a anunțat mobilizarea și pentru a nu fi depistat a pregătit mai multe întâlniri preînregistrate.
  • Rusia închide granițele - Autoritățile ruse ar putea să închidă granițele pentru bărbații care se încadrează în vârsta pentru mobilizarea parțială decretată de Vladimir Putin.
  • Bolnavi chemați la arme - Tot mai multe detalii șocante apar despre mobilizarea din Rusia. La Moscova, a primit ordin de chemare în armată un tânăr de 21 de ani, cu certificat de handicap, care suferă de autism de grad I și schizofrenie. În Sakhalin, un bărbat de 40 de ani din satul Novoie a fost mobilizat deși suferă de diabet de tip I și a suferit o fractură la coloană.
  • Şi-a dat foc ca să nu meargă la război - Un tânăr s-a autoincendiat, în oraşul Reazan, situat la sud-est de Moscova, urlând că ”nu vrea să se ducă pe front”. Tânărul, care a fost mobilizat, s-a dus în parcarea autogării din oraş, s-a stropit cu un lichid inflamabil şi şi-a dat foc. Publicaţia independentă Novaia Gazeta, care a difuzat imagini înregistrate de camere de supraveghere, scrie că victima are arsuri pe 90% din suprafaţa corpului.
  • Șoigu în inspecție - Ministrul Apărării Serghei Șoigu a fost să inspectezele bazele de antrenament pentru noii recruți. Un comunicat al ministerului spune că „antrenamentele sunt ținute intensiv, inclusiv noaptea” și că Șoigu le-ar fi dat instrucțiuni comandanților să le asigure recruților mese calde.
  • Chetă în școli pentru soldați - În școlile din regiunea Rostov copiilor li se cere să aducă șosete groase pentru soldații care pleacă să lupte în Ucraina. Sunt încurajați să vină fiecare cu mai mult de o pereche.
  • Rezolvarea prin foc - 54 de centre de înrolare militară şi clădiri administrative au fost incendiate de la începutul războiului, dintre care 17 în ultimele cinci zile.
  • Preţ exorbitant pentru viaţă - Ruşii cu posibilităţi financiare plătesc enorm zboruri private ca să scape de mobilizare. Cererea pentru aceste zboruri a atins un nivel fără precedent, iar o călătorie dus costă acum între 22.500 și 28.000 de euro. Cele mai multe curse au ca destinație Armenia, Turcia și Azerbaidjan, țări care nu solicită viză de intrare pentru cetățenii ruși.
  • Asalt la granițe - Osetia de Nord restricționează traficul de la granița cu Rusia, după ce mulți ruși au dat năvală să intre în Georgia, pentru a scăpa de mobilizare.
  • Ajutor pentru rușii care fug - Preşedintele kazah a dat asigurări, marţi, că ţara sa îi va proteja pe ruşii care fug în Kazahstan pentru a scăpa de mobilizarea militară în curs în Rusia, în scopul trimiterii de întăriri în Ucraina.

Economie

  • Acţiunile de la bursa din Moscova au scăzut puternic luni, ajungând la cel mai redus nivel atins din 24 februarie, ziua în care primele trupe ruseşti au intrat în Ucraina. Pieţele financiare din Moscova au înregistrat un declin generalizat, de când preşedintele Vladimir Putin a anunţat o mobilizare militară săptămâna trecută, punând economia rusă pe picior de război.
  • Rusia intenţionează să folosească rubla digitală în tranzacţiile bilaterale cu China, pentru a reduce dominaţia SUA pe piaţa financiară globală, a declarat luni Anatoli Aksakov, şeful comisiei financiare din Duma de Stat. Statul rus, ca multe alte ţări, a dezvoltat o monedă digitală, pentru a-şi moderniza sistemul financiar, să accelera plăţile şi a reduce riscul implicat de criptomonede.
  • Exporturi blocate total spre Rusia - Ucraina a interzis total exporturile de bunuri spre Rusia. Din martie și până în iunie, Ucraina a obținut în jur de 4,2 milioane de dolari din exporturile către Rusia, în principal a metalelor feroase și produselor chimice.
articolul original.

Doctorița rusoaică ce-i ajută pe ucrainenii răniți de bombele lui Putin

27 September 2022 at 04:27

O femeie născută în Rusia care a făcut medicina la Moscova și apoi a emigrat în Canada a venit în Ucraina ca să ajute victimele bombardamentelor. A făcut asta pentru că îl ura pe Putin și pentru că nu era suficient să stea acasă și să posteze pe Facebook împotriva acestuia.

citizencitizen

Elena Bulaktina se întorcea de la clinica medicală când o bombă cu fragmentare a căzut din cer. La câteva secunde după prima bubuitură au urmat alte câteva, în timp ce bucăți de metal zburau șuierând prin aer. Bulaktina s-a aruncat imediat la pământ, apoi a fugit spre subsolul clinicii în timp ce o a doua bombă exploda. Apoi, a căzut și a treia.

Atacul rușilor s-a produs marți după-amiază, în Hrușivka, o comună liniștită din nord-estul Ucrainei, situată la aproximativ opt kilometri de granița cu Rusia, relatează The Guardian.

citizencitizen

Nu toată lumea a avut noroc când au început să cadă bombele. Câțiva localnici se aflau lângă un generator la care își puteau încărca telefoanele mobile și să-și citească mesajele. Un pensionar, Nikolai Koliienko, stătea pe o bancă în fața casei sale. A fost ucis pe loc. O femeie de 50 de ani, Vera Șevțova, a fost și ea ucisă.

"N-am putut face nimic pentru ei. Bătrânul avea multiple răni provocate de șrapnel. L-am lăsat. Avem niște reguli de triaj", a explicat Bulaktina. În schimb, i-a ajutat pe cei rămași în viață, printre care și un băiat de zece ani, Andrei Seidnuk, lovit la cap de un fragment metalic.

"Acum se scrie istoria"

citizencitizen

"Nu sunt paranoică, dar oriunde mă duc, mă uit spre cer. Te uiți tot timpul să vezi dacă vine ceva spre tine. Dacă te lovește, nu mai poți să faci nimic. Iar dacă nu, te arunci la pământ și apoi fugi", a povestit Bulaktina.

Clinica s-a umplut cu copii care plângeau și adulți disperați. "Știu doar că îngrijeam un băiat cu un hanorac verde. Abia mai respira. O colegă i-a bandajat capul. Nu aveam nimic pentru copii", a povestit doctorița, adăugând că, în lipsă de oxigen, au pornit ventilatorul din cameră. "A fost tot ce am putut să facem pentru el", a spus ea.

Pe măsură ce treceau minutele, tot mai multe victime erau aduse. Printre acestea, o adolescentă cu o bucată de șrapnel înfiptă în partea superioară a brațului, o femeie de 40 de ani cu cinci copii cu o rană la abdomen și un pensionar cu hemoragie arterială. Zeci de pacienți au fost trimis la Harkov, aflat la 100 de kilometri distanță. Băiatul de zece ani a ajuns într-o secție de neurologie, iar vineri starea lui era gravă.

"Fiul meu era un băiat deștept. Îi plăcea gimnastica. Obișnuia să se plimbe singur. Când s-a produs explozia, am încercat să-l găsesc. Strigam: 'Andrii! Andrii! A văzut cineva un băiat într-un hanorac verde? Iar medicii mi-au zis ce s-a întâmplat'", a povestit tatăl lui Seidnuk, Denis, în timp ce fuma o țigară în fața clinicii. Sora mai mică a băiatului și mama lor, Olga, au scăpat tefere.

Copleșită de imaginile copiilor răniți, Elena Bulaktina va părăsi infernul din Ucraina, luna viitoare, când se va întoarce acasă, în Canada. Doctorița născută în Rusia spune că îl disprețuia pe Putin și a decis să-și folosească cunoștințele de medic în Ucraina. "Acum se scrie istoria. Am vrut să fac ceva, în loc să stau acasă și să postez toată ziua 'Fuck Putin' pe Facebook", explică ea.

Rusia, un stat terorist

Rusia a folosit de la începutul războiului bombe cu fragmentare împotriva civililor din Ucraina, astfel că tragedia din Hrușivka a fost, păstrând proporțiile, o repetare a ororilor din Mariupol, unde mii de oameni au murit în primăvară după tirurile de rachete trase de forțele ruse.

Rușii au ocupat în martie Hrușivka, o mică localitate cu 1.000 de locuitori, cu o școală, câteva magazine și un iezer de pescuit. Forțele ucrainene i-au atacat în urmă cu două săptămâni, în cadrul contraofensivei prin care Kievul a eliberat aproape toată regiunea Harkov. Acum linia frontului s-a mutat mai încolo, în orașul Kupiansk, unde se dau lupte intense.

Marți, un fuior de fum negru a început să se ridice de pe un deal de lângă Hrușivka. Aproape de nicăieri, un tanc ucrainean a țintit trupele ruse care se ascundeau într-o pădure, la vreo doi kilometri de râul Oskil. Apoi, s-a auzit zgomotul puternic al sistemului american de rachete HIMARS.

Un medic și fost soldat britanic care folosește porecla Fish a spus că rușii au încercat să spargă linia frontului, dar fără succes. El a arătat câteva fragmente de șrapnel, adunate după bombardamentul de marți. A tratat răniții pe întuneric, iluminându-le rănile cu o frontală și cu telefonul mobil.

"În aprilie mă uitam la televizor, în UK. Am văzut acești copii suferind în Kiev și am decis să vin și să ajut", a explicat el. "Nu există nicio justificare pentru ca niște copii să fie prinși în asta. E inuman și deplorabil", a adăugat.

El și alți voluntari au tratat rănile soldaților ucraineni printre ruinele unei școli, întinzându-i pe paleți din lemn și agățând perfuziile pe balustradele scărilor.

Stas Iaramenko, anestezist, acuză tactica Kremlinului: "Rusia e un stat terorist. Folosesc șantajul nuclear. Vor să negociem în termenii lor."

Ucraina nu are de ales, trebuie să câștige acest război, consideră el: "Uitați-vă la ce s-a întâmplat în 1930. Stalin a adus foametea în Ucraina și i-a împușcat pe poeții și compozitorii noștri."

Chiar în afara satului, un grup de refugiați din Kupiansk s-a adăpostit sub un pasaj rupt. Alexei Mitutianov, în vârstă de 38 de ani, a relatat că se dau lupte dure în oraș și în împrejurimi, mai ales în timpul zilei. Nu există electricitate sau gaze, iar cele trei magazine care au rămas deschise au terminat aproape toată marfa. Iar ceea ce a mai rămas este extrem de scump, a spus el.

Localnicii au organizat un marș pro-ucrainean pe 9 martie, după ce trupele ruse au intrat în oraș. În jur de 150 de oameni s-au strâns în Piața Constituției, care înainte purta numele lui Lenin. "Am fluturat steagul Ucrainei. Imediat, un soldat rus m-a înșfăcat. N-am avut timp să protestez. Am stat în închisoare în următoarele luni", a povestit Mitutianov.

Sute de oameni au fost ținuți în beciurile poliției. Gardienii erau recrutați din rândurile separatiștilor pro-ruși din autointitulata Republică Populară Lugansk. Îi băteau după program, cu bețele din lemn și țevi metalice. "Erau mai răi ca rușii", a spus acesta. Au scăpat când au trupele ucrainene au intrat în oraș. "Sunt terminat și n-am niciun plan", a mărturisit el.

articolul original.

Tratamentul pe care l-a îndurat un britanic capturat de ruși: L-au torturat și cu „metoda telefonului”

26 September 2022 at 09:06

Un prizonier de război britanic a povestit cum a fost torturat de separatiștii pro-ruși din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

citizencitizen

John Harding, un bărbat în vârstă de 59 de ani, pare mult îmbătrânit după prizonieratul în Ucraina. Urmele torturii s-au impregnat pe chipul și pe corpul său.

După ce a fost prins de forțele separatiste din regiunea estică Donețk, britanicul a fost dus într-un centru al MGB, echivalentul serviciului secret rus FSB, urmașul temutului KGB. Timp de nouă zile, a fost ținut într-o celulă de doi metri pe trei, de unde era scos doar pentru interogatoriile din biroul procurorului, relatează Sky News.

citizencitizen

Harding este unul dintre cei cinci britanici eliberați recent, în cadrul unui schimb de prizonieri între Rusia și Ucraina, operațiune intermediată de prințul saudit Mohammed bin Salman și, potrivit mai multor informații, de oligarhul rus Roman Abramovici.

De profesie inginer, el a venit din Sunderland în Ucraina ca medic militar pentru a-i instrui pe soldații ucraineni cum să folosească echipamentul de prim-ajutor. Când a început invazia, în februarie, rușii au ajuns aproape de baza lor și s-au refugiat toți în combinatul metalurgic Azovstal din Mariupol. Acolo au rezistat câteva săptămâni asediului trupelor ruse, iar în cele din urmă s-au predat în luna mai, după ce au rămas fără muniție. Apoi a început calvarul.

citizencitizen

Harding a fost dus într-un centru de detenție unde a fost torturat zilnic. Rușii l-au bătut de cinci sau șase ori, „ca să se distreze". „Cred că am fost de cinci sau șase ori în biroul procurorului și mă băteau când mă duceau și când mă aduceau", a povestit el.

Ultima bătaie, care a durat cam o jumătate de oră, a fost cruntă: l-au încătușat cu brațele la spate și l-au întins pe podea, apoi cel puțin patru gardieni l-au călcat în picioare, lovindu-l în piept, coaste, rinichi și în față. „Unul s-a suit pe șolduri și a început să sară. Cred că i-am scos din sărite fiindcă nu obișnuiam să urlu când mă băteau", a povestit el.

Torționarii foloseau o metodă sadică de tortură: prizonierilor li se ordona să formeze un număr, iar apoi aceștia primeau un șoc electric. „Destul de inventiv", a spus Harding.

El s-a temut de câteva ori că va fi ucis. "Aveam un sentiment… că dacă te-ar lovi până mori nu i-ar deranja. De mai multe ori m-am gândit că e mai bine să se termine odată. Am crezut că așa se va întâmpla. Și ei doar continuau asta, lungind-o inutil. Dacă e să te omoare, mai bine să se termine. Le plăcea. Eram pregătit pentru cel mai rău scenariu și probabil ajunsesem în punctul în care nu mai vedeam nicio scăpare", a mărturisit el.

În urma torturii, Harding a suferit o fractură de stern, a avut dureri crunte de coccis, mai multe coaste fracturate și o leziune a nervului la un braț.

Rușii îi dădeau foarte puțină mâncare și apă. Când nu-l băteau, cea mai mare parte a timpului o petrecea ascultându-i pe gardieni. Celula era supravegheată cu o cameră video și el încerca să nu adoarmă. „Dacă vedeau că nu te miști puțin, veneau, iar dacă te prindeau dormind, te luau la bătaie".

După nouă zile în centrul de detenție, a fost dus într-o închisoare civilă, unde a fost tratat mai bine. Aici a rămas câteva luni, până într-o noapte, când împreună cu ceilalți patru prizonieri britanici, a fost suit într-un camion al trupelor ruse.

Când și-a dat seama că au trecut de ceva timp granița în Rusia, singurul lui gând era unde or să-i îngroape pentru ca trupurile lor să nu fie descoperite vreodată. La un moment dat, camionul s-a oprit, iar Harding și prietenii lui, Aiden Aslin, Dylan Healy, Andrew Hill și Shaun Pinner, au fost dați jos și urcați într-un avion. Ferestrele erau acoperite, iar ei tot nu știau unde îi duceau. Au primit de mâncare, în timp ce zborul a continuat o vreme. „Apoi cineva ne-a zis că suntem deasupra Egiptului. În sfârșit, am crezut pentru prima oară că n-o să murim", a povestit el. În sfârșit, erau liberi.

These heroes are coming back home: POWs released today by Russia:
John Harding, Andrew Hill, Dylan Healy, Sean Pinner and Aiden Aslin (UK); Matthias Gustavsson (Sweden);
Vekoslav Prebig (Croatia); Saadoun Brahim (Morocco);
Alexander Druke and Andy Hune (USA). https://t.co/hnjqXGYxYQ

— londoneuromaidan (@londonmaidan)
September 21, 2022

Pe Harding îl așteaptă acum luni de tratamente și de consiliere psihologică. Experiența din Ucraina se adaugă la activitatea sa bogată în teatrele de conflict. A fost mai întâi în Gerogia, iar în 2015 s-a dus în nordul Siriei, unde s-a alăturat trupelor kurde în lupta cu Statul Islamic.

El subliniază că a venit în Ucraina ca medic militar: „Sunt luptător pentru libertate, nu mercenar. Părerea mea e că nu contează de ce vin oamenii aici, cât timp rezultatele sunt valide. Ce nu este în regulă e când oamenii vin să omoare oameni. Deși face parte din job, nu trebuie să fie un factor motivant".

articolul original.

„Marele război pentru apărarea lui Putin”. Sau despre onoare și lașitate la ruși

25 September 2022 at 11:38
By: -

Începând din 21 septembrie, pentru ruși războiul nu mai e un film pe Netflix sau un reportaj TV despre niște masacre din Orientul Mijlociu. Nu mai e „operațiune specială”. Războiul le-a intrat în casă.

citizencitizen

Sâmbătă, 24 septembrie, deputatul PAS Dumitru Alaiba posta pe rețelele de socializare un montaj din două imagini, ambele surprinse la granița dintre Rusia și Georgia. Prima, din 2008, captează o coloană imensă de tancuri rusești pornită să ia cu asalt capitala Tbilisi. A doua, din 2022 – un șir nesfârșit de autoturisme cu civili ruși care fug de mobilizarea parțială decretată de Putin: caută adăpost în țara inamicului de-acum 14 ani. „Ceva s-a schimbat. Nu? Sau mi se pare?” – se întreabă ironic politicianul de la Chișinău, îndemnându-ne să comparăm fotografiile.

Când războiul îți intră în casă

citizencitizen

Ba da, s-a schimbat ceva esențial. Începând din 21 septembrie, pentru ruși războiul nu mai e un film pe Netflix sau un reportaj TV despre niște masacre din Orientul Mijlociu. Nu mai e „operațiune specială”. Războiul le-a intrat în casă. Nu te mai poți ascunde, îi închizi ușa și îți intră pe fereastră. Putin nu-ți mai vorbește doar din televizor, ci și din frigider, din debara, din baie, din sticla de votcă, de peste tot: „Tu încă nu te-ai prezentat la centrul de recrutare?”

citizencitizen

Chiar așa: voi încă nu v-ați încorporat? De ce fugiți, cetățeni ruși? Unde vă e conștiința civică? Așa răspundeți comandantului suprem care vă cheamă să apărați „suveranitatea și integritatea teritorială a Rusiei”?

Cum rămâne cu buneii voștri care au luptat vitejește în „Marele Război pentru Apărarea Patriei”, nu se răsucesc ei în pământ de rușine? Ce contează că între 1941-1945 alături de voi au luptat și ucrainenii, ce contează că Hitler ar fi zdrobit Uniunea Sovietică și și-ar fi instalat mult-visatul său „Reich de o mie de ani”, dacă nu vă ajutau, din primele zile de război, nesuferiții de americani cu Lend lease-ul lor, acel ajutor material incomensurabil – de la nasturi, medicamente și gamele, până la Jeep-uri, combustibil și metal pentru tancuri, tunuri și avioane?...

Acum inamicul e altul, acum naziștii de la Kiev și perfidul NATO vor să distrugă Rusia. Unde vă e patriotismul? Ce faceți, fugiți ca lașii?

Dincolo de tonul sardonic, greu de reprimat la vederea acestui exod masiv – evident, cine vrea să moară într-un război absurd, de care până ieri nu ți-a păsat, pentru că nu te afecta personal? –, cetățenii ruși chiar trebuie să-și apere țara, dar nu luptând împotriva Ucrainei, ci acasă la ei: să protesteze, să denunțe războiul criminal al lui Putin.

Spre onoarea națiunii lor, există și ruși care se opun: tineri din marile orașe – arată la fel ca semenii lor din Europa, poartă aceleași haine, ascultă aceeași muzică – și-au dat jos căștile de pe urechi, au părăsit spațiul virtual ca să-și strige revolta în stradă, asumându-și riscul să fie arestați, maltratați, să facă ani mulți de pușcărie. Sunt o minoritate, dar ar putea fi milioane, dacă ceilalți, cei care fug, și-ar învinge frica.

Mai ales că rușii au destule exemple în trecut, de înaintași de-ai lor care s-au opus tiraniei: decembriștii sau narodnicii din a doua jumătate a veacului al XIX-lea, care visau la o Rusie fără iobăgie. Și disidenții antisovietici au fost puțini, dar au salvat onoarea intelighenției ruse.

Refugiați sau dezertori?

Ca să mai dezvoltăm puțin răspunsul la întrebarea (retorică) a lui Dumitru Alaiba, să spunem că s-a mai schimbat ceva: statutul refugiaților. Sunt acești ruși niște sinistrați, la fel ca ucrainenii atacați de hoardele lui Putin, sau niște dezertori care nu pot fi primiți în țările europene? Țările Baltice au și declarat că nu sunt bineveniți. Și Finlanda anunță o înăsprire a condițiilor de azil pentru rușii care se feresc de încorporare.

Există suspiciuni rezonabile că printre rușii oripilați de mobilizarea lui Putin se pot strecura și agenți „proxi”, FSB-ști trimiși pentru activități de spionaj și destabilizare în țările limitrofe, foste sovietice, dar și în Occident. Îl vor înjura pe Putin, nicio problemă, vor semna declarații de condamnare a războiului, pentru că asta face parte din fișa postului, asta presupune „maskirovka” lor de diversioniști. Cum să-i deosebești din masa unor oameni speriați pe agenții sub acoperire... „pacifistă”?

Nici nu e neapărat să fie spioni, mulți vor provoca haos și dezordine pentru că așa s-au obișnuit în Rusia, să nu respecte legile: „Kolea, să nu te lași intimidat de vameșii gruzini, înfruntă-i, proiavi harakter! (demonstrează că ai caracter!)”, își sfătuia prietenul blocat la granița ruso-georgiană un viteaz de pe rețelele de socializare. Era un provocator cu simbrie sau pur și simplu un detracat care se defula la adăpostul anonimatului?

Și în Facebook-ul moldovean s-au încins discuțiile despre cum s-ar cuveni să procedăm cu refugiații/dezertorii ruși. „Vom avea oare aceeași deschidere, vom fi la fel de generoși ca și față de ucraineni, nu-i vom discrimina?” – se întreabă unii, privind chiorâș spre autorități. „Da, da, să le oferim tot confortul. Să facem limba rusă limbă de stat în Moldova, ca să se simtă acasă!” – comentează alții sarcastic.

Nu știm cât de mare va fi afluxul de refugiați ruși, vom avea însă mii de moldoveni, deținători de pașapoarte rusești, dornici să revină acasă. Le poți înțelege drama: sunt nevoiți să-și lase familiile și tot ce-au agonisit, să se întoarcă în Moldova de unde i-a alungat prejudecata că la ruși e mai bine, pentru că, iată, nu vor nici ei să moară în „Marele război pentru apărarea lui Putin și a oligarhiei rusești.”

Sunt concetățenii noștri, trebuie ajutați. În ce-i privește pe alți refugiați/dezertori din Rusia, autoritățile vor trebui să discearnă între atitudinea umanistă și grija pentru securitatea națională.

Vitalie Ciobanu

articolul original.

Ziua 214: Rusia recunoaşte greşeli în timpul mobilizării parţiale, Ucraina are noi rachete de apărare antiaeriană din SUA

25 September 2022 at 20:32

În ziua 214 de război, au continuat referendumurile de alipire a celor patru regiuni ocupate din Ucraina la Rusia, dar și acțiunile de recrutare a rușilor pentru a deveni soldați în războiul dus de Moscova.

citizencitizen

În timp ce Zelenski le-a cerut soldaților ruși să se predea, Serghei Lavrov a spus că, după alipire, noile teritorii vor fi sub protecția totală a Rusiei. Iar China crede că prioritatea momentului este facilitarea negocierilor de pace.

Evoluții pe front

  • Zelenski le cere rușilor să se predea - Preşedintele Zelenski le-a cerut soldaților ruși să se predea, spunându-le, în rusă, că preşedintele lor îşi trimite cu bună ştiinţă "cetăţenii la moarte", transmite AFP. "Veţi fi trataţi într-un mod civilizat... nimeni nu va şti care sunt circumstanţele predării voastre", a spus el.
  • Atac masiv în sud - Bombardamentele au lovit sudul Ucrainei sâmbătă seara târziu. Guvernatorul regional Oleksandr Starukh a declarat pe Telegram că forțele ruse au lansat "un atac masiv cu rachete" asupra regiunii, lansate din aproximativ 10 avioane, rănind cel puțin trei persoane.
  • Ploaia încurcă - Deși continuă să obțină câștiguri tactice pe frontul de est, ucrainenii sunt întârziați de debutul sezonului ploios. Potrivit Institutului de Studiere a Războiului, deplasarea truelor ucrainene se face acum de-a lungul principalelor drumuri, iar mocirla îngreunează mișcarea blindatelor și a utilajelor militare grele.
  • Atac la Odesa - Forțele ruse au atacat Odesa suminică dimineața cu drone kamikaze, a informat Serhii Bratchuk, un purtător de cuvânt al administrației regiunii. Clădiri administrative din Odesa au fost afectate de bombardamente, informează The Kyiv Independent.
  • Hotel din Herson lovit de rachetă - Două persoane, inclusiv un fost deputat ucrainean, au fost ucise duminică într-un atac cu rachetă al armatei ucrainene la un hotel din Herson, acuză separatişti proruşi. AFP scrie că nu a putut să verifice dintr-o sursă independentă informaţiile.
  • Ucraina are noi rachete din SUA - Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina a primit rachete de apărare antiaeriană NASAMS din SUA într-un interviu TV. El i-a mulțumit lui Joe Biden și a confirmat că acum au ajuns sistemele în Ucraina. Pentagonul a spus în urmă cu zece zile că urmează să fie livrate două sisteme de apărare.

Referendumuri pentru alipirea la Rusia și mobilizare rușilor

  • Rusia a lansat vineri referendumuri în patru regiuni din estul Ucrainei (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie), cu scopul de a anexa aceste teritorii luate cu forţa. Procesul de votare are loc până marți.
  • Garanții de la Lavrov - șeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat la New York, că regiunile din Ucraina în care au loc referendumuri vor fi sub protecţia deplină a Rusiei dacă vor fi anexate de Moscova, informează Reuters. "În urma acelor referendumuri, Rusia va respecta, desigur, exprimarea voinţei acelor oameni care de mulţi ani suferă de pe urma abuzurilor regimului neo-nazist", a spus Lavrov.
  • Proteste față de mobilizare - continuă protestele în Rusia față de operațiunea de recrutare. În Daghestan, una dintre cele mai sărace zone din Federația Rusă, forțele de ordine au tras în aer pentru a încerca să liniștească protestatarii.
  • Excese în mobilizare - Duminică, doi parlamentari ruși au adresat o serie de plângeri cu privire la campania de mobilizare din Rusia, ordonând oficialilor regionali să controleze situația și să rezolve rapid "excesele" care au alimentat furia publică, scrie Reuters. Printre excese: persoane care nu au efectuat serviciul militar au primit documente de recrutare.
  • Autorităţile ruse recunosc ”erori” comise în cadrul mobilizării decretate de către preşedintele rus Vladimir Putin în războiul rus din Ucraina și promit să le repare. Anunțul vine în urma convocării unor persoane scutite - care au depăşit vârsta, bolnave sau din alte motive -, care a provocat un val de indignare.

Evoluții economice

  • Pierderi de miliarde de dolari - Băncile din Rusia au pierdut 1.500 de miliarde de ruble (25,5 miliarde de dolari) în urma problemelor provocate de războiul din Ucraina, potrivit unui oficial al băncii centrale din această ţară, citat de Reuters. Maxim Liubomudrov, şeful departamentului pentru reglementări al băncii centrale, a spus că este vorba despre un nivel ”acceptabil” al pierderilor.
  • Vești bune - Polonia ar putea să primească în trimestrul al patrulea o cantitate dublă de gaz față de cea prevăzută inițial prin noua Conductă Baltică din Norvegia, datorită faptului că lucrările din Danemarca au fost finalizate mai repede, informează Reuters. Astfel, gazoductul ar putea fi pus în funcțiune la capacitate maximă de la sfârșitul lunii noiembrie în loc de 1 ianuarie. Polonia a fost deconectată de la gazul rusesc în aprilie, după ce a refuzat să plătească în ruble.

Politică și diplomație

  • China vrea negocieri de pace - China susține toate eforturile care conduc la rezolvarea pașnică a "crizei" din Ucraina, a declarat sâmbătă ministrul de externe Wang Yi, în fața Adunării Generale a ONU, adăugând că prioritatea stringentă este facilitarea discuțiilor de pace, scrie Reuters. China a criticat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, dar fără a susține sau a ajuta la campania militară.
  • UK se înarmează - Ministrul britanic al Apărării, Ben Wallace, a declarat că Marea Britanie va creşte volumul cheltuielilor pentru forţele sale armate cu cel puţin 52 de miliarde de lire sterline (34,75 miliarde de dolari) ca răspuns la agresiunea Rusiei, informează PA Media/dpa.
citizencitizen
articolul original.

Putin grăbește alipirea provinciilor ucrainene ocupate. Un atac asupra lor va echivala cu un atac asupra Rusiei

24 September 2022 at 19:56
By: -

Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, ar urma să dezbată joi, 29 septembrie, proiectele de lege privind alipirea la Rusia a celor patru provincii ucrainene parţial ocupate de trupele ruse unde sunt în desfăşurare aşa-zise referendumuri ce în viziunea Moscovei ar trebui să constituie baza legală a anexării acestora, transmite Reuters în urma unei relatări a agenţiei TASS, care citează o sursă neprecizată din legislativul rus.

citizencitizen

Informaţia a fost ulterior confirmată şi de agenţia Interfax, în timp ce agenţia RIA Novosti, citând de asemenea o sursă neprecizată, relatează că, în ziua următoare, pe 30 septembrie, preşedintele Vladimir Putin ar urma să se adreseze celor două camere ale parlamentului de la Moscova reunite într-o sesiune extraordinară.

În urma lansării invaziei asupra Ucrainei pe 24 februarie, trupele ruse controlează la ora actuală puţin mai mult de jumătate din regiunile Doneţk şi Zaporojie şi aproape integral regiunile Lugansk şi Herson.

citizencitizen

O contraofensivă a armatei ucrainene ce a eliberat în ultimele săptămâni mii de kilometri pătraţi, mai ales în provincia nord-estică Harkov, a grăbit decizia Rusiei de a organiza aceste aşa-zise referendumuri, evocate lunile trecute de lideri separatişti proruşi din cele patru provincii.

Odată aceste provincii anexate, chiar dacă nicio ţară nu va recunoaşte o asemenea schimbare a graniţelor, în ochii Kremlinului un atac ucrainean asupra lor ar echivala cu un atac asupra Rusiei.

citizencitizen

Preşedintele rus Vladimir Putin o decretat miercuri mobilizarea a 300 de mii de rezervişti pentru a-şi consolida trupele în Ucraina. El a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''.

Un oficial din provincia Lugansk a susţinut sâmbătă, în a doua zi a aşa-zisului referendum, că prezenţa la vot este deocamdată de 45,9%, iar în provincia Zaporojie de 35,5%. Votul se va încheia marţi.

articolul original.

Sute de persoane au fost reținute la protestele „femeilor în negru” care au avut loc azi în Rusia (Video)

24 September 2022 at 19:14
By: -

Peste 700 de persoane au fost reţinute sâmbătă la Moscova şi în alte oraşe ale Rusiei la noile proteste împotriva mobilizării parţiale decretate miercuri de preşedintele Vladimir Putin pentru consolidarea trupelor care participă la invazia asupra Ucrainei, afirmă ONG-uri citate de agenţia EFE.

citizencitizen

''Până la 18:51 ora Moscovei au fost deja arestate peste 689 de persoane în 30 de oraşe'', afirmă OVD-Info, o organizaţie care susţine că poate observa şi ţine evidenţa acestor arestări.

Cele mai multe persoane au fost reţinute la Moscova, respectiv 345, potrivit aceluiaşi ONG.

Autorităţile au desfăşurat în capitală un dispozitiv poliţienesc substanţial, care a acţionat preventiv reţinând trecători ce susţineau că veniseră la plimbare pe bulevardul Chistye Prudy, locul unde mişcarea tinerilor activişti anti-Putin denumită ''Vesna'' (Primăvara) a convocat protestul.

citizencitizen

''De ce mă luaţi ? Eu merg către metrou'', le spunea acolo o tânără poliţiştilor care o duceau spre o dubă; aceştia o lasă totuşi să plece, avertizând-o însă: ''Mergi, dacă nu, va fi mai rău!'', potrivit relatării unui corespondent al agenţiei EFE la faţa locului.

La Sankt Petersburg, al doilea oraş al Rusiei, numărul arestărilor a ajuns sâmbătă după-amiază la circa 130, tot conform unor ONG-uri.

Aceste noi proteste, care au urmat celor de miercuri, au fost convocate de mişcare Vesna sub tema ''Adunarea femeilor în negru''. ''Am răbdat destul! Am tăcut prea mult! Nu vrem ca bărbaţii noştri să moară pentru jocurile politicienilor. Ieşiţi îmbrăcate în negru în pieţe!'', îndeamnă apelul lansat de activiştii din Vesna.

citizencitizen

În timpul protestelor de miercuri au fost reţinute peste 1.400 de persoane, dintre care mai mult de jumătate sunt femei.

În acea zi preşedintele Putin a decretat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, după ce în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse au pierdut teritorii cucerite în nord-estul Ucrainei.

Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a argumentat că această mobilizare este necesară pentru ca trupele ruse să poată susţine o linie a frontului ce are o lungime de circa o mie de kilometri şi pentru a controla teritoriile ocupate în estul şi sudul Ucrainei, unde în provinciile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, aflate parţial sub control rusesc, se desfăşoară până marţi referendumuri pentru anexarea la Rusia.

Vladimir Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''.

articolul original.

Harkov: S-au găsit zeci de camere de tortură

23 September 2022 at 19:28
By: -

Forţele ucrainene au descoperit 18 camere de tortură în regiunea Harkov şi au identificat peste 1.000 de criminali de război ruşi, a anunţat Serhii Panteleiev, prim-adjunctul şefului departamentului de investigaţii al poliţiei ucrainene, potrivit Ukrinform.

citizencitizen

“În timpul cercetărilor din zonele eliberate, poliţia a descoperit 18 locuri în care ruşii i-au ţinut ilegal şi i-au torturat pe cetăţenii noştri. Dovezile de crime de război au fost documentate”, a precizat Panteleiev.

Poliţia Naţională a Ucrainei a creat un registru al soldaţilor ruşi care au torturat civili în regiunea Harkov. Au fost identificate peste 1.000 de astfel de persoane şi au fost incluse în registru.

În plus, forţele de ordine au cercetat peste 2.000 de persoane pentru “colaborare cu inamicul”.

citizencitizen

Ieri, autoritățile ucrainene au anunțat și că mulţi dintre ucrainenii predaţi Kievului de Moscova în cadrul unui schimb important de prizonieri de război au fost „torturaţi brutal” în captivitate.

Ucraina şi Rusia au efectuat miercuri cel mai mare schimb de prizonieri militari de la începutul invaziei ruse, la sfârşitul lunii februarie.

Kievul a recuperat zece cetăţeni străini şi 205 ucraineni, între care şefii apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă.

citizencitizen

Și în celelalte regiuni eliberate de sub ocupația rusă există dovezi ale torturii.

Ucrainenii luați prizonieri în orașul Izium, din regiunea Harkov, spun că sunt marcați de sadismul rușilor care i-au torturat. Ocupanții foloseau un „meniu” larg de metode dure. Șocuri electrice, bătăi, ruperea oaselor și ace înfipte în corp - sunt doar câteva din metodele de interogare ale rușilor.

articolul original.

Charles Michel cere suspendarea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU

23 September 2022 at 19:00
By: -

Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat vineri că Rusia ar trebui suspendată din Consiliul de Securitate al ONU, relatează DPA.

citizencitizen

"Când un membru permanent al Consiliului de Securitate lansează un război neprovocat şi nejustificabil, un război care este condamnat de Adunarea Generală, suspendarea acelui membru din Consiliul de Securitate, în opinia mea, ar trebui să fie automată", a spus Michel, referindu-se la războiul Rusiei în Ucraina.

"Utilizarea dreptului la veto ar trebui să fie o excepţie dar a devenit, am văzut, regula. O reformă este necesară şi urgentă", a spus Michel, într-un discurs susţinut în faţa Adunării Generale a ONU la New York.

citizencitizen

Cei cinci membri permanenţi ai Consiliului de Securitate - China, SUA, Franţa, Marea Britanie şi Rusia - au drept de a-şi folosi dreptul de veto pentru a bloca adoptarea de decizii.

Consiliul de Securitate este cel mai puternic organism al ONU întrucât rezoluţiile sale sunt constrângătoare pentru ţările membre. În conformitate cu carta ONU, Consiliul de Securitate are "principala responsabilitate pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale".

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a solicitat în mod repetat ca Rusia să-şi piardă dreptul de veto în Consiliul de Securitate în timp ce este angrenată în acest război.

citizencitizen
articolul original.

Rușii stau la cozi uriașe ca să scape de mobilizare, unii caută „pe pile” dovadă medicală că se droghează: „Nu-l las pe Putin să mă transforme în asasin”

23 September 2022 at 09:23

Coloane kilometrice de mașini au început să se formeze la frontierele Rusiei la câteva ore după ce Vladimir Putin a anunțat miercuri mobilizarea militară parțială. Kremlinul susține că informațiile despre bărbații care fug din țară sunt false, însă coada uriașă de la intrarea în Georgia arată cât de mare este disperarea celor care părăsesc Rusia.

citizencitizen

Unii dintre cei care au reușit să intre în Georgia au venit la frontieră cu bicicleta, din zonele apropiate. Alții, cu mașinile.

Potrivit Nexta, coada de la granița cu Georgia a atins joi 7,5 kilometri lungime.

The queue at the border of #Russia with Georgia has reached more than 7.5 km

So the Russians are trying to escape from the mobilization announced by #Putin.

At the same time, it is reported that local residents of #Georgia pass through the border without a queue. pic.twitter.com/Bjnva2JtX2

— NEXTA (@nexta_tv)
September 22, 2022

Unul dintre fugari a spus pentru BBC că a așteptat 12 ore la coadă ca să treacă granița. Un alt bărbat care a dorit să-și păstreze anonimatul a spus că nici n-a mai stat pe gânduri când a auzit anunțul lui Putin: s-a dus imediat acasă, a luat pașaportul, s-a suit în mașină fără să-și mai facă bagajul și a condus direct spre granița cu Georgia. Faptul că n-a stat pe gânduri l-a ajutat să evite coada imensă care s-a format apoi la punctul de trecere.

"Îmi rup o mână, un picior, mă duc la pușcărie, orice ca să scap"

citizencitizen

Oleg, un bărbat de 29 de ani din Kazan, capitala republicii Tatarstan, a primit ordinul de recrutare la câteva ore după discursul lui Putin. Sergent în rezervă, el spune că a fost mereu conștient că se va afla în prima linie a unei mobilizări, dar a tot sperat că nu va fi obligat să lupte în Ucraina. "Mi-a stat inima când am primit ordinul. Dar știam că nu am timp de disperare", a povestit el. Și-a împachetat repede lucrurile și a cumpărat un bilet de avion spre Orenburg, un oraș din sud apropiat de Kazahstan. "O să trec granița noaptea. Habar n-am când o să mai pun piciorul în Rusia", a spus el marți, la aeroportul din Orenburg.

citizencitizen

Oleg și-a lăsat în țară soția care va naște săptămâna viitoare. "Voi pierde cea mai frumoasă zi din viața mea. Dar n-o să-l las pe Putin să mă transforme într-un asasin într-un război la care nu vreau să iau parte", a spus el.

Pentru Ilia (29 de ani), mobilizarea a fost "linia roșie". "Mâine voi fi în Kazahstan", a spus el.

Dmitri, un tânăr de 28 de ani care lucrează la o firmă în Sankt Petersburg, a spus că în ziua discursului lui Putin nimeni nu a mai putut să lucreze - toți erau cu ochii pe televizoare și ecranele telefoanelor. În acea după-amiază s-a învoit de la birou, a mers la o bancă și a schimbat rublele cu dolari. El s-a mutat de acasă după ce a fost vizitat de poliție pentru că a luat parte la un protest anti-război, iar acum se pregătește să plece din țară.

Un alt bărbat, din Kaliningrad, a spus pentru BBC că va face tot ce este posibil ca să nu fie mobilizat: "O să-mi rup o mână, un picior, mă duc la pușcărie, orice ca să scap de asta."

La Moscova, Viaceslav și prietenii lui au început să caute niște "pile" în sistemul medical. "Problemele de sănătate mintală sau tratamentul pentru dependența de droguri ar putea fi niște variante bune, mai ieftine și poate chiar pe gratis. Dacă ești drogat sau beat în timp ce conduci și ești arestat, rămâi fără permis auto și te bagă la tratament. Nu poți fi sigur, dar sperăm că va fi suficient pentru a evita să fii luat", a explicat el.

Igor, un IT-ist în vârstă de 26 de ani din Sankt Petersburg care plănuiește să zboare spre Vladikavkaz și de acolo să plece cu mașina spre Georgia, înțelege frustrarea oamenilor. "Cred că singurul mod prin care pot ajuta personal Ucraina este să nu lupt acolo", a spus tânărul.

Cei care n-au nicio scăpare

Opțiunile de ieșire din țară cu avionul sunt limitate după ce patru din cele cinci state care se învecinează cu Rusia au anunțat că nu vor mai permite intrarea cu vize turistice. Toate biletele de avion de la Moscova către Istanbul, Erevan, Tașkent și Baku, unde e permisă intrarea fără viză, s-au epuizat încă de săptămâna trecută.

Cel mai ieftin bilet dus pentru un zbor de la Moscova spre Dubai costă aproximativ 370.000 de ruble (5.720 de euro), bani pe care mulți nu-i au. În plus, grănicerii din aeroporturile Rusiei au început să-i interogheze pe bărbați despre statutul lor militar și verifică dacă au bilete de întoarcere, relatează The Guardian.

Flights departing Moscow and St. Petersburg today. The @AP is reporting international flights departing Russia have either sold out or skyrocketed in price after Putin announced a mobilization of reservists.

Search SVO, VKO, DME for Moscow airports and LED for St. Petersburg. pic.twitter.com/LV2PrkwPD9

— Flightradar24 (@flightradar24)
September 21, 2022

Pentru mulți, îndeosebi cei din regiunile izolate și sărace ale Rusiei, nu există nicio cale de scăpare. Într-un sătuc cu 400 de locuitori din regiunea Zakamenski, republica Buriatia, din estul Siberiei, somațiile au început să curgă după miezul nopții. Bărbaților li s-a dat o oră ca să-și facă bagajul și să se prezinte la centrele de preluare. S-au strâns în zori, unul câte unul - unii mai luau o gură de vodcă pentru a-și alina amarul, alții îi îmbrățișau pe cei dragi înainte de a urca în microbuz, în timp ce femeile plângeau.

"Nu este o mobilizare parțială, e o mobilizare 100%", a declarat Alexandra Garmajapova, președinta fundației Free Buriatia, explicând că a identificat peste 3.000 de povestea (ordine de mobilizare) trimise în republica Buriatia la 24 de ore după anunțul lui Putin. Deși autoritățile au anunțat că vor fi mobilizați doar cei care au făcut armata și au experiență de luptă, activiștii cunosc cazuri în care bărbați fără pregătire militară au primit ordine.

Un bărbat de 38 de ani, soțul unei jurnaliste din Ulan-Ude, Buriatia, a primit ordin e mobilizare, deși nu a făcut armata. "Ai cinci copii?", l-au întrebat. "Soțul meu a râs și a zis 'da, cinci copii'. 'Bine, așteaptă să primești hârtia'", a povestit Ianina Nimaieva.

articolul original.

Ziua 212. Soldații merg din ușă în ușă și strâng voturile la referendumuri. ONU acuză oficial Rusia de crime de război

23 September 2022 at 20:59

Ziua 212 de război este marcată de debutul referendumurilor organizate în patru regiuni din Ucraina aflate sub controlul forţelor ruse.

citizencitizen

Votul în provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, reprezentând aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să aibă loc de vineri până marţi.

Între timp, atacurile rușilor continuă, dar nici ucraineni nu se lasă mai prejos și contraatacă.

În Rusia, Putin pare că își încalcă deja angajamentele privind mobilizarea parțială. Deși a anunțat că nu vor fi recrutați studenți, Institutul pentru Studiul Războiului afirmă că poliția militară scoate studenți de la cursuri pentru a-i lua în armată. Și în același timp Kremlinul se laudă că peste 10.000 de ruși s-au oferit voluntar să lupte în Ucraina, în doar 24 de ore de la mobilizare.

citizencitizen

Volodimir Zelenski afirmă că decizia Rusiei de a declara mobilizarea este o recunoaştere a faptului că armata lor nu a rezistat şi s-a destrămat și le-a transmis un mesaj rușilor, în limba lor: „Protestaţi! Ripostaţi! Fugiţi! Sau predaţi-vă ucrainenilor!”.

Vineri, ONU a acuzat oficial Rusia pentru crime de război, după ce ancheta organizației a confirmat bombardamente ruseşti ale unor zone civile, numeroase execuţii, tortura şi violenţe sexuale.

Au început referendumurile ilegale de anexare

  • Start pentru referendumuri - Patru regiuni din Ucraina aflate sub controlul forţelor ruse derulează, începând de vineri, referendumuri privind alipirea la Rusia. Votul este condamnat de Occident, care îl consideră nelegitim şi premergător unei anexări ilegale. Votul în provinciile Lugansk, Doneţk, Herson şi Zaporojie, reprezentând aproximativ 15% din teritoriul ucrainean, urmează să aibă loc de vineri până marţi. Presa rusă a informat că oficialii electorali vor merge din uşă în uşă cu urne mobile, de vineri până luni. Secţiile de votare vor funcţiona doar în a cincea zi, 27 septembrie, oficialii invocând motive de securitate.
  • Primele probleme pentru ruși - Din cauza unor „întârzieri mici şi unor probleme tehnice, s-a decis să se folosească buletine de vot de hârtie, tradiţionale, şi să se abţină de la votul electronic”, a anunțat agenția rusă de presă TASS.
  • Rușii acuză sabotaj - Presa Kremlinului scrie că în Zaporojie au fost identificate două maşini cu „sabotori ucraineni” care plănuiau acțiuni de perturbare a referendumului și că autoritățile ruse i-au reținut.
  • Soldații adună voturi - Ucrainenii au raportat faptul că soldaţi înarmaţi merg din uşă în uşă pentru a strânge voturi la referendumuri, relatează bbc.com. “Trebuie să răspunzi verbal şi soldatul marchează răspunsul pe o hârtie şi merge mai departe”, a spus o femeie din Enerhodar.

Ce se mai întâmplă cu mobilizarea parțială în Rusia

  • Rușii care vor să lupte - Statul Major rus anunță că aproape 10.000 de persoane s-au oferit să fie mobilizate în mod „voluntar” în războiul rus din Ucraina, în 24 de ore după ce preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat o mobilizare parţială miercuri: „În prima zi de mobilizare parţială, aproximativ 10.000 de cetăţeni au venit de bunăvoie la comisariate militare, fără să aştepte să fie convocate”.
  • Ce crede Zelenski - Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski afirmă că decizia Rusiei de a declara mobilizarea este o recunoaştere a faptului că armata lor nu a rezistat şi s-a destrămat. În opinia sa, prin anunţul de mobilizare, Rusia ”îngroapă perspectiva negocierilor, cu propriile mâini”.
  • Studenți recrutați - Este puțin probabil ca mobilizarea parțială din Rusia să genereze soldați eficienți. În schimb, provoacă reacții interne puternice pentru un câștig mic, a aunțat Institutul pentru Studiul Războiului. Potrivit rapoartelor Institutului, autoritățile ruse au început deja să-și încalce angajamentele și recrutează și studenți ruși. Imagini din Rusia arată că poliția militară scoate studenți de la cursuri pentru a-i lua în armată.
  • Rușii fac cozi la granițe - Patru dintre cele 30 de puncte ale frontierei dintre Rusia şi Kazahstan - a doua cea mai mare din lume - erau blocate, anunţă într-un comunicat grănicerii kazahi. Și la granița cu Finlanda cozile sunt de kilometri.
  • Ce țări primesc ruși și cine le închide granița - Cehia a anunţat că nu le va elibera vize umanitare ruşilor care fug din Rusia pentru a evita mobilizarea anunţată de Vladimir Putin în Războiul rus din Ucraina, însă Germania a anunțat că este pregătită să-i primească.

Semnale puternice pe cale diplomatică

  • ONU condamnă Moscova - ONU a acuzat vineri oficial Rusia de faptul că a comis atrocităţi în Ucraina. Până acum, organizaţia a vorbit „de presupuse crime de război în Ucraina”. Preşedintele Comisiei ONU de anchetă, Erik Mose, evocă bombardamente ruseşti ale unor zone civile, numeroase execuţii, tortura şi violenţe sexuale.
  • Prima întâlnire China-Ucraina - Ministrul chinez de Externe Wang Yi s-a întâlnit vineri cu omologul său ucrainean Dmitro Kuleba şi i-a dat asigurări că Beijingul îndeamnă la respectarea „suveranităţii şi integrităţii teritoriale a tuturor ţărilor”. Această întâlnire este un semnal important al distanțării Chinei de Rusia.
  • Satisfacția lui Putin - Preşedintele rus Vladimir Putin şi prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman, supranumit MBS, şi-au exprimat satisfacţia, într-o convorbire la telefon, la o zi după un schimb de prizonieri cu Ucraina. Amintim că ucrainenii au fost de acord să-l trimită în Rusia pe Viktor Medveciuk, oligarhul ucrainean cunoscut ca „nașul lui Putin”. Detalii AICI.

Situația pe front

  • Atac în Donețk - Invadatorii ruși au atacat orașul Toretsk, din regiunea Donețk. Una dintre bombe a lovit un bloc plin cu oamenii.
  • Contraatacul Ucrainei - Statul Major al Ucrainei a raportat că Forțele sale Aeriene au atacat șase sisteme de rachete antiaeriene și au doborât un elicopter Mi-8 și nouă drone.
  • Ororile de la Izium - 436 de cadavre au fost exhumate din groapa comună descoperită la Izium, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Synyehubov. Aproximativ 30 dintre cadavre prezentau semne vizibile de tortură, a declarat Synyehubov.
  • Civil ucis la Odesa - Un civil a fost ucis într-un atac rus cu o dronă iraniană, în oraşul portuar Odesa, în sudul Ucrainei, a anunțat armata ucraineană, relatează AFP. Odesa a fost atacată cu drone kamikaze de pe mare. Două drone au distrus o clădire, iar o dronă a fost doborâtă deasupra mării.
  • Morții de la Izium - 447 de cadavre au fost găsite după exhumările din pădurea de lângă Izium. Operațiunea s-a încheiat astăzi, informează Ukrinform. Este vorba de 215 femei, 194 bărbaţi, cinci copii şi 22 sunt soldaţi. În cazul a 11 persoane, încă nu s-a stabilit dacă erau bărbaţi sau femei”. Multe cadavre prezintă urme de tortură.
articolul original.

Mulți dintre prizonierii eliberați de Moscova au fost torturați brutal – oficial ucrainean

22 September 2022 at 20:02
By: -

Mulţi dintre ucrainenii predaţi Kievului de Moscova în cadrul unui schimb important de prizonieri de război au fost „torturaţi brutal” în captivitate, a declarat joi un înalt oficial ucrainean, relatează AFP.

citizencitizen

"Mulţi dintre ei au fost torturaţi cu brutalitate", a declarat, în cadrul unei conferinţe de presă, Kirilo Budanov, şeful departamentului de informaţii din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării, fără a oferi detalii despre natura presupuselor acte de tortură.

Potrivit acestuia, există şi "persoane a căror condiţie fizică este mai mult sau mai puţin normală în afară de subnutriţia cronică din cauza condiţiilor proaste de detenţie".

Aceşti prizonieri au fost deţinuţi în mai multe unităţi din teritorii ucrainene ocupate de trupele ruse, precum şi în Rusia, a adăugat Budanov, care a participat la organizarea acestui schimb.

citizencitizen


Potrivit ministrului de Interne Denis Monastirski, "absolut toţi" ucrainenii" predaţi au nevoie de reabilitare psihologică".

In total Russia exchanged 200 prisoners for Medvedchuk. Five Nazi commanders of Azovstal and 108 Nazi Azov soldiers - for 55 Russian prisoners. Video of the exchange… pic.twitter.com/GW35J8f4Tn

— JK (@JK2022Z)
September 22, 2022


Ucraina şi Rusia au efectuat miercuri cel mai mare schimb de prizonieri militari de la începutul invaziei ruse, la sfârşitul lunii februarie.

Kievul a recuperat zece cetăţeni străini şi 205 ucraineni, între care şefii apărării de la combinatul siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, simbol al rezistenţei la invazia rusă.

Ukraine has announced the release of 215 of its soldiers, including fighters who led the defense of Mariupol's Azovstal steelworks, in exchange for 55 Russian prisoners. https://t.co/3kpoZ35cj5

— Radio Free Europe/Radio Liberty (@RFERL)
September 22, 2022
citizencitizen


În schimb, Moscova a recuperat 55 de prizonieri, între care un fost deputat ucrainean Viktor Medvedciuk, un apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

articolul original.

NATO condamnă referendumurile organizate de Rusia în regiunile ocupate din Ucraina

22 September 2022 at 19:21
By: -

NATO a condamnat joi planurile Moscovei de a organiza referendumuri în regiunile ocupate de Rusia în Ucraina şi a cerut tuturor statelor să respingă ceea ce a numit „încercările flagrante ale Rusiei de cucerire teritorială”, relatează Reuters.

citizencitizen

"Referendumuri simulate în regiunile Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson din Ucraina nu au legitimitate şi vor fi o încălcare flagrantă a Cartei ONU", se arată într-un comunicat al Consiliului Atlanticului de Nord, din care face parte statele membre ale Alianţei.

"Aliaţii NATO nu vor recunoaşte anexarea lor ilegală şi nelegitimă. Aceste teritorii sunt Ucraina", a adăugat sursa citată.

Referendumuri privind aderarea la Rusia urmează să aibă loc de vineri până marţi în mai multe regiuni aflate în principal sub controlul Rusiei în estul şi sudul Ucrainei, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ţării.

citizencitizen

Vladimir Putin a anunţat de asemenea miercuri dimineaţă o "mobilizare parţială" a rezerviştilor, deschizând calea pentru o escaladare majoră a războiului din Ucraina. Liderul rus a spus că ţara sa este pregătită să utilizeze "toate mijloacele sale de apărare", inclusiv nucleare, pentru a "se apăra".

articolul original.

Polonia distribuie pastile de iod pe măsură ce cresc temerile legate de centrala nucleară Zaporojie

22 September 2022 at 19:04
By: -

Polonia, îngrijorată de luptele din jurul centralei nucleare ucrainene Zaporojie, a distribuit pastile de iod pompierilor pentru a le da apoi oamenilor în caz de expunere radioactivă, a declarat joi un ministru adjunct.

citizencitizen

"După ce presa a relatat despre luptele din apropierea centralei nucleare din Zaporojie, am decis să luăm măsuri din timp, să distribuim iod", a declarat ministrul adjunct de interne Blazej Pobozy pentru postul privat de radio Radio Zet, citat de Reuters.

"Aș dori să-i asigur pe toți cetățenii că sunt acțiuni de rutină, preventive, care au rolul de a ne proteja în cazul unei situații care... sper că nu se va întâmpla", a adăugat el.

Se consideră că iodul protejează organismul împotriva unor afecțiuni precum cancerul tiroidian în caz de expunere radioactivă.

citizencitizen

Bombardamentele de la Zaporojie - cea mai mare centrală nucleară din Europa - au avariat clădirile din apropierea celor șase reactoare ale sale și au retezat cablurile de alimentare, existând riscul unei catastrofe nucleare care ar afecta țările vecine.

Rusia și Ucraina se acuză reciproc pentru bombardamentele din jurul centralei.

Șeful agenției atomice a Națiunilor Unite a declarat miercuri că nu va renunța la planul de creare a unei zone de protecție în jurul centralei Zaporojie, în ciuda anunțului Rusiei de a mobiliza noi trupe și de a organiza un referendum în regiune.

articolul original.

La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU, Lavrov a acuzat Occidentul, după care s-a ridicat și a plecat

22 September 2022 at 19:01
By: -

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a părăsit reuniunea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite, joi, după ce a acuzat Ucraina şi aliaţii săi occidentali de ”impunitate” în regiunea ucraineană estică Donbas, relatează The Guardian.

citizencitizen

Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că înarmează Ucraina cu unicul obiectiv de a slăbi Rusia, iar astfel SUA şi Europa devin ''parte'' în conflict, relatează agenţiile EFE şi DPA, citate de Agerpres.

La reuniunea Consiliului de Securitate al ONU au fost prezenţi miniștrii de Externe ai principalelor puteri ale lumii, inclusiv secretarul american de stat Antony Blinken, dar şi ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Şeful diplomaţiei ruse nu a făcut în intervenţia sa nicio menţiune despre decizia preşedintelui rus Vladimir Putin de a mobiliza 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele ce participă la agresiunea începută în februarie contra Ucrainei, dar a criticat dur sprijinul militar pe care SUA, Marea Britanie şi state membre ale UE îl oferă Kievului.

citizencitizen

''Această politică presupune o participare directă a Occidentului în conflict şi îl transformă în parte a conflictului'', a insistat şeful diplomaţiei ruse.

Conform acestuia, în Ucraina trupele ruse se confruntă ''nu doar cu formaţiunile neonaziste ale regimului de la Kiev, ci şi cu maşinăria militară a Occidentului colectiv''.

Mai mult, Lavrov a acuzat Kievul de ''tactici teroriste'', precum folosirea populaţiei civile ca ''scuturi umane'', şi a estimat că Ucraina a devenit sub conducerea preşedintelui Volodimir Zelenski un ''stat complet totalitar''.

citizencitizen

Ministrul de externe al Marii Britanii, James Cleverly, a vorbit la reuniunea Consiliului imediat după Lavrov şi a afirmat că Marea Britanie va sprijini Ucraina pe tot parcursul războiului şi cât timp va fi nevoie.

Cleverly a declarat că Rusia a încercat ”să arunce vina pe cei care impun sancţiuni” şi ”în fiecare zi, consecinţele devastatoare ale invaziei Rusiei devin mai clare”.

Russian foreign minister Lavrov came into the UNSC chamber, delivered his remarks, and then left. Judging by the look of contempt on the face of UK foreign sec @JamesCleverly, who had just started speaking next, Lavrov got up and left just as Cleverly started speaking.

— Camilla Schick (@CamJourno)
September 22, 2022
articolul original.

Kievul avertizează că Rusia are agenţi infiltrați în sectorul de apărare al Ucrainei

22 September 2022 at 13:54
By: -

Rusia are agenţi infiltrați în sectorul de apărare al Ucrainei care transmit informaţii confidenţiale şi îi permit Moscovei să anticipeze mişcările armatei ucrainene pe câmpul de luptă, a declarat joi reprezentantul preşedintelui Volodimir Zelenski în Rada Supremă (Parlamentul unicameral ucrainean).

citizencitizen

"Nu putem să subestimăm inamicul", a subliniat Fiodor Venislavski într-o conferinţă de presă, relatează Reuters.

"Direcţia lor principală de informaţii are, din păcate, mulţi agenţi, inclusiv în sectorul nostru de apărare. Cred că ei înţeleg, parţial, următorii paşi ai forţelor noastre armate pe care îi vom observa în viitorul apropiat", a spus el.

Ruşii încearcă să contracareze, de exemplu, prin mobilizare operaţiunile ofensive de succes ale armatei ucrainene, a apreciat oficialul ucrainean. Acesta a adăugat că mobilizarea decretată de Moscova nu este o acţiune cu efect imediat - este vorba de săptămâni, chiar de luni, a remarcat acesta.

citizencitizen

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a deconspirat şi reţinut în luna iunie mai mulţi membri ai unei reţele interregionale a FSB (Serviciul Federal de Securitate din Rusia, ex-KGB) care a transmis invadatorilor informaţii despre obiective militare şi strategice din toată Ucraina, notează RBC.

Unul dintre aceşti spioni se infiltrase în Statul Major al armatei ucrainene. Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că agenții Moscovei plănuiau să obțină un lansator portabil de rachete sol-aer Stinger din stocurile ucrainene și să-l folosească pentru a doborî un avion de pasageri pe teritoriul Rusiei sau al Belarusului pentru ca responsabilitatea să cadă asupra Ucrainei.

articolul original.
❌