ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 31 January 2023Ultimele Stiri

Pariul greșit al Kremlinului: Tensiunile dintre SUA și Germania n-au lăsat pradă Ucraina

31 January 2023 at 14:27
image

Acum doi ani, Moscova privea disputa dintre Statele Unite și Germania asupra magistralei Nord Stream 2 ca pe un test al puterii transatlantice. De atunci, situația s-a schimbat atât de mult, încât și Kremlinul a fost surprins de ceea ce a urmat.

Rusia a investit enorm în conducta de 1.200 de kilometri care transporta gazele naturale în Germania, menită să crească exporturile și să-i întărească pârghia de putere asupra industriei europene. Germania, un client tradițional al resurselor oferite cu generozitate de Rusia, s-a așezat imediat în primul rând la coadă. Washingtonul nu.

Statele Unite nu doreau ca noua conductă de aprovizionare submarină de mare capacitate să înlocuiască vechile magistrale terestre care tranzitau Ucraina, oferind venituri vitale conducerii din Kiev din ce în ce mai înclinate către Occident, arată o analiză publicată de CNN.

Moscova a calculat că, dacă Washingtonul blochează Nord Stream 2, ceea ce a și făcut, atunci asta va arăta că puterea europeană nu mai depinde de Berlin, ci de Casa Albă.

Doi ani mai târziu, pariul Kremlinului s-a dovedit greșit. Deși tentată de avansurile amețitoare ale Rusiei, Germania post-Merkel a analizat de zece ori și a tăiat o dată, trecând, cu greu, e drept, de partea Americii și susținând trimiterea de tancuri în Ucraina. Exact ultimul lucru de care aveau nevoie rușii.

Cum i-a adus Scholz pe toți de partea lui

Cancelarul german a condiționat transferul tancurilor Leopard 1 și 2 în Ucraina de trimiterea de către SUA a tancurilor Abrams. Refuzul lui Olaf Scholz de a fi, așa cum a spus-o el, "presat" să trimită singur tancuri în Ucraina a arătat că dinamica puterii transatlantice s-a schimbat.

La summit-ul din martie anul trecut, liderii NATO au convenit să echipeze, să înarmeze și să instruiască forțele armate ale Ucrainei la standardele alianței nord-atlantice.

Deși Ucraina nu avea să devină membru NATO, mesajul transmis Rusiei era clar: în următorii ani, Ucraina urma să arate și să lupte ca și cum era în NATO.

Metamorfoza continuă a Ucrainei de la forța sovietică moștenită la clona NATO nu a depins doar de mecanismul sau diplomația obținerii tancurilor, vehiculelor de luptă, apărare antiaeriană și artilerie, ci și de aducerea a miliarde de oameni din statele membre NATO la un numitor comun cu politicienii lor.

A spus-o chiar Scholz în Parlament: "Credeți-ne. Nu vă vom pune în pericol", a dat el asigurări.

Acesta a explicat că guvernul său a gestionat deja agresiunea Rusiei și nu s-au concretizat temerile de o iarnă înghețată și de colaps economic. "Guvernul a făcut față crizei. Suntem într-o poziție mult mai bună", a spus el.

Ropotele de aplauze de la fiecare pas al discursului rostit cu grijă au vorbit la fel de puternic ca afirmaţiile sale. Scholz a făcut, așadar, ceea ce era mai bine pentru Germania, aducând de partea sa o populație care de obicei se opune războiului și arătându-i de ce trebuie să-și folosească puterea divizată în privința sprijinirii Ucrainei, chiar cu riscul de a înfuria Kremlinul.

Moscova crede că tot Casa Alba face jocurile

Dar dacă în Europa Scholz pare să fi estompat influența majoră a Americii în războiul din Ucraina, Moscova nu crede că s-a schimbat mare lucru. Andrei Kortonov, director general al Consiliului pentru Afaceri Internaționale din Rusia, este de părere că la Moscova "cei mai mulți oameni cred că tot Biden "trage sforile". Ba chiar, în loc ca Berlinul să capete putere, "leadership-ul american arată mai puternic ca oricând".

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut discriminări, continuând să privească la fel de amenințător spre ambele maluri ale Atlanticului.

Ambasadorul rus în Germania a spus că mișcarea Berlinului de a trimite tancuri în Ucraina este "extrem de periculoasă" și l-a acuzat pe Scholz că refuză "să-și recunoască responsabilitatea istorică (a Germaniei) față de poporul nostru pentru crimele oribile ale nazismului". Iar omologul său de la Washington a acuzat Casa Albă de "provocare flagrantă" și a spus că Biden intenționează „înfrângerea strategică” a Rusiei.

Fostul președinte rus Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al țării sale, a spus că Rusia nu-și va permite niciodată să fie învinsă și va folosi armele nucleare dacă este amenințată.

În mod ciudat, în rândurile oficialilor mai apropiați de Kremlin declarațiile sunt mai puțin belicoase, un indiciu că Putin a redus, probabil, amenințarea escaladării nucleare.

Ca reacție la decizia lui Scholz de a trimite "Leoparzii" în Ucraina, purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, s-a limitat la termenii discursului clasic, spunând că aceasta "adaugă presiune pe continent, dar nu poate împiedica Rusia să-țși atingă obiectivele".

Berlinul vrea mai mult control

Mesajele amestecate despre tancurile lui Biden și Scholz i-au nedumerit pe mulți dintre cetățenii ruși. Unii dintre cei consultați de CNN sunt convinși că Rusia va învinge oricum și au spus că SUA și Germania vor fi perdantele războiului, însă mulți s-au arătat îngrijorați de război, invocând bilanțul greu al pierderilor și exprimându-și nemulțumirea că Putin le ignoră îngrijorările.

Nu se știe cât de multe cunoaște Scholz de scăderea în popularitate a lui Putin sau dacă el crede că asta contează acum, însă livrarea tancurilor ar putea contribui la slăbirea puterii liderului de la Kremlin.

După ce a întârziat să recunoască amenințarea Rusiei, să reorienteze Germania, să-și revigoreze armata și să-și intensifice livrările de arme către Ucraina, pragmaticul Scholz a transmis acum că Germania a intrat în joc și că, într-adevăr, vrea să preia controlul.

El a spus că Germania va coordona livrările Leopard 2 de la aliați către Ucraina, putere pe care i-o conferă legislația germană care împiedică orice cumpărător de echipament de război să-l transmită unui stat terț.

Cu Scholz îndreptându-se spre cârma diplomatică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski își poate nutri ambițiile teritoriale de a reface întreaga suveranitate a Ucrainei, inclusiv recucerind Crimeea, înaintea unor eventuale discuții de pace cu Putin.

Cancelarul german s-a aflat în fruntea liderilor prieteni care doresc o încheiere rapidă a războiului și restabilirea stabilității economice în Europa.

Sunt posibile discuții îndelungate despre următoarele mișcări în sprijinul Ucrainei și semnale pentru Zelenski că ajutoarele militare vor depinde mai mult de acordul Berlinului și mai puțin decise unilateral de Washington. Pentru Kievul exasperat de zig-zagul de până acum al Germaniei nu poate fi decât o veste bună.

S-ar putea ca această schimbare a dinamicii puterii să nu schimbe modul în care se desfășoară războiul, dar ar putea avea un impact asupra contururilor unui acord final și ar putea modela o pace de durată atunci când aceasta va veni, conchide analiza menționată.

articolul original.

Trei elevi ruși de clasa a VIII-a au distrus o cale ferată de lângă Moscova. Li se oferise recompensă pe Telegram

31 January 2023 at 09:48
image

Agenții FSB au reținut trei elevi de clasa a VIII-a din Cehov, un oraș din regiunea Moscova, pentru că au avariat o cale ferată din apropierea capitalei Rusiei.

Potrivit anchetatorilor, cei trei adolescenți au urmat instrucțiunile transmise pe un cont necunoscut de Telegram, unde li s-a oferit o recompensă pentru a distruge calea ferată. Elevii au filmat operațiunea ca să confirme îndeplinirea sarcinii și să-și primească banii, relatează agenția TASS citată de Meduza.

"Serviciul Federal de Securitate al Rusiei din Moscova și regiunea Moscovei, împreună cu angajații (…) Ministerului Afacerilor Interne al Rusiei de la stația Moscova-Kurskaia, au oprit activitățile ilegale făcute de trei minori din Cehov care au avariat facilități ale infrastructurii de transport pe tronsonul de cale ferată din direcția Kursk", a anunțat FSB.

#Putin's security officers detained three eighth-graders in the #Moscow region who are accused of preparing a sabotage.

According to the #FSB, the schoolchildren were going to damage the transport infrastructure of Russian Railways. pic.twitter.com/r6TUSPuvGf

— NEXTA (@nexta_tv)
January 30, 2023

Nu au fost oferite detalii despre modul de acțiune și proporțiile avariei provocate. Nici sursa instrucțiunilor și cuantumul recompensei nu au fost date publicității, însă FSB a emis un comunicat în care face referire la serviciile secrete ale Ucrainei.

"Având în vedere cele de mai sus, FSB (…) le solicită minorilor și părinților acestora, precum și altor cetățeni, să fie vigilenți, să nu urmeze exemplul persoanelor care sunt folosite de serviciile speciale ale Ucrainei pentru a comite acte de sabotaj asupra infrastructurii de transport a Federației Ruse", a transmis serviciul rus de securitate.

"Contactarea FSB cu informații despre sabotajul iminent pentru oprirea facilităților de transport și a infrastructurii rutiere va ajuta la evitarea răspunderii penale", a precizat instituția.

Elevii riscă să fie acuzați de sabotaj sau terorism. Conform legii penale care a fost modificată la sfârșitul anului trecut, o persoană în vârstă de 14 ani sau mai mult riscă o pedeapsă cu închisoarea pe viață dacă este acuzată pentru una dintre aceste infracțiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a semnat noua lege antisabotaj pe 29 decembrie. Aceasta prevede că un individ poate primi această pedeapsă nu numai pentru executarea unui act de sabotaj – de exemplu, un complot pentru o lovitură de stat sau alte "acte subversive" – ci şi pentru finanţarea, planificarea şi recrutarea persoanelor care să comită astfel de acţiuni.

De la izbucnirea războiului din Ucraina, au avut loc o serie de atacuri asupra birourilor de recrutare districtuale şi altor infrastructuri din Rusia. În octombrie, FSB a anunțat că a dejucat o tentativă de sabotaj și un act terorist asupra unuia dintre terminalele de transport și logistică:

Terror attack prevented in Bryansk. The FSB stopped the preparation by the Ukrainian special services of a sabotage and terrorist act at one of the transport and logistics terminals. pic.twitter.com/K6MCd7Nblq

— 🅰pocalypsis 🅰pocalypseos 🇷🇺 🇨🇳 🅉 (@apocalypseos)
October 12, 2022

Valul de atacuri s-a intensificat după ordinul lui Putin de mobilizare masivă. În total, până în noiembrie au fost vizate peste 75 de clădiri publice.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

China acuză SUA că ar fi declanșat războiul din Ucraina

30 January 2023 at 16:39
By: -
image

Administraţia de la Beijing a respins, luni, acuzaţiile Washingtonului privind furnizarea de sprijin Rusiei pentru invazia militară în Ucraina şi a transmis că Statele Unite sunt responsabile de izbucnirea conflictului militar şi de întreţinerea acestuia.

În urmă cu câteva zile, Preşedinţia Statelor Unite a acuzat că unele companii chineze sunt suspectate că furnizează Rusiei asistenţă neletală. „Statele Unite vor continua să comunice Chinei implicaţiile sprijinului material acordat Rusiei”, a afirmat Karine Kean-Pierre, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe.

Beijingul a respins luni acuzaţiile Washingtonului. „China nu va turna niciodată gaz pe foc şi, cu atât mai puţin, nu va exploata criza", a afirmat Mao Ning, purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe.

„Statele Unite sunt la originea izbucnirii crizei din Ucraina şi sunt principalul factor care o alimentează", a acuzat oficialul chinez, citat de cotidianul Le Monde şi de postul de televiziune ZDF.

„Respingem acest şantaj fără fundament şi nu vom asista pasivi în timp ce Statele Unite aduc atingere drepturilor şi intereselor legitime ale companiilor chineze", a atras atenţia oficialul chinez.

Relaţiile dintre Statele Unite şi China sunt tensionate de mulţi ani din cauza disputelor politice şi comerciale. În acelaşi timp, preşedinţii Joseph Biden şi Xi Jinping au stabilit să coopereze în domenii în care există interese comune.

China a evitat să condamne direct invazia militară rusă în Ucraina şi nu a aplicat sancţiunile impuse de Occident. În schimb, Beijingul a pledat pentru negocieri, a evidenţiat necesitatea respectării suveranităţii ţărilor, în conformitate cu reglemenările internaţionale, şi a cerut Alianţei Nord-Atlantice să ţină cont de preocupările de securitate semnalate de Rusia înaintea războiul din Ucraina.

Statele Unite, Uniunea Europeană şi Grupul G7 au aplicat sancţiuni masive împotriva Rusiei din cauza invaziei militare în Ucraina şi furnizează sprijin militar, financiar şi umanitar Administraţiei de la Kiev.

articolul original.

Medicii de la un spital din Lugansk refuză să-i trateze pe mercenarii răniți din Grupul Wagner

30 January 2023 at 14:00
By: -
image

Militarii ruși care au nevoie de ajutor medical au fost aduși la un spital din orășelul Iuvileine, însă doctorii de acolo au spus că nu vor să-i vadă.

Până la 300 de mercenari din Grupul Wagner au fost internați în spitalul multidisciplinar numărul 15 din Iuvileine, în regiunea Lugansk, a anunțat pe Facebook Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.

Potrivit sursei citate de Ukrainska Pravda, medicii nu vor să-i trateze pe militarii ruși pentru că mulți dintre ei au HIV, sifilis, tuberculoză și pneumonie.

Around 300 Wagner Group mercenaries have been taken to a hospital in the village of Yuvileine in Luhansk Oblast, but local doctors are refusing to treat them.

Source: General Staff of the Armed Forces of Ukraine pic.twitter.com/nhaYUYzPFf

— Ukrainian News24 (@UkrainianNews24)
January 29, 2023

Grupul militar privat care apără interesele Moscovei se confruntă cu pierderi masive în Ucraina. Din cei 50.000 de luptători recrutați de organizația paramilitară din penitenciarele Rusiei, doar 10.000 mai luptă acum în Ucraina, a declarat Olga Romanova, șefa organizației Russia Behind Bars (Rusia din spatele gratiilor) care militează pentru drepturile deținuților.

"Datele noastre arată că, la sfârșitul lunii decembrie, 42.000-43.000 de deținuți au fost recrutați. Până acum, acest număr a ajuns probabil la 50.000. Din acest număr, 10.000 luptă acum pe front, fiindcă ceilalți au fost uciși sau răniți ori au fost dați dispăruți, au dezertat sau s-au predat", a detaliat aceasta.

Pierderile sunt accentuate și de tactica numită "valuri de carne" pe care Grupul Wagner o folosește pentru a expune pozițiile camuflate ale forțelor ucrainene, potrivit unui oficial militar ucrainean citat de Newsweek.

Căpitanul Viktor Tregubov, jurnalist și activist înrolat în armata ucraineană, a descris această strategie într-un interviu publicat de Kyiv Post: "Ei (forțele ruse) împing deținuții în față pentru a epuiza forțele noastre defensive și a le forța să rămână fără muniție și ca să vadă pozițiile noastre de tragere."

Tregubov a mai spus că și armata rusă are aceeași strategie, însă în locul deținuților folosește în "valurile de carne" oameni mobilizați din teritoriile ocupate. Unitățile armatei ruse văd astfel de unde se trage și atacă posturile ucrainene. Căpitanul a adăugat că este, însă, posibil ca tactica atacurilor în valuri să fie un semn al faptului că rușii rămân fără muniție.

Institutul pentru Studiul Războiului a anunțat recent că trupele armatei ruse urmează să înlocuiască efectivele epuizate ale Grupului Wagner pentru a menține ofensiva din Bahmut.

T.D.

articolul original.

Bătălia care poate decide soarta războiului din Ucraina: Kievul nu-și permite să o evite

30 January 2023 at 11:18
image

Ucraina nu va fi niciodată sigură dacă Rusia va păstra controlul Crimeii, a declarat generalul american Ben Hodges. Peninsula ocupată din 2014 de Rusia va fi terenul pentru următoarea mare bătălie a războiului, consideră acesta.

Războiul din Ucraina este pe cale să devină mai violent în acest an, cu o contraofensivă rusă așteptată și mai multe arme occidentale livrate Kievului. Iar șeful NATO Jens Stoltenberg a avertizat recent că războiul a intrat „într-o fază decisivă”.

Această nouă etapă ar putea fi lupta pentru un teritoriu vital al forțelor militare ruse în Ucraina și mult prețuit de președintele Vladimir Putin: Crimeea, scrie Insider.

NATO Secretary-General Jens Stoltenberg stated that the Russo-Ukrainian War is in a “decisive phase” on January 15 and that NATO countries recognize the current situation and must “provide Ukraine with the weapons it needs to win.” https://t.co/PvxyqPWQgx https://t.co/0rxinBp6SM

— ISW (@TheStudyofWar)
January 17, 2023

Rusia ocupă Crimeea și o parte importantă din sudul Ucrainei, inclusiv orașele Melitopol și Mariupol, care îi asigură un culoar terestru de la propria graniță către peninsulă. Această zonă servește ca o rută esențială de aprovizionare pentru armata rusă și găzduiește mai multe baze militare și flota rusă de la Marea Neagră.

Invadată de forțele ruse și anexată ilegal de Putin în 2014, Crimeea a servit ca bază de lansare pentru invazia din februarie anul trecut și a contribuit la ocuparea unei părți importante din sudul Ucrainei. Crimeea continuă să fie o bază pentru atacurile aviației și marinei ruse care lovesc Ucraina.

Peninsula anexată de Imperiul Rus în domnia împărătesei Ecaterinei a II-a, în 1783, are și o importanță simbolică pentru Putin, care a asociat războiul din Ucraina cu trecutul imperial al Rusiei. Putin a vorbit despre Crimeea ca despre un "pământ sfânt" pentru Rusia, iar anexarea din 2014 a pus bazele invaziei de anul trecut.

Terenul decisiv pentru tot războiul

"Terenul decisiv pentru acest război este Crimeea. Guvernul ucrainean știe că nu se poate mulțumi ca Rusia să-și păstreze controlul asupra Crimeii", a declarat generalul american în rezervă Ben Hodges pentru Insider.

"În următoarele luni, Ucraina va stabili condițiile pentru eventuala eliberare a Crimeii", a adăugat el, subliniind că această țară "nu va fi niciodată sigură sau capabilă să-și reconstruiască economia cât timp Rusia deține Crimeea".

Lupta pentru recucerirea Crimeii poate fi foarte sângeroasă, într-un război care deja are un preț imens pentru ambele tabere. Președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, generalul Mark Miley, care a spus că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului, a declarat în noiembrie că șansele ca Ucraina să scoată Rusia din Crimeea curând nu sunt foarte mari din punct de vedere militar.

Numeroși experți militari consideră, însă, că recucerirea Crimeii este imperativă pentru supraviețuirea pe termen lung a Ucrainei, iar forțele Kievului au demonstrat deja că sunt capabile să-și facă bine treaba. O campanie puternică contra Crimeii ar ajuta, totodată, la întărirea poziției Kievului în negocieri viitoare de pace.

"Cât timp peninsula rămâne în mâinile Kremlinului, Ucraina și ucrainenii nu pot fi liberi de agresiunea rusă", a scris recent Andrii Zagorodniuk, fostul ministru ucrainean al Apărării, în Foreign Affairs.

"După luni în șir de succese pe câmpul de luptă, este clar că Ucraina are capacitatea de a elibera Crimeea. De aceea, Ucraina ar trebui să planifice eliberarea Crimeii, iar Occidentul ar trebui să planifice să o ajute", a arătat el.

Cum poate fi eliberată Crimeea

Obiectivul poate fi atins izolând peninsula prin atacuri aeriene și terestre pentru a tăia și întrerupe legăturile principale ale Rusiei cu Crimeea - podul Kerci, care a fost deja ținta sabotajului ucrainean și așa-numitul pod terestru, teritoriul ocupat care leagă Rusia de peninsulă.

Odată izolată Crimeea, Ucraina ar trebui să folosească "o gamă largă de sisteme cu rază lungă de acțiune împotriva facilităților ruse expuse și trupelor din Crimeea, făcând-o de nesusținut și obligându-le să plece", a explicat Hodges.

În acest scenariu sunt esențiale sistemele de rachete ATACMS, cu rază lungă de acțiune, pe care administrația Biden a refuzat să le furnizeze Kievului pentru a nu fi folosite în atacuri în interiorul Rusiei. Hodges a spus că refuzul Statelor Unite a oferit "un sanctuar" pentru sistemele rusești din Crimeea și din altă parte care "ucid ucraineni nevinovați". Totuși, Washingtonul a devenit dispus să ajute Ucraina să-i atace pe ruși în Crimeea.

"Furnizarea capabilităților care vor lipsi Rusia de orice sanctuar pentru aviația, dronele și atacurile sale cu rachete va permite Ucrainei să facă Crimeea de nepăstrat pentru ruși", a adăugat fostul comandant al trupelor americane din Europa.

Perspectiva unei ofensive ucrainene în Crimeea reaprinde îngrijorările cu privire la o reacție extremă a lui Putin. Liderul de la Kremlin a lansat numeroase amenințări nucleare de la începutul războiului, însă mulți analiști militari de top au spus că această retorică agresivă este menită să descurajeze orice sprijin occidental pentru Ucraina.

Experții sunt sceptici în privința folosirii de către Moscova a arsenalului nuclear. Cea mai clară dovadă, spun ei, este că Ucraina a scos trupele ruse din zone pe care Putin le consideră ale Rusiei, precum Herson, fără a declanșa un răspuns nuclear. În plus, câteva baze aeriene rusești din Crimeea au fost deja lovite de atacuri ucrainene.

"Există mai multă claritate despre toleranța lor la daune și atacuri. Crimeea a fost deja lovită de mai multe ori fără o escaladare masivă din partea Kremlinului", a spus recent Dara Massicot, cercetător senior în politici la RAND Corporation, pentru New York Times.

În situația actuală, sunt slabe șanse ca Rusia și Ucraina să poarte discuții sau negocieri de pace. Decizia lui Putin de a anexa ilegal teritorii ucrainene în septembrie a aruncat pe fereastră ultima ocazie, și aceea minusculă, de înțelegere pașnică. Kievul a precizat de mai multe ori că nu va fi de acord cu niciun armistiţiu care implică vreo cedare teritorială în fața Rusiei și este foarte improbabil ca Moscova să revină asupra revendicărilor sale teritoriale în Ucraina.

În acest condiții, singurul mod ca Ucraina să-și ia înapoi Crimeea, schimbând decisiv cursul războiului, este printr-o ofensivă militară de proporții.

articolul original.

Ziua 341: Avioanele pentru Ucraina nu sunt excluse, dar sunt condiționate. Premierul Danemarcei pe front și un ambasador hăituit la Moscova (Video)

30 January 2023 at 21:52
image

Ziua 341 de război a debutat cu un nou atac puternic al rușilor în Harkov. O bătrână a murit şi alte trei persoane au fost rănite, în urma unui atac cu rachetă asupra unei clădiri rezidenţiale. Clădirea a fost distrusă parţial.

De cealaltă parte, Ucraina a respins atacurile Rusiei asupra a 10 localități. Totodată, forțele ucrainene au lansat două atacuri asupra bazelor temporare ale trupelor ruse și o lovitură asupra sistemelor rusești de rachete antiaeriene.

În schimb, Rusia a mutat forţe suplimentare şi echipament în regiunea Kursk de la graniţa cu Ucraina pentru a proteja frontiera.

Volodimir Zelenski este optimist. El s-a declarat încrezător că ţara sa poate învinge Rusia în acest an, în pofida dificultăţilor actuale ale Ucrainei pe frontul de luptă.

În Rusia, autoritățile vor să recruteze noi soldați în cadrul așa-zisei „mobilizări parțiale”, iar ucrainenii vor primi gratuit becuri LED, în cadrul unui program al UE.

Situația pe front

  • Atac în Harkov - O bătrână a murit şi alte trei persoane au fost rănite la Harkov, în urma unui atac cu rachetă asupra unei clădiri rezidenţiale, a anunţat Oleh Siniehubov, şeful administraţiei militare regionale. “Un atac al inamicilor. Potrivit datelor preliminare, o rachetă S-300 a lovit o clădire rezidenţială cu patru etaje din Harkov. Trei victime au răni minore. Din nefericire, o bătrână a murit. Soţul ei era aproape în momentul atacului şi în mod miraculos nu a suferit răni grave”, a notat Siniehubov pe Telegram. Clădirea a fost distrusă parţial, a precizat el.
  • Regiunea Donețk continuă să fie scena unor lupte grele. Armata ucraineană a declarat că forțele rusești încearcă să avanseze spre Liman, Bahmut și Avdiivka. Cel puțin o persoană a fost ucisă în orașul Krasnohorivka, a anunțat Pavlo Kirilenko, șeful administrației militare din regiunea Donețk.
  • Atacuri puternice în Herson - Rușii au lansat 42 de atacuri în ultimele 24 de ore asupra regiunii Herson, au declarat luni reprezentanții administrației militare. „Inamicul a atacat așezările civile din regiune cu artilerie, MLRS, mortiere, tancuri și vehicule de luptă de infanterie", a precizat administrația militară.
  • Ucraina a respins atacurile Rusiei asupra a 10 localități. Totodată, forțele ucrainene au lansat două atacuri asupra bazelor temporare ale trupelor ruse și o lovitură asupra sistemelor rusești de rachete antiaeriene, a informat Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei.
  • Zelenski e optimist - Preşedintele Volodimir Zelenski s-a declarat încrezător că ţara sa poate învinge Rusia în acest an, în pofida dificultăţilor actuale ale Ucrainei pe frontul de luptă. "2023 trebuie şi va fi cu siguranţă anul victoriei noastre", a scris preşedintele Zelenski într-un mesaj pe Telegram.
  • Recompense pentru distrugerea tancurilor occidentale - O companie rusă anunţă că va oferi cinci milioane de ruble (72.000 de dolari) în numerar primilor soldaţi care distrug sau capturează tancuri de fabricaţie occidentală în Ucraina, după ce Kremlinul a promis că forţele ruseşti le vor distruge.
  • Armata rusă avansează la Vugledar - Trupele ruse avansează în apropiere de oraşul Vugledar, nou punct fierbinte al frontului din estul Ucrainei unde Moscova şi-a intensificat ofensiva, a declarat luni liderul separatiştilor proruşi din Doneţk, Denis Puşilin. "Unităţile noastre continuă să avanseze.S-au instalat la est de Vugledar şi continuă să lucreze în împrejurimi", a declarat Puşilin.
  • Rusia a mutat trupe suplimentare în Kursk - Rusia a mutat forţe suplimentare şi echipament în regiunea Kursk de la graniţa cu Ucraina pentru a proteja frontiera şi a asigura securitatea, a declarat luni guvernatorul regional Roman Starovoit. Autorităţile locale susţin că regiunea a fost lovită repetat de obuze ucrainene după declanşarea războiului din Ucraina, în urmă cu aproape un an.

Alte informații relevante

  • Nimic nu e exclus, totul e condiționat - Preşedintele francez Emmanuel Macron, întrebat luni la Haga despre ipoteza de a trimite avioane de vânătoare Ucrainei pentru a ajuta la combaterea invaziei ruse, a răspuns prudent că „nimic nu este interzis în principiu". El a menţionat „criterii", înaintea adoptării oricărei decizii, precum faptul că o „cerere" trebuie să fie „formulată" de Ucraina, ca aceasta „să nu ducă la escaladare" şi „să nu fie de natură să atingă pământul rusesc, ci să ajute într-adevăr efortul de rezistenţă" şi ca ea „să nu diminueze capacitatea armatei franceze". „Prin definiţie, nimic nu este exclus", a spus Macron
  • Mii de obuze pentru Ucraina - Franţa şi Australia au încheiat un acord în vederea furnizării a câtorva mii de obuze de de calibrul 155 milimetri Ucrainei. Acestea vor fi fabricate în comun.
  • Premierul Danemarcei, pe front - Președintele Zelenski s-a întâlnit cu prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen, în regiunea Nikolaiev, din sudul Ucrainei, și au discutat despre impactul loviturilor cu rachete și drone ruse. Zelenski şi Frederiksen au vizitat un spital unde s-au întâlnit cu soldați răniți.

Разом із Прем’єр-міністром Mette Frederiksen відвідав поранених українських захисників в одному зі шпиталів Миколаєва.Важливо, щоб наші воїни змогли пройти не лише фізичну, але й психологічну реабілітацію. Велика подяка всім медичним працівникам, які оберігають здоров’я наших захисників. Бажаю якнайшвидшого одужання!____Together with Prime Minister of Denmark Mette Frederiksen, we paid a visit to the wounded Ukrainian defenders in a hospital in Mykolaiv.It is important for our warriors to be able to undergo not only physical, but also psychological rehabilitation. I am grateful to all the medical workers who care about the health of our defenders. I wish them a speedy recovery!

Publicată de
Володимир Зеленський
pe Luni, 30 ianuarie 2023
  • Conflict diplomatic - Teheranul l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Iran, în urma unor declaraţii ale consilierului prezidenţial ucrainean Mihailo Podoliak despre un atac cu drone care a vizat o instalaţie militară iraniană, cât şi un incendiu într-o fabrică publică de ulei de motor, în nordul Iranului, fără ca între cele două să existe vreo legătură.
  • Germania nu trimite Ucrainei avioane - Cancelarul Olaf Scholz a declarat că Germania nu va trimite avioane de luptă Ucrainei, în timp ce Kievul continuă să solicite ţărilor occidentale armament pentru a contracara invazia rusă. Detalii AICI.
  • Boris Johnson amenințat de Putin - Fostul premier britanic Boris Johnson povesteşte într-un documentar BBC că preşedintele rus Vladimir Putin l-a „ameninţat cumva” înainte de invadarea Ucrainei, spunând: „Cu o rachetă ar dura un minut”. Detalii AICI.
  • NATO cere Coreei de Sud să trimită arme Ucrainei - Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat luni Coreea de Sud să-şi sporească sprijinul militar acordat Ucrainei, invocând ca argument alte ţări care, după invazia Rusiei, şi-au schimbat politica de a nu furniza arme ţărilor aflate în conflict.
  • Ucraina critică dur CIO - Preşedinţia Ucrainei a criticat pe un ton foarte ferm Comitetul Internaţional Olimpic (CIO), acuzându-l că este "un promotor al războiului", pentru că examinează posibilitatea de a autoriza participarea atleţilor ruşi sub stindard neutru la Jocurile Olimpice din 2024.
  • Milioane de becuri de la UE - Ucrainenii vor primi gratuit becuri LED eficiente din punct de vedere energetic, în cadrul unui program al UE menit să atenueze deficitul de energie cauzat de atacurile rusești. Programul vizează înlocuirea a 50 de milioane de becuri vechi. Ministrul Economiei, Iulia Sviridenko, a declarat că toți adulții vor putea schimba cinci becuri clasice cu cinci becuri LED la oficiile poștale.

Ce se mai întâmplă în Rusia

  • Ameninţări după ce Ucraina a cerut un submarin - Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că furnizarea de arme suplimentare de către Occident Ucrainei nu va duce decât la „escaladarea semnificativă” a conflictului. Kievul „cere din ce în ce mai multe arme”, a spus Peskov, într-o discuţie cu reporterii, după ce ministrul adjunct de externe al Ucrainei a cerut Germaniei să trimită țării sale un submarin.
  • Noi recrutări - Autoritățile din Rusia vor să recruteze noi soldați, afirmă în evaluarea de luni dimineață Ministerul britanic al Apărării: ”Este foarte probabil ca liderii ruși să continue să caute modalități de a întruni numărul mare de personal necesar pentru a asigura resursele pentru orice viitoare ofensivă majoră în Ucraina, minimizând în același timp disensiunile interne".
  • Tratatul cu SUA privind armele nucleare ar putea înceta - Serghei Riabkov, adjunct al ministrului de Externe al Rusiei, a declarat într-un interviu publicat luni că este "foarte posibil" ca tratatul cu Statele Unite pentru controlul asupra armelor nucleare, New START, să înceteze după 2026. "Acesta este un scenariu destul de posibil", a declarat Serghei Riabkov.
  • Ambasador hăituit - Reuters relatează că noul ambasador al SUA în Rusia, Lynne Tracy, a fost primită de o mulțime de oameni care scandau sloganuri anti-americane când a intrat în Ministerul de Externe de la Moscova pentru a-și prezenta acreditările diplomatice. Grupul avea pancarte scrise manual cu mesaje care criticau Washingtonul, inclusiv „Tancurile voastre ucid civili”.
articolul original.

Ziua 340: Elevii ruși, pregătiți pentru război. Rachete cu rază lungă ar putea să ajungă în Ucraina

29 January 2023 at 21:44
image

În ziua 340 de război, Zelenski a anunțat că va face tot ce ține de el să obțină cât mai repede de la aliați rachete cu rază lungă de acțiune. Unul dintre consilierii săi a spus discuții deja au loc și se desfășoară în ritm accelerat.

Atacurile Rusiei au continuat în regiunile Donețk și Lugansk. Și o dispută a apărut pe o localitate aflată la nord de Bahmut, oraşul râvnit de luni de zile de Moscova. În timp ce trupele Kievului spun că au „respins atacurile din apropiere (…) de Blahodatne”, Grupul Wagner a anunţat că unităţile sale au preluat controlul acestui sat.

Iar toţi elevii ruși din colegii ar urma să ia parte la o pregătire militară obligatorie, începând din toamnă, care va consta într-o ”formare cu puşti de asalt şi grenade de mână din seria AK, exerciţii militare şi de salvare şi utilizarea echipamentelor de protecţie individuală”.

În ziua 339 de război, lupte grele au avut loc la Vugledar. Polonia a anunțat că trimite în Ucraina încă 60 de tancuri, un oficial ucrainean a spus că în total s-ar fi strâns 321 de tancuri de la aliați.

Evoluții pe front

  • Victime la Kostiantinivka - Zelenski a afirmat, în mesajul video transmis sâmbătă seară, că în urma atacului de la Kostiantinivka, regiunea Doneţk, unde ruşii au folosit rachete S-300, lovind patru clădiri rezidenţiale, s-au înregistrat 17 victime: 3 morţi şi 14 răniţi.
  • Atacuri respinse - Duminică dimineață, Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei informează că forțele ucrainene au respins 16 atacuri rusești în regiunile Donețk și Lugansk.
  • Controversă pe Blahodatne - Trupele Kievului au "respins atacurile din apropiere (…) de Blahodatne" şi de alte treisprezece localităţi din regiunea Doneţk, a dat asigurări statul major ucrainean în comunicatul său zilnic. În timp ce Grupul Wagner a anunţat că unităţile sale au preluat controlul acestui sat. "Unităţile Wagner PMC au preluat Blahodatne. Blahodatne este sub controlul nostru", a afirmat Evgheni Prigojin, şef al grupului paramilitar, citat de serviciul său de presă, relatează AFP. Ministerul rus al Apărării nu a confirmat informaţia în acest stadiu. Blahodatne se află la nord de Bahmut, oraş râvnit de luni de zile de Moscova şi unde se derulează unele dintre cele mai violente lupte de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.
  • Victime în Herson - Cel puţin trei persoane au fost ucise și șase rănite, duminică, în bombardamente ruse vizând cartiere locuite în Herson (sud), anunţă autorităţile locale. ”Artileria inamică a lovit zone rezidenţiale din oraş - un spital, o şcoală, o staţie de autobuz, o poştă, o bancă şi imobile locuite”, anunţă pe reţele de socializare administraţia regională ucraineană din Herson.
  • Morți la Zaporojie - De asemenea, patru persoane au fost ucise într-un atac ucrainean vizând un pod feroviar la Zaporojie (sud), anunţă ocupaţia rusă, relatează AFP. Şeful ocupaţiei ruse instalată de Moscova la Zaporojie, Evgheni Baliţki, a acuzat Ucraina de ”o lovitură cu lansatoare multiple de rachetă de tip HIMARS asupra unui pod de cale ferată peste râul Moloşnaia”.
  • Elevii ruși, pregătiți pentru război - Armata rusă caută noi recruţi, pentru ofensiva din primăvară, iar în acest context toţi elevii din colegii ar urma să ia parte la o pregătire militară obligatorie, începând din toamnă, estimează Ministerul britanic al Apărării în buletinul său informativ postat pe Twitter. Acest curs - denumit ”Bazele securităţii persoanelor” - constă într-o ”formare cu puşti de asalt şi grenade de mână din seria AK, exerciţii militare şi de salvare şi utilizarea echipamentelor de protecţie individuală”.
  • Lupte grele în est - În discursul său video de duminică seara, Zelenski a recunoscut că situaţia este foarte dificilă în ceea ce priveşte luptele grele din estul ţării, aprig disputat. În regiunea Doneţk, a spus el, oraşele Bahmut şi Vuhledar în special continuă să fie afectate de bombardamentele ruseşti constante. În pofida pierderilor mari suferite, ruşii nu şi-au redus intensitatea atacurilor.
  • Livrarea rapidă a armelor, esențială - "Rusia vrea ca războiul să continue şi să ne epuizeze forţele. Aşa că trebuie să facem din timp arma noastră. Trebuie să grăbim evenimentele, să accelerăm aprovizionarea şi să deschidem noi opţiuni de arme pentru Ucraina. Livrarea rapidă a ajutorului militar străin este un factor cheie în acest război", a spus președeintele Zelenski.

Declarații și ajutoare

  • Ucraina vrea rachete - Volodimir Zelenski susţine că Ucraina are nevoie de rachete cu rază lungă de acţiune, în special pentru a elimina posibilitatea ca ocupanţii să îşi plaseze lansatoarele de rachete undeva departe de linia frontului şi să distrugă oraşe ucrainene. El le-a mulţumit tutror celor care ”înţeleg că nu pot exista tabuuri în livrarea de arme care să asigure protecţie împotriva terorii ruseşti”. Zelenski a menţionat că va face totul pentru a obţine aceste rachete, în special ATACMS.
  • Discuții în ritm accelerat - Discuţii accelerate au loc între Kiev şi aliaţii săi în ceea ce priveşte solicitările Ucrainei pentru rachete cu rază lungă de acţiune, a declarat sâmbătă consilierul prezidenţial Mihailo Podoliak, citat de Reuters.
  • Sancțiuni pentru cei care ajută Rusia - Volodimir Zelenski a anunțat sancţiuni pentru 185 de companii şi persoane care au ajutat Rusia să transporte echipament militar şi trupe. Preşedintele Ucrainei a semnat un decret în acest sens, pentru entitățile de pe listă, bunurile lor din Ucraina sunt blocate, iar proprietăţile disponibile vor fi folosite pentru apărarea Ucrainei.

Zelenskyy signed a decree imposing sanctions against 185 companies and individuals used by the #Russian government for rail transportation.

It is about legal entities and individuals who help the #Kremlin to transport military equipment and soldiers by rail. pic.twitter.com/I2JfhTb7bZ

— NEXTA (@nexta_tv)
January 28, 2023

Soldați ucraineni la antrenament în Marea Britanie - Ministerul britanic al Apărării a postat pe Twitter imagini cu soldați ucraineni care sosesc în Marea Britanie pentru a învăța să folosească tancurile britanice care vor fi livrate Ucrainei. Marea Britanie a anunțat va furniza Ucrainei tancuri Challenger 2.

Ukrainian tank crews have arrived in the UK to begin training for their continued fight against Russia.

The UK will provide Challenger 2 tanks to Ukraine alongside global partner nations - demonstrating the strength of support for Ukraine, internationally.#StandWithUkraine pic.twitter.com/OLKtllePzN

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ)
January 29, 2023

Președințele ales al Cehie, în Ucraina - Președintele ales al Cehiei, Petr Pavel, plănuiește să viziteze Ucraina împreună cu președintele slovac Zuzana Caputova, a informat postul de televiziune ceh CT24. Președintele Volodimir Zelenski l-a felicitat pe Petr Pavel pentru victoria sa la alegerile prezidențiale.

Щиро вітаю @general_pavel із переконливою перемогою на виборах Президента Чеської Республіки. Ціную вашу підтримку України та нашої боротьби проти російської агресії. Буду радий тісній особистій співпраці на благо народів України та Чехії та в інтересах об'єднаної Європи.

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa)
January 28, 2023
articolul original.

Tancuri pentru Ucraina: Cât de aproape sunt NATO și Rusia de un război direct?

29 January 2023 at 15:31
image

Decizia Occidentului de a trimite, în sfârșit, tancuri în Ucraina ridică o întrebare incomodă: este NATO acum pe punctul de a începe un conflict direct cu Rusia?

Această poveste promovată de Kremlin le servește, fără îndoială, lui Vladimir Putin și susținătorilor săi pentru a muta atenția de la un adevăr incontestabil, anume că Rusia a lansat un atac neprovocat asupra Ucrainei și a ocupat ilegal teritorii ale unui stat suveran.

Povestea reușește, totuși, să-i facă pe aliații NATO să se gândească mult, pierzând timp prețios, când trebuie să decidă acordarea de sprijin militar Kievului, ceea ce iarăși îi prinde bine lui Putin.

Există un consens al experților că niciun membru NATO nu se află aproape de ceea ce poate fi considerat un război cu Rusia conform definiției acceptate pe plan internațional. Din acest motiv, ideea că Alianța Nord-Atlantică s-ar afla în război cu Rusia este falsă, se arată într-o analiză CNN.

"Războiul ar necesita atacuri purtate de forțele SUA sau NATO, în uniforme, atacând din teritoriul NATO forțele ruse, teritoriul rus sau populația rusă", a explicat William Alberque, de la The International Institute for Strategic Studies.

"Orice luptă a Ucrainei - cu arme convenționale, împotriva forțelor ruse - nu este un război SUA/NATO în Ucraina, oricât de mult ar susține Rusia asta", a adăugat el.

Alberque își fundamentează poziția pe Carta Națiunilor Unite, care prevede că nimic "nu va aduce atingere dreptului inerent la autoapărare individuală sau colectivă dacă are loc un atac armat împotriva unui membru al Națiunilor Unite, până când Consiliul de Securitate va lua măsurile necesare pentru menținerea păcii și securității internaționale".

Rusia are statut de membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU și și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca condamnarea "operațiunii militare speciale" în Ucraina.

Kremlinul dă vina pe NATO pentru eșecul războiului său

Kremlinul a căutat cu siguranță să speculeze anumite zone gri care sunt inerente în războiul modern pentru a susține în mod incorect că NATO este principalul agresor în conflictul din Ucraina. Aceste zone gri pot include folosirea informațiilor obținute de spionajul NATO pentru a lansa atacuri asupra țintelor rusești.

Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Nikolai Patrușev, a susținut că Occidentul încearcă să distrugă Rusia, temă care a apărut și în discursurile belicoase ale președintelui Putin. Anatoli Antonoc, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, a spus că administrația de la Washington presează Kievul să lanseze "atacuri teroriste în Rusia".

Indiferent de temeiul subțire al acestor afirmații îndoielnice, ele pălesc în comparație cu brutalitatea dovedită și cu acțiunile ilegale ale forțelor ruse în Ucraina după declanșarea invaziei pe care Putin a ordonat-o. Însă faptul că ele există și că sunt luate în serios de către analiști și comentatorii din afara Rusiei, inclusiv la Washington, joacă mai multe roluri pentru interesele Kremlinului.

John Herbst, fost ambasador al SUA în Ucraina și senior director al Centrului Eurasia din cadrul Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, consideră că promovarea ideii unui război NATO-Rusia ajută Kremlinul să le explice rușilor de ce invazia nu a decurs conform așteptărilor: "Întrucât armata rusă a fost un eșec atât de mare în Ucraina, e de ajutor să explice asta ca un război cu NATO mai degrabă decât cu Ucraina. Ajută și să justifice orice pas ar putea face Putin mai departe, iar Rusia a fost foarte dornică să pună în valoare ideea că asta ar putea însemna să devină o confruntare nucleară."

Herbst apreciază că războiul informațional al Rusiei cu Occidentul a avut mai mult succes decât campania militară, în sensul că a determinat oameni credibili și raționali de la Washington să se abțină de la susținerea creșterii sprijinului militar pentru Ucraina deoarece exagerează perspectiva ca Putin să folosească arme nucleare, deși este clar că ar fi un lucru dezastruos și pentru Rusia.

"Nu pot spune cât de mulți experți au spus că nu putem furniza Ucrainei anumite arme fiindcă Putin va declanșa un atac nuclear. Ceea ce am văzut în ultimele șase luni este că analiștii ruși și-au contactat omologii din Vest ca să le spună că Putin chiar ar putea s-o facă. Din păcate, Washingtonul și Berlinul, în special, au permis uneori să fie distrase de această amenințare", a arătat fostul reprezentant diplomatic al SUA la Kiev.

Rusia ar fi nimicită într-un război cu NATO

Analiștii care îl observă de mult timp pe Putin cred că există un risc mic ca Rusia să escaladeze până la punctul de a provoca NATO să răspundă în forță. Dintr-un motiv foarte simplu: Moscova știe bine că nu ar supraviețui unei asemenea confruntări.

"Unul dintre puținele obiective pe care conducerea Rusiei și cea a Statelor Unite le împărtășesc în prezent este evitarea unui conflict între cele două puteri", a declarat Malcolm Chalmers, director general adjunct al organizației londoneze Royal United Services Institute.

"Rusia știe că o confruntare convențională cu NATO s-ar termina foarte repede pentru ea. Totuși, este oarecum logic să tot răsucească ideea că este dispusă să-și asume acest risc, dacă asta înseamnă că poate stoarce mai multe concesii din Occident", a explicat el.

Mai mulți oficiali europeni și surse din NATO sunt de acord cu analiștii care consideră că amenințarea nucleară a lui Putin este puțin probabilă, deși această posibilitate trebuie luată în serios și evitată. Întrebarea este: evitată cu ce preț?

E de așteptat ca Ucraina să continue să le ceară aliaților mai multe arme și un sprijin mai puternic pe măsură ce războiul va continua. Și de fiecare dată fiecare membru NATO va trebui să cântărească dacă merită sau nu riscul ori dacă indecizia sau refuzul fac jocul Kremlinului.

Vestul s-a trezit din amnezie

Herbst crede că invazia rusă în Ucraina i-a trezit din "amnezie" pe oficialii occidentali care uitaseră ce înseamnă să ai de-a face cu agresivitatea Kremlinului și ce tactici a folosit Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, după o pace de mai bine de 30 de ani între cele două puteri.

"Acum suntem pe cale să descoperim lucruri pe care le simțeam până în măduva oaselor la apogeul Războiului rece. Iar singurul motiv pentru care vedem asta acum este fiindcă una dintre marile puteri a decis că nu-i convine ordinea mondială care există acum", a explicat acesta.

Odată cu evoluția războiului, Occidentul și NATO sunt nevoite să învețe lecții dure în timp real. Dar de fiecare dată când Rusia amenință cu escaladarea, cancelariile vestice trebuie să țină cont de un lucru: Rusia este agresorul în acest conflict, iar Occidentul nu se află nici pe departe într-un război cu Moscova.

Și indiferent cât zgomot ar face oficialii de la Kremlin pe tema încercării Occidentului de a distruge Rusia, există un singur stat suveran care a invadat un alt stat suveran din care a anexat ilegal teritorii, conchide analiza citată.

articolul original.

Ziua 339: Lupte grele la Vugledar. Polonia trimite încă 60 de tancuri, în total s-ar fi strâns 321

28 January 2023 at 20:01
image

În ziua 339 de război se dau lupte grele la Vugledar, o localitate din estul Ucrainei. „Încercuirea şi eliberarea în viitor” a acestei localităţi vor permite „schimbarea raportului de forţe pe front”, deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.

În timpul ăsta, crește ajutorul pentru Ucraina. Polonia a anunțat că va mai trimite încă 60 de tancuri, în timp ce Belgia acordă ajutor militar suplimentar, cel mai mare ca valoare din istoria țării.

În ziua 338 de război, Zelenski a cerut statelor occidentale să livreze cât mai rapid tancuri cât mai multe Ucrainei pentru a pune capăt războiului, iar potrivit unor oficiali ruși, Vladimir Putin pregătește o nouă ofensivă majoră în Ucraina și este hotărât să întindă războiul pe mai mulți ani.

Evoluții pe front

  • Lupte feroce la Vugledar - Trupele ucrainene dau lupte grele cu forţele ruse care încearcă să preia controlul asupra localităţii Vugledar, în sud-vestul Doneţkului (estul Ucrainei), unde confruntările s-au intensificat în ultimele zile, relatează France Presse. Armata ucraineană a anunțat că a ucis aici 109 soldați ruși, iar 188 au fost răniți într-o singură zi. Purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene pentru sectorul de est, Serghii Cerevatîi, a confirmat "lupte feroce", asigurând totodată că ruşii au fost respinşi. "Încercuirea şi eliberarea în viitor" a acestei localităţi vor permite "schimbarea raportului de forţe pe front", deschizând calea unei ofensive spre Pokrovsk şi Kurakova, localităţi situate mai în nord, susţine şeful separatiştilor din Doneţk, Denis Puşilin.
  • Atacuri respinse - Armata ucraineană a respins 13 asalturi ale rușilor în regiunile Donețk și Lugansk, a anunțat sâmbătă Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei fără a preciza intervalul de timp în care au avut loc atacurile.
  • Bombardamente în Donețk - Trupele ruse au bombardat puternic Kosteantînivka, localitate din regiunea Donețk, sâmbătă dimineața. Trei civili au fost uciși.
  • Bilanțul războiului - Rusia a pierdut pe front cel puțin 125.510 de militari de la începerea războiului, potrivit bilanțului estimativ difuzat sâmbătă de armata ucraineană.
  • Rusia acuză Ucraina - Rusia a acuzat sâmbătă armata ucraineană că a bombardat intenționat un spital din regiunea Lugansk, în estul separatist al Ucrainei, informează AFP şi EFE. Sâmbătă dimineaţa, "forţele armate ucrainene au lovit intenţionat clădirea unui spital local, cu lansatoare de rachete Himars", în localitatea Novoaidar, a afirmat armata rusă într-un comunicat. Atacul "s-a soldat cu 14 morţi şi 24 de răniţi printre pacienţi şi personal medical", precizează comunicatul.

Ajutoare pentru Ucraina

  • 321 de tancuri pentru Ucraina - Ţările occidentale vor livra Ucrainei 321 de tancuri. „Încă de astăzi, numeroase ţări şi-au confirmat oficial acordul de a livra 321 de tancuri grele Ucrainei”, a declarat vineri ambasadorul Ucrainei în Franţa, Vadim Omelcenko, într-un interviu acordat postului de televiziune francez BFM, citat de CNN. El nu a precizat care ţări vor furniza tancurile şi ce fel de modele. Datele de livrare vor varia în funcţie de tipul de tanc şi de ţara de origine, a spus ambasadorul, iar calendarul va fi ajustat în următoarele consultări dintre Ucraina şi ţările occidentale.
  • Oficial - Până acum, oficial, SUA s-au angajat să furnizeze 31 de tancuri M1 Abrams, iar Germania a fost de acord să trimită 14 Leopard 2 A6. Anterior, Regatul Unit a promis 14 tancuri Challenger 2, în timp ce Polonia a cerut aprobarea Germaniei pentru a transfera propriile sale Leopard 2.
  • Polonia dă mai multe tancuri, Belgia oferă un pachet generos - Guvernul de la Varșovia a decis să trimită încă 60 de tancuri, pe lângă cele pe care le-a promis deja, a anunțat premierul Mateusz Morawiecki, potrivit CTV News. Iar Belgia va acorda Kievului un pachet suplimentar de ajutor militar, în valoare de 94 de milioane de euro, cel mai mare de acest gen oferit vreodată de această țară unei alte țări, a anunțat premierul Alexander De Croo.

Declarații despre război

  • Riscul unui Al Treilea Război Mondial - Dacă tancurile ruseşti ar ajunge la Kiev, deci „la frontierele Europei”, ar începe al „Treilea Război Mondial", a declarat ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, în cadrul unei conferinţe la Roma pe tema "Perspective europene pentru o apărare comună", relatează EFE. "A ne asigura ca acest lucru să nu se întâmple este singura modalitate de a opri declanşarea celui de-al Treilea Război Mondial", a subliniat Crosetto. El a subliniat că țările NATO nu fac decât să ajute Ucraina să se apere împotriva agresiunii ruse.
  • Cecenia şi-ar putea obţine independenţa - Premierul polonez Mateusz Morawiecki îndeamnă, într-un interviu acordat publicaţiei franceze LCI, şi alte naţiuni din Federaţia rusă să se elibereze". "Există părţi ale Rusiei care sunt nişte închisori ale altor naţiuni", a denunţat vineri şeful Guvernului de la Varşovia. "Aceste părţi ale Rusiei ar putea fi eliberate, ca Cecenia de exemplu. Eu cred că această ţară (Cecenia) îşi merită independenţa", a spus Morawiecki.
  • Rusia își termină arsenalul - Rusia ar putea să nu dețină suficiente rachete pentru a continua mai mult de trei-patru luni atacurile masive asupra Ucrainei, a spus un oficial din serviciile de informații ale Estoniei, citat de Newsweek. El a precizat că un astfel de scenariu optimist se bazează pe capacitatea actuală de producție a industriei de război ruse. În scenariul cel mai pesimist, Rusia ar putea avea suficiente rachete pentru a bombarda Ucraina între șase și nouă luni, a spus oficialul, precizând că totul depinde de câtă muniție cu ghidare a avut Moscova la începutul războiului.

Alte informații relevante

  • Sancțiuni mai dure - Japonia a înăsprit sancțiunile împotriva Rusiei în urma ultimelor sale atacuri cu rachete în Ucraina, adăugând mărfuri pe o listă cu interzicerea exporturilor și înghețând activele oficialilor și entităților ruse. Moscova a răspuns că decizia nu este îngrijorătoare și că s-a obișnuit cu astfel de restricții, relatează Reuters.
  • Coreea de Nord, mereu cu Rusia - Phenianul condamnă decizia Statelor Unite de a trimite tancuri de asalt de tip Abrams Ucrainei şi faptul că alimentează "un război prin procură" cu scopul de a distruge Rusia, relatează AFP. Washingtonul "încalcă şi mai mult linia roşie", arată, într-un comunicat, Kim Yo Jong, sora dictatorului nord-coreean Kim Jong Un. Aceasta acuză Statele Unite, pe care le cataloghează drept "arhicriminale", că sunt responsabile de Războiul rus din Ucraina. Phenianul se va afla "întotdeauna" alături de Rusia, subliniază sora dictatorului.
  • Mai multe victime la Makiivka - Atacul ucrainean cu rachetă de la Makiivka, din 1 ianuarie, în care Moscova susține că au murit 89 de militari, "este foarte posibil" să fi făcut peste 300 de victime, potrivit ministerului britanic al Apărării. "Evaluăm că majoritatea au fost probabil uciși sau dispăruți, mai degrabă decât răniți”, se arată în raportul din 28 ianuarie al ministerului. Conștientă că nu poate nega atacul, conducerea armatei ruse a decis să-l minimalizeze, prezentând date false, precizează sursa citată.
  • Sprijin necondiționat de la UE - Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat sâmbătă, înainte de summitul UE-Ucraina din 3 februarie, că Ucraina beneficiază de sprijin necondiţionat din partea blocului comunitar. "Suntem alături de Ucraina, fără niciun fel de 'dacă' sau 'dar'", a afirmat von der Leyen într-un discurs ţinut la un eveniment al CDU la Düsseldorf, informează Reuters. Ucraina "luptă pentru valorile noastre comune, luptă pentru respectarea dreptului internaţional şi pentru principiile democraţiei şi de aceea Ucraina trebuie să câştige acest război", a spus ea.
articolul original.

Tancurile Abrams față în față cu tancurile T-90 ale rușilor: Cine câștigă?

27 January 2023 at 05:09
image

Cele 31 de tancuri Abrams pe care le va primi Ucraina au o putere de foc letală și blindaj îmbunătățit. În schimb, şi modelul de tanc folosit de ruși se numără printre primele zece din lume.

Armata americană descrie tancul Abrams ca un vehicul militar de asalt pentru luptă terestră, cu profil redus, care poate domina adversarul „prin putere de foc letală, supraviețuire de neegalat și manevre îndrăznețe”. Poate atinge o viteză de până la 67 de kilometri pe oră, scrie Newsweek.

Abrams se află în dotarea armatei americane de peste 35 de ani, fiind conceput în anii '70, și a trecut prin mai multe revizuiri tehnice. Este echipat cu un motor cu turbină cu 1.500 de cai putere, o mitralieră de 120 de milimetri și un blindaj special.

M1A2 Abrams este o versiune modernizată, cu două sisteme optice - pentru trăgător și pentru comandant - ceea ce îi conferă o eficiență letală, întrucât permite tactica de vânare-lovire.

Camera independentă cu termoviziune pentru comandant reprezintă un mare pas înainte - în trecut doar artileristul avea un astfel de echipament, dar acum şi comandantul tancului are unul, ceea ce îi permite să ajute la scanarea şi identificarea ţintelor. "În timp ce trăgătorul distruge țintele, comandantul poate supraveghea câmpul de luptă pentru a depista următoarea amenințare", arată armata SUA.

Diferența dintre un telefon cu disc şi un iPhone

Versiunea M1A2 a tancurilor Abrams are un upgrade semnificativ faţă de cea iniţială M1A1, în principal datorită faptului că A2 funcţionează pe un sistem digital, spre deosebire de sistemul analogic al A1.

Sistemul digital permite echipajului tancului să ruleze propriile diagnostice la bord, a mai spus Abrams, în loc să aştepte ca mecanicii să efectueze teste pentru a determina orice problemă care apare.

Este "diferenţa dintre un telefon cu priză - un telefon cu disc - şi acel iPhone pe care îl aveţi în mână", a explicat generalul în retragere Robert Abrams, fost comandant al forţelor americane din Coreea. Tancul de 70 de tone poartă numele tatălui său, menționează CNN.

Blindajul foarte rezistent al acestor vehicule poate face diferența pe câmpul de luptă. Calitatea acestuia a fost certificată în teste:

With Biden’s decision to send 31 of our INVINCIBLE Abrams tanks into Ukraine, Kiev will surely defeat Russia! Just look at how well Abrams tanks deflect incoming missiles ⬇️ pic.twitter.com/Gw7zgTq2IR

— Jackson Hinkle 🇺🇸 (@jacksonhinklle)
January 25, 2023

Inițial, s-a stabilit că Ucraina va primi 31 de tancuri Abrams din versiunea anterioară - M1A1, potrivit CNBC News.

Politico scrie, însă, că Statele Unite iau în calcul să trimită Kievului modelul avansat M1A2, în locul versiunii mai vechi A1, citând trei persoane apropiate de discuțiile de la Washington. Acestea au precizat că tancurile M1A2 ar urma să fie livrate fără blindajul secret care include și elemente din uraniu sărăcit, rezervat doar pentru armata SUA. Această măsură este aplicată la fiecare lot de M1A2 livrate la export, a spus o a patra sursă.

Adjunctul secretarului de presă al Pentagonului, Sabrina Singh, a confirmat pentru CNN că SUA vor trimite în Ucraina tancul M1A2 Abrams, dar a precizat că SUA nu "au aceste tancuri disponibile în exces în stocuri" şi va dura "luni de zile pentru a transfera" echipamentele către Ucraina.

Încă nu este clar ce variantă din cele trei al tancului A2 va fi aleasă.

Rușii au un bestseller

De partea cealaltă, armata rusă și Grupul Wagner folosesc tancuri T-90. Acestea au fost adoptate oficial de guvernul rus în 1992, iar producția a început în același an, ca o evoluție de la modelul anterior, T-72, potrivit Military Today. Este ultimul tanc de luptă principal produs în masă în Rusia, celelalte tancuri fiind recondiționate sau versiuni îmbunătățite ale designului original.

T-90 este un bestseller pe piața mondială, fiind considerat unul dintre cele mai bune zece tancuri din lume. "Aici contează calitatea a ceea ce avem. Dacă întâlnești un T-90, ai nevoie de trei din ale noastre (tancuri - n.red.) pentru a-i face față — sau de foarte mult noroc", a spus locotenentul Oleksander Romanciuk, comandantul unei companii ucrainene.

Un raport din 2015 publicat de The National Interest citat de Newsweek a comparat tancurile Abrams și T-90, arătând că primele au un design superior, dar și un preț mai mare. "Doctrina armurii americane pune preț pe a vedea mai întâi inamicul și pe obținerea primei lovituri - rezultat al analizei de zeci de ani. Abrams este conceput în jurul acestui concept", arată documentul.

Se estimează că un tanc Abrams costă aproape dublu față de un T-90, prețul fiind aproximat în 2016 la aproape nouă milioane de dolari.

Rusia a pierdut, însă, multe din tancurile sale T-90 în Siria și în Ucraina. Potrivit Forbes, armata rusă a început să resimtă scăderea numărului de tancuri chiar după prima lună de la începerea invaziei în Ucraina.

De la începerea războiului rușii au pierdut 36 din cele 400 de tancuri T-90, arată Newsweek. Cel puțin 50 de tancuri din cele aproximativ 360 rămase aparțin batalioanelor care apără zona din jurul Svatove, la 80 de kilometri de Bahmut.

articolul original.

Propagandiștii ruși au „dovedit” că tancurile Abrams iau foc și nu pot să urce pe un deal înghețat (Video)

26 January 2023 at 05:54
image

Confruntarea dintre armata rusă și tancurile americane a început înainte ca Abrams să tragă prima salvă pe frontul din Ucraina. Propagandiștii ruși au lansat o campanie de dezinformare și „au demonstrat” că tancurile Abrams nu sunt bune de nimic.

În timp ce Statele Unite și aliații occidentali analizau problema trimiterii mai multor tancuri în Ucraina, numeroase informații nedovedite despre temutul M1A2 Abrams s-au răspândit pe rețelele de socializare, susținând că acest model nu poate face față luptelor în care va fi implicat. Newsweek a demontat aceste versiuni, demonstrând că sunt false.

Conform uneia dintre teoriile lansate în mediul online, tancurile Abrams ar acționa deja în Ucraina, deși decizia Washingtonului de a trimite aceste vehicule de luptă abia a fost anunțată oficial.

Tancul care arde, "plimbat" prin toate războaiele lumii

Pe rețelele de socializare este prezentată, în schimb, o realitate paralelă. O fotografie care se presupune că ar arăta un tanc Abrams distrus undeva în Ucraina a fost distribuită pe canalele pro-Kremlin pentru a promova versiunea că Statele Unite furnizează în secret Kievului cele mai bune echipamente militare.

"Și ziceau că Abrams nu ia foc", este mesajul postat pe un grup închis de Telegram, intitulat WAR_VIDEO_TELEGRAM. "Surse spun că unități ale armatei ruse de lângă Soledar au distrus azi primul tanc Abrams. A fost nevoie de numai trei lovituri de 'Muscă' (lansatorul de rachete RPG-18 - n.red.). Sursa spune că era condus de un afro-american care nu a supraviețuit", se arată în postare.

❗️ACHTUNG❗️#Russians 🇷🇺👇
„Und sie sagten, die Abrams brennen nicht.
Quellen behaupten, dass Teile
RF-Streitkräfte heute in der Nähe von #Soledar zerstörte den ersten amerikanischen Panzer
☠️ Vor allem aus ganz normalen РПГ-18 «Муха»…#RussiaSick #Abrams 🤣 pic.twitter.com/ExyUcx3N0S

— Vic (@vic_010100)
January 20, 2023

Prima problemă: inițial sunt pomenite "surse", apoi este menționată o "sursă". Apoi, postarea oferă un link spre o înregistrare video de pe un alt canal, dar acest clip nu arată o lovitură asupra unui tanc Abrams. Indiciile observate de Newsweek dau de înțeles că ar fi, de fapt, un material de promovare de tip cross-promotion sau o reclamă.

Postarea respectivă, precum și capturile de ecran ale acesteia, s-au răspândit pe Twitter, Telegram și alte platforme alături de subtitrări înșelătoare și a fost, de asemenea, semnalată de conturile care monitorizează propaganda rusă.

Potrivit Newsweek, fotografia pare să arate, într-adevăr, un Abrams distrus, dar este veche de cel puțin cinci ani și a fost etichetată greșit.

O postare de pe Reddit din mai 2018 localizează scena în Irak și susține că "M1A1 Abrams" a fost făcut "knock out" de ISIS. Alte pagini care au preluat fotografia cu tancul arzând duc și mai mult înapoi în timp, unele spre anul 2014 sau mai devreme, dar conținutul a fost șters între timp.

Imaginea a reapărut în contextul altor conflicte, din Siria până în Yemen. De fapt, poza e atât de veche, încât a fost transformată într-o glumă.

Newsweek nu a reușit să depisteze sursa originală a imaginii, un lucru e sigur - a fost făcută cu mult înaintea conflictului din Ucraina. Chiar cu două decenii înainte, dacă tancul a fost distrus în războiul din Irak, cum sugerează una dintre explicațiile foto.

Tancul care o ia la vale făcea un test special

Tancurile Abrams sunt și subiectul unei înregistrări video cu scop manipulator care susține că un astfel de vehicul nu a reușit să urce pe un deal înzăpezit din Ucraina. Imaginile au stârnit comentarii ironice în presa rusă și pe platformele de socializare. Și acest clip a fost, însă, scos din context.

Clipul original de pe TikTok a fost postat prima oară în ianuarie 2021.

Postarea de pe canelele rusești nu precizează locul în care a fost filmat tancul și nu oferă contextul. Pe YouTube sunt însă disponibile clipuri similare cu tancuri Abrams participând la un exercițiu militar comun SUA - Norvegia și e posibil ca înregistrarea să fi fost extrasă de la aplicații mai recente, desfășurate în 2020-2021 la Centrul de Testare din Regiunile Reci al U.S. Armu (CRTC) pentru verificarea funcționării în condiții de iarnă.

Înregistrarea prezentată pe canalele rusești a fost tăiată scurt, câțiva utilizatori estimând că ar prezenta o testare prin comparație a plăcuțelor de cauciuc montate pe șenile și a celor din aliaj metalic, concepute special pentru condiții de iarnă. Numai că în clip sunt prezentate doar primele.

Publicația americană nu a putut verifica imediat această teorie, însă există înregistrări militare care arată că "încălțările de iarnă" ale tancurilor includ tije cu vârf din carbură de wolfram, un compus chimic sub formă de pudră gri care poate fi prelucrat pentru a fi transformat în blocuri solide, de aproximativ două ori mai rigide decât oțelul. Aceste elemente din wolfram au fost folosite pentru adaptarea modelului M1s la condiții de iarnă încă din anul 1982.

"Trenurile-fantomă" pline cu Abrams care bântuie prin Ucraina

Alte teorii despre folosirea sau sosirea iminentă a tancurilor Abrams în Ucraina s-au răspândit înainte de reuniunea de la baza militară NATO de la Ramstein unde s-a discutat despre livrarea acestor arme.

De exemplu, o înregistrare video a unui tren cu vagoane-platformă transportând zeci de tancuri Abrams sugerează că "este cel mai mare export de tancuri americane de la Al Doilea Război Mondial", iar acest lot se îndrepta spre Ucraina. Autorul postării nu oferă, însă, nicio dovadă, în condițiile în care zeci de tancuri Abrams sunt transportate în fiecare an în Statele Unite.

Alte înregistrări video cu tancurile americane transportate în Polonia au fost atribuite eronat Ucrainei.

Polonia a devenit prima țară din Europa care a primit tancuri Abrams, în baza unui acord cu Pentagonul, și în cadrul eforturilor acestui stat de a-și întări apărarea în fața amenințării crescute din partea Rusiei.

Ministrul polonez al Apărării a precizat, însă, că doar un număr mic de astfel de tancuri a fost livrat pentru aplicații, celelalte 250 urmând a fi livrate în următorii ani.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a confirmat în aprilie că ţara sa a trimis tancuri în Ucraina, dar nu a precizat câte. În niciun caz nu a fost vorba de tancuri Abrams, presa poloneză scriind că au fost trimise 40 de tancuri T-72, informație pe care guvernul de la Varșovia nu a confirmat-o.

articolul original.

5 lecții pe care Ucraina le-a învățat din tentativele de a negocia cu Putin

25 January 2023 at 10:51
image

Șansele ca războiul să se încheie în acest an printr-o rezolvare militară sunt foarte mici, consideră experții. Kremlinul și-a declarat deschiderea către negocieri, dar a precizat că nu există condiții pentru discuții, iar Kievul și-a învățat lecțiile după încercările eșuate de a trata cu Putin. Între cele două părți e un abis.

Războiul din Ucraina a intrat marți în a 11-a lună. Deși armata rusă a dat înapoi în ultimele luni, niciuna dintre cele două tabere nu pare capabilă să obțină victoria în următoarea perioadă, notează Newsweek.

Generalul american Mark Milley, președintele şefilor de Stat Major din Statele Unite, a declarat vineri că va fi "foarte, foarte dificil" din punct de vedere militar scoaterea trupelor ruse din Ucraina anul acesta. El crede, de asemenea, că războiul se va încheia mai degrabă prin negocieri decât pe câmpul de luptă.

O soluționare diplomatică este susținută și de alți oficiali, precum președintele francez Emmanuel Macron, care a spus în mai multe rânduri că va fi nevoie de negocieri pentru a pune capăt conflictului.

Însă și această cale este spinoasă: deși Rusia s-a declarat deschisă la negocieri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că acestea sunt acum imposibile, "întrucât nu există condiții, nici de facto, nici de drept". Iar Kievul are mari rețineri, bazate pe experiența tentativelor anterioare de a trata cu Moscova.

Dincolo de obiectivele diametral opuse, cele două părți n-au încredere în această soluție și, deocamdată, nici Moscova, nici Kievul n-au ajuns în punctul de a avea nevoie disperată de a negocia.

Într-un articol de opinie publicat marți de Politico, ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a scris că cei care fac apel la negocieri de pace în Occident "or fi având intenții bune, dar nu par să recunoască faptul că Rusia nu a propus deloc discuții semnificative și rămâne concentrată pe distrugerea militară a Ucrainei".

Ucraina și Rusia și-au prezentat listele cu cereri pentru încheierea războiului. Moscova a formulat condiții vagi, dar și una foarte precisă:

  • "denazificarea și demilitarizarea" Ucrainei.
  • cedarea de către Ucraina a patru regiuni: Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, anexate anul trecut de către Rusia.

De cealaltă parte, Ucraina are cereri clare:

  • garanții de securitate.
  • retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul său.
  • sancționarea Rusiei pentru declanșarea războiului.
  • refacerea integrității sale teritoriale, inclusiv recăpătarea peninsulei Crimeea, anexată de Rusia în 2014.

Dmitro Kuleba a scris că Ucraina a purtat negocieri cu Rusia timp de peste opt ani, citând Acordul de la Minsk din 2014 prin care s-a încercat să se pună capăt conflictului separatist din estul Ucrainei. Din acești ani de negocieri, Kievul a extras cinci lecții importante:

1.E o greșeală să oprești războiul și să renunți la căutarea unei soluții pentru problemele teritoriale pe viitor. Kuleba arată că în procesul de stabilire a acordului de la Minsk, Rusia a pregătit declanșarea războiului la scară largă împotriva Ucrainei, în timp ce reprezentanții săi "mimau diplomația". Acest proces de negociere a dus la un "dezastru" pentru Ucraina, scrie Kuleba.

2.Rusia nu negociază "cu bună credință". Putin urmărea de mult timp dezmembrarea statului ucrainean și a privit negocierile de la Minsk ca pe o potențială cale de a-i distruge suveranitatea prin mijloace politice și diplomatice. El a plănuit tot timpul să recurgă la forța militară dacă nu reușea să-și îndeplinească obiectivele cu Acordul de la Minsk, arată șeful diplomației ucrainene.

3.Subiectul unei eventuale eliberări a Crimeii nu poate fi lăsat deoparte. "Una dintre cele mai grave greșeli de la Minsk a fost să i se permită Rusiei să creadă că problema Crimeii a fost dată la o parte", scrie Kuleba.

4. Rusia nu răspunde cu "limbaj constructiv și politici constructive", de vreme ce Putin consideră că orice compromis ar fi privit ca o slăbiciune. "Rusia lui Putin a născocit combinații complexe pentru a-i înșela pe ceilalți, nu pentru a găsi interesul comun, chiar și pe cel mai pragmatic", subliniază ministrul de Externe ucrainean.

5.Rusia, nu Ucraina, ar trebui obligată la concesii. Kuleba scrie că în timpul negocierilor de la Minsk unii dintre partenerii Kievului au încercat să preseze diplomația ucraineană "să fie constructivă", ceea ce a făcut ca țara lui să adopte "o aşezare transparentă şi o pace dreaptă". În schimb, Rusia nu a îndeplinit nici măcar un punct din Acordul de la Minsk, subliniază acesta, arătând că discursul actual al Moscovei despre potențiale negocieri urmărește obținerea unei pauze în conflict, nu a unei păci reale.

Reprezentanții ruşi şi ucraineni au purtat mai multe runde de discuţii la scurt timp după ce trupele ruse au lansat invazia, în februarie 2022. Negocierile nu au dus la rezultate notabile, iar din martie anul trecut nu au mai avut loc întâlniri între cele două părți, acestea acuzându-se reciproc pentru întreruperea contactelor diplomatice.

Ucraina a anunțat în iunie că intenționa să reia negocierile de pace cu Rusia până la sfârşitul lui august, după desfăşurarea contraofensivei, pentru a discuta de pe o poziție favorabilă. În iulie, Moscova a transmis că vrea să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul unor negocieri, însă nu a anunțat care ar fi noii termeni.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în repetate rânduri că Ucraina este dispusă să se angajeze în discuţii diplomatice cu ruşii. Cu toate acestea, el a semnat un decret la începutul lunii octombrie prin care exclude orice negocieri cu Vladimir Putin.

articolul original.

Amendată pentru un like! Ce-a pățit mama unui tânăr din Rusia care a povestit că l-a visat pe Zelenski

25 January 2023 at 05:27
image

Tribunalul din orașul siberian Cita a amendat o femeie cu 30.000 de ruble (aproximativ 402 euro) pentru „discreditarea” armatei ruse, după ce a dat like la o postare despre războiul din Ucraina.

Femeia, al cărei nume este Nelli Loseva, a primit amenda după ce a dat like acestei postări: „Începem să vedem știri despre moartea soldaților mobilizați; vor fi din ce în ce mai multe. Ei nu protejează Patria Mamă, patria însăși a atacat o țară vecină. Oamenii mor fără motiv.”

Potrivit publicației Sibir.Realii, citată de Meduza, Loseva este, de asemenea, cercetată altă contravenție după ce a dat like la o postare asemănătoare: "Pentru vizitatorii paginii mele: Putin este un prost, Crimeea este Ucraina și Rusia poartă război împotriva Ucrainei."

În decembrie anul trecut, același tribunal l-a amendat pe fiul acestei femei pentru că a povestit pe o rețea de socializare că a avut un vis ciudat cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

"Am visat că fusesem mobilizat și trimis într-o tabără de instrucție. Dintr-o dată, armata ucraineană, condusă de Zelenski, a atacat. Toți am fost prinși. Urmau să ne împuște, când Zelenski a arătat spre mine. 'Ți-am văzut postările de pe Instagram. Slavă Ucrainei!', a spus el. 'Slavă eroilor!', am răspuns eu", a povestit Ivan Losev, în vârstă de 26 de ani.

Ivan Losev from Chita is incriminated “discrediting military of Russia” for sharing his dream featuring Volodymyr Zelensky at his instagram stories. https://t.co/xs9vFWnuDg

— Michael Vokabre (@Vokabre)
December 3, 2022

După ce a scris despre visul lui pe rețelele de socializare și a făcut și alte comentarii despre "operațiunea militară specială", Ivan a fost reținut și a primit o amendă de 30.000 de ruble pentru "discreditarea forțelor armate ruse".

"Cu cât se apropie mai mult căderea imperiului, cu atât mai tâmpite devin legile. Cred că asta va duce la prăbușirea Rusiei lui Putin", a spus Losev.

"Patriotismul înseamnă să-ți iubești țara, dar și să o critici ca să aduci schimbarea. Patriotismul înseamnă să-ți dorești binele orașului tău pentru a prospera. Pentru ca oamenii să rămână și să trăiască aici, s-o ducă bine. Dar patriotismul rus înseamnă să bombardezi Ucraina până o faci fărâme. Ei vor doar ca oamenii dintr-o altă țară să trăiască mai rău", a explicat tânărul.

articolul original.

Biden, presat de congresmeni să trimită tancuri Abrams Ucrainei

22 January 2023 at 20:33
By: -
image

Congresmeni americani au cerut duminică administraţiei preşedintelui Joe Biden să trimită Ucrainei tancuri M1 Abrams, estimând că inclusiv un număr simbolic al acestor tancuri ar putea determina aliaţii europeni să procedeze la fel.

Potrivit lui Michael McCaul, noul preşedinte republican al Comitetului pentru Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor a SUA, chiar şi ”un singur” tanc Abrams ar fi suficient ca aliaţii europeni ai SUA, în special Germania, să-şi deschidă propriul stoc de tancuri în lupta împotriva Rusiei în Ucraina, relatează Reuters.

Marea Britanie a anunţat recent că oferă armatei ucrainene 14 tancuri Challenger 2, dar Kievul insistă în special să primească tancuri germane Leopard, din stocul armatei germane sau din cel al altor state care dispun de tancuri de acest tip, precum Polonia, care a anunţat că este pregătită să-l ofere Ucrainei, deşi Berlinul spune că nu a primit oficial nicio cerere de autorizare a vreunui re-export de tancuri Leopard.

Potrivit Reuters, Germania ar fi de acord să ofere tancuri Leopard dacă Statele Unite trimit la rândul lor în Ucraina propriile tancuri Abrams, ceea ce Washingtonul refuză, invocând dificultăţi logistice şi de mentenanţă.

De când a început în februarie agresiunea rusă, aliaţii Ucrainei au trimis acestei ţări un ajutor militar semnificativ, dar au evitat să-i ofere arme sofisticate care să acţioneze în prima linie, unde există riscul ca acestea să fie distruse în luptă sau capturate de trupele ruse.

''Dacă este nevoie să trimitem unele tancuri Abrams pentru a debloca obţinerea unor tancuri Leopard din partea Germaniei, Poloniei sau a altor aliaţi, eu aş susţine asta'', a declarat la rândul său senatorul democrat american Chris Coons.

''Înţeleg că liderii noştri militari cred despre (tancul) Abrams că este foarte sofisticat, o platformă prea scumpă pentru a fi la fel de utilă ca tancurile Leopard, dar trebuie să discutăm în continuare cu aliaţii noştri apropiaţi şi să depăşim acest blocaj'', a adăugat senatorul democrat.

articolul original.

Franța are trei condiții ca să îi dea Ucrainei tancuri grele Leclerc. Scholz a refuzat să răspundă

22 January 2023 at 20:21
By: -
image

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat duminică, după summitul cu cancelarul german Olaf Scholz, că Franţa nu exclude posibilitatea de a oferi Ucrainei tancuri grele Leclerc pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, dar pentru aceasta trebuie îndeplinite anumite condiţii, relatează agenţiile Reuters şi EFE.

”I-am cerut ministrului apărării să se ocupe de asta, nimic nu este exclus”, a spus Macron la o conferinţă de presă comună cu cancelarul Scholz, după consiliul de miniştri franco-german care s-a desfăşurat la Paris.

⚡️ French President Macron said that he does not rule out the transfer of the main French battle tanks „Leclerc” to Ukraine. He said this during a joint conference with German Chancellor Scholz, who said that Germany „will coordinate its actions with the allies.” pic.twitter.com/B5oHQDEH4y

— ZMiST (@ZMiST_Ua)
January 22, 2023

El a enunţat însă trei condiţii pentru aceasta, şi anume ca trimiterea unor astfel de tancuri armatei ucrainene să nu conducă la o escaladare a conflictului, soldaţii ucraineni să fie pregătiţi să le folosească şi să nu fie afectate capacităţile armatei franceze.

O decizie asupra trimiterii de tancuri grele Ucrainei va fi coordonată împreună cu aliaţii, inclusiv cu Germania, în discuţiile ce vor continua în zilele şi săptămânile următoare, a mai spus Macron.

Franţa a anunţat deja că oferă Ucrainei tancuri uşoare de tipul AMX-10, fără a preciza numărul. Potrivit unei surse militare citate de agenţia EFE, Franţa dispune în total de circa 400 de tancuri de acest tip, dar numai aproximativ jumătate sunt operaţionale, restul fiind folosite ca sursă de piese de schimb şi componente.

Ucraina insistă în acest timp să primească tancuri grele, pentru a putea străpunge liniile defensive ruseşti, tancurile de concepţie sovietică de care dispune în prezent (mai ales T-64 şi T-72) fiindu-i insuficiente. Kievul doreşte în special tancuri germane Leopard, dar până în prezent Berlinul a ezitat să le ofere sau să accepte transferul lor de către alte state.

Potrivit Reuters, Germania ar fi de acord să ofere tancuri Leopard dacă Statele Unite trimit la rândul lor în Ucraina propriile tancuri Abrams, ceea ce Washingtonul refuză, invocând dificultăţi logistice şi de mentenanţă. Întrebat despre această condiţie la conferinţa de presă cu Macron, cancelarul Scholz a refuzat să răspundă.

Macron and Scholz departing the Élysée palace together in one car.
Last item on today‘s agenda is a privat dinner in Macron‘s favorite brasserie. pic.twitter.com/4jUeB1o6hX

— Alexandra von Nahmen (@AlexandravonNah)
January 22, 2023
articolul original.

Ziua 333: Grupul Wagner trimite Ucrainei camioane cu soldați morți. Ministru adjunct arestat la Kiev. Moscova vorbește de o catastrofă globală (Video)

22 January 2023 at 19:39
image

În ziua 333 de război, continuă ofensiva rusă în zona Zaporoje, iar din Soledar, Evgheni Prigojin a anunțat că va trimite soldații ucraineni morți, cu camioanele, în zonele ocupate de Ucraina.

Din Rusia, Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a amenințat că livrările occidentale de armament către Ucraina vor duce la o catastrofă globală, invocând folosirea armelor nucleare.

Iar la Kiev, un ministru adjunct a fost arestat pentru mită, fiind suspectat că a luat mită 400.000 de euro pentru achiziționarea unor generatoare de curent.

Și noul ministru al Apărării din Germania vrea să meargă în perioada următoare la Kiev, dar deocamdată nu a decis dacă va trimite sau nu tancuri Leopard Ucrainei.

În ziua 332 de război, Rusia a anunțat un atac puternic la Zaporojie, iar Ucraina a spus că a dejucat o tentativă de sabotaj.

Evoluții pe front

  • Prigojin trimite soldații morți în Ucraina - Grupul rus de mercenari Wagner intenţionează să trimită trupurile soldaţilor ucraineni ucişi în luptele din oraşul Soledar, recent capturat, relatează Reuters. Site-ul RIA FAN - parte a holdingurilor media deţinute de șeful Wagner, Evgheni Prigojin, - susține că vor fi trimise cadavrele pe teritoriul controlat de Ucraina, în patru sau cinci convoaie, totalizând aproximativ 20 de camioane. Prigojin ar fi spus că trupurile soldaţilor ar trebui să fie returnate Ucrainei într-un mod "demn", iar o înregistrare video pare însă să-l arate pe Prigojin supervizând personal acţiunea.

Russia's army declares that the bodies of the Ukrainian soldiers who died in the battles for Soledar will be handed over to Ukraine's army for funerals. In this report by media reportedly owned by Prigozhin, he appeared on the video of the loading of the bodies. pic.twitter.com/hbL7GxlWo3

— Ruslan Trad (@ruslantrad)
January 21, 2023
  • Avans rus la Zaporojie? - Ministerul rus al Apărării a declarat duminică, pentru a doua zi consecutiv, că forţele sale îşi îmbunătăţesc poziţiile în regiunea Zaporojie din sudul Ucrainei, relatează Reuters. Ministerul susţine și că a provocat victime şi a distrus echipamente, inclusiv vehicule de luptă ucrainene, obuziere şi două rachete HIMARS de fabricaţie americană. Ucraina a declarat sâmbătă că afirmaţiile Rusiei privind progresele înregistrate în regiunea Zaporojie sunt exagerate.
  • Bilanțul războiului - La aproape un an de când Rusia a atacat Ucraina, războiul din această ţară s-a soldat cu circa 180.000 de morţi şi răniţi în tabăra armatei ruse şi cu peste 100.000 de morţi şi răniţi în cea ucraineană, fiind de asemenea ucişi circa 30.000 de civili, conform unei estimări comunicate duminică de şeful armatei norvegiene, care a avertizat că Rusia are în continuare capacitatea să continue mult timp acest război, transmite AFP.

Declarații și ajutoare

  • 100 de nave blocate - preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat sâmbătă că agresiunea rusă "ruinează piaţa alimentară" şi a acuzat Moscova că a reţinut "timp de săptămâni" peste 100 de nave care transportă alimente, relatează CNN. Zelenski a făcut aceste remarci în cadrul unui discurs adresat participanţilor la Conferinţa miniştrilor agriculturii de la Berlin. "Aceasta înseamnă preţuri mai mari pentru Europa. Pentru Asia, înseamnă o ameninţare tot mai mare de instabilitate socială. În Africa, pentru ţări precum Etiopia sau Sudan, înseamnă mese goale pentru mii şi mii de familii", a spus Zelenski.
  • Premierul Japoniei în Ucraina - Premierul japonez Fumio Kishida ia în considerare posibilitatea de a vizita Ucraina luna viitoare și de a purta discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a relatat ziarul Yomiuri, citând surse guvernamentale japoneze. Kishida va lua o decizie finală cu privire la vizită în funcție de starea războiului din Ucraina.
  • Noul ministru german al apărării în Ucraina - Noul ministru german al apărării, Boris Pistorius, intenționează să viziteze Ucraina în curând. "Ceea ce este sigur este că voi călători curând în Ucraina. Probabil chiar în următoarele patru săptămâni", a declarat Pistorius pentru Bild am Sonntag într-un interviu publicat duminică. Întrebat despre tancuri, Pistorius a spus în interviu: "Suntem într-un dialog foarte strâns cu partenerii noștri internaționali, în primul rând cu SUA, pe această temă".
  • Polonia critică Germania - Premierul polonez a calificat duminică drept "inacceptabil" refuzul Berlinului de a-i fi furnizate Kievului tancuri de luptă Leopard 2, în condiţiile în care ruşii dau semne că trec la o nouă ofensivă, relatează agenţia poloneză PAP, preluată de AFP. "Atitudinea Germaniei este inacceptabilă. A trecut aproape un an de când a început războiul. În fiecare zi mor oameni nevinovaţi. Bombele ruseşti fac ravagii în oraşele ucrainene. Obiectele civile sunt atacate, femeile şi copiii sunt ucişi", a declarat Mateusz Morawiecki. Premierul polonez a spus că aşteaptă "o declaraţie clară" din partea Berlinului, care să autorizeze furnizarea de tancuri Leopard, al căror producător este, de către ţările care le au în dotarea armatelor lor.
  • Rusia prevestește o catastrofă globală - Viaceslav Volodin, preşedintele Dumei de Stat, considerat un aliat apropiat al lui Vladimir Putin, a declarat că livrările occidentale de armament către Ucraina vor duce la o catastrofă globală, relatează Reuters. "Dacă Washingtonul şi ţările NATO furnizează arme care vor fi folosite pentru a lovi civili în oraşe şi vor încerca să pună stăpânire pe teritoriile noastre, aşa cum ameninţă, acest lucru va duce la represalii folosind arme mai puternice", a spus Volodin într-o postare pe Telegram. "Argumentele conform cărora puterile nucleare nu au folosit anterior arme de distrugere în masă în conflicte locale nu mai sunt sustenabile. (...) Livrările de arme ofensive către regimul de la Kiev vor duce la o catastrofă globală", a scris Volodin.
  • Boris Johnson, la Kiev - Fostul premier britanic Boris Johnson a vizitat duminică Kievul, întâlnindu-se cu președintele Volodimir Zelenski și promițând că Marea Britanie va „rămâne alături de Ucraina atât timp cât va fi nevoie”, informează Reuters. „Veți învinge și îi veți scoate pe toți rușii din țara voastră, dar noi vom fi acolo pe termen lung. Și vom dori, de asemenea, să vă ajutăm să reconstruiți”, a spus el.

Alte informații relevante

  • Ministru adjunct arestat în Ucraina - ministrul adjunct pentru dezvoltarea municipalităţilor, teritoriilor şi infrastructurii din Ucraina, Vasil Losinskii, a fost arestat pentru luare de mită, potrivit mass-media ucrainene, citate duminică de dpa. Biroul Naţional Anticorupţie a efectuat percheziţii la locuinţa oficialului ucrainean şi l-a reţinut. Losinskii este acuzat că a primit mită în valoare de 400.000 de euro pentru achiziţionarea unor generatoare de curent. Ancheta a fost declanşată în septembrie anul trecut. După aflarea veştii privind arestarea lui Losinskii, ministerul pe care îl reprezenta l-a demis, scrie dpa.
articolul original.

Ziua 332: Rusia anunță o ofensivă la Zaporojie. RT Franța se închide. Tentativă de sabotaj dejucată

21 January 2023 at 20:15
image

Armata rusă a anunţat sâmbătă că a lansat o operaţiune ofensivă în Zaporojie, iar Ministerul rus al Apărării susţine că în timpul asaltului a cucerit “mai multe linii şi poziţii avantajoase“. Guvernatorul regiunii confirmă peste 160 de atacuri de artilerie ale forțelor ruse, care au vizat 21 de oraşe şi comune. Ucraina nu confirmă ofensiva, dar raportează atacuri în regiune și atacuri de artilerie susţinute, în circa 10 locaţii de pe linia frontului.

Iar un oficial de rang înalt, citat de Reuters, spune că SUA negociază cu Ucraina strategia de luptă din perioada următoare. SUA îndeamnă Ucraina să nu pornească ofensiva înainte de a primi cel mai recent ajutor în materie de armament furnizat de SUA şi până când nu va fi asigurată instruirea personalului. De asemenea, SUA ar prefera ca ucrainenii să nu mai investească atât de mult în apărarea Bahmutului, considerând că pierderea orașului nu va duce la nicio schimbare strategică majoră pe câmpul de luptă.

Și în continuare se fac presiuni asupra Germaniei pentru a trimite tancuri în Ucraina. Miniştrii de externe ai celor trei ţări baltice au cerut Germaniei să livreze Kievului tancuri Leopard, spunând că asta ar contribui la a restabili rapid pacea în Europa.

În ziua 331 de război, am avut impas la Ramstein și discuții despre nevoia negocierii cu Putin, dar și exerciții militare lângă Cernobîl, în timp ce rușii așteaptă „mașinăria jihadului”.

Evoluții pe front

  • Ofensivă la Zaporojie - Armata rusă a anunţat sâmbătă că a lansat o operaţiune ofensivă în Zaporojie, relatează AFP, CNN şi The Guardian. Ministerul rus al Apărării susţine că în timpul asaltului a cucerit “mai multe linii şi poziţii avantajoase“. Oleksandr Staruh, guvernatorul regiunii, spune că forţele ruse au lansat în timpul nopţii peste 160 de atacuri de artilerie. El a declarat într-o postare pe Telegram că 21 de oraşe şi comune au fost vizate de tiruri, iar o femeie a fost ucisă, în timp ce alte două persoane au fost rănite grav. Zeci de clădiri, inclusiv un teatru, au fost distruse. Un oficial numit de Rusia în partea ocupată a regiunii Zaporojie susţine că trupele ruseşti au străpuns apărarea ucraineană şi au capturat patru sate .

#BREAKING The Russian army said Saturday that its troops had launched an offensive in Ukraine's Zaporizhzhia region, where fighting this week intensified after several months of an almost frozen front. pic.twitter.com/ycdmiSAgdj

— AFP News Agency (@AFP)
January 21, 2023
  • Ucraina confirmă atacuri în zonă - Statul Major General al Ucrainei, în ultima sa actualizare privind activităţile de pe câmpul de luptă, raportează că au fost atacuri cu rachete asupra oraşului Huliaipole, precum şi asupra oraşului Nikopol, care se află în regiunea ucraineană vecină Dnipropetrovsk. De asemenea, confirmă atacuri de artilerie susţinute, în circa 10 locaţii de pe linia frontului, inclusiv între Orihiv şi Kamianske.
  • Britanicii se așteaptă la un avans al rușilor - În actualizarea sa zilnică a informaţiilor despre războiul din Ucraina, Ministerul britanic al Apărării spune că există posibilitatea unui avans teritorial al ruşilor în jurul oraşului Bahmut din regiunea Donbas. Mai la sud, în Zaporojie, ambele părţi au masat "forţe semnificative", se constată în raport. Iar în apropiere de Kremina, în nord-estul Ucrainei, forţele ucrainene au obţinut unele câştiguri teritoriale mici şi s-au apărat împotriva contraatacurilor ruseşti.
  • SUA nu vrea ca Ucraina să atace acum - Oficiali americani de rang înalt au sfătuit Ucraina să nu lanseze încă o ofensivă majoră împotriva forţelor ruseşti până când nu va fi livrat cel mai recent ajutor în materie de armament furnizat de SUA şi până când nu va fi asigurată instruirea personalului, a declarat vineri un oficial de rang înalt al administraţiei Biden, citat de Reuters sub rezerva anonimatului.
  • Dispută și pe Bahmut - Oficialul american citat de Reuters mai spune că un alt aspect de luat în considerare este cât de mult vor continua ucrainenii să investească în apărarea Bahmutului într-un moment în care se pregătesc pentru contraofensivă, pentru a încerca să-i scoată pe ruşi din zonele pe care le deţin în sudul Ucrainei. Convingerea la Washington este că Ucraina a cheltuit resurse considerabile pentru apărarea oraşului Bahmut, dar există o mare posibilitate ca ruşii să-i împingă în cele din urmă pe ucraineni afară din oraş. Dacă acest lucru se va întâmpla, nu va duce la nicio schimbare strategică majoră pe câmpul de luptă, consideră administraţia SUA. Detalii AICI.
  • De ce trimite SUA blindate - Oficialii americani sfătuiesc Ucraina să-şi ajusteze modul în care duce războiul, renunţând de pildă să mai încerce să răspundă Rusiei foc cu foc la fiecare atac de artilerie, deoarece, în cele din urmă, Moscova va obţine avantajul prin uzură. Acesta este motivul pentru care ultima livrare de armament din partea SUA include vehicule blindate, pentru că ele vor ajuta Ucraina să-şi schimbe modul în care duce războiul.

Declarații și ajutoare

  • Frustrare față de lentoarea aliaților - Consilierul prezidențial Mykhailo Podolyak a transmis sâmbătă pe Twitter frustrarea sa față de „indecizia globală” privind furnizarea de arme către Ucraina. El a spus: „Veți ajuta oricum Ucraina cu armele necesare și vă veți da seama că nu există altă opțiune pentru a pune capăt războiului decât înfrângerea (Rusiei)”, citat de The Guardian. „Dar indecizia de astăzi omoară mai mulți dintre oamenii noștri. Fiecare zi de întârziere înseamnă moartea unor ucraineni”, a spus el.
  • Germania, presată să trimită tancuri - Miniştrii de externe ai celor trei ţări baltice au cerut Germaniei să livreze Kievului tancuri Leopard, la o zi după ce Berlinul a refuzat să se angajeze să facă acest lucru la o reuniune a Grupului de Contact pentru Ucraina, transmite dpa. „Este nevoie de aceasta pentru a opri agresiunea rusă, a ajuta Ucraina şi a restabili rapid pacea în Europa", a scris pe Twitter ministrul de externe leton Edgars Rinkevics, citat de AFP.

We, 🇱🇻 🇪🇪 🇱🇹 Foreign Ministers, call on Germany to provide Leopard tanks to Ukraine now. This is needed to stop Russian aggression, help Ukraine and restore peace in Europe quickly. Germany as the leading European power has special responsibility in this regard.

— Edgars RinkÄ“vičs (@edgarsrinkevics)
January 21, 2023

Alte informații relevante

  • Exerciții militare la Moscova - Rusia a anunţat sâmbătă că a efectuat exerciţii de apărare antiaeriană în regiunea Moscovei, pentru a proteja infrastructuri esenţiale în caz de ''atacuri aeriene'', pe fondul conflictului cu Ucraina, transmite AFP. În total, ''peste 150 de soldaţi şi mai mult de 30 de piese de armament, de echipamente militare şi speciale au participat'' la exerciţii, afirmă sursa, fără a preciza când au avut loc acestea.
  • Zelenski, în lacrimi - Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în lacrimi, a participat sâmbătă, alături de prima-doamnă Olena Zelenska, la o ceremonie de comemorare a şapte oficiali de rang înalt ai Ministerului de Interne, între care ministrul Denis Monastîrski, care au murit miercuri la Brovarî, o suburbie a Kievului, după ce elicopterul în care se aflau s-a prăbuşit din motive încă neelucidate, relatează Reuters. Zelenski şi soţia sa au prezentat condoleanţe rudelor victimelor în interiorul impozantului centru cultural Casa Ucrainei din centrul Kievului. O mulţime de persoane în doliu se adunaseră afară, către Piaţa Independenţei. "O tristețe de nedescris ne cuprinde sufletul", a scris Zelenski pe Telegram sâmbătă. "Ucraina își pierde cei mai buni fii și fiice în fiecare zi".
  • RT Franța se închide - Denunţând un act de „cenzură”, RT France, filiala franceză a canalului rus RT suspendat în Uniunea Europeană, şi-a anunţat sâmbătă închiderea în urma îngheţării conturilor sale, transmite AFP. Franţa era singurul stat membru al UE care mai găzduia o filială a RT pe teritoriul său, unde aceasta era prezentă din 2017. Câteva ore mai devreme, Moscova a reacţionat la îngheţarea conturilor promiţând „măsuri de retorsiune împotriva media franceze în Rusia”.
  • Tentativă de sabotaj dejucată - Trupele ucrainene au dejucat vineri o tentativă de sabotaj din partea unui grup de recunoaştere rusesc în regiunea nord-estică Sumî, potrivit unui purtător de cuvânt al Serviciului de Stat al Gărzii de Frontieră din Ucraina, relatează CNN. Forţele ucrainene "au detectat o tentativă de infiltrare din partea unui grup de sabotaj şi recunoaştere din Rusia" care trecuse graniţa în Sumî, a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt Andrii Demcenko la televiziune. El a spus că forţele ucrainene au reuşit să expună şi să tragă asupra grupului, care apoi "s-a retras în spatele frontierei de stat". Sumî se află în nord-estul Ucrainei, la doar aproximativ 50 de kilometri de graniţa cu Rusia.
articolul original.

Oficial american: Ucraina greșește apărând cu orice preț orașul Bahmut

21 January 2023 at 06:03
By: -
image

Ucraina nu ar trebui să încerce să apere cu orice preţ oraşul Bahmut, scena unei bătălii sângeroase, ci să se concentreze mai mult pe pregătirea unei contraofensive majore pentru primăvara acestui an. În plus, cu cât luptele durează mai mult, cu atât cresc șansele ca Rusia să câștige.

Declarațiile, citate de AFP, aparțin unui înalt responsabil american, care a vorbit sub protecția anonimatului.

În prezent devastat în mare parte, oraşul cu 70.000 de locuitori înainte de război a devenit epicentrul luptelor din estul Ucrainei, cu tiruri masive de artilerie, înaintări lente şi pierderi ridicate de ambele părţi.

Bahmut a devenit, de asemenea, o miză politică şi un simbol major. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mers pe linia de front în decembrie, chiar înainte de vizita sa la Washington pentru a se întâlni cu Joe Biden la Casa Albă şi a se adresa Congresului.

Totuşi, potrivit acestui înalt responsabil al administraţiei Joe Biden, prioritatea acordată luptelor de la Bahmut împiedică Ucraina în sarcina ei esenţială de a se pregăti pentru o ofensivă strategică împotriva ruşilor în sudul ţării în primăvară.

La Bahmut, cu cât luptele durează mai mult, cu atât situaţia ar putea juca în favoarea Rusiei care dispune de resurse mai importante de artilerie şi un avantaj numeric în ceea ce priveşte trupele, a justificat el, vorbind sub acoperirea anonimatului şi cerând să nu fie citat direct.

Înaltul responsabil american a adăugat că o victorie a Rusiei la Bahmut nu va conduce la un punct de cotitură semnificativ în război, deoarece forţele ucrainene s-ar putea retrage pe poziţii mai uşor de apărat.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, a reluat ideea în cursul unui briefing de presă, notând că grupul paramilitar Wagner este pe cale "să deverseze, literalmente, să arunce corpuri într-o maşină de tocat carne" pentru a cuceri Bahmut şi oraşul învecinat Soledar.

"Chiar dacă reuşesc să ia Bahmut şi Soledar, asta nu va schimba dinamica strategică pe câmpul de luptă", a spus el. Aceasta nu înseamnă că ucrainenii "ar fi brusc în defensivă şi pe punctul de a pierde", a mai spus John Kirby.

Pe de altă parte, din nou, potrivit înaltului responsabil american, Ucraina ar câştiga să repartizeze aceşti militari cunoscători ai echipamentelor americane şi instruiţi de Statele Unite, pentru a forma unităţi mai tehnice şi puternic înarmate, capabile să lanseze o ofensivă în sud.

Acest înalt responsabil a dezvăluit că armele destinate unei contraofensive se îndreaptă deja spre Ucraina, în special câteva sute de vehicule blindate săptămâna aceasta - genul de echipament care va fi necesar pentru o forţă ofensivă mobilă.

articolul original.

Cele 3 arme care ar putea schimba soarta războiului din Ucraina, dar pe care SUA ezită să i le dea (Video)

21 January 2023 at 05:38
image

Forțele militare ucrainene ar face progrese majore dacă ar deține trei sisteme de arme puternice din dotarea armatei SUA, consideră fostul comandant al forțelor militare americane din Europa, generalul Ben Hodges.

Unul dintre sistemele militare care ar ajuta forțele armate ucrainene este ATACM, abrevierea de la Army Tactical Missile Systems, a declarat Ben Hodges pentru Newsweek.

Aceste rachete ghidate cu rază lungă de acțiune "le oferă comandanților operaționali puterea de foc imediată pentru a câștiga bătălia adâncă", potrivit producătorului Lockheed Martin.

Rachetele care ar face Sevastopolul insuportabil pentru flota rusă

Folosite de armata americană de la începutul anilor '90, rachetele ATACM au o autonomie maximă de 300 de kilometri și oferă "capacitatea de a viza atât ținte de mare valoare punctuală, cât și zonală, cu focuri de precizie de la această distanță maximă", arată Centrul de sprijin pentru achiziții al armatei SUA.

ATACM ar face diferența în favoarea armatei ucrainene, consideră Hodges: "Sunt 300 de kilometri în linie dreaptă de la Odesa la Sevastopol. Deci chiar acum ucrainenii ar putea face deja Sevastopolul insuportabil pentru flota rusă de la Marea Neagră (…)."

Acesta a adăugat că forțele Kievului ar putea să lovească orașul strategic Djankoi, un important centru logistic al armatei ruse, iar ATACM ar afecta capacitatea inamicului de a folosi Crimeea pentru a sprijini operațiuni militare sau "a lovi cetățeni ucraineni nevinovați".

Cu toate acestea, în ciuda cererilor repetate ale Kievului, Statele Unite evită trimiterea acestui sistem în Ucraina, în principal din cauza riscurilor privind escaladarea războiului. "Noi credem că ucrainenii pot schimba dinamica pe câmpul de luptă și să obțină tipul de efecte pe care le doresc împingându-i înapoi pe ruși fără ATACM", le-a spus, miercuri, reporterilor subsecretarul Apărării SUA Colin Kahl.

Bomba care poate lovi și în mijlocul unui cauciuc de mașină

Al doilea sistem despre care Hodges crede că ar întări puternic rezistența Ucrainei este o bombă cu diametru redus. Inițial lansată aerian, GLSDB - Ground Launched Small Diameter Bomb (Bombă cu diametru mic lansată la sol) are o rază de acțiune de aproximativ 100 de mile (160 de kilometri) și reunește bomba cu diametru mic GBU-39 (SDB) și motorul rachetei M26.

Pentagonul a analizat posibilitatea furnizării acestei arme Kievului, la propunerea Boeing, a transmis Reuters pe 28 noiembrie anul trecut.

GLSDB a fost dezvoltată în colaborare cu SAAB, care o descrie ca fiind "excepțional de flexibilă, foarte eficientă și precisă pe distanțe lungi". "Precizia GLSDB este atât de ridicată încât poate lovi în diametrul unei anvelope auto", arată producătorul.

GLSDB trades payload for range & speed. They don't cause massive explosions but they will strike ammunition & fuel dumps which will then ignite & explode. They are affordable - only $55k USD. 20 of these is equal cost but significantly more destructive than 1 ATACM missile! pic.twitter.com/6sdURGX07V

— Stepan Gronk (@StepanGronk)
January 19, 2023

Precizia e foarte importantă în războiul modern, iar în Ucraina s-a dovedit un element decisiv. Hodges spune că deși GLSDB nu este "un focos gigantic", precizia acestei arme contează pe câmpul de luptă. "Unul dintre lucrurile pe care le-am învățat din acest conflict este că precizia poate învinge cantitatea", a subliniat el.

Chiar și fără autonomia asigurată de ATACM, "câtă vreme știi că ai destul timp, poți să distrugi cu precizie centre de comandă, depozite de muniție, noduri vitale de transport", a explicat generalul american în rezervă.

Elementul-cheie este distrugerea bazelor logistice și a centrelor de comandă, iar GLSDM este foarte ieftin și posibil ușor de livrat ucrainenilor, a adăugat acesta.

Vulturul cenușiu ar opri refacerea podului Kerci

Echiparea forțelor ucrainen cu Gray Eagle (Vulturul cenușiu) ar fi a treia alegere, consideră Hodges.

MQ-1C Gray Eagle Unmanned Aircraft System (UAS) este o dronă concepută pentru un zbor mai lung, cu o rază de acțiune mai mare și capabilități de altitudine mai mari în comparație cu modelele anterioare, potrivit Centrului de sprijin pentru achiziții al armatei SUA.

Gray Eagle are un motor mare cu combustibil încorporat în fuselajul cu o lungime de 8,5 metri și cu o anvergură a aripilor de 17 metri.

Potrivit producătorului, General Atomics Aeronautical Systems, drona poate zbura cu o viteză de până la 310 kilometri pe oră. Are o autonomie de 25 de ore și poate opera la o altitudine de 8.840 de metri, cu un arsenal de până la patru rachete Hellfire.

Hodges arată că Gray Eagle "ar oferi o rază extinsă și o rază de acțiune care ar permite Ucrainei să împiedice Rusia să mai repare Podul Kerci (din Crimeea, n.r.) și ar putea, de asemenea, să caute locuri din care Rusia lansează rachete împotriva țintelor civile".

Pe 22 noiembrie 2022, un grup bipartizan alcătuit din mai mulți senatori americani a semnat o scrisoare adresată secretarul Apărării SUA, Loyd Austin, cerând reconsiderarea refuzului anterior de a expedia drone Grey Eagle în Ucraina, potrivit The Wall Street Journal.

articolul original.
❌