ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 30 November 2022Ultimele Stiri

Gafă imensă a Ursulei sau adevăr terifiant? 100.000 de militari ucraineni uciși de ruși

30 November 2022 at 11:51

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lansează o informație absolut nucleară într-un discurs despre Ucraina susținut azi, pe care ulterior o cenzurează fără explicații. Gafă ori scăparea celui mai incomod adevăr despre războiul din Ucraina? Oricum ar fi, Comisia Europeană trebuie să clarifice lucrurile urgent.

UPDATE

Comisia Europeană spune că Ursula ar fi gafat

„Multumesc mult celor care au subliniat inexactitatea cu privire la cifre într-o versiune anterioară a acestui videoclip. Estimarea folosită, din surse externe, ar fi trebuit să se refere la victime, adică atât cei uciși, cât și cei răniți, și a fost menită să arate brutalitatea Rusiei”, a clarificat purtătorul de cuvânt șef adjunct și director pentru comunicare politică al Comisiei Europene, Dana Spinant, într-o postare pe Twitter.

Știre inițială În discursul postat azi pe Twitter, von der Leyen vorbește despre atrocitățile rușilor în Ucraina „care au adus moarte, devastare și suferințe de nespus. Cu toții ne amintim ororile din Bucha”.

Și urmează fraza-cheie: „It is estimated that more then 20.000 civilians and more than 100.000 military officers have been killed so far”.

Presa de la noi s-a repezit să titreze că rușii au ucis peste 20.000 de civili și peste 100.000 de soldați ucraineni, până acum.

Doar că există două mici probleme.

Prima, că military officers nu înseamnă soldați, ci comandanți militari, indiferent de rang. Ceea ce înseamnă că numărul total al militarilor uciși ar trebuie să fie mult mai mare. Să zicem, însă, că Ursula a greșit, voind să se refere, de fapt, la soldați în general.

Dar, chiar și așa, afirmațiile ei sunt explozive, pentru că regimul Zelenski a refuzat cu încăpățânare după invazie să livreze date oficiale despre numărul soldaților morți, iar când a făcut-o, pe alocuri, a vorbit de cifre infinit mai mici: cca.9.000, la sfârșitul lunii august, potrivit comandatului forțelor armate ucrainene, Valeriy Zaluzhnyi.

Ceea ce înseamnă ori că în ultimele trei luni rușii au ucis de peste 10 ori mai mulți soldați ucraineni decât în restul invaziei, ori că înalții oficiali europeni au decis azi, prin vocea președintei C.E. să spună adevărul îngrozitor, anume că pierderile armatei ucrainene sunt imense și până acum au fost secretizate.

Cifrele Ursulei coincid, trebuie spus, cu prima estimare de acest gen aruncată pe piață luna aceasta de către generalul american Mark Milley, care a vorbit în premieră despre 100.000 de militari ucraineni uciși.

Ca să fie tacâmul complet, la cca. două ore după postarea înregistrării video pe Twitter, materialul a fost reeditat, iar referirile la pierderile ucrainene au fost eliminate complet. Au rămas, în schimb, în materialul preluat de Youtube.

Fără a mai vorbi că Wikipedia a preluat cu o iuțeală fabuloasă informația în materialul despre pierderile de război din Ucraina. Pe care, la fel de iute, a eliminat-o la orele 12,53 ora noastră.

Ce să înțelegem de aici? Gafă de proporții, sau șmecherie europeană pentru a transmite lumii adevărata catastrofă petrecută în Ucraina?

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Ieri erou, azi inculpat. Medicul Virgil Musta, trimis în judecată de procurorii DNA

29 November 2022 at 12:30
image

Medicul Virgil Filaret Musta, şef de secţie la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr.Victor Babeş” Timişoara, a fost trimis în judecată, alături de alte cadre medicale din cadrul unităţii sanitare, într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu în legătură cu efectuarea de teste pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor DNA, în perioada 21 iulie – 09 noiembrie 2020, inculpatul Musta Virgil Filaret, cu intenție, ar fi determinat trei asistente medicale să presteze servicii medicale în beneficiul societății la care el era asociat, în timp ce acestea se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu la unitatea publică, respectiv Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” Timișoara.

Folosindu-se de influența pe care o avea în calitatea sa de medic șef de secție, inculpatul le-ar fi determinat pe cele trei asistente, în mod direct sau prin intermediul inculpatei Paica Dana Mihaela, să preleveze probe biologice în vederea depistării infecției cu virusul SARS CoV-2, să încaseze contravaloarea testelor RT-PCR și să elibereze bonuri fiscale în beneficiul societății comerciale private la care acesta era asociat (utilizând o casă de marcat mobilă).

Deși zilnic, în intervalul orar 07:00-10:00, ar fi prestat servicii medicale pentru societatea comercială menționată, cele trei asistente ar fi încasat integral drepturile salariale plătite de spital.

La instigarea inculpatului Musta Virgil Filaret, în calitățile lor de director medical, respectiv asistent medical coordonator al Ambulatoriului de Boli Infecțioase, inculpatele Manolescu Diana Luminița și Albu Maria Diana, și-ar fi încălcat atribuțiile de serviciu în sensul că nu au făcut niciun demers pentru constatarea abaterilor disciplinare și aplicarea sancțiunilor corespunzătoare sau, după caz, sesizarea Comisiei de cercetare disciplinară în vederea sancționării celor trei asistente medicale. Mai mult, inculpata Albu Maria Diana ar fi întocmit iar inculpata Manolescu Diana Luminița ar fi aprobat foile colective de prezență în conținutul cărora au fost evidențiate formal orele lucrate de cele trei asistente.

Astfel, inculpatul Musta Virgil Filaret le-ar fi determinat pe cele trei asistente să își încalce atribuțiile de serviciu reglementate de dispozițiile din Codul Muncii, Regulamentul intern al spitalului și fișa postului.

Prin activitatea descrisă s-ar fi generat un prejudiciu de 12.173 de lei în dauna Spitalului Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr.Victor Babeș Timișoara. Pe de altă parte, societatea privată, la care asociat este inculpatul Musta Virgil Filaret, ar fi obținut foloase necuvenite în valoare totală de 172.508 de lei.

Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr.Victor Babeș Timișoara a comunicat Direcției Naționale Anticorupție că nu se constituie parte civilă în prezenta cauză.

În cauză s-a dispus măsura sechestrului asigurător asupra sumei de 12.173 de lei aparținând inculpatului Musta Virgil Filaret, aflată într-un cont bancar.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalul Timiș cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

articolul original.

Nicușor Dan, la DNA. Urbanismul e o chestie foarte serioasă pentru că trebuie să existe o predictibilitate

29 November 2022 at 11:15
image

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, s-a prezentat, marţi, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru a da o declaraţie referitoare la sesizarea pe care a depus-o cu privire la nelegalitatea PUZ Primăverii 1, care prevede construirea pe un teren spaţiu verde.

„Am evidenţiat că chestiunea asta a urbanismului este o chestiune foarte serioasă, în primul rând pe ceea ce înseamnă securitatea raporturilor juridice, adică dacă ai un investitor care vine să investească în Bucureşti el trebuie să aibă garanţia că în momentul în care o autoritate îi dă un act acel act este legal, se poate duce să-şi ia un credit în bancă, să contracteze nişte firme de construcţii şi doi, că din toate actele nelegale pe care Primăria le-a emis în timpul ăsta noi avem câteva zeci de litigii în care privaţi ne cer milioane de euro, spunând că voi, Primăria, ne-aţi dat nişte acte şi actele astea s-au dovedit în instanţă că sunt nelegale şi noi am suferit (…) Deci urbanismul e o chestie foarte serioasă pentru că trebuie să existe o predictibilitate”, a declarat primarul general la ieșirea din DNA.

El a mai precizat că procurorul urmează să încadreze fapta sesizată.

La începutul lunii, Nicuşor Dan anunţa că a sesizat DNA, Inspectoratul de Stat în Construcţii şi prefectul pentru „nelegalitatea flagrantă a PUZ Primăverii 1”, care prevede construirea pe un teren indicat ca spaţiu verde în PUZ Zone Construite Protejate.

„Din hârtii s-a făcut un cadou beneficiarului PUZ-ului de cel puţin 3 milioane euro. Întrebare retorică. Ce credeţi că va face Inspectoratul de Stat în Construcţii? Va constata nelegalitatea PUZ-ului şi va solicita prefectului să îl atace în instanţă? (din păcate, primarul nu are voie să atace hotărârile Consiliului). Sau mă va amenda cu 5.000 lei pentru că nu emit certificatul de urbanism pentru construire?”, scria Nicuşor Dan pe Facebook.

Plângerea penală a fost depusă la DNA împotriva lui Ştefan Călin Dumitraşcu, fost arhitect-şef al Capitalei, iar acuzaţiile sunt de abuz în serviciu. Acesta ar fi emis avizul şi raportul de specialitate în baza cărora Consiliul General a aprobat PUZ pentru Primăverii nr. 1.

„S-a creat un folos necuvenit proprietarilor de cel puţin 3 milioane de euro, întrucât terenul în suprafaţă de 1.326 de mp a devenit construibil din (practic) neconstruibil, iar valoarea de piaţă a terenurilor construibile în zona menţionată este de cel puţin 2.500 euro/mp”, se arată în sesizare. 

articolul original.

Social-democratul Nicolae Bădălău a fost reținut de procurorii DNA

27 November 2022 at 19:05
image

Fostul senator PSD Niculae Bădălău a fost reţinut duminică seara de DNA, pentru 24 de ore, într-un dosar în care este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă în legătură cu un contract în valoare de peste 7 milioane lei, se arată într-un comunicat de presă.

Primarul căruia Niculae Bădălău i-ar fi oferit mită în schimbul derulării unor contracte este Dan Păsat, fostul deputat PNL care a fost condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare pentru șantaj, au declarat pentru G4Media surse judiciare.

Dan Păsat este primar în comuna Bucșani din județul Giurgiu, fieful lui Niculae Bădălău. El este, potrivit surelor citate, și cel care l-a denunțat pe Bădălău la DNA.

În acelaşi dosar a fost reţinut şi reprezentantul unei societăţi comerciale, pentru complicitate la dare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, la datele de 09.08.2022 și 19.11.2022, inculpatul Bădălău Niculae, în calitatea de consilier de conturi în cadrul Curţii de Conturi a României şi vicepreşedinte al Autorităţii de Audit din cadrul aceleiaşi instituţii, ar fi pretins unui primar de comună să atribuie un contract privind „Reabilitare sistem de alimentare cu apă potabilă…,”, estimat la valoarea de 7.071.925 lei fără TVA, unei societăți administrată de o rudă a acestuia, lăsând să se creadă că are influență asupra unei persoane din conducerea Companiei Naționale de Investiții (C.N.I.), pe care ar fi promis că o va determina să asigure finanțarea a două proiecte depuse la această instituție de către primăria respectivă.

În perioada 2021-2022, în contextul derulării unui contract pe care aceeași primărie îl avea încheiat cu aceeași societate comercială, privind „Înființare rețea de alimentare cu apă…”, inculpatul Bădălău Niculae, prin intermediul celeilalte persoane cercetate în prezenta cauză, i-ar fi oferit edilului mai multe sume de bani pentru ca în schimb acesta să efectueze în continuare plățile către firma respectivă, chiar și pentru lucrări neconforme.

În același context, după ce, la data de 19 noiembrie 2022, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului remiterea unui procent de 7% din valoarea contractului menționat mai sus (4.903.959,97 lei fără TVA) dar și dintr-un viitor contract a cărui atribuire urmarea să o obțină pentru aceeași firmă de la primăria respectivă, în data de 25 noiembrie 2022, prin intermediul aceluiași om de afaceri, i-ar fi remis edilului 35.000 lei, reprezentând o parte din suma de bani promisă.

În total, inculpatul Bădălău Niculae i-ar fi promis primarului suma totală de 170.000 euro, ce reprezintă procentul de 7% din valoarea celor două contracte.

Inculpaților li s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 309 Cod de procedură penală.

La data de 28 noiembrie 2022, cei doi inculpați urmează să fie prezentați Curții de Apel București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

USR reacționează

De acest moment profită din plin reprezentanții USR care, imediat după anunțul reținerii fostului senator, au postat pe rețelele de socializare mesaje anti-PSD.

Cătălin Drulă, președintele USR, a anunțat că va solicita în Parlament revocarea lui Bădălău din funcție.

„PSD se dovedește din nou partidul corupților. Nicolae Bădălau, omul numit de Marcel Ciolacu la Curtea de Conturi tocmai a fost reținut de DNA pentru dare de mită și trafic de influență.

Conform procurorilor, Bădălau făcea presiuni asupra primarilor de comună pentru ca firmele apropiate de el să primească contracte la schimb cu promisiunea unei mite de 7% din valoarea contractelor.

Nicolae Bădălau a fost recompensat cu funcția de la Curtea de Conturi după ce nu a mai prins un loc pe listele PSD de la alegerile parlamentare pentru că a jignit de mai multe ori românii din diaspora.

Nu avea nicio recomandare pentru a ajunge la Curtea de Conturi. Din contră: în 1988 a fost condamnat pentru furt și a fost cercetat în mai multe dosare DIICOT și DNA.

Mâine vom solicita în Parlament revocarea lui Bădălău din funcție. Oare social-democratul cu pretenții europene Marcel Ciolacu va face tot joc de glezne și îl va proteja ca pe Arsene de la Neamț și atâția alții?”, a scris Cătălin Drulă pe Facebook.

Clotilde Armand, primarul sectorului 1, readuce în atenție trecutul infracțional al fostului senatpr social-democrat.

„Old habits die hard.

Ce făcea dl Bădălau în 1988? ”În ziua de 13.11.1988, inculpatul Bădălău Nicolae, subinginer la ICAPA Giurgiu, profitând de neatenția muncitorilor din cadrul Bazei de recepție Malu Spart care serveau masa de prânz, a sustras 4 saci cu grâu vânzându-i cu suma de 1.200 lei” – notau procurorii.

PS: Să nu uităm cine mai este în conducerea Curții de Conturi. Șeful Curții numit de Dragnea (timp de nouă ani), dl Ilie Sârbu și fostul șef al Fiscului din Teleorman. PSD pe linie. La noi în Sectorul 1 toți acești politruci ne-au trimis doar într-un singur an trei controale și n-au găsit nimic. În schimb, au hărțuit funcționarii primăriei.”, a scris Clotilde Armand.

articolul original.

Poliția din San Francisco vrea să folosească roboți ucigași

26 November 2022 at 17:26
image

Poliția din San Francisco are în prezent 12 roboți complet funcționali, care pot fi controlați de la distanță și pe care îi folosește, în general, pentru activități de verificare a unei zone sau pentru dezamorsarea bombelor.

Poliția din San Francisco își dorește să folosească roboți în cazuri pe care le consideră ca fiind o amenințare, unde riscul de pierderi de vieți omenești, inclusiv din rândul ofițerilor, este iminent și depășește orice altă opțiune de forță pe care o are la dispoziție SFPD (San Francisco Police Department). Propunerea aparține departamentului de poliție din San Francisco și a fost înaintată autorităților legislative ale orașului. Demersul SFPD a stârnit un val de reacții negative.

A existat inițial o propunere care nu prevedea nimic legat de folosirea forței letale a roboților, până când a fost transmisă poliției o nouă variantă care includea o propoziție semnată de Aaron Peskin, unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere a orașului. Peskin semnala că roboții nu ar trebui să fie folosiți pentru utilizarea forței împotriva oricărei persoane. Poliția din San Francisco a primit această versiune a propunerii, a șters adăugarea lui Peskin și a înlocuit-o cu cea care, dimpotrivă, le-ar permite roboților să ucidă oameni suspectați de diverse infracțiuni. Peskin spune că a fost de acord cu această modificare, deoarece, spune el, „ar putea exista scenarii unde folosirea forței letale să fie singura opțiune”.

Propunerea va ajunge pe masa Consiliului de Supraveghere, pe 29 noiembrie

Pe lângă posibilitatea de a folosi forță letală, roboții ar fi autorizați să acționeze în antrenamente și simulări, arestarea criminalilor, incidente critice, circumstanțe exigente, executarea unui mandat sau în timpul unor analize ale unor device-uri suspecte.

Majoritatea roboților din inventarul SFPD sunt utilizați acum pentru dezamorsarea bombelor sau pentru a depista materiale periculoase. Noile modele Remotec sunt prevăzute cu un sistem de arme opțional, de exemplu, modelul F5A folosește o armă, numită PAN disruptor, care acționează cu gloanțe utilizate de obicei pentru detonarea bombelor de la distanță. De asemenea, robotul QinetiQ Talon poate folosi diferite arme, o versiune a acestuia fiind utilizată de armata SUA pentru lansatoare de grenade.

Recent, mai mulți producători de roboți au semnat un acord prin care au agreat ideea de a nu înarma roboții pe care îi realizează.

articolul original.

Diplomat de top, despre „meciul” omenirii: guvernele luptă pentru putere cu marile corporații

26 November 2022 at 19:00

Statele lumii, începînd cu cele mai puternice, și marile corporații multinaționale (CMN) au ajuns într-o competiție dură pentru putere în sistemul internațional, iar viitorul omenirii depinde de modul în care ele vor găsi un modus vivendi, arată într-o analiză de excepție, publicată de revista Piața Financiară, reputatul diplomat Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei, fost ministru și negociatorul aderării României la UE. Iar soluția pentru ca guvernele să nu își piardă puterea în fața corporațiilor este să fie păstrată suveranitatea țărilor lor, afirmă Pușcaș.

The Economist: Liderii SUA și ai Chinei se comportă precum copiii

„Așa cum credem că liderii statelor sunt decidenți raționali, ne putem imagina și că liderii corporațiilor și afacerilor internaționale sunt tot actori raționali” afirmă Pușcaș.

„Numai că am constatat, în ultimul timp, că liderii guvernelor și națiunilor sunt și ei sub imperiul unor idiosincrazii (despre actualii lideri ai SUA și Chinei, The Economist spunea recent că se comportă ca și copiii). Tot așa putem presupune că unii lideri ai corporațiilor multinaționale ar avea anumite opțiuni foarte subiective și personalizate, că și la ei idiosincraziile lasă loc de conduite care pot părea în afara raționalului.

Cel mai recent caz este cel al celebrului și câteodată excentricului antreprenor și lider de corporații Elon Musk. Până acum, acesta a operat într-un mediu economic reglementat, corporațiile pe care le-a înființat și condus înregistrând succese fulminante. Prin achiziția Twitter s-a îndreptat către mediul încă insuficient reglementat al media socială și a început să aibă probleme pe care probabil nu le previzionase. Făcându-se o paralelă cu cazul Donald Trump, Elon Musk a fost bănuit că ar intenționa să treacă din zona afacerilor spre cea politică, mai mult că ar facilita avansul autocratismului în dauna democrației. Preluarea Twitter i-a adus chiar suspiciunea că ar putea deveni o ameninațare pentru securitatea națională a Statelor Unite ale Americii, deja propunându-se ca modul cum a constituit suma de preluare a respectivei corporații să fie investigat de autoritatea americană de reglementare a investițiilor străine.

Elon Musk și visul de amestec în marea politică

Așadar, pășind pe un teritoriu lipsit de o clară reglementare, Elon Musk a devenit subiect de politică americană și este suspectat că folosește puterea corporațiilor care i-au adus faimă și avere enorme pentru a se amesteca în politica internă și în cea internațională (discuții cu lideri de state care depășesc sfera afacerilor).

Astăzi avem o lume în care până și cetățeanul de rând trăiește într-un mediu fizic și unul virtual. Ceea ce este diferit de aserțiunile de până acum că omul și-a conturat profilul social, îmbinând materialul cu spiritualul. Pentru contemporani spațiul virtual/digital este la fel de palpabil ca și materia, fiind un ferment foarte puternic al redesenării relațiilor sociale viitoare. De unde și perturbările acute ale democrațiilor, sub impulsul media socială, la care se pot adăuga și numeroasele manifestări nemaiîntâlnite din sistemul internațional.

Cum s-a băgat Big Tech în războiul lui Putin

Iată, de exemplu, președintele Putin al Rusiei a inițiat acțiuni de generare a schimbării sistemului internațional actual, apelând la metodele imperiale și de Mare Putere din sec.XVIII-XIX-prima jumătate a veacului al XX-lea. Răspunsul primit este definitoriu pentru evoluțiile viitoare, deoarece a întâlnit nu doar reacția țării agresate și a altor state, dar s-a putut constata că importante corporații Big Tech, cu sediile principale în state care oficial nu sunt părți înscrise în conflict, au intervenit direct de partea Ucrainei, sprijinind cu mare eficiență derularea operațiunilor militare dirijate de la Kiev. Așadar, Big Tech a devenit pe față actor al luptei pentru putere în sistemul internațional, s-a implicat în jocurile geopolitice din zilele noastre (un atribut considerat a fi doar al statelor) și se previzionează că viitorul statut de Mare Putere va putea aparține nu doar statelor puternice, cu care ultimele decenii ne-au obișnuit, ci și corporațiilor care vor opera cu Big Data.

De unde și îngrijorarea Marilor Puteri clasice care vor să impună acestor corporații multinaționale reglementări „naționale”, pe când statele care nu au creat astfel de entități economico-financiare ar prefera să fie propuse reglementări internaționale (experiența reglementatoare a Uniunii Europene este adusă frecvent în discuție). Astfel de implicări ale CMN au ridicat semne de întrebare și la nivelul acționariatului corporațiilor, care se tem că statele vor impune măsuri restrictive, reducându-le marjele de de profit. Ca atare, unii investitori au început să chestioneze implicarea liderilor corporațiilor în politica paralelă sau aparținând sistemelor politice ale statelor.

Cum va arăta lumea de mâine?

A răspunde la întrebarea de mai sus pare o întreprindere foarte îndrăzneață. Am ridicat această chestiune pentru că ea preocupă de la cetățeanul simplu la cei mai importanți lideri politici și economici din toate părțile globului. Se menționează tot timpul că trăim vremuri dominate de incertitudine și că primejdii de tot felul pot să apară în orice moment. Aceasta se datorește faptului că în ultimele decenii au fost preferate „rezolvări” pe termen scurt, profit imediat, indiferent de efecte posibile în timp mediu și extinse la câmpul social. Iar interdependențele complexe globale nu au fost gestionate adecvat, prin crearea de echilibre, fiind ignorată adâncirea asimetriilor și acumularea de vulnerabilități ale pieței și mediului socio-politic. Iar în ultimii ani a fost frecvent comentat subiectul rolului corporațiilor multinaționale în agravarea unor fenomene socio-economice regionale și globale, ca și cum acestea singure ar fi generat multiple crize în toate zonele lumii.

E nevoie de un parteneriat stat-corporații

Big Tech, Inteligența Artificială, Big Data și viitoarele cuceriri ale științei și tehnologiei pot să fie oportunități deosebite pentru evoluția lumii doar în cazul când statele, care nu-și vor pierde suveranitatea și importanța dacă vor voi și putea să-și îmbunătățească funcțiile, vor înțelege că este nevoie de un nou tip de parteneriat cu corporațiile, bazat pe realitățile complexe, aflate într-o dinamică formidabilă, care solicită un proces de reglementare adecvat, favorizând și derularea de raporturi sociale interne și internaționale general umane. Statele și corporațiile au fiecare și împreună locuri constructive în viitorul sistem internațional, cu condiția să nu readucă în prim-plan formule învechite ale luptelor pentru putere, ci să urmeze căile concurenței specifice, transparente și corecte. Soluții există, ele trebuind doar să fie căutate și adoptate cu bună credință și pentru scopuri îndreptate spre progresul umanității” conchide reputatul diplomat.

articolul original.

Începe Marea Divizare. Europa acuză SUA că profită de pe urma războiului din Ucraina

25 November 2022 at 15:33

Oficialii UE îl atacă pe Joe Biden din cauza prețurilor uriașe ale gazului, a vânzărilor de arme și a problemelor comerțului, deoarece războiul lui Vladimir Putin amenință să distrugă unitatea occidentală, scrie cea mai influentă publicație europeană, Politico, într-o amplă analiză.

La nouă luni de la invadarea Ucrainei, Vladimir Putin începe să scindeze Occidentul

Înalți oficiali europeni sunt furioși pe administrația lui Joe Biden și îi acuză pe americani că fac avere din război, în timp ce țările UE suferă.

Industria militară americană este unul dintre domeniile care au înregistrat cele mai importante creșteri financiare datorită războiului din Ucraina Foto White House

„Adevărul este că, dacă te uiți cu atenție, țara care profită cel mai mult de pe urma acestui război este SUA, deoarece vinde mai mult gaz, și la prețuri mai mari, și pentru că vinde mai multe arme”, a declarat un oficial înalt pentru Politico.
Comentariile explozive – susținute în public și în privat de oficiali, diplomați și miniștri din alte părți – urmează furiei crescânde în Europa față de subvențiile americane care amenință să distrugă industria europeană. Kremlinul va jubila, probabil, pentru otrăvirea atmosferei în rândul aliaților occidentali.

„Ne aflăm, într-adevăr, într-un moment istoric”, a spus un înalt oficial al UE, argumentând că dubla lovitură dată comerțului din cauza subvențiilor americane și a prețurilor mari la energie riscă să întoarcă opinia publică atât împotriva efortului de război, cât și a alianței transatlantice. „America trebuie să realizeze că opinia publică se schimbă în multe țări ale UE”.

Diplomatul șef al UE, Josep Borrell, a cerut Washingtonului să răspundă preocupărilor europene. „Americanii – prietenii noștri – iau decizii care au un impact economic asupra noastră”, a spus el într-un interviu pentru Politico.
Cel mai tensionat punct din ultimele săptămâni au fost subvențiile ecologice și taxele lui Biden, despre care Bruxelles-ul spune că afectează în mod nedrept comerțul din UE și amenință să distrugă industriile europene. În ciuda obiecțiilor formale din partea Europei, Washingtonul nu a dat până acum niciun semn de răzgîndire.

În același timp, perturbarea cauzată de invadarea Ucrainei de către Putin împinge economiile europene în recesiune, cu inflația în creștere și o restrângere devastatoare a aprovizionării cu energie, care amenință cu întreruperi de curent și raționalizare în această iarnă.

Premierul britanic, Rishi Sunak, l-a vizitat pe Volodimir Zelensky, la Kiev, în noiembrie, asigurându-l că Marea Britanie rămâne un sprijin pentru Ucraina în lupta sa cu rușii Foto President of Ukraine

În timp ce încearcă să-și reducă dependența de energia rusă, țările UE se îndreaptă spre gazul din SUA, dar prețul pe care europenii îl plătesc este de aproape patru ori mai mare decât cel din interiorul pieței americane. Apoi, există o probabilă creștere a comenzilor pentru echipamente militare de fabricație americană, deoarece stocurile europene sunt golite după trimiterea armelor în Ucraina.

Este prea mult pentru oficialii de rang înalt din Bruxelles și alte capitale ale UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că prețurile mari ale gazelor din SUA nu sunt „prietenoase”, iar ministrul german al Economiei a cerut Washingtonului să dea dovadă de mai multă „solidaritate” și să contribuie la reducerea costurilor energiei.
Miniștrii și diplomații aflați în altă parte a blocului și-au exprimat frustrarea față de modul în care guvernul lui Biden pur și simplu ignoră impactul politicilor sale economice interne asupra aliaților europeni.

Când liderii UE l-au abordat pe Biden din cauza prețurilor ridicate la gaze din SUA la reuniunea G20 de la Bali, de săptămâna trecută, președintele american pur și simplu părea să nu conștientizeze această problemă, potrivit înaltului oficial citat mai sus. Alți oficiali și diplomați UE au fost de acord că nepăsarea americanilor privind consecințele pentru Europa este o problemă majoră.

EXACT CE VREA PUTIN

„Europenii sunt vădit frustrați de lipsa de informații și de consultări prealabile”, a spus David Kleimann, de la grupul de reflecție Bruegel.
Oficialii de pe ambele maluri ale Atlanticului admit riscurile pe care atmosfera din ce în ce mai toxică le va avea pentru alianța occidentală. Cearta este exact ceea ce și-ar dori Putin, au fost de acord diplomații UE și SUA.

Disputa din ce în ce mai mare cu privire la Legea de reducere a inflației (IRA) a lui Biden – un pachet uriaș privind taxe, climă și asistență medicală – a pus temerile legate de un război comercial transatlantic din nou pe agenda politică. Miniștrii comerțului din UE urmează să discute vineri răspunsul lor, în timp ce oficialii de la Bruxelles elaborează planuri pentru un pachet de subvenții de război, în regim de urgență, pentru a salva industriile europene de la colaps.

„Legea de reducere a inflației este foarte îngrijorătoare”, a declarat ministrul olandez al comerțului Liesje Schreinemacher. „Impactul potențial asupra economiei europene este foarte mare”.
„SUA urmează o agendă internă, care, din păcate, este protecționistă și discriminează aliații americani”, a declarat Tonino Picula, responsabilul Parlamentului European pentru relația transatlantică.
În culise, există, de asemenea, o iritare tot mai mare în legătură cu banii care curg în sectorul american de apărare.

Jack Sullivan, consilierul pe probleme de securitate al președintelui american, în vizită la Kiev Foto President of Ukraine

SUA a fost de departe cel mai mare furnizor de ajutor militar Ucrainei, alocînd 15,2 miliarde de dolari în arme și echipamente de la începutul războiului. UE a furnizat până acum aproximativ 8 miliarde de euro de echipament militar Ucrainei, potrivit lui Borrell.
Conform unui înalt oficial dintr-o capitală europeană, refacerea stocurilor de arme sofisticate poate dura „ani” din cauza problemelor din lanțul de aprovizionare și din producția de cipuri. Acest lucru a alimentat temerile că industria de apărare din SUA poate profita și mai mult de pe urma războiului, mai relatează Politico.

articolul original.

7 din 10 români nu cunosc produsele fără fum

25 November 2022 at 12:59

Fumătorii adulţi ar trebui să primească informaţii corecte, fundamentate ştiinţific, despre produsele fără fum – alternative mai bune la continuarea fumatului, se arată în cel mai recent sondaj publicat de firma de cercetare independentă Povaddo, pentru Philip Morris International.

80% din români consideră că fumătorii adulţi ar trebui să primească informaţii corecte, fundamentate ştiinţific, despre produsele fără fum – alternative mai bune la continuarea fumatului. Cu toate acestea, sondajul arată că 7 din 10 români (69%) nu cunosc aceste produse şi nici modul în care ele funcţionează. În plus, 77% dintre respondenţi consideră că inovaţia, ştiinţa şi progresul tehnologic pot juca un rol semnificativ în reducerea prevalenţei fumatului.

,,Este încurajator să vedem că oamenii au încredere în ştiinţă şi inovaţie şi sunt receptivi la informaţiile argumentate ştiinţific. La rândul nostru, credem că este important să informăm corect astfel încât românii să poată lua decizii în cunoştinţă de cauză. Trăim în epoca tehnologiei, iar ştiinţa ne rămâne cel mai bun aliat. Continuăm, aşadar, să investim în ştiinţă şi cercetare, pentru a accelera tranziţia de la ţigări la produse mai puţin nocive. Ne-am asumat misiunea, atât la nivel internaţional, cât şi în România, de a construi un viitor fără fum. În acest sens, vom continua să explicăm, ori de câte ori este nevoie, de ce produsele care nu ard tutunul reprezintă o alternativă mai bună la continuarea fumatului” a declarat Emma Zeicescu, Director Communications Philip Morris România.

Studiul include şi un capitol referitor la modul în care ne folosim de progresele înregistrate în ştiinţă şi tehnologie pentru a reduce efectele negative ale unor comportamente potenţial dăunătoare. Românii apreciază că reducerea riscurilor în privinţa fumatului prezintă beneficii majore pentru sănătatea publică:

7 din 10 români (71%) consideră că guvernele pot ajuta la îmbunătăţirea sănătăţii publice prin politici care încurajează fumătorii să treacă la alternative fără fum, inovatoare şi avansate tehnologic, care au potenţialul de a fi mai puţin dăunătoare decât continuarea fumatului.

64% din respondenţi sunt de acord că susţinerea produselor fără fum poate să sprijine egalitatea de şanse şi să reducă inegalităţile legate de sănătate, oferind fumătorilor adulţi din medii socio-economice defavorizate acces la alternative mai bune decât continuarea fumatului.

„În România avem 5 milioane de fumători care merită politici de sănătate reale şi coerente şi soluţii fundamentate ştiinţific. Suntem una dintre puţinele ţări din Uniunea Europeană în care vedem o creştere a prevalenţei fumatului şi este esenţíal să facem eforturi pentru a-i convinge pe fumători să se lase de fumat sau să aleagă o alternativă mai bună la continuarea fumatului.”, a mai declarat Emma Zeicescu:

74% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dedice timp şi resurse pentru eradicarea fumatului şi să-i încurajeze pe toţi fumătorii fie să renunţe complet, fie să treacă la o alternativă mai puţin riscantă, fundamentată ştiinţific, se arată în comunicatul emis de Philip Morris România.

articolul original.

Bilanțul unui an de guvernare al coaliției PNL PSD UDMR

25 November 2022 at 09:12

Preluarea guvernării de către Coaliţia PNL-PSD-UDMR a oferit României siguranţa, stabilitatea şi predictibilitatea de care avea nevoie, a transmis, vineri, premierul Nicolae Ciucă, menţionând că responsabilitatea Guvernului este să menţină echilibrul, într-o perioadă marcată de multe crize.

„Preluarea guvernării de către Coaliţia PNL-PSD-UDMR a oferit României siguranţa, stabilitatea şi predictibilitatea de care avea nevoie, mai ales în perioada aceasta, marcată de ultimul val al pandemiei de COVID-19, agresiunea militară rusă asupra Ucrainei, criza energetică şi preţurile în creştere la carburanţi, energie şi gaze naturale, întreruperea lanţurilor de aprovizionare cu materie primă şi alimente, inflaţia care a cuprins întreaga Europă, inclusiv ţara noastră”, a declarat Ciucă, într-un bilanţ la un an de guvernare.

Potrivit premierului, priorităţile Guvernului au fost încă din prima zi legate strâns de nevoia de a proteja populaţia şi economia de aceste efecte în lanţ.

„Astfel, prin măsurile luate în cadrul Pachetului Sprijin pentru România am venit în ajutorul celor vulnerabili şi am consolidat vitalitatea mediului de afaceri. Creşterea veniturilor românilor pentru a atenua din impactul situaţiei economice dificile şi investiţiile masive au contribuit la menţinerea unui echilibru social, prin păstrarea locurilor de muncă şi a dinamicii creşterii economice. Fondurile europene absorbite, alături de demararea PNRR şi deschiderea drumului către OCDE, au oferit susţinerea necesară planurilor noastre de gestionare a crizelor, în paralel cu implementarea reformelor necesare pentru modernizarea administraţiei şi oferirea unui cadru de funcţionare optim mediului privat”, a susţinut Nicolae Ciucă.

Ciucă a arătat că investiţiile străine directe se vor apropia anul acesta de zece miliarde de euro şi, alături de cele aproape 90 de miliarde de lei din bugetul naţional,„au alimentat ritmul lucrărilor necesare la nivel naţional şi local”.

Prim-ministrul a afirmat că s-a reuşit scăderea deficitului bugetar, iar eficienţa deciziilor s-a bazat pe dialogul social.

„Responsabilitatea administrării resurselor publice se regăseşte atât în creşterea nivelului de colectare a taxelor şi impozitelor, cât şi în decizia de a reduce cu zece la sută nivelul cheltuielilor publice, reuşind astfel scăderea deficitului bugetar şi înscrierea acestuia în limitele asumate la nivel european. Eficienţa deciziilor noastre s-a bazat pe respectul datorat partenerilor de dialog social, societăţii civile, patronatelor, sindicatelor, asociaţilor comunităţilor locale şi altor structuri asociative. Astfel, efortul nostru comun a generat la timp, soluţiile necesare”, a mai transmis Ciucă.

Premierul a mai susţinut că primul buget construit pe programe multianuale va echilibra măsurile de protejare a populaţiei cu cele necesare mediului de afaceri şi va oferi resursele necesare pentru menţinerea, anul viitor, a „trendului pozitiv al economiei”, a ritmului investiţiilor care aduc locuri de muncă şi garantarea finanţării pachetelor sociale.

El s-a referit la decizia de ridicare a MCV pentru România şi la apartenenţa la NATO.

„2022 va rămâne anul ridicării MCV, o confirmare a maturităţii atinse de ţara noastră, la 15 de ani de la aderarea la UE. În pofida celor mai mari grave provocări de securitate în regiunea noastră de la căderea Cortinei de Fier, garanţiile primite din partea partenerilor noştri strategici sunt mai puternice ca niciodată, iar apartenenţa noastră la NATO, cea mai importantă organizaţie politico-militară, ne conferă protecţia necesară pentru a putea construi un viitor mai bun pentru România”, a arătat Ciucă.

Premierul a mai spus că responsabilitatea la nivelul Guvernului este de a menţine echilibrul „într-o perioadă marcată de multe crize”. „Le vom traversa cu bine, aşa cum deja am demonstrat că putem, împreună”, a conchis prim-ministrul.

articolul original.

Granițele Ucrainei cu România și Ungaria, închise

24 November 2022 at 13:47
image

Lipsa de energie electrică, după bombardamentele masive lansate miercuri de Rusia asupra Ucrainei, a obligat autorităţile de la Kiev să închidă punctele de trecere a frontierei cu România şi Ungaria, a anunţat joi Serviciul de Stat al Frontierelor din Ucraina (SEF), informează Agerpres.

SEF a informat joi că posturile de control de la frontierele cu România şi Ungaria nu funcţionează, potrivit agenţiilor de presă ucrainene.

„Din cauza lipsei de electricitate, înregistrarea persoanelor şi vehiculelor nu se desfăşoară la punctul de control Solotvino (Slatina), la frontiera cu România, nici la posturile de control din Kosino (Koson) şi Dzvinkove, la frontiera cu Ungaria”, a transmis SEF.

Atacul cu rachete la care a fost supusă miercuri Ucraina, care a afectat 16 regiuni din această ţară şi pe care Rusia l-a concentrat îndeosebi asupra infrastructurii energetice, a provocat o pană de curent de proporţii, care a afectat aproape întreaga ţară.

În fapt, capitala Kiev era în dimineaţa zilei de joi fără curent electric în 70% din locuinţe şi aprovizionarea cu apă potabilă se făcea doar parţial.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri noapte, după bombardamentele ruse, că situaţia din Kiev şi din alte oraşe ucrainene este „foarte dificilă” din cauza lipsei de curent şi că va dura ceva până va fi reluată alimentarea cu energie electrică.

articolul original.

Tribunalul Bucureşti a anulat detaşarea Gabrielei Szabo la Centrul Dalles

24 November 2022 at 12:07
image

Fosta campioană mondială şi olimpică la atletism Gabriela Szabo a anunţat că Tribunalul Bucureşti a anulat detaşarea emisă de primarul Capitalei, Nicuşor Dan, şi a decis reîncadrarea sa în funcţia de director general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti. Totodată, Primarul General a fost obligat la plata a 10.000 lei daune morale şi cheltuieli de judecată.

„La data de 23.11.2022 a fost pronunţată de Tribunalul Bucureşti, Secţia a II-a Contencios Administrativ şi fiscal hotărârea în primă instanţă prin care a fost anulată dispoziţia de detaşare nr. 1245 emisă de Primarul Dan Nicuşor Daniel la data de 03.06.2022, ulterior anunţării acesteia pe o reţea de socializare. Suplimentar obligaţiei stabilită de instanţă, în sensul încadrării Gabrielei Szabo în funcţia de director general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, pârâtul Primarul General al Municipiului Bucureşti a fost obligat la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale şi la plata cheltuielilor de judecată”, menţionează Gabriela Szabo în mesajul postat pe un site de socializare.

Nicuşor Dan a anunțat că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie pentru nereguli depistate la CSM Bucureşti, ca urmare a unei verificări a Corpului de Control.

La 3 iunie 2022, Nicuşor Dan anunţa că Gabriela Szabo, directorul general al Clubului Sportiv Municipal Bucureşti, va fi detaşată la conducerea Centrului Dalles, iar în locul ei va fi numit interimar unul dintre directorii adjuncţi. El a susţinut la momentul respectiv că staff-ul de conducere al clubului a ratat obiective competiţionale, a determinat plecarea unor oameni valoroşi şi a avut un management „defectuos”.

De altfel, la 21 noiembrie 2022, Nicuşor Dan a informat într-un mesaj publicat pe un site de socializare că va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru nereguli depistate la CSM Bucureşti, ca urmare a unei verificări a Corpului de Control care a vizat activitatea clubului în perioada 2017-2022. Potrivit edilului, CSM a plătit, în 2018, prime în valoare totală de 1.076.330 de lei unor angajaţi care nu aveau dreptul la aceşti bani, respectiv personalului administrativ.

El susţine că 190.965 de lei au fost încasaţi în mai multe tranşe de directorul general al CSM, Gabriela Szabo, tot sub formă de primă. „Totodată, Corpul de Control a identificat şi un posibil conflict de interese generat de un contract încheiat de conducerea clubului în 2018 cu o firmă cu care Gabriela Szabo a încheiat ulterior, în acelaşi an, un contract de cesiune de drepturi de autor. Pe lângă aceste probleme, s-a constatat şi faptul că reorganizările succesive făcute în instituție, în 2017-2019, au fost deficitare, neducând la o îmbunătăţire a activităţii”, a explicat primarul pe Facebook.

articolul original.

Războiul fratricid, upercutul aplicat lui Putin și iluziile din Moldova de Est

24 November 2022 at 11:33

Conform generalului James C. McConville, al 40-lea șef de stat major al  Forțelor Terestre ale SUA, în luna noiembrie, Divizia 101 de Asalt Aerian  a organizat  – în cadrul brigăzii dislocate în România -, primul curs de asalt aerian, pe tărâm dobrogean. Încântarea cu care generalul american a comunicat asta celor interesați de dinamica internă a marii unități de elită a Forțelor Armate ale Statelor Unite are și o altă semnificație – perfecționarea profesională a celor care au optat pentru a servi sub drapelul american într-o structură aflată permament cu ochii pe litoralul nordic al Mării  Negre. Acolo unde rușii  continuă  devastarea militară a Ucrainei și – mai nou – au luat în vizor și Moldova de Est, cea dintre Prut și Nistru. 

FRONTUL DE EST S-A STABILIZAT

În Ucraina continuă războiul fratricid, dintre două armate slave. Mai țineți minte națiunile slave? Acestea sunt Rusia, Ucraina, Belarus, Polonia, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Serbia. Cu Kievul, Moscova este în conflict armat, cu Minskul nu are probleme, fiind perfectată o uniune statală, Praga și Bratislava sprijină, din cadrul NATO, lupta ucrainenilor, iar Belgradul rămâne captiv ideologic perioadei în care exista Iugoslavia. 

Război înseamnă nu doar ofensivă și defensivă, ci și intrarea multor localități din Ucraina – circa 50% – în situația de a nu avea curent electric și nici apă curentă. 

Generalul Serghei Vladimirovici Surovikin s-a ținut de cuvânt și, din dorința de a își proteja luptătorii, continuă bombardamentele menite a inocula teama cetățenilor ucraineni; a genera presiuni ale populației afectate asupra guvernului de la Kiev, pentru a a accepta negocierile de pace; a determina numeroși ucraineni să părăsească propria țară, pentru a se refugia în Europa liberă și democrată. 

Iarna duce războiul ruso-ucrainean într-o altă etapă Foto: Facebook Ministerul Apărării Ucraina

Trupelor invadatoare rusești li se adaugă Generalul Iarnă, care vine cu cinismul răsăritenilor imperiali, de a interzice ucrainenilor dreptul la  căldură, lumină și apă potabilă, blesteme imperiale pentru localnicii rămași la discreția rachetelor Moscovei, cu puține speranțe de remediere rapidă a dificultăților cu care se confruntă. Le-au mai rămas glumele, de voie, de nevoie, la adresa ocupanților și îndârjirea de a nu ceda, nici măcar în vise, vreun teritoriu din arealul inițial al Ucrainei. 

Există o formulă rusă a terorii? Președintele Volodimir Zelenski crede că da, după cum a afirmat în alocuțiunea sa – prin link video – adresată Consiliului de Securitate al ONU. El a criticat și structura consiliului, care dă Federației Ruse și altor patru state  membre, puterea de veto.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a adresat Consiliului de Securitate al ONU

Problema este alta! Sigur că este bine ca șeful statului ucrainean, în efortul său de a menține vie conștiința altor națiuni, că Ucraina rămâne victima agresiunii militare ruse folosește orice prilej, orice reuniune internațională relevantă, pentru a se adresa participanților, cu scopul de a le semnala nu doar cum trebuie să decripteze situația de pe Frontul de Est, ci și să le ceară ajutorul – evident diferențiat, funcție de voința politică și capacitatea economică a fiecărui stat – de a ajuta, în continuare, pe apărătorii statalității ucrainene. 

Totuși, de aici, până la sugestiile, uneori nu tocmai inspirate, adresate unor forumuri de nivel mondial, privind ce anume trebuie schimbat în structura și funcționarea lor este un pas care nu atrage numai simpatii, un detaliu care nu este deloc folositor interesului național al ucrainenilor. 

RAPORT DE FORȚE: 6 LA 1

În aceeași reuniune a Consiliului de Securitate al ONU s-a găsit vorbind cu pereții, ambasadorul Rusiei, Vasili A. Nebenzia, care, conform mandatului primit de la Kremlin a acuzat Ucraina (că rezistă!!!) și puterile NATO care au înarmat-o, consecința fiind, în încremenirea conceptuală a emisarului Moscovei, la Națiunile Unite, un război prin… procură, care este dus de occidentali cu forța expediționară rusă ce acționează pe tărâm ucrainean, efectul fiind – culmea ipocriziei imperiale – distrugerea orașelor ucrainene. Asupra cărora au căzut numai rachete rusești și niciuna venită din comunitatea democratică transatlantică. 

Același diplomat rus a mințit precum Ulrich Friedrich Wilhelm Joachim von Ribbentrop, politician și diplomat german, ministru al afacerilor externe al Germaniei naziste, între 1938 și 1945. Asta pentru că Nebenzia a susținut, fără să clipească, că pentru „a slăbi și a distruge potențialul militar al oponenților noștri, desfășurăm lovituri cu arme de precizie, împotriva energiei și a altor infrastructuri, care sunt folosite în scopul aprovizionării militare a unităților ucrainene”. Stă mintea în loc! 

Dacă privim spre armata ucraineană, aceasta are un efectiv aproape de 1.000.000 de luptători, la care se adaugă 900.000 de rezerviști, ceea ce înseamnă un raport de forțe, la nivelul trupelor combatante, de 6 la 1, în favoarea apărătorilor Ucrainei. Deși nu sunt componente ale Forțelor Armate ale Ucrainei, mai sunt instituții militarizate, care pot executa ordinele Statului Major al armatei ucrainene, precum Garda Națională a Ucrainei, cu 60.000 de purtători de uniforme militare; formațiuni de operațiuni speciale ale Ministerului Afacerilor Interne, precum Omega, Scorpion – pentru securitatea centralelor nucleare -, Titan;  trupele de grăniceri cu 50.000 de  militari și civili; unități ale SBU, cu un efectiv de 30.000 de ucraineni apți pentru luptă;  Forțele de Apărare Civilă, cu peste 10.000 de încadrați bine antrenați. 

Că asemenea date sunt ignorate de ministerele rusești care gestionează pe diplomații, respectiv pe militarii Rusiei este greu de crezut. Dar cum ordinul lui Putin se execută, nu se discută, ambasadorii folosesc gramofoane din veacul trecut, vorba vine, pentru a minți opinia publică internațională cu argumente tipice dictaturii lui Stalin, iar militarii, precum generalul Surovikin, vorbesc puțin și caută, în fel și chip, menținerea actualului aliniament al Frontului de Est, deși, la 60 de kilometri în spate, în oblasturile Herson, Donețk și Lugansk, mobilizații sapă din greu tranșeele unor noi poziții defensive, în timp ce în oblastul Zaporojie, militarii ucraineni nu mai înaintează, după cum adversarii lor ruși nu se mai retrag, cel puțin nu acum.

RUSIA – STAT SPONSOR AL TERORISMULUI

Parlamentul European a votat miercuri, cu o majoritate covârșitoare, etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului.

Coincidența, mai degrabă deloc întâmplătoare, a făcut ca votarea să fi avut loc taman când președintele rus  a sosit la Erevan, Armenia, pentru o întâlnire a Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, alianța militară colectivă a Rusiei. În traducere liberă – un upercut aplicat de la Bruxelles imaginii de țar, cam bătrânel,  a lui Vladimir Vladimirovici Putin. 

Vladimir Putin a participat la reuniunea din Armenia Foto: Kremlin.ru

Crimele de război săvârșite de unii militari ruși în Ucraina, rod al unui complex de superioritate imperială bazat pe nemernicia geopolitică a celor de la Kremlin, au fost condamnate de parlamentarii europeni. În replică, ridicola purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a replicat miercuri că Parlamentul European ar trebui să fie desemnat „sponsor al idiotului”. Ceea ce confirmă prejudecata Moscovei, că fără ajutorul dempocrațiilor transatlantice, azi la Kiev era un guvern ca la Minsk, supus Moscovei, la propriu și la figurat. 

Și apropo, la reuniunea din Armenia, miercuri, președintele rus a fost întâmpinat de sute de demonstranți, purtând torțe aprinse, strigând „nu războiului”, agitând steaguri armene, ucrainene și americane și cerând conducătorilor armeni să se distanțeze de Rusia. Cu alte cuvinte continuă disoluția a ceea ce era cândva comunitatea statelor dependente de Moscova.

Pe lângă Parlamentul European, Letonia, Estonia, Lituania, Polonia și Republica Cehă au adoptat anterior rezoluții similare, de desemnare a federației putiniste ca un stat sponsor al terorii inițiate de la nivel înalt.

Din prudență, nici România, nici Statele Unite nu au desemnat, până acum, Rusia  drept un stat sponsor al terorii. Dacă la Washington D.C. s-ar lua o asemenea decizie, ditamai Federația Rusă ar apărea alături de Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria, în condițiile în care trupe rusești sunt menținute pe tărâm sirian, iar oficiali ai Moscovei au făcut demersuri la Phenian și Teheran, pentru a primi muniție și drone necesare armatei ruse, pentru operațiunea militară specială. 

MOLDOVA DE EST FULGERATĂ DE… ÎNTUNERIC

În județele din stânga Prutului, autoritățile au preferat să afirme, în cazurile repetate de întrerupere a curentului electric, că a fost vorba de o deconectare automată a a sistemului energetic. 

Până la urmă, președinta Maia Sandu a transmis un mesaj pe Facebook, în care recunoștea că Rusia a lăsat (Republica) Moldova pe întuneric. 

Maia Sandu pare a nu înțelege că politica trece prin stomac Foto: Facebook

Sigur că, în condițiile în care, deocamdată, entitatea care există în fosta Românie regală de est, nu este încă sub agresiune militară imperială, furnizarea energiei electrice poate fi restabilită, iar lumina va reveni în casele celor trăiesc între Ucraina și Patria Mamă, doar 90% din necesarul de curent electric este asigurat de România. 

Cu o determinare ce nu are nimic comun cu unionismul, Maia Sandu a reiterat convingerea sa că „Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă”.

Problema cu actuala conducere de la Chișinău este că nu înțelege faptul că politica trece prin stomac, că poporenii care mai trăiesc în Moldova de Est – aproximativ 2,5 milioane, dintr-un total oficial de 3,9 milioane de locuitori, adică populația orașului București, cu suburbii – nu au nevoie doar de stegulețe, cu Tricolorul pe care a fost imprimată o stemă ce-mi aduce aminte pe aceea a Republicii Democrate Germane, ci și de o prosperitate care lipsește din încăpățânarea unora mânați de iluzia că lumina se ia acum de la Berlin, nu de acolo de unde răsare soarele pentru toți românii. 

Și poate că viitorul președinte al României, o personalitate cu anvergură euro-atlantică, în prima sa viitoare vizită la Chișinău, va întreba pe interlocutorul de acolo, așa cum a făcut celebrul general Constantin Degeratu, când conducea Statul Major General, care i-a spus omologului său, venit la București: 

– În ce limbă vorbim, de stat sau română? 

articolul original.

Dacian Cioloș declară că este riscantă amânarea deciziei de intrare a României în Schengen. Din ianuarie, Suedia preia președinția Consiliului

24 November 2022 at 10:22
image

Europarlamentarul Dacian Cioloș este mai puțin optimist decât președintele Klaus Iohannis în privința amânării deciziei privind aderarea României în spațiul Schengen.

Cioloș a declarat la RFI, că „în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă”

Europarlamentarul consideră că demersurile politice privind aderarea României la Spațiul Schengen trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, „pentru că vedem deja și spectrul amânării unei decizii din decembrie”.

Președintele Klaus Iohannis a avansat scenariul unei amânări cu o lună sau două a deciziei privind intrarea României în zona europeană de liberă circulație.

„Asta este varianta pe care ne-o dorim şi aceasta este varianta care a fost propusă de preşedinţia Consiliului Uniunii care momentan este la Cehia, însă, vreau să fiu foarte clar, dacă din varii motive nu vom reuşi până pe 8 decembrie să avem o certitudine că lucrurile sunt foarte clare, există posibilitatea ca această decizie să fie amânată, cu o lună sau cu două luni până când toate întrebările primesc răspunsuri clare şi corecte şi toată lumea va fi convinsă că noi nu numai că nu suntem o vulnerabilitate, am fi un real câştig pentru Spaţiul Schengen şi ca să completez ce am spus – unii au întrebări pentru noi şi alţii pun sub semnul întrebării Schengen. Spaţiul Schengen funcţionează după nişte reguli care au fost stabilite acum câţiva ani. Lumea s-a schimbat. Ştim şi noi acest lucru şi este nevoie de îmbunătăţirea unor abordări, unor proceduri. Noi suntem parte din acest proces. Suntem acum parte din procesul de îmbunătăţire a Spaţiului Schengen şi evident că, dacă vom deveni parte din el, vom continua aceste demersuri, însă argumentul că dacă Spaţiul Schengen nu este perfect România şi alţii trebuie să rămână afară nu mi se pare chiar unul pertinent”, a spus Klaus Iohannis.

Dacian Cioloș crede că „în continuare, demersurile diplomatice, politice, trebuie să rămână foarte intense până în ultimul moment, pentru că iată, vedem deja și spectrul amânării unei decizii din decembrie. Eu știu că președinția cehă era foarte determinată să respecte dorința României de a avea acest subiect pe agendă, însă am mai spus-o și în alte rânduri, în Consiliu te duci cu un subiect pe agendă, când știi că poți să ai o decizie pozitivă, altfel nu prea are sens să-l pui pe agendă, doar ca să demonstrezi că nu există susținere pentru subiectul respectiv”.

Eurodeputatul Renew Europe amintește că președinția cehă promisese punerea acestui subiect pe agenda din decembrie. În cazul în care la Consiliul JAI din 8 decembrie nu se va decide așa cum își dorește România, din ianuarie va fi cu mult mai greu întrucât Suedia preia președinția Consiliului UE.

„Președinția cehă garantase României și Bulgariei că va pune acest subiect pe agenda din decembrie, chiar dacă anumite state membre ar putea cere să nu fie pus, pentru că nu erau pregătite să susțină o decizie pozitivă și atunci ca să nu fie expuse public probabil că ar fi preferat să fie amânat, dar acum probabil că dacă România, Bulgaria și Croația nu au o certitudine a unei decizii pozitive, să existe și această discuție, însă din punctul meu de vedere, e destul de riscant, pentru că din ianuarie încolo, președinția Consiliului UE va fi asigurată de Suedia, unde știm că există complicații politice. Guvernul suedez, care este unul minoritar și care va funcționa în calitate de președinte al Consiliului va trebui să țină cont și de poziția Opoziției din Parlament și aici cred că în continuare, PSD-ul care are un partid partener în Opoziția din Suedia și care s-a exprimat împotriva aderării României la Schengen ar trebui să-și asume și politic rezolvarea acestei probleme, înainte de începerea președinției suedeze, dacă vrem să avem un răspuns pozitiv nu acum în decembrie, ci peste o lună sau două, deci exact în perioada președinției suedeze”, a mai declarat Cioloș la RFI.

articolul original.

Justiție de România. Cazuri identice, soluții diferite. Pentru că Puiu Popoviciu nu este Arpad Paszkany

24 November 2022 at 09:24

Două spețe practic similare, ambele cu personaje cunoscute public, au primit soluții diametral opuse în justiția română.

La Cluj Napoca, omul de afaceri Árpád Pászkány s-a asociat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj și a construit cunoscutul mall Polus Center. Ancheta DNA a stabilit că nu a comis nicio faptă penală. În Capitală, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București s-a asociat cu firma omului de afaceri Gabriel Popoviciu pentru a construi la Băneasa cel mai mare mall din România. Popoviciu a fost condamnat la 7 ani de închisoare în urma unui proces despre care Justiția din Marea Britanie a constatat: „A suferit un exemplu extrem de lipsă de imparțialitate judiciară. Nu a avut parte de o judecată corectă!”

Asocierea de la Cluj Napoca a fost denunțată de Gheorghe Funar, iar trei parchete au ajuns la concluzia că asocierea dintre Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) Cluj și Polus Transilvania Companie de Investiții SRL, care a permis ridicarea mall-ului de la marginea Clujului, s-a făcut legal. DNA Cluj i-a dat soluție de neîncepere a urmăririi penale rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş, arătând că acesta a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro câștigate din asociere au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului. Deci, nu există nicio faptă de corupție. Iar lui Árpád Pászkány nu i s-a clintit, eufemistic vorbind, niciun fir de păr.

La București, asocierea dintre USAMV și firma lui Popoviciu a fost denunțată de afaceristul Gigi Becali, supărat că Universitatea nu a făcut afacerea cu el. Inițial, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a dat neînceperea urmăririi penale. Apoi DNA a redeschis dosarul. Dacă la Cluj, procurorii au recunoscut că terenul pe care s-a ridicat Pollus este proprietatea privată a Universității, la București proprietatea Universității a fost interpretată de procurori ce „domeniu public”. Câștigurile Universității au fost „recalculate” de „experți” ai DNA ca fiind prejudicii de sute de milioane.

Spre deosebire de cazul Băneasa, la Cluj procurorii au refuzat să urmeze indicațiile politice sau de altă natură și au stabilit că faptele de corupție din asocierea USAMV Cluj – Polus Center nu există.

În dosarul de la Cluj, „delatorul” este fostul primar al Clujului și senator PRM, Gheorghe Funar, cel care în 2009 îl punea pe listele PRM la alegerile europarlamentare chiar pe Becali, denuțătorul din dosarul Băneasa.

În 2006, anul în care Becali denunța afacerea Băneasa, senatorul PRM Gheorghe Funar reclama la DNA Cluj-Napoca fapte de corupție în  legătură cu modul în care a fost înstrăinat către firma Polus Transilvania terenul numit „Şapca Verde”, în suprafaţă de 347 hectare, aflat în administrarea Staţiunii Didactice Experimentale a USAMV Cluj-Napoca. Mai precis, Funar a reclamat că universitatea ar fi cedat ilegal terenul „Șapca Verde” către firma reprezentată de omul de afaceri Arpad Paszkany.

Cum a fost înstrăinat terenul „Șapca Verde” din Cluj

Terenul „Şapca Verde” a fost preluat de stat prin expropriere, în anul 1945, iar 3 ani mai târziu a fost dat în administrarea USAMV Cluj.

În 1998, printr-o „manoperă” a Fondului Proprietății de Stat (FPS) și a Prefecturii Cluj, o parte din terenul „Șapca Verde a fost întabulat ilegal de SC „Agroindustriala” Cluj, firmă la care FPS era acționar majoritar. Un an mai târziu  Agroindustriala a vândut terenul către Polus, pentru a construi acolo un mall. Universitatea a reclamat că, în urma înstrăinării, a pierdut folosința asupra terenului, dar și și că i-au fost distruse culturile experimentale.

Mai mult USAMV Cluj a reclamat că este proprietarul de drept al terenului și a cerut constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare dintre Agroindustriala și Polus (încheiat pe 16 iunie 1999).

Universitatea cade la înțelegere cu Polus

În cele din urmă, USAMV Cluj a avut câștig de cauză, dar în contextul prelungirii procesului civil şi cum pe terenul în litigiu demarase deja investiţia, conducerea universității a acceptat să negocieze cu Polus stingerea pe cale amiabilă a litigiilor.

Așa s-a ajuns, în 2006, la încheierea unui ,,contract de colaborare”, prin care părţile conveneau să colaboreze pentru obţinerea unor avantaje economice reciproce.

În concret, Universitatea, printre altele, recunoştea că Polus este proprietarul exclusiv al terenului în litigiu şi al proiectului care se realiza pe acesta, iar dezvoltatorul, la rândul său, se obliga să achite universităţii suma totală de 8 milioane de euro.

Dosarul Băneasa
USAMV Cluj avea drept de proprietate asupra terenului Șapca Verde

DNA Cluj: „Nu e corupție. Banii au ajuns în conturile universității, nu în buzunarele rectorului”

Funar a reclamat atunci la DNA Cluj că renunţând la judecată  „USAMV a consfinţit şi recunoscut ilegal dreptul  de  proprietate al SC Polus” şi că acest contract de colaborare intră în domeniul corupţiei, prin „mita” de 8 milioane euro

DNA Cluj a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva rectorului USAMV Liviu Alexandru Mărghitaş. Procurorii din Cluj au concluzionat că Mărghitaș a avut mandat din partea Senatului USAMV pentru a negocia cu Polus, iar cele 8 milioane de euro nu a ajuns în buzunarele rectorului, ci în conturile universității. Ca atare nu a existat nicio faptă de corupție.

Nemulțumit, Gheorghe Funar a atacat peste tot rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, dar procurorii și-au menținut punctul de vedere!

Dat fiind că niciunul dintre cei cercetați în dosarul Polus Cluj nu a fost găsit vinovat de abuz în serviciu sau de alte fapte de corupție, pe omul de afaceri Árpád Pászkány, care a ridicat mall-ul, nu l-a deranjat nimeni.

Dosarul Băneasa, judecat după modelul „naționalizării”

Într-o situație practic trasă la indigo, Gabriel Popoviciu a fost condamnat la ani grei de închisoare pentru o așa-zisă complicitate la abuz în serviciu.

În dosarul Băneasa, procurorii de la București au acționat taman pe dos, chiar dacă asemănarea dintre cele două cazuri era izbitoare. Deși terenul din Băneasa era de drept proprietatea universității, precum la Cluj, procurorii s-au înverșunat să susțină că este domeniul public al statului, fără dovezi solide.

Cel care trebuia să constate că procurorii de la București greșesc, judecătorul Corneliu Bogdan Ion-Tudoran, a închis însă ochii și a copiat, în motivarea sentinței, tocmai rechizitoriul procurorilor. Ba mai mult, trădând orice principiu și orice regulă a nobilei misiuni de judecător a ajuns să inventeze probe (!!!) pentru a-și justifica astfel deciziile.

Judecând cererea de extrădare, magistrații din Londra au constatat că „există temeiuri serioase pentru a crede că Gabriel Popoviciu a fost condamnat de către un judecător care nu putea fi imparțial … și care, pe cale de consecință, nu ar fi trebuit să judece cazul”. Până în prezent nicio comisie a Ministerului de Justiție nu a cercetat, în lumina hotărârii pronunțate de către High Court of Justice în data de 11.06.2021, dacă erorile/abuzurile judecătorului Ion Tudoran sale ar fi fost consecința acțiunilor unui cerc de interese străine Justiției și/sau de faptul că judecătorul despre care presa a dezvălui că se trata cu medicamente pentru afecțiuni psihice nu ar mai fi fost apt să judece!

Numai dezvăluirile privind tratamentul medical al magistratului ar fi trebuit, pentru restabilirea încrederii în Justiție, să provoace o analiză complexă pentru a se stabili oportinitatea revizuirii deciziilor luate de fostul judecător Ion-Tudoran.

articolul original.

Pană de curent la Liov și întrerupere de curent în Republica Moldova

23 November 2022 at 15:49
image

Rusia a lansat miercuri un nou raid cu rachete asupra Ucrainei, lovind cel puţin o infrastructură critică în capitala Kiev, unde au fost auzite explozii către periferie, în mai multe părţi ale ţării fiind perturbată furnizarea energiei electrice şi a apei, inclusiv în capitală, în oraşul Liov şi regiunea Odesa, informează Agerpres.

„Un nou atac masiv asupra facilităţilor infrastructurilor (Ucrainei) este în desfăşurare”, a scris pe Twitter, Mihailo Podoliak, consilier al preşedintelui Volodimir Zelenski.

Aprovizionarea cu apă a capitalei ucrainene a fost suspendată în urma acestui nou atac rusesc care a ţintit infrastructurile energetice şi s-a soldat cu cel puţin trei morţi şi şase răniţi, au anunţat pe Telegram primarul oraşului, Vitali Kliciko, şi administraţia militară a Kievului, aceasta din urmă menţionând de asemenea că un imobil a fost avariat.

La rândul său, furnizorul local de electricitate din Kiev a anunţat întreruperi ale furnizării electricităţii în capitală, în timp ce oraşul Liov a rămas complet fără curent în urma atacului rusesc.

Sirenele de raid aerian au fost declanşate în toată Ucraina şi sistemele de apărare antiaeriană au intrat în acţiune, corespondenţii Reuters de la Kiev afirmând că au văzut rachete antiaeriene lansate deasupra oraşului. Pentru scurt timp, posturile de televiziune şi-au întrerupt emisia.

În mesajele lor, oficialii ucraineni au cerut populaţiei să rămână în adăposturi, întrucât atacul cu rachete s-ar putea să nu se fi încheiat.

Explozii – unele produse de apărarea antiaeriană – au fost de asemenea semnalate în regiunile Odesa, Nikolaev, Poltava şi Dnipropetrovsk, potrivit agenţiei DPA.

Întreaga regiune Odesa, din sud, a rămas fără electricitate în urma acestui atac, potrivit şefului administraţiei regionale, citat de CNN.

Acest atac a produs întreruperi masive de curent şi în Republica Moldova, a anunţat vicepremierul moldovean Andrei Spînu, ministrul infrastructurii şi dezvoltării regionale.

„Urmare a bombardamentului Rusiei împotriva sistemului energetic ucrainean din ultima oră, avem întreruperi masive de energie electrică în toată ţara. Moldelectrica lucrează pentru restabilirea conectării la energia electrică”, a scris Spînu pe Facebook.

Conform ministrului, pana de curent afectează circa jumătate din Republica Moldova.

Spînu a avut convorbiri cu comisarul european pentru Energie și cu miniștrii Energiei din România și Ucraina.

„Am vorbit, la telefon, cu Kadri Simson, Comisarul European pentru Energie, Virgil Popescu, Ministrul Energiei din România și German Galushenko, Ministrul Energiei din Ucraina. Am discutat despre deconectările masive de energie electrică din țara noastră și Ucraina. Condamnăm atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina. Rusia trebuie să oprească acest război nedrept și ilegal.

Suntem uniți și solidari. Împreună suntem mai puternici. Moldova va reuși!”, a mai scris Anrei Spînu pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, promite cetățenilor săi că problema furnizării energiei electrice va fi rezolvată.

„Rusia a lăsat Moldova pe întuneric. Războiul Rusiei în Ucraina omoară oameni, distruge cu rachete blocurile de locuit și infrastructura energetică. Atacurile continuă și acum în Ucraina. Oamenii își scot răniții de sub dărâmături. Și își plâng apropiații decedați. Viața oamenilor nu poate fi întoarsă înapoi.

Dar furnizarea energiei electrice poate fi restabilită. Vom rezolva problemele tehnice și vom avea din nou lumină. Toate instituțiile statului lucrează în acest sens.

Nu putem avea încredere într-un regim care ne lasă pe întuneric și frig, care ucide intenționat oameni, din simpla dorință de a ține alte popoare în sărăcie și în umilință. Oricât de greu ar fi acum, singurul nostru drum, calea de viitor a Republicii Moldova, trebuie să rămână spre lumea liberă.”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Întreruperi în furnizarea electricităţii au survenit şi în regiunea separatistă Transnistria, a anunţat ministerul de interne al acesteia.

articolul original.

Parlamentul European declară Rusia drept stat care sponsorizează terorismul

23 November 2022 at 13:59
image

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi „pentru”, 58 „împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi „recurge la mijloace teroriste”.

Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă „Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de „Kadîroviţi”, precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor.

Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare. 

articolul original.

Lanţurile de aprovizionare, un sprijin pentru economia României

23 November 2022 at 11:46

Conform studiului local derulat de EY, România are toate atuurile să se poziționeze în momentul de față și în contextul economic actual ca prim facilitator în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și cea de Est.

Un procent de 74% dintre participanții la acest studiu consideră că România poate să devină un prim furnizor în materie de lanțuri de aprovizionare între Europa de Vest și Europa de Est. Doar un procent de 14% dintre aceștia sunt de părere că România nu are forță să câștige acest statut, iar 12% au declarat că nu știu ce să spună despre acest aspect.

Dintre respondenții care consideră că România va juca un rol primordial în asigurarea tranziției dintre Europa de Est și cea de Vest, cei mai mulți provin din domeniul IT & software – 73%, din sectorul comerțului – 67% și din industria de automobile – 67%.

Rețelele lanțurilor de aprovizionare din România au capacitatea să acopere golurile lăsate în Estul Europei de războiul din Ucraina.

În acest sens, 59% dintre respondenți consideră că acestea au capacitatea să suplimenteze cererea afectată de conflictul din Ucraina. Industriile care prezintă cei mai mulți respondenți sunt similare cu cele prezentate anterior, și anume, IT & Software (63%), comerț (47%) și automobile (67%). În schimb, 25% dintre respondenți sunt neutri în ceea ce privește această chestiune, iar 16% consideră că puterea rețelelor lanțurilor de aprovizionare din România este scăzută, când vine vorba de a susține cererea afectată de conflict.

Cea mai bună soluție indicată pentru a spori atragerea de noi investiții străine în activitatea lanțurilor de aprovizionare pe fondul războiului ar fi investițiile în infrastructură – 61%, a doua cea mai aleasă variantă fiind investițiile în domeniul tehnologiei și inovației – 53%, urmată de oferirea de beneficii fiscale companiilor care aleg să relocheze lanțurile de aprovizionare în România – 51%. Ultimele două cel mai puțin selectate variante sunt întărirea puterii financiare a pieței interne din România 46% și politici mai sustenabile în vederea decarbonării lanțurilor de aprovizionare pe viitor – 35%.

Mediul de afaceri din România, rezilient în fața mișcărilor macro din regiune

Executivii intervievați în cadrul chestionarului lansat de EY România au menționat că organizațiile din care fac parte sau pe care le conduc plănuiesc să modifice strategia de business cu privire la producția și furnizarea produselor lor – 56%. Un procent de 32% au spus că nu vor exista schimbări în materie de model de business, iar 12% că nu cunosc detalii despre acest aspect.

Cei mai mulți dintre respondenții chestionarului văd viitorul lanțurilor de aprovizionare din compania lor asociat cu acoperirea unor categorii noi de clienți – 45%. Decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare începe să figureze din ce în ce mai mult pe agenda executivilor din România. Astfel, 41% dintre respondenți asociază viitorul aprovizionării cu investiții în sfera economiei sustenabile, iar 34% cu investiții în activități din sfera economiei circulare. De asemenea, una dintre variantele cele mai alese de către respondenți a fost reducerea dependenței față de furnizori de materii prime globali și tranziția către furnizori regionali – 43%.

În ultimii ani, ca urmare a crizei sanitare și a conflictului care a izbucnit în Ucraina, companiile s-au confruntat mai întâi cu o sistare a lanțurilor de aprovizionare, urmată de o forțare a companiilor de a-și reloca operațiunile mai aproape de piețele lor de origine sau de clienții acestora.

Reorganizarea lanțurilor de aprovizionare din perioada pandemiei a forțat companiile să renunțe la ideea de a modifica structura acestora din cauza costurilor, însă rămâne de văzut dacă acest scenariu se va repeta și în prezent în contextul războiului din Ucraina. Situația actuală este diferită tocmai pentru că firmele vor fi obligate să caute alternative la aprovizionarea cu componente și materiale din Rusia. Multe fabrici care operează în vestul Ucrainei au avut producția perturbată, iar în acest caz companiile trebuie să caute alte soluții dacă războiul persistă.

Totodată, războiul a afectat prețurile la energie și, astfel, transportul materialelor și componentelor din Asia a început să erodeze competitivitatea costurilor din regiune. Implicit, apare problema sustenabilității, iar presiunea cu privire la decarbonizarea lanțurilor de aprovizionare face ca aprovizionarea locală să fie mai convingătoare.

Studiul de atractivitate european EY ne-a arătat că în momentul izbucnirii războiului din Ucraina 30% dintre executivii intervievați doreau să își reducă dependența de o singură țară. La întrebarea în ce măsură relocarea și reorganizarea lanțurilor de aprovizionare în contextul geopolitic actual ar spori numărul de investiții la nivel european, 46% dintre respondenți au menționat că într-o mare măsură, 28% că într-o foarte mare măsură, 18% au fost de părere că nu va exista o creștere a investițiilor, pe când doar 8% au considerat că doar într-o foarte mică măsură.

„În contextul geopolitic actual de crize suprapuse, numeroase companii producătoare și-au închis facilitățile de producție din Ucraina și Rusia, decalajul din producție reflectându-se în creșterea prețurilor. În încercarea de a acoperi acest gol în lanțurile de aprovizionare, credem că acești producători vor căuta să se relocheze în regiunea noastră prin investiții brownfield, achiziții de producții existente sau chiar greenfield. Rezultatele studiului actual confirmă faptul că România este una din zonele cele mai atrăgătoare în această privință. Poziția geografică joacă un rol important în modelarea acestui fenomen, adăugându-se indicatorilor economici pozitivi care sunt considerați de obicei.”, a declarat Iulia Bratu, Partener, Head of Lead Advisory, EY România.

articolul original.

Ylva Johansson sprijină accederea României în Spațiul Schengen

23 November 2022 at 09:11
image

Europarlamentarii PSD Dan Nica şi Victor Negrescu susţin că au obţinut angajamentul ferm al comisarului social-democrat din partea Suediei, Ylva Johansson, pentru o decizie favorabilă privind aderarea României la spaţiul Schengen.

„Odată cu renunţarea la MCV, a dispărut şi ultimul pretext pentru ţinerea României în afara Schengen. Am apreciat, în acest context, sprijinul categoric al doamnei Johansson pentru aderare şi faptul că o consideră, din acest punct, o obligaţie pentru Consiliul European, dat fiind raportul Comisiei Europene, care constată îndeplinirea tuturor condiţiilor. Avem de partea noastră atât faptele recunoscute oficial, cât şi suportul politic al Parlamentului European şi al Comisiei Europene”, a subliniat Dan Nica, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit sursei citate, comisarul pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, a avut „o abordare pozitivă şi fermă”, reprezentanta Suediei reiterând sprijinul pentru accederea ţării noastre în Spaţiul Schengen.

„Am discutat cu doamna comisar Ylva Johansson despre şansele tot mai mari pe care le are România de a adera la spaţiul Schengen, în contextul finalizării raportului privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Am prezentat, încă o dată, atuurile României, am subliniat necesitatea unei decizii ce trebuie luată anul acesta pentru aderarea noastră la zona de libera circulaţie şi am discutat despre eforturile care trebuie făcute în continuare pentru a convinge statele reticente. I-am mulţumit comisarului nostru social-democrat pentru eforturile personale făcute în sprijinirea României şi mă bucur că am reuşit să punem la dispoziţia Comisiei Europene şi a statelor care gestionează frontierele externe ale UE fonduri suplimentare, ca urmare a amendamentelor pe care le-am depus şi care au fost aprobate în bugetul european pentru anul viitor”, a afirmat Victor Negrescu.

articolul original.

România scapă de MCV. Monitorizarea se va face în cadrul mecanismului Rule of Law

22 November 2022 at 14:37
image

A venit timpul, după 15 ani, ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) să poată fi oprit, întrucât România îndeplinește cele patru condiționalități, se arată în raportul pe care Comisia Europeană îl va publica în cadrul MCV.

Monitorizarea va putea continua în cadrul mecanismului privind statul de drept (Rule of Law), se mai arată în raport.

„Concluzia pe care o veţi vedea în raport este că acum România îndeplineşte cele patru condiţionalităţi. Încă există câteva chestiuni care trebuie soluţionate, dar din schimburile la nivel înalt şi garanţiile date de autorităţile române aceste chestiuni vor fi rezolvate. Acum suntem în situaţia în care putem spune că cele patru condiţionalităţi sunt îndeplinite şi restul muncii care trebuie să fie făcută poate fi urmărită cu instrumentele convenţionale, rapoartele privind statul de drept. (…) Este un raport pozitiv, un raport care ajunge la concluzia că MCV se poate opri şi că monitorizarea viitoare poate avea loc în cadrul raportului privind statul de drept”, a explicat un oficial al executivului comunitar, citat de Agerpres.

El a adăugat că deocamdată MCV nu dispare complet, întrucât trebuie aşteptate reacţiile Consiliului şi Parlamentului, şi că în concluziile raportului de marţi sunt incluse unele elemente ce rămân să fie soluţionate de România.

Printre chestiunile încă nerezolvate sunt finalizarea reformei Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală.

Un alt angajament al părţii române este de a analiza opinia Comisiei de la Veneţia şi a face eventuale ajustări.

Referitor la legile justiţiei, promulgate recent de preşedintele Klaus Iohannis, oficialul european a spus că evaluarea CE şi a Comisiei de la Veneţia este că actele normative respective sunt în general ”în direcţia bună”.

„Au fost chestiuni, de exemplu răspunderea sau regimul disciplinar pentru judecători, care au fost corectate în aceste legi. Sunt de asemenea chestiuni organizatorice, cum ar fi cele privind inspecţia judiciară, care au fost îmbunătăţite. A existat o îmbunătăţire a transparenţei procedurii pentru numirea procurorilor din funcţiile de conducere. Toate merg în direcţia bună. Am primit de asemenea un angajament la nivel înalt din partea autorităţilor române de a analiza recomandările suplimentare pe care le-ar putea avea Comisia de la Veneţia, incluse în opinia de vineri. Sunt câteva elemente despre care ei (Comisia de la Veneţia) consideră că ar trebui aliniate. Şi este ceva ce vom monitoriza cu cea mai mare atenţie”, a mai spus reprezentantul CE.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost instituit în 2007, în momentul aderării României la UE, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze eforturile ţării de a-şi reforma sistemul judiciar şi de a intensifica lupta împotriva corupţiei. Acesta a fixat obiective de referinţă în patru domenii: reforma sistemului judiciar; integritatea; combaterea corupţiei la nivel înalt; prevenirea şi combaterea corupţiei din sectorul public.

MCV s-a încheiat astăzi pentru România

Președintele Klaus Iohannis a salutat anunțul Comisiei Europene de încheiere a Mecanismului de Cooperare și Verificare. Iohannis a felicitat Guvernul României, ministrul justiției, Parlamentul și instituțiile din sistemul judiciar pentru acest rezultat.

Vă prezentăm textul integral al declarației președintelui României.

„Astăzi este o zi foarte importantă pentru România, care a făcut un nou pas semnificativ pe calea integrării europene.

Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a încheiat astăzi pentru țara noastră!

Avem, așadar, confirmarea clară că România a făcut reformele necesare pentru consolidarea statului de drept și s-a înscris pe drumul ireversibil al luptei împotriva corupției.

Comisia Europeană a confirmat în urmă cu câteva minute, în raportul făcut public, progresul făcut de România în cadrul acestui mecanism, ceea ce înseamnă că îndeplinim recomandările și obiectivele fixate prin MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, așa cum au fost stabilite la momentul aderării noastre la Uniunea Europeană.

Acesta este ultimul raport MCV al Comisiei Europene pentru țara noastră.

De acum înainte, România va fi, la fel ca și toate celelalte state membre, monitorizată doar prin intermediul Mecanismului generalizat privind statul de drept.

Anul acesta, Parlamentul României a adoptat legile fundamentale ale sistemului judiciar, pe care le-am promulgat după ce Curtea Constituțională le-a declarat constituționale.

România a demonstrat voință politică, dar mai ales o puternică susținere a cetățenilor pentru a corecta orice deviere de la un parcurs democratic și pentru a relua rapid reformele, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani.

Mă bucur că toate aceste progrese au fost consemnate în Raportul MCV de astăzi, pentru că aceste reforme sunt esențiale în primul rând pentru români.

Cetățenii au dreptul la un sistem de justiție independent, funcțional, eficient, la o societate în care combaterea corupției și integritatea sunt obiective pe deplin asumate.

Felicit autoritățile – Guvernul României, ministrul justiției, Parlamentul și instituțiile din sistemul judiciar – pentru aceste rezultate și îmi exprim aprecierea și pentru eforturile diplomatice, inclusiv ale Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană, care au contribuit la atingerea acestui obiectiv.

Mulțumesc, de asemenea, Comisiei Europene, Președintei Ursula von der Leyen, pentru sprijinul constant și pentru dialogul deschis.

Dialogul a vizat, totodată, și Comisia de la Veneția, care a constatat recent că elementele esențiale din pachetul legilor justiției respectă standardele europene.

Raportul de astăzi încheie o etapă, dar eforturile noastre comune, la nivel de autorități și societate, trebuie să continue.

Sunt convins și încrezător că realizările confirmate astăzi de Comisia Europeană vor fi urmate și de altele, astfel încât independența și eficiența justiției, ca și combaterea corupției să rămână constante ireversibile pentru România.”, a spus Klaus Iohannis.

articolul original.
❌