ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 5 December 2022Ultimele Stiri

Vladimir Putin face ‘orice’ ca să le închidă gura opozanților! Un apropiat al lui Aleksei Navalnîi a fost arestat după ce a denunțat ofensiva rusă în Ucraina

5 December 2022 at 21:45
image

Cei care îl critică pe liderul de la Kremlin, ajung pe mâna justiției din Rusia. Este și cazul apropiatului lui Aleksei Navalnîi, Ilia Iaşin, pentru care parchetul rus a cerut luni nouă ani de închisoare după ce a denunţat ofensiva rusă în Ucraina.

„Procurorul a cerut nouă ani de privare de libertate”, a indicat echipa lui Iaşin într-un mesaj publicat pe reţelele de social media.

Verdictul va fi anunţat miercuri, potrivit tribunalului moscovit însărcinat cu dosarul, citat de agenţia oficială de presă TASS.

Militantul, în vârstă de 39 de ani şi arestat din iunie, este acuzat de „difuzarea unor informaţii false” despre acţiunile armatei ruse în Ucraina cu „incitare la ură”, delict pedepsit cu zece ani de închisoare.

Lui Iaşin i se reproşează, între altele, faptul că, în cursul unei intervenţii în direct pe YouTube, a denunţat „uciderea civililor” în localitatea ucraineană Bucea, de lângă Kiev, unde armata rusă este acuzată de abuzuri, ceea ce Moscova neagă.

Arestarea sa nu l-a împiedicat să continue să critice autorităţile într-un mod acerb şi să denunţe intervenţia militară în Ucraina.

La începutul lunii noiembrie, Iaşin i-a acuzat pe judecătorii ruşi că sunt „servitori” ai puterii şi îi dau lui Putin un „sentiment de impunitate”.

El este urmărit pe baza articolelor din codul penal introduse la scurt timp după declanşarea ofensivei ruse în Ucraina şi care îi pedepsesc pe cei care „discreditează” armata sau „publică informaţii false” pe acest subiect.

Aceste texte de lege sunt vagi, iar câmpul lor de aplicare este foarte larg, criticii Kremlinului văzând în ele un instrument „universal” pentru a urmări toate vocile critice.

Ilia Iaşin, care a început să militeze de foarte tânăr în anii 2000, este un apropiat al militantului anticorupţie Aleksei Navalnîi, încarcerat de la începutul anului 2021, după ce supravieţuise unei tentative de otrăvire cu agent neurotoxic Noviciok, otrăvire pe care el o atribuie Kremlinului, transmite AGERPRES

articolul original.

Zelenski, desemnat personalitatea anului 2022 de Financial Times, care îl compară cu Winston Churchill

5 December 2022 at 17:51
By: -

Financial Times l-a desemnat pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, drept personalitatea anului 2022.

„Și-a câștigat un loc în istorie pentru extraordinara sa demonstrație de leadership și tărie de caracter”, se arată pe contul de Twitter al Financial Times.

Argumentul Financial Times pentru această alegere a fost că președintele Ucrainei întruchipează „rezistența poporului său și a devenit un etalon al democrației liberale”.

De asemenea, Financial Times l-a numit pe președintele ucrainean la antipodul dictatorului rus Vladimir Putin, care are „ambiții imperiale” care au costat viața a zeci sau chiar sute de mii de oameni.

„Mulți ucraineni înainte de invazia din februarie îl considerau un comediant și un amator, incapabil să accepte provocarea înaltelor funcții, dar Zelenski, în vârstă de 44 de ani, a reușit să-și ocupe locul cuvenit în istorie datorită leadershipului și rezistenței sale incredibile”, scrie Financial Times.

Ziarul l-a comparat pe Zelenski cu prim-ministrul britanic din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Winston Churchill, care a oferit poporului britanic discursuri regulate la radio.

Financial Times consideră că utilizarea de către Zelenski a rețelelor sociale reflectă acțiunile lui Churchill și permite Ucrainei să obțină asistență militară și financiară din partea Occidentului.

„Așa cum Winston Churchill a vorbit la radio pentru a-și aduna țara (...), Zelenski a folosit rețelele sociale pentru a solicita fără încetare sprijin militar și financiar din partea Occidentului”, scrie Financial Times.

Într-un interviu acordat Financial Times, Zelenski a rememorat primele zile ale invaziei rusești și decizia sa de a rămâne în Kiev: „Sunt mai mult responsabil decât curajos. Urăsc să dezamăgesc oamenii...”.

Financial Times a subliniat că decizia președintelui de a rămâne, în loc să accepte propunerea americană de a fi evacuat, a devenit unul dintre cele mai importante puncte ale războiului, motivând armata și poporul ucrainean să reziste.

Ucraina a surprins întreaga lume respingând asaltul asupra Kievului și efectuând o contraofensivă în Donbas, notează ziarul. A recucerit jumătate din teritoriul capturat de trupele ruse, iar acum, odată cu debutul iernii, armata ucraineană se deplasează spre sud și est pentru a elibera întregul teritoriu ocupat, inclusiv Donbasul și Crimeea.

„Zelenski a devenit, de asemenea, personificarea curajului și rezistenței poporului ucrainean în lupta sa împotriva agresiunii ruse. Din aceste motive Financial Times l-a recunoscut pe Zelenski drept Omul anului", conchide publicația.

La 30 octombrie, Zelenski a primit premiul Oxi Courage Award pentru conducerea sa în apărarea Ucrainei, care contribuie la promovarea și păstrarea libertății și democrației.

articolul original.

Președintele rus a vizitat personal podul Crimeii la volanul unui Mercedes Benz

5 December 2022 at 18:10
image

Președintele rus Vladimir Putin a vizitat luni personal podul Crimeii după ce acesta a fost redeschis traficului rutier, anunță agenția Reuters care citează agențiile rusești de presă.

Автомобильную часть Крымского моста Путин протестировал на "Мерседесе". Учел критику и пристегнулся pic.twitter.com/OHAcpAxyUv

— Кремлевский пул РИА (@Kremlinpool_RIA)
December 5, 2022

O înregistrare video distribuită de Kremlin Pool, o pagină oficială folosită de jurnaliștii acreditați pe lângă Kremlin, arată că președintele rus a vizitat Podul Crimeii, cunoscut și sub denumirea de podul Kerci, la volanul unui autoturism Mercedes Benz.

articolul original.

E șocant ce auzim. Pentru ce trebuia stârnită agresiunea criminală a Kremlinului?

5 December 2022 at 16:10

Ascult declarațiile de ieri ale președintelui Emmanuel Macron, le ascult de mai multe ori, pentru că nu-mi vine să cred urechilor. Iată textul, în traducere cuvânt cu cuvânt: „Ceea ce am discutat cu președintele Biden este arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâine. Adică, unul dintre punctele esențiale, ceea ce, de altfel, președintele Putin a spus întotdeauna, este teama că NATO va bate la porțile sale, este desfășurarea de arme care poate amenința Rusia. Acest subiect ar fi una dintre temele păcii. Trebuie să ne pregătim pentru ceea ce avem de făcut, cum să ne protejăm aliații și statele membre (ale NATO – n.m.), dând Rusiei garanții pentru propria sa securitate.”

„Asta este adevărata prietenie! USA, îți mulțumesc pentru primirea ta caldă!”, a transmis Emmanuel Macron într-o postare pe contul său de Facebook pe care a însoțit-o cu această fotografie în care își ia rămas bun de la omologul său american, Joe Biden Foto Facebook EM

E șocant ce auzim. Așadar, Joe Biden și Macron discută despre cum să dea garanții de securitate Rusiei care, e de înțeles (Putin e citat!!!), nu vrea ca NATO să bată la porțile sale și să o amenințe. Păi dacă NATO și Rusia se gândesc cum să-și ofere garanții reciproce, astfel încât NATO să nu se extindă spre est și fiecare să-și apere teritoriile și aliații, pentru ce trebuia stârnită agresiunea criminală a Kremlinului, pentru ce trebuiau să moară peste o sută de mii de tineri, pentru ce trebuia să se distrugă Ucraina și patru milioane de oameni să pornească în exil? Pentru ce trebuia să fie umilită Europa și să devină miloaga planetei, în căutare de resurse? De ce nu și-au oferit NATO și Rusia garanțiile astea de securitate de la început, pentru ca războiul să fie evitat? Pe mâna cui a ajuns soarta omenirii și interesele cui se joacă pe deasupra capetelor noastre???

articolul original.

Putin a inspectat podul către Crimeea bombardat de ucraineni și refăcut de ruși într-o lună

5 December 2022 at 15:52
image

„După ce-a căzut pe scări și s-a scăpat pe el”, cum informa, în urmă cu două zile, prestigioasa revistă Newsweek, citând un canal de Telegram, astăzi, Vladimir Putin a condus personal o mașină care a traversat podul Crimeei, bombardat de ucraineni în octombrie și redeschis circulației acum.

Agenția TASS notează că Putin a fost însoțit de vicepremierul Marat Khusnullin care i-a explicat ce lucrări de reparații au fost făcute. Khusnullin este vicepremierul rus responsabil de Lucrările Publice și Dezvoltarea Regională.

„Conducem pe partea dreaptă. Partea stângă a podului, după cum am înțeles, este în stare funcțională, dar totuși trebuie finalizată. Ea a suferit puțin mai mult, trebuie să o aducem într-o stare ideală”, a comentat Putin despre călătorie într-un fragment difuzat pe postul de televiziune Rossiya-24 și citat de Kommersant, cel mai mare cotidian financiar din Rusia.

Vizita lui Putin vine după ce luni dimineața autoritățile ruse au anunțat că porțiunea reabilitată a Podului Crimeii a fost redeschisă traficului rutier. Acesta a fost scos din uz pe 8 octombrie de o explozie puternică pe care Rusia o atribuie Ucrainei.

La două zile după explozia care a avariat podul Kerci, Rusia a lansat un val de atacuri masive cu rachete împotriva Kievului și a altor orașe ucrainene, acuzând Ucraina că este responsabilă de avarierea podului.

Președintele rus Vladimir Putin a denunțat personal ceea ce a descris drept un „atac terorist” împotriva Rusiei și a promis un răspuns dur la acesta.

Ulterior, forțele Moscovei și-au continuat campania de atacuri cu rachete și drone kamikaze împotriva unor ținte civile din Ucraina, vizând în special infrastructura energetică a țării.

Podul Kerci este un pod construit de Rusia după anexarea ilegală a Crimeii în urmă cu 8 ani, acesta conectând peninsula care nu are surse proprii de apă potabilă de Rusia prin strâmtoarea cu același nume care leagă Marea Neagră de Marea Azov.

Putin a inaugurat podul în primăvara lui 2018, afirmând la momentul respectiv că „în mai multe momente ale istoriei, chiar și sub țari, oamenii au visat ca acest pod să fie construit. Au încercat din nou în anii 1930, 1940, 1950 și, în sfârșit, grație muncii și talentului vostru, acest miracol are loc!”.

După declanșarea „operațiunii militare speciale” pe 24 februarie Kievul a acuzat Moscova că folosește podul pentru a transfera militari și echipamente în Crimeea, și de acolo în sudul Ucrainei

Putin visited Kerch bridge and drove on the lane that was repaired after the explosion in February. He also talked to construction workers.

Do you think he really was there? pic.twitter.com/n3bSz4lNtt

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en)
December 5, 2022
articolul original.

Personalitatea anului. Zelenski, mai mult responsabil decât curajos

5 December 2022 at 12:52
image

Ziarul britanic Financial Times l-a declarat personalitatea anului pe Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei.

În interviul pe care l-a acordat cotidianului britanic, Zelenski se descrie ca fiind o persoană „mai degrabă responsabilă, decât curajoasă” căreia nu-i place „să dezamăgească oamenii”.

Zelenski recunoaște că ar prefera să fie cu fiul său „la pescuit de crap în fluviul Nipru” decât să se bată cu forțele Kremlinului.

Financial Times subliniază că „acest mesaj din inimă” este tipic unui lider care continuă să se prezinte drept „o persoană normală cu gusturi simple”, calităţi care i-au atras „admiraţia ucrainenilor şi a susţinătorilor săi din străinătate”.

Înainte de izbucnirea conflictului, la 24 februarie, „mulţi” dintre compatrioţii săi îl considerau „o glumă”, îl vedeau ca pe un fost actor transformat în om politic „amator” cu dificultăţi în „îndeplinirea provocărilor” pe care le presupunea preşedinţia ţării, aminteşte cotidianul britanic.

Zelenski era „omul de pe stradă” devenit preşedinte, un rol pe care l-a interpretat deja într-un serial satiric de televiziune care l-a făcut foarte cunoscut în Ucraina.

„Este şi antiteza preşedintelui rus, Vladimir Putin, care se ascunde la Kremlin, a cărui obsesie de a reconstrui un imperiu a costat zeci, poate sute de mii de vieţi”, mai notează FT.

Zelenski a ajuns să întruchipeze „curajul şi rezistenţa” poporului ucrainean în „lupta sa împotriva agresiunii ruse”, motive pentru care Financial Times „l-a ales Personalitatea Anului”.

Potrivit Financial Times, liderul de la Kiev şi-a câştigat un loc în istorie pentru „extraordinara sa demonstraţie de leadership şi tărie”. 

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Emmanuel Macron anunță că va avea o nouă convorbire cu Vladimir Putin: Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuție pe tema energiei nucleare civile

4 December 2022 at 07:45
image

Președintele francez Emmanuel Macron a transmis sâmbătă, că va avea în curând o discuție cu liderul rus Vladimir Putin, pe probleme de securitate din jurul sectorului nuclear civil din Ucraina.

Reamintind că a discutat despre războiul din Ucraina şi implicaţiile acestuia timp de „multe ore” cu preşedintele american Joe Biden săptămâna aceasta, în timpul vizitei sale în Statele Unite, „pentru a avea un mandat colectiv”, Emmanuel Macron a indicat că va va vorbi, duminică, cu Rafael Grossi, şeful AIEA.

„Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile”, a adăugat el, precizând că va vorbi în prealabil cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin datează din 11 septembrie, scrie news.ro

articolul original.

Emmanuel Macron va discuta cu şeful AIEA şi „în curând” cu Vladimir Putin

4 December 2022 at 06:42
image

Emmanuel Macron a anunţat că va vorbi „în curând” cu Vladimir Putin despre probleme de securitate din jurul sectorului „nuclear civil” din Ucraina, după ce discuta, duminică, cu directorul general al AIEA.

Reamintind că, săptămâna aceasta, în cursul vizitei sale în Statele Unite, a discutat „multe ore” cu preşedintele american Joe Biden despre războiul din Ucraina şi implicaţiile sale , „cu scopul a avea un mandat colectiv”, şeful statului francez a indicat că, duminică, va sta „din nou de vorbă cu Rafael Grossi, şeful Agenţiei Internaţionale de Securitate Energie Atomică (AIEA)

„Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile”, a adăugat el, precizând că, în prealabil, va avea o conversaţie cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, scrie AFP, citată de Agerpres.

Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin a avut loc la 11 septembrie.

Macron a declarat că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus „pe tema energiei nucleare civile

Preşedintele francez a declarat săptămâna trecută că intenţionează să aibă un contact direct cu preşedintele rus „pe tema energiei nucleare civile, în primul rând, şi a centralei atomoelectrice Zaporojie”.

Putin, o nouă discuție și cu Olaf Scholz

Între timp, Putin a vorbit, vineri, la telefon, cu cancelarul german Olaf Scholz, acesta din urmă îndemnând la retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se ajunge la o „soluţie diplomatică”.

Cu cancelarul Scholz, „suntem în strânsă coordonare şi cred că este foarte bine că avem contact regulat şi unii şi alţii” cu Putin, a subliniat sâmbătă Macron la postul de televiziune TF1.

Şeful statului francez a explicat cu acelaşi prilej că a a avut un schimb de idei cu preşedintele Biden despre „arhitectura de securitate în care dorim să trăim mâine”.

Pentru că „unul din punctele esenţiale” pentru Vladimir Putin „este teama că NATO va veni la uşa sa, este desfăşurarea de arme care poate ameninţa Rusia”.

„Acest subiect va face parte din subiectele pentru pace (…). Cum ne protejăm aliaţii şi statele membre (ale NATO) oferind Rusiei garanţii pentru propria sa securitate în ziua în care aceasta se întoarce la masa” negocierilor, a argumentat preşedintele francez.

articolul original.

Emmanuel Macron va discuta din nou cu Vladimir Putin. Ce vrea să-i spună președintelui rus

4 December 2022 at 06:02
image

Emmanuel Macron a anunţat sâmbătă, că va vorbi “în curând” cu Vladimir Putin despre probleme de securitate din jurul sectorului “nuclear civil” din Ucraina, după ce discuta, duminică, cu directorul general al Agenţiei Internaţionale de Securitate Energie Atomică (AIEA), relatează AFP.

Reamintind că a discutat despre războiul din Ucraina şi implicaţiile acestuia timp de „multe ore” cu preşedintele american Joe Biden săptămâna aceasta, în timpul vizitei sale în Statele Unite, „pentru a avea un mandat colectiv”, Emmanuel Macron a indicat că va va vorbi, duminică, cu Rafael Grossi, şeful AIEA.

“Pe aceste baze voi putea avea în curând o discuţie specifică cu preşedintele Putin pe tema energiei nucleare civile”, a adăugat el, precizând că va vorbi în prealabil cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ultima discuţie oficială dintre Emmanuel Macron şi Vladimir Putin datează din 11 septembrie.

articolul original.

Joe Biden, dispus să se întâlnească cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului

4 December 2022 at 00:00
image

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că ar fi pregătit să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin „dacă există un interes să decidă că își dorește să găsească modalități de a pune capăt războiului”, scrie BBC.

Biden a venit în conferință de presă alături de președintele francez Emmanuel Macron. Cei doi au subliniat că vor continua să se opună războiului din Rusia.

Liderul francez a precizat că nu vor îndemna niciodată pe care îl consideră inacceptabil.

„Nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis”

După discuțiile de la Casa Albă, președinții american și francez au emis o declarație comună în care au promis „sprijin continuu pentru apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei”, intensificarea livrării de sisteme de apărare aeriană și planuri pentru o conferință internațională privind Ucraina, care va avea loc la Paris la 13 decembrie.

Sugestia de a fi gata să discute cu liderul rus a fost însoțită de un avertisment puternic, iar omologul său francez a declarat că „nu îi vom îndemna niciodată pe ucraineni să facă un compromis care nu va fi acceptabil pentru ei”.

Rusia nu a avut niciun semnal pe canale diplomatice

Președintele Macron vorbea la câteva ore după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov s-a plâns că țările europene nu au oferit nimic concret până acum în ceea ce privește medierea. „Macron, de altfel, a declarat în mod regulat în ultimele două săptămâni că plănuia o conversație cu președintele rus”, a declarat acesta, adăugând în același timp că Rusia nu a avut niciun semnal pe canale diplomatice.

Lavrov l-a numit pe fostul secretar de stat american John Kerry ca fiind genul de personalitate care a fost în trecut capabilă să rezolve problemele și să se angajeze într-un dialog adevărat.

articolul original.

Putin merge în Donbas. Peskov are detalii

3 December 2022 at 16:49
image

Vladimir Putin va merge “la momentul potrivit” în Donbas, a anunţat, sâmbătă, Kremlinul, în contextul în care preşedintele rus nu a vizitat încă această zonă din estul Ucrainei pe care a anexat-o la sfârşitul lunii septembrie, fără însă ca armata să o controleze pe deplin.

“La timpul potrivit, desigur, o astfel de vizită va avea loc. Este o regiune a Rusiei”, a declarat purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Regiunea Donbas a fost anexată la finalul lunii septembrie, dar unele părţi sunt controlate şi de autorităţile de la Kiev.

Barajele artileriei ruse au început să scadă în intensitate pe frontul din Ucraina, chiar dacă și în acest moment rușii continuă să tragă mai multe obuze decât ucrainenii, a declarat, sub anonimat, un oficial al armatei SUA în cadrul unei conferințe speciale de presă la Pentagon.

Concomitent, aliații NATO se confruntă cu o nouă problemă, în privința pieselor de artilerie acordate armatei ucrainene: țevile respectivelor tunuri încep să se deterioreze și trebuie schimbate, după ce, în ultimele luni, au tras mii de proiectile zilnic, conform New York Times.

„Încă de la începutul conflictului, am avut de-a face cu un duel de artilerie. Faptul că rușii îi depășesc numeric pe ucraineni, în privința gurilor de foc, nu e ceva nou. Ce vă pot spune este că acest avantaj s-a micșorat în timp, în ceea ce privește diferența dintre obuzele trase de ruși, comparativ cu cele trase de ucraineni”, a declarat oficialul Pentagonului.

Americanii apreciază că scăderea în intensitate a barajelor de artilerie ale armatei ruse are legătură atât cu scăderea stocurilor de muniții, dar și cu modul eficient în care ucrainenii reușesc să-și desfășoare propria artilerie.

În plus, conform Pentagonului, militarii Kievului s-au dovedit a fi până acum foarte eficienți în identificarea și distrugerea artileriei ruse, prin intermediul lansatoarelor Himars, dar și cu ajutorul propriei artilerii clasice, de câmp. Dar frontul din Ucraina începe să semene tot mai mult cu cel din timpul Primului Război Mondial, avertizează oficialul Pentagonului.

„Avem două tabere care stau față în față și care încearcă să se piseze reciproc cu artileria și să se folosească de artilerie pentru a le permite propriilor trupe să înainteze. Dar, odată ce unii reușesc să facă asta, ceilalți încearcă să facă fix același lucru”.

Ucraina, de pildă, trage obuze într-o zi cât trăgea NATO în Afganistan într-o lună întreagă: între 6.000 și 7.000 de obuze sunt trase zilnic de armata ucraineană în războiul dus împotriva invaziei ruse: o cantitate „stupefiantă” conform responsabililor NATO, care au arătat că forțele Alianței nu foloseau în Afganistan mai mult de 300 de obuze pe lună. În ceea ce privește armata rusă, aceasta ar lansa între 40.000 şi 50.000 de proiectile zilnic. Cifrele avansate de responsabilii NATO sunt amețitoare în condițiile în care SUA produc 15.000 de obuze lunar.

Iar piesele de artilerie furnizate de NATO Ucrainei încep să se deterioreze, se arată în materialul New York Times: pur și simplu, țevile tunurilor au ajuns, după câteva luni de război susținut, la capătul „duratei de viață”: în mod normal, în funcție de calibru și tipul de muniție folosite, țeava unui tun se uzează după câteva mii de proiectile trase și trebuie înlocuită. În caz contrar, crește riscul ca respectiva țeavă să explodeze în momentul tragerii.

articolul original.

SUA își poate lua ‘adio’ de la el! Federația Rusă a ‘închis’ frontiera pentru omul care divulgat dosarele secrete ale operațiunilor de supraveghere interne și internaționale efectuate de Agenția de Securitate Națională a SUA

3 December 2022 at 16:45
image

Edward Snowden, omul care a pus într-o lumină proastă Statele Unite, după ce a divulgat dosare secrete care au scos la iveală vaste operaţiuni de supraveghere interne şi internaţionale efectuate de Agenţia de Securitate Naţională a SUA, a primit pașaportul rus, după ce a depus jurământul de credință.

Dacă mai aveau cât de cât speranțe că va fi extrădat, Statele Unite își pot lua acum adio de la acest lucru, deoarece conform constituţiei ruse, el nu poate fi predat unui stat străin.

Edward Snowden, în vârstă de 39 de ani, a fugit din Statele Unite şi a primit azil în Rusia, după ce în 2013 a divulgat dosare secrete care au scos la iveală vaste operaţiuni de supraveghere interne şi internaţionale derişate de Agenţia de Securitate Naţională a SUA.

Autorităţile americane spera de ani de zile ca Snowden să se întoarcă în Statele Unite pentru a fi judecat într-un proces penal sub acuzaţia de spionaj.

Lui Snowden i s-a acordat cetăţenia rusă printr-un ordin semnat de Vladimir Putin în septembrie.

Vineri, avocatul lui Snowden, Anatoly Kucherena, a declarat că Snowden a primit paşaportul.

„A depus jurământul”, a spus el.

Kucherena a declarat vineri că Snowden este „fericit” şi că cetăţenia rusă ar împiedica extrădarea sa.

„Desigur, este fericit şi recunoscător Federaţiei Ruse pentru cetăţenie – acum este un cetăţean cu drepturi depline al Rusiei”, a spus Kucherena. „Şi cel mai important, conform constituţiei ruse, el nu poate fi predat unui stat străin”, a subliniat avocatul său, conform news.ro

articolul original.

Muraru, atac la George Simion: „Putinistul, troll-ul Kremlinului”

3 December 2022 at 15:45
By: (I.R.)

Liderul PNL Iaşi, deputatul Alexandru Muraru, îl critică în termeni duri pe președintele AUR George Simion, după ce acesta a declarat că România nu trebuie să mai finanțeze Guvernul Republicii Moldova și a spus totodată că plătim prea mult pentru refugiații ucraineni. Muraru susține că ”putinistul George Simion dovedeşte, încă o dată, că este la conducerea celui mai antiromânesc partid”.

Alianța pentru Dezbinarea Românilor.
Putinistul George Simion dovedește, încă o dată, că este la conducerea celui mai antiromânesc partid. Prin declarațiile făcute în Ziua Națională a României, troll-ul Kremlinului vrea, de fapt, izolarea românilor de peste Prut, marginalizarea lor și tratarea ca pe un inamic.
În alte cuvinte, Simion cere ca România să nu mai ajute Republica Moldova în pragul unei ierni grele și în fața unui șantaj abject administrat de Federația Rusă fraților de peste Prut. George Simion vrea ca România să nu mai sprijine guvernul pro-european de la Chișinău, singurul capabil să scape Republica Moldova de influențele putiniste. La toate astea se mai adaugă faptul că aproape 1 milion de cetățeni moldoveni au cetățenie română iar datoria noastră este să îi protejăm, nu să îi abandonăm.
Iar ca tabloul să fie complet, marioneta Moscovei mai spune că România a ajutat prea mult refugiații din Ucraina și că ar trebui să-i lăsăm acolo, în bătaia puștii. Declarațiile lui Simion sunt halucinante iar românii trebuie să știe că un astfel de flagel al politicii românești, apărut nu întâmplător în vremuri de criză, trebuie izolat și trimis acolo unde îi este locul, în brațele Kremlinului.
Românii s-au convins că avem și noi un mic Putin al nostru. Partidul extremist, de factură neolegionară și antisemit rămâne cea mai nedemnă, mincinoasă şi caraghioasă creație din Parlamentul României, este mesajul transmis de Muraru pe pagina sa de Facebook.
articolul original.

Paranoia lui Putin: Jurnaliștii ruși au descoperit o rețea de buncăre conectate prin tuneluri de zeci de km până în Munții Ural

3 December 2022 at 09:46
image

Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural. Noi adăposturi subterane sunt în continuare construite în Rusia, susțin jurnaliștii de la publicația rusă „Sobesednik”, care au realizat o anchetă specială.

În ce regiuni sunt construite buncărele  lui Putin

„Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a precizat Oleg Roldughin, redactorul-șef al publicației, citat de Agerpres.

Potrivit jurnalistului rus, Putin dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate. Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus.

Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

Ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate

Mai mult, Roldughin şi echipa sa de jurnalişti au descoperit că aceiaşi muncitori angajaţi pentru construirea buncărelor oficiale şi a tunelurilor pe sub palatul lui Putin de la Ghelendjik (ţinutul Krasnodar) construiesc de asemenea adăposturi private pentru preşedinte.

Roldughin a adăugat că renovarea buncărelor a început după ce Putin a devenit preşedinte. De exemplu, ascensoarele buncărelor din Moscova au fost modernizate, valoarea lucrărilor ridicându-se la aproximativ 55 milioane de ruble (circa 902.000 dolari) pentru trei ascensoare.

„Amploarea proiectului permite să se tragă concluzii asupra profunzimii buncărelor şi ce tipuri de ascensoare şi puţuri sunt instalate sub Moscova. Agenţia care se ocupă de construirea puţurilor pentru lansatoare de rachete este responsabilă de această modernizare. Numeroase buncăre sunt legate unele de altele prin tuneluri lungi de mai multe zeci de kilometri”, susţine Roldughin, care explică unde se află buncărele lui Putin.

articolul original.

Vladimir Putin îi atrage atenția lui Olaf Sholz: ‘Forțele armate ruse au evitat loviturile cu rachete de înaltă precizie, însă astfel de măsuri au devenit necesare și inevitabile în fața atacurilor provocatoare ale Kievului’

2 December 2022 at 17:52
image

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus cancelarului federal german Olaf Sholz că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”, denunţând de asemenea poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi îndemnând Berlinul să-şi regândească abordarea.

A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului„, a anunţat Kremlinul într-un comunicat, rezumând cuvintele lui Vladimir Putin adresate lui Olaf Scholz în timpul primei lor convorbiri de la mijlocul lunii septembrie, informează AFP şi Reuters.

Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.

Vladimir Putin, care a lansat invazia pe 24 februarie, s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, aprovizionări care i-au permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.

Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este „distructivă”, pentru că, întărită de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, „Kievul respinge ideea oricărei negocieri” şi „îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase„.

Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz „să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene„.

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o „soluţie diplomatică”.

Scholz „a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse„, a informat Steffen Hebestreit într-un comunicat.

De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin „atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse”, continuă comunicatul.

Cei doi lideri, care au convenit să „rămână în contact”, au evocat între altele „situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus”. Ei „au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite”, conchide comunicatul guvernului german.

Preşedintele rus Vladimir Putin a decretat, la sfârşitul lui septembrie, anexarea a patru regiuni ale Ucrainei – chiar dacă Rusia nu le controlează în totalitate -, pe lângă Crimeea deja anexată în 2014.

Kievul respinge orice negociere cu Putin fără respectarea de către Rusia a integrităţii sale teritoriale, care să includă Crimeea.

Din punct de vedere militar, armata rusă a înregistrat mai multe înfrângeri, fiind obligată să se retragă din nordul Ucrainei în aprilie, apoi dintr-o zonă din nord-est în septembrie şi în cele din urmă dintr-o zonă din sud în noiembrie.

Prin urmare, începând din octombrie, forţele ruse au adoptat drept tactică bombardarea instalaţiilor ce furnizează electricitate şi căldură în Ucraina, în timp ce iarna este pe cale să se instaleze pe deplin în această ţară.

Puţin mai devreme vineri, Kremlinul a respins condiţiile evocate cu o zi înainte de preşedintele american Joe Biden, care s-a declarat „gata să discute” cu Vladimir Putin dacă acesta „caută un mijloc de a pune capăt războiului” în Ucraina, fixând ca primă condiţie o retragere a trupelor ruse.

Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina„, ceea ce Moscova „evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. „Operaţiunea militară continuă”, a adăugat el, conform agerpres.ro.

articolul original.

Lanţul de buncăre ale preşedintelui Vladimir Putin, în centrul unei anchete a jurnaliştilor ruşi

2 December 2022 at 17:51
image

Preşedintele rus Vladimir Putin are la dispoziţie o vastă reţea de buncăre secrete, care se întinde de la Moscova până în Munţii Ural, noi adăposturi subterane continuând să fie construite în Rusia.

Această informaţie are la bază o anchetă efectuată de săptămânalul rus Sobesednik (Interlocutorul), iar unul din autori este chiar redactorul-şef Oleg Roldughin al publicaţiei, care a acordat un interviu despre investigaţie canalului de televiziune independent Dojdi (cu sediul în Letonia), relatează vineri Ukrainska Pravda şi Rbc.ua, citate de Agerpres.

Încă în perioada sovietică erau construite buncăre pentru înalţii funcţionari de stat, dar construcţia lor s-a intensificat în ultimul timp. Ştim cu certitudine că există buncăre la Moscova, în Ural şi în regiunea Volgăi”, a afirmat Roldughin.

Putin, potrivit lui, dispune de două sisteme de buncăre: unele înregistrate şi altele neînregistrate.

Sistemul de buncăre ţine de competenţa Direcţiei generale pentru programe speciale, un organism de securitate oficial distinct, subordonat direct preşedintelui rus. Şeful acestei direcţii este Aleksandr Lineţ, fost şef al unui departament în cadrul Serviciului Federal de Securitate (FSB) pentru Districtul militar Sud. În 2020, Putin i-a dăruit acestuia un apartament de 176,7 m.p. în imobilul în care se află Direcţia pentru administrarea patrimoniului preşedinţiei ruse din centrul Moscovei.

articolul original.

Putin a vorbit cu Scholz la telefon și i-a spus că bombardamentele masive împotriva Ucrainei au devenit necesare

2 December 2022 at 12:45
By: -
image

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a spus vineri cancelarului german Olaf Scholz în timpul unei convorbiri telefonice că bombardamentele masive ale Rusiei împotriva infrastructurii energetice a Ucrainei au devenit „necesare şi inevitabile”.

El a denunțat de asemenea poziţia „distructivă” a Occidentului care sprijină Kievul şi a îndemnat Berlinul să-şi regândească abordarea, informează AFP şi Reuters.

"A fost subliniat că forţele armate ruse au evitat multă vreme loviturile cu rachete de înaltă precizie asupra anumitor ţinte în Ucraina, însă astfel de măsuri au devenit necesare şi inevitabile în faţa atacurilor provocatoare ale Kievului", a anunţat Kremlinul într-un comunicat.

Potrivit lui Putin, Kievul este responsabil de exploziile care au distrus podul din Crimeea şi instalaţii energetice ruse, astfel că Moscova are dreptul să bombardeze infrastructurile energetice ale Ucrainei, lăsând în frig şi întuneric milioane de civili.

Vladimir Putin, care a lansat invazia pe 24 februarie, s-a plâns încă o dată de sprijinul financiar şi militar acordat de Occident Ucrainei, aprovizionări care i-au permis Kievului să-i provoace Rusiei înfrângeri umilitoare.

Potrivit preşedintelui rus, poziţia Occidentului este "distructivă", pentru că, întărit de sprijinul politic, financiar şi militar al Occidentului, "Kievul respinge ideea oricărei negocieri" şi "îi incită pe ucrainenii radicali naţionalişti să comită crime sângeroase".

Vladimir Putin l-a îndemnat pe Scholz "să-şi regândească abordarea în contextul evenimentelor ucrainene".

Ce i-a spus Scholz lui Putin

Potrivit purtătorului de cuvânt al guvernului federal german, Olaf Scholz i-a cerut vineri lui Vladimir Putin retragerea trupelor ruse din Ucraina pentru a se putea ajunge la o "soluţie diplomatică".

Scholz "a insistat pe lângă preşedintele rus pentru ca o soluţie diplomatică să fie găsită cât de repede posibil, ceea ce ar implica retragerea trupelor ruse", a informat Steffen Hebestreit într-un comunicat.

De asemenea, cancelarul federal german a condamnat în timpul convorbirii sale cu Putin "atacurile aeriene ruse împotriva infrastructurilor civile în Ucraina şi a subliniat hotărârea Germaniei de a ajuta Ucraina să-şi asigure capacitatea de apărare împotriva agresiunii ruse", continuă comunicatul.

Cei doi lideri, care au convenit să "rămână în contact", au evocat între altele "situaţia alimentară mondială, extrem de tensionată din cauza războiului de agresiune rus". Ei "au subliniat rolul important al acordului asupra exporturilor de cereale, prelungit recent sub egida Naţiunilor Unite", conchide comunicatul guvernului german.

articolul original.

Joe Biden: Sunt gata să vorbesc cu Putin!

2 December 2022 at 10:41
image

Preşedinţii Joe Biden şi Emmanuel Macron şi-au manifestat, joi, la Washington, dorinţa de a căuta împreună o soluţie pentru războiul din Ucraina, dar fără a reduce sprijinul pentru Kiev, în timpul unei vizite de stat a preşedintelui Franţei în SUA caracterizată de afecţiune diplomatică, informează Agerpres.

„Sunt gata să vorbesc cu Putin în cazul în care caută o modalitate de a pune capăt războiului. Nu a făcut-o încă”, a declarat preşedintele SUA în cadrul unei conferinţe de presă cu omologul său francez. „Dacă s-ar întâmpla acest lucru, atunci, în consultare cu prietenii mei francezi şi ai NATO aş fi bucuros să mă aşez împreună cu Putin să văd ce are de gând. Nu a făcut-o încă”, a continuat Joe Biden.

Înaintea invadării Ucrainei, pe 24 februarie, preşedintele Biden şi secretarul de stat Antony Blinken au discutat cu Rusia, avertizând-o asupra consecinţelor unui astfel de atac. De atunci, preşedintele Biden nu a mai avut niciun contact direct, chiar dacă înalţi oficiali americani au menţinut căile de comunicare deschise cu Moscova, iar şeful diplomaţiei americane a vorbit cel puţin o dată cu omologul său rus Serghei Lavrov.

„Există o modalitate de a pune capăt acestui război, o modalitate raţională. Putin să se retragă din Ucraina. Dar nu este cazul”, a spus din nou Biden. „Creşe, spitale, case cu copii bombardate. Este îngrozitor ceea ce face”, a adăugat el, subliniind că „ideea că Putin poate învinge Ucraina este dincolo de înţelegere”.

Operațiunea militară continuă

Kremlinul a respins condițiile lui Joe Biden pentru negocieri.

„Biden a spus de facto că negocierile vor fi posibile numai după ce Putin va părăsi Ucraina”, ceea ce Moscova „evident” că respinge, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov. „Operaţiunea militară continuă”, a adăugat el.

Preşedintele Vladimir Putin este deschis discuţiilor despre o posibilă soluţionare a conflictului în Ucraina, dar refuzul Statelor Unite de a recunoaşte teritoriile anexate ca fiind ruse împiedică găsirea unui posibil compromis, a explicat Kremlinul.

„Cel mai preferat mod de a ne atinge interesele este prin mijloace paşnice, diplomatice”, a adăugat Peskov. „Putin a fost, este şi rămâne deschis contactelor şi negocierilor”, a insistat el.

articolul original.

Un premier european avertizează: ‘Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite’

2 December 2022 at 07:45
image

Prim-ministrul finlandez Sanna Marin a făcut vineri un bilanţ „foarte sincer” al capacităţilor Europei în lumina războiului Rusiei împotriva Ucrainei, considerând că Europa „nu este suficient de puternică” să stea singură în faţa Moscovei, relatează France Presse.

În vizită în Australia, lidera ţării candidate la aderarea la NATO a subliniat că invazia şi ocuparea Ucrainei vecine de către Rusia a scos la iveală slăbiciunile şi erorile strategice ale Europei faţă de Moscova.

„Trebuie să fiu foarte sinceră (….) cu dumneavoastră, Europa nu este suficient de puternică în acest moment, am avea probleme fără Statele Unite”, a spus ea la Lowy Institute, un think-tank din Sydney.

Dna Marin a insistat că Ucraina trebuie să fie ajutată prin „toate mijloacele”, adăugând că Statele Unite au jucat un rol central în furnizarea de arme Kievului, a mijloacelor financiare şi ajutorului umanitar necesar pentru a opri înaintarea Rusiei.

„Trebuie să ne asigurăm că întărim de asemenea aceste capacităţi în ceea ce priveşte apărarea europeană, industria europeană de apărare şi că putem face faţă diferitelor tipuri de situaţii”, a spus ea.

Finlanda şi-a câştigat independenţa faţă de Rusia în urmă cu aproape 105 de ani şi, deşi în mare parte slab înarmată, a provocat pierderi grele armatei sovietice invadatoare la scurt timp după aceea, potrivit AFP.

Şefa guvernului finlandez a criticat politicile Uniunii Europene care pun accentul pe importanţa angajamentului cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a spus că blocul ar trebui să asculte statele membre ce făceau parte din Uniunea Sovietică până la prăbuşirea acesteia.

De la aderarea la Uniunea Europeană în 2004, naţiuni precum Estonia şi Polonia au cerut celorlalţi membri ai UE să adopte o atitudine mai dură faţă de Putin, o poziţie temperată de Franţa, Germania, Italia şi Grecia, care favorizează legăturile economice mai strânse cu Moscova.

„De mult timp, Europa construieşte o strategie faţă de Rusia pentru a ne strânge legăturile economice, pentru a cumpăra energie de la Rusia (…), ne-am gândit că asta ar preveni un război”, dar această abordare s-a dovedit a fi „total greşită”, a criticat dna Marin.

„Nu le pasă de legăturile economice, nu le pasă de sancţiuni. Nu le pasă de nimic din toate astea”, a adăugat ea, informează agerpres.ro

articolul original.
❌