Pensionarii au ieşit miercuri în stradă la Atena pentru a cere majorarea pensiilor, în faţa creşterii accelerate a preţurilor, relatează AFP, scrie Agerpres.
“Cu creşterile de preţuri, pensia mea se evaporă în primele cinci zile ale lunii!”, s-a plâns pentru AFP Georgia Farmakidi, preşedinta sindicatului pensionarilor de pe insula Rodos.
“În locuinţa noastră nu se va da drumul la încălzire anul acesta”, a adăugat septuagenara, venită din insula din sudul Mării Egee pentru a participa la marşul din capitala elenă, organizat la apelul sindicatelor pensionarilor.
Circa 1300 de pensionari au luat parte la protestul de la Atena, potrivit poliţiei.
În faţa parlamentului, în plin centrul oraşului, aceştia au afişat banderole cerând “reducerea preţurilor la produsele esenţiale” şi “măsuri de protecţie a sănătăţii”.
În Grecia, salariile şi pensiile au suferit scăderi drastice în timpul crizei financiare din deceniul trecut şi pe fondul austerităţii stricte impuse de creanţieri (UE şi FMI).
“Cu 640 de euro pensie (lunară) brută, cum să faci faţă preţurilor crescute la energie şi inflaţiei?”, s-a revoltat Alexandros Solomos, de 75 de ani, fost angajat într-o uzină. “Suntem la limita sărăciei şi foametei, împreună cu soţia mea care nu are alte venituri. Ne-au redus pensiile, dar cei care ne guvernează au destui bani să trăiască bine”, a adăugat acesta, referindu-se atât la conservatorii aflaţi la putere, cât şi la predecesorii lor de stânga.
“Suntem nevoiţi să reducem numărul de alimente pe care le cumpărăm la supermarket”, s-a plâns şi Fotini, de 73 de ani, un alt protestatar.
În acest an, statul grec a cheltuit în total 9 miliarde de euro pentru a combate crizele energetică (4,7 miliarde de euro) şi sanitară legată de pandemia de COVID-19(4,3 miliarde de euro), a afirmat ministrul finanţelor, Christos Staikouras, la prezentarea proiectului de buget pe 2023.
În Grecia, inflaţia a trecut de 10% începând din aprilie, ajungând la 12,1% în iunie, înainte de a înregistra o uşoară scădere, iar creşterile de preţuri, în special la energie, afectează o populaţie deja greu pusă la încercare de anii de criză, notează AFP.
Astăzi este Ziua Internațională a Educației, însă nu pentru toți profesorii este zi de sărbătoare. În Budapesta au loc proteste la care participă mii de cadre didactice nemulțumite față de sistemul educațional și lipsa personalului suficient în unitățile de învățământ din Ungaria. Pe lângă acestea s-au alăturat și studenți, elevi, părinți și alți susținători.
Laszlo Mendrey, fost președinte al Uniunii Democrate a Profesorilor (PDSZ), a declarat corespondentului Telex din Piața Kossuth din Budapesta, unde s-au adunat protestatarii după ce au blocat înainte și podul Margit (foto), că „este o situație extrem de acută pe care niciuna dintre părți nu ar trebui să o «ascute» în continuare”, dar soluția este în mâinile Guvernului, nu ale sindicatelor.
El vede momentul ca fiind „într-un punct de rupere”, care ar putea avea consecințe grave, iar educația publică s-ar putea prăbuși. În anul următor, sau în doi ani, desfășurarea cursurilor de specialitate poate fi în pericol, deoarece deficitul de cadre didactice poate deveni și mai grav. Iar economia țării o va simți, iar universitățile văd deja că viitorii studenți nu sunt capabili să răspundă așteptărilor.
În Studioul BZI LIVE a fost programată o nouă ediţie de impact şi interes pentru români. Codrin Ştefănescu, secretarul general al APP, a discutat astăzi, 4 octombrie 2022, despre mitingul care a avut loc în Bucureşti.
Politicianul susţine că în spatele grupurilor care au protestat se află nişte „băieţi din sistem”.
Codrin Ştefănescu, despre mitingul din Bucureşti
Secretarul general al partidului Alianţa Pentru Patrie a menţionat ca cele trei grupuri care au organizat protestul din Bucureşti nu au transmis niciun mesaj coerent, însă nu s-a alăturat absolut niciun român. Cetăţenii nu au ieşit în stradă pentru că au văzut că în România protestezi degeaba.
„Asta este România reală care vă spun acum. Este coordonata din afara ţării, mai ales după circul de duminică cu aşa zisul protest, unde nu a participat nimeni. Toţi bănuiau că în spate se aflau nişte băieţi din sistem. S-au bătut şi au făcut scandal, nu au transmis un mesaj coerent. Ăștia care au făcut miting și se cred suveranisti, care au avut în spate nişte „băieți din sistem” și-au votat mărirea salariilor și au închis mine. Sistemul a râs din nou că a mai închis un gard. Anul ăsta în faţa guvernului au manifestat zeci de mii de oameni în mod organizat.
Toţi au venit cu tobe, steaguri, hartii scrise cu punctaj unde nu se aplica legea, unde se întârzie. Guvernul nu a primit pe nimeni pentru a purta un dialog. Guvernul este crud, cinic şi nu băgă în seamă pe nimeni. Nu au nicio treabă cu poporul român. Săptămâna trecută au pregătit un miting unde au participat trei grupări cu trei mesaje diferite. 76 la sută din primarii din România au anunţat că vor închide şcolile şi vor face cursurile online că nu au bani. Dacă protestezi în România protestezi de pomană”, a spus Codrin Ştefănescu la BZI LIVE.
Codrin Ștefănescu: „Românii s-au săturat de circ, foame și sărăcie”
Codrin Ștefănescu, secretarul general al Alianței Pentru Patrie, a ținut să adauge că românii s-au săturat de circul făcut de politicieni, de foame, frig și sărăcie.
„Românii s-au săturat de circ, foame, frig, sărăcie și umilințe după umilințe. Este tot mai clar că românii nu întrevăd prea curând o cale de ieșire din criza în care ne aflăm cu toții. Au început să-și piardă speranța și s-a instalat un periculos și general sentiment de blazare. „Protestul” din 2 octombrie era o formă prin care Coaliției de Guvernare i se putea atrage atenția, în modul cel mai serios cu putință, că lucrurile merg într-o direcție total greșită. Anul acesta au protestat absolut toți: sindicate și marile confederații sindicale, asociații profesionale, organizațiile patronale, pensionarii. Guvernul i-a sfidat pe toți, cu mult cinism și printr-o atitudine clar antiromânească. Nu a dialogat cu nimeni și nu a rezolvat nicio problemă din cele ridicate de protestatari”, a mai adăugat politicianul.
Codrin Ștefănescu afirmă că Alianța Pentru Patrie va continua să ducă lupta pe bune și la baionetă cu actuala Coaliție, căreia i-a dovedit, în ultima perioadă, că nu sunt nici ridicoli și nici penibili în tot ceea ce întreprindem.
Autorităţile iraniene au arestat-o, marţi, la Teheran, pe fiica fostului preşedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, acuzată că i-a îndemnat pe oameni la demonstraţii, pe fondul protestelor din Iran după moartea tinerei Mahsa Amini.
„Faezeh Hashemi a fost arestată în estul Teheranului de forţele de securitate pentru că i-a incitat pe oameni să protesteze în stradă”, a anunţat agenţia de presă Tasnim, fără a oferi alte detalii.
Fostă parlamentară şi activistă pentru drepturile femeilor, ea a fost acuzată în iulie de justiţia iraniană de propagandă împotriva Republicii Islamice şi blasfemie pe reţelele de socializare.
Protestele în Iran au fost declanşate la 16 septembrie, când Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, a murit în spital, la trei zile după ce a fost arestată la Teheran pentru încălcarea codului vestimentar strict pentru femei, care trebuie să îşi acopere părul în public. Potrivit unui raport care include demonstranţi şi forţele de securitate publicat de agenţia de presă iraniană Fars, aproximativ 60 de persoane au fost ucise de la începutul mişcării de protest.
Mişcarea de protest s-a extins în mai multe oraşe iraniene, iar unii manifestanţi au lansat sloganuri antiguvernamentale, potrivit presei locale.
Peste 1.200 de protestatari, inclusiv femei, au fost arestaţi din 16 septembrie, au declarat autorităţile.
La sfârşitul anului 2012, Faezeh Hashémi, în vârstă de 59 de ani, a fost arestată şi condamnată la şase luni de închisoare pentru „propaganda” împotriva Republicii Islamice Iran.
Tatăl său, Akbar Hashemi Rafsanjani, preşedinte între 1989 şi 1997, a fost un moderat care a susţinut îmbunătăţirea legăturilor cu Occidentul.
Peste 20.000 de reprezentanţi ai forţelor de ordine au fost desfăşuraţi în Japonia pentru funeraliile de stat ale fostului premier Shinzo Abe. În timp ce unii fac coadă pentru a depune flori pentru Abe, mii de persoane protestează nemulțumite de organizarea acestor ceremonii pe care le consideră mult prea costisitoare în această perioadă de criză.
Îmbrăcată într-un kimono negru şi întâmpinată de premierul japonez Fumio Kishida, Akie Abe, văduva lui Shinzo, a adus urna care conţinea cenuşa soţului ei la Nippon Budokan, locul de înmormântare, în faţa câtorva mii de invitaţi japonezi şi străini.
Japonia a decis să organizeze funeralii de stat în 27 septembrie, la arena Nippon Budokan din Tokyo
Proteste la funeraliile fostului premier Shinzo Abe
Fumio Kishida a adus un omagiu la funeraliile fostului premier Shinzo Abe, în timp ce în afara locului în care se desfăşoară evenimentul s-au strâns sute de protestatari, subliniind că nu sunt de acord cu ceremonia, din cauza costului ridicat.
Amintim că Abe, cel mai longeviv premier al Japoniei, a fost împuşcat mortal în data de 8 iulie, la un miting electoral, şi, deşi serviciile funerare au fost oficiate în scurt timp, Japonia a decis să organizeze funeralii de stat în 27 septembrie, la arena Nippon Budokan din Tokyo. Guvernul premierului Fumio Kishida, un protejat al lui Abe, a decis ca funeraliile de stat să fie plătite doar cu fonduri de la stat, ceea ce a provocat furie în rândul cetăţenilor.
Astfel că în timp ce mii de oameni au venit în această dimineață, 27 septembrie, să depună flori și să își aducă un ultim omagiu, la câțiva kilometri distanță, mii de japonezi protestează și își exprimă indignarea că Abe primește onoarea foarte rară a unei înmormântări de stat. O majoritate de 60% este contra acestor funeralii, fiind supărați că guvernul cheltuiește aproximativ 12 milioane de dolari din banii contribuabililor pentru eveniment, fără a avea măcar acordul parlamentului.
„Sunt împotriva funeraliilor de stat pentru Abe”, a declarat unul dintre protestatari pentru BBC, subliniind faptul că acestea sunt de obicei rezervate familiei imperiale din Japonia şi a mai adăugat că motivele pentru organizarea unei astfel de ceremonii ar trebui să se bazeze „pe contribuția și politicile sale”, nu „doar pe durata mandatului său ca prim-ministru”.
„Faptul că a fost asasinat – nici acesta nu ar trebui să fie un motiv pentru a organiza funeralii de stat, deoarece asta înseamnă că un atac terorist a reușit să schimbe istoria”, a adăugat el.
Costul înmormântării este estimat la 1,67 milioane de yeni (10,96 milioane de lire sterline, 11,4 milioane de dolari), despre care protestatarii spun că ar putea fi direcționat către probleme economice mai presante.
Măsuri sporite de securitate la funeraliile lui Shinzo Abe
În timpul funeraliilor de stat ale fostului premier Abe, la arena Nippon Budokan, a fost desfășurat un cordon uriaș de securitate. La eveniment fiind prezenţi peste 700 de invitați străini, inclusiv aproximativ 50 de actuali sau foști lideri de stat.
Printre demnitarii prezenţi se numără vicepreședintele SUA Kamala Harris, premierul Indiei Narendra Modi, premierul din Singapore Lee Hsien Loong, prim-ministrul australian Anthony Albanese, președintele vietnamez Nguyen Xuan Phuc, premierul sud-coreean Han Duck-soo, vicepreședintele Filipinelor Sara Duterte-Carpio, vicepreședintele Indoneziei Președintele Ma’ruf Amin și președintele Consiliului European Charles Michel.
De asemenea, la ceremonii sunt prezenţi şi premierul Nicolae Ciucă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu.
Biroul primului ministru Fumio Kishida a postat pe reţelele de socializare imagini cu întâlnirile la care a participat până acum. Totodată, astăzi el urmează să se întâlnească cu peste 40 de lideri de stat.
"În mod spontan, iranienii au ieșit pe străzile din Teheran și din alte orașe din întreaga țară pentru a-și exprima furia", scrie Le Monde.
"Imaginile cu femei care își îndepărtează și ard vălurile în semn de protest au făcut înconjurul lumii, la fel ca și cele ale represiunii împotriva protestelor".
Euronews notează că protestele din Iran s-au răspândit și în Europa :
”Câteva sute de iranieni care locuiesc în Franța și activiști pentru drepturile omului deopotrivă s-au adunat sâmbătă la Paris pentru a protesta împotriva represiunii din Iran asupra demonstrațiilor.
Oamenii au scandat sloganuri împotriva liderului iranian, ayatollahul Ali Khamenei. De asemenea, au cerut președintelui francez Emmanuel Macron să intervină și să ia o poziție împotriva acțiunilor lui Khamenei”.
The Wall Street Journal observă că, pe fondul protestelor din Iran, un lider puternic iese din umbră.
Este Mojtaba Khamenei, care i-ar putea succeda tatălui său ca lider suprem, după ce a funcționat în secret ani de zile. Acesta a devenit și el o țintă a furiei demonstranților pentru drepturile femeilor.
Conducerea iraniană se confruntă cu o provocare serioasă, crede The Irish Times:
„Protestele par să fi luat prin surprindere regimul, care susține că sunt inspirate de influențe externe, dar aproape niciun politician de rang înalt nu a fost dispus să apere arestarea tinerei femei. Brutalitatea poliției moravurilor este însă renumită și tolerată de regim.
Protestele curajoase, reprimate cu bastoane, gloanțe și gaze, sunt cea mai semnificativă provocare pentru regim din ultimii ani, semn că sub tensiunile de suprafață, societatea fierbe", mai notează ziarul irlandez.
"Femeile iraniene îi sfidează pe ayatollahi, iar sistemul se simte amenințat", titrează El Pais :
"În urmă cu trei ani, protestele puternice din Iran au făcut sute de morți; autoritățile nu și-au asumat niciodată responsabilitatea. La acea vreme, populația se ridica din cauza creșterii prețurilor la benzină - într-o țară care are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume.
Dar protestele actuale sunt altfel. Niciodată până acum atât de multe femei – multe dintre ele tinere – nu și-au fluturat vălurile în public și nu și le-au ars, în public, în fața clădirilor guvernamentale".
Iar Le Figaro observă că "revolta împotriva vălului se transformă în protest anti-regim" :
"Sunt deja zece zile de când Iranul se ridică, cu toate generațiile la un loc, de la nord la sud, de la cartierele bogate din Teheran până la orașele de provincie, pentru a spune nu hijab-ului obligatoriu, nu unei republici islamice care a hărțuit femeile de mai bine de patruzeci de ani , nu brutalității poliției moravurilor, care a provocat moartea unei tinere nevinovate.
Minciunile statului, greu credibile în epoca rețelelor de socializare, nu fac decât să amplifice furia".
Autorităţile iraniene au arestat peste 1.200 de persoane, majoritatea în nordul Iranului, de la începutul mişcării de protest iscate de moartea unei tinere, Mahsa Amini, reţinute de poliţia moralității în urmă cu 10 zile. Potrivit unui raport oficial, 41 de persoane au fost ucise, atât manifestanţi, cât şi forţe de ordine. ONG-ul Iran Human Rights vorbeste, însă, despre 57 manifestanți uciși. Manifestații de solidaritate cu protestatarii iranieni au avut loc în mai multe capitale europene, iar Guvernul german l-a convocat în această după-amiază pe ambasadorul Iranului la Berlin pentru o „discuţie” privind reprimarea mişcării de protest din Iran. Între timp, vărul tinerei ucise a declarat într-un interviu pentru Sky News că Mahsa a fost bătută în arest, iar acest lucru i-a provocat decesul.
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.
450 de protestatari au fost arestaţi la Mazandaran, a declarat Procurorul General al provinciei, Mohammad Karimi.
„Răzvrătiţii au atacat clădiri guvernamentale şi au deteriorat proprietăţi publice sub conducerea unor agenţi străini”, a spus Procurorul.
Sâmbătă, autorităţile au raportat 739 de manifestanţi arestaţi, inclusiv 60 de femei în provincia vecină din nordul ţării. Iar duminică, autorităţile au efectuat alte arestări în alte 4 oraşe.
Agenţia de presă Tasnim a publicat 20 de fotografii cu manifestanţi, cerându-le locuitorilor „să-i identifice şi să informeze autorităţile”.
Ministrul Iranian al Justitiei a ameninţat că nu va da dovadă de indulgenţă faţă de manifestanţi şi a ordonat forţelor de ordine să acţioneze „ferm” împotriva „celor care subminează securitatea”.
Femeile și-au tuns părul în public, au contestat codul vestimentar islamic și au arz vălurile
Femeile sunt vârful de lance în aceste proteste de stradă, contestând codul vestimentar islamic al țării, fluturând și arzându-și vălurile. Unele și-au tuns părul în mod public în timp ce mulțimile furioase au cerut căderea ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem.
Vărul Mahsei Amini a povestit ce s-a întâmplat cu după ce tânăra a fost arestată
Într-un interviu pentru Sky News, vărul Mahsei Amini a spus ca a aflat de la un martor ce s-a întâmplat după ce tânăra a fost arestată pentru purtarea necorespunzătoare a vălului islamic. Pe drumul către secția de poliție aceasta a fost torturată și insultată, și-a pierdut vederea și a leșinat. A ajuns la spital dupa mai bine de două ore, lovită la cap, iar medicii nu au mai putut-o salva.
„Mahsa este vocea furiei poporului iranian acum”, a spus vărul acesteia, cerând comunității internaționale să tragă la răspundere regimul iranian pentru moartea ei.
Mahsa Amini, tânăra de 22 de ani din Iran care a fost ucisă în bătaie de Poliţie pentru modul cum era îmbrăcată, a fost „torturată și insultată” înainte de a muri, spune verișorul ei.
Primul membru al familiei tinerei care a vorbit cu presa occidentală a povestit ce s-a întâmplat înainte de moartea acesteia. Într-un interviu în exclusivitate pentru Sky News, Erfan Mortezaei a declarat că verișoara sa, Mahsa Amini, a devenit "vocea furiei poporului iranian".
În orele dinaintea morții sale, tânăra de 22 de ani fusese reținută de poliția morală pentru că purta haine necorespunzătoare. El a declarat că tânăra a mers la cumpărături în Teheran cu rudele, inclusiv cu fratele ei, Ashkan, moment în care s-a lovit de poliția morală.
"Când au văzut-o pe Mahsa, au decis că hijab-ul ei nu era purtat corect. Ashkan a încercat să le explice că nu se aflau în orașul lor natal și că erau străini în Teheran. În timpul ciocnirii, ofițerii l-au pulverizat cu spray paralizant pe Ashkan și au forțat-o pe Mahsa să urce în dubă și să o ducă la secția de poliție morală”, a povestit el.
Mortezaei a declarat că un martor care se afla în dubă a povestit familiei ce s-a întâmplat în continuare. "În timpul călătoriei spre secția de poliție a fost torturată și insultată", a spus el.
După ce a ajuns la secția de poliție, Amini a început să își piardă vederea și a leșinat. El a spus că a fost nevoie de 30 de minute pentru ca cei de la ambulanță să ajungă la ea și de o oră și jumătate până când a ajuns la spital.
"Există un raport de la spitalul Kasra [din Teheran] care spune clar că în momentul în care a ajuns la spital era deja moartă din punct de vedere medical. A suferit o comoție cerebrală în urma unei lovituri la cap", a adăugat verișorul tinerei.
El a spus că au existat presiuni asupra familiei din partea autorităților pentru a apărea la televiziunea iraniană, precum și eforturi de a-i reduce la tăcere pe părinții și fratele ei. Potrivit lui Mortezaei, Amini nu a avut nicio implicare în politică, în ciuda afirmațiilor făcute în unele mass-media susținute de guvernul iranian.
De asemenea, a adăugat că familia ei, prin intermediul său, solicită comunității internaționale să îi vină în ajutor și să se asigure că regimul este tras la răspundere pentru moartea tinerei de 22 de ani.
Mahsa Amini, de 22 de ani, a fost arestată pe 13 septembrie la Teheran. Moartea sa în spital, 3 zile mai târziu, a declanşat demonstraţii nocturne din principalele oraşe ale Iranului.
Televiziunea de stat iraniană a sugerat că 26 de protestatari și polițiști au fost uciși de la izbucnirea violențelor de la sfârșitul săptămânii trecute, în timp ce alte rapoarte au avansat cifra de 41.
Protestele provocate de moartea ei s-au transformat în unele dintre cele mai grave proteste din ultimii ani din țară, zeci de persoane fiind ucise, în timp ce autoritățile încearcă să reprime tulburările.
Imaginile cu o tânără din Iran care interpretează piesa „Bella Ciao” în farsi au devenit virale pe rețelele de socializare în contextul protestelor fără precedent din ultimele zile.
Interpretarea impresionantă se prefigurează a deveni imnul mișcărilor de protest intense în desfășurare. Revoltele au cuprins Iranul după uciderea unei tinere de 22 de ani pentru „vina” de a fi purtat greșit un voal.
„Bella Ciao” este cântecul partizanilor italieni din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, un imn de rezistență reluat în timpul numeroaselor demonstrații înainte de a fi din nou popularizat în cadrul serialului spaniol „La Casa de Papel”.
„Bella Ciao” a fost preluată în farsi (limba majoritară în Iran) de o tânără iraniană care, prin vocea ei, atinge inimile utilizatorilor de internet din întreaga lume.
Mulțimea de protestatari a aplaudat femeia care a renunța la văl
Mii de persoane au ieșit în stradă marți în capitala Iranului și în mai multe orașe ale țării pentru a cincea seară la rând, relatează CNN. Cel puțin șase persoane au fost ucise în manifestațiile izbucnite după moartea lui Mahsa Amini, o tânără arestată sub acuzația că nu a respectat codul vestimentar.
Mulțimile au aplaudat când mai multe femei și-au ars hijaburile (vălurile islamice) într-un foc de tabără aprins pe stradă în Sari, un oraș din nordul țării.
Reacția venită din partea mulțimii de protestatari a fost neașteptată. Oamenii au aplăudat atunci când o femeie a renunțat la văl și a început să-și taie părul, un puternic gest de sfidare a regulilor islamice, care a avut loc în orașul Kerman, relateză CNN.
Circa 800 de persoane din 32 de orașe au fost reținute, în urma protestelor din Federația Rusă. Mii de cetățeni participă la manifestări și militează împotriva mobilizării parțiale, anunțate, zilele trecute, de președintele Vladimir Putin.
Mai puțini oameni au ieșit la proteste
Potrivit ultimelor date oferite de organizația pentru drepturile omului OVD-Info, recunoscută de autoritățile ruse drept „agent străin”, 796 de persoane au fost reținute de serviciile speciale, în timpul protestelor masive din Rusia.
O fată care se deplasa într-un scaun cu rotile a ținut o pancartă pe care a scris: „Vrei la fel?”. Aceasta nu a fost reținută.
Totodată, pe canalele Telegram a fost publicat un filmuleț în care polițiștii au demobilizat oamenii. Un număr semnificativ de polițiști au fost atrași în locurile de detenție în prealabil.
În parcul Zariadie, polițiștii au reținut tineri care au apărut în grupuri de cinci până la zece persoane.
La Sankt Petersburg, unde grupuri de activiști au reușit să defileze pe stradă cu mai multe pancarte, poliția a acționat mai dur, judecând după rapoartele presei ruse.
Primele arestări au început pe strada Sadovaia. După cum au relatat corespondenții, la un moment dat poliția a început să-i rețină pe toți. Potrivit ziarului „Kommersant”, în timpul arestărilor, polițiștii din Sankt Petersburg au folosit un pistol paralizant. Activiștii fiind percheziționați.
Proteste au avut loc nu numai la Moscova și Sankt Petersburg, ci în diferite părți ale țării.
Mii de persoane au ieşit sâmbătă în stradă la Dublin pentru a protesta împotriva creşterii costului vieţii, transmite PA Media/dpa.
Manifestaţia a fost organizată de coaliţia Cost Of Living, formată din 30 de organizaţii, inclusiv sindicate, organisme studenţeşti şi ale pensionarilor şi partide politice de opoziţie, care îndeamnă guvernul să adopte măsuri radicale împotriva crizei costului vieţii şi a locuinţelor.
Marşul a început în Piaţa Parnell la ora 14:30 (13:30 GMT), participanţii purtând bannere şi scandând "costul vieţii este al naibii de mare". Manifestanţii s-a îndreptat spre strada O'Connell şi College Green şi s-a terminat în Piaţa Merrion, unde au fost pronunţate discursuri.
Preşedinta Sinn Fein, Mary-Lou McDonald, a condus o delegaţie a partidului la acest protest. Ea a acuzat guvernul irlandez că "nu ascultă oamenii de rând", acuzaţie la care mulţimea a răspuns: "nu le pasă".
McDonald a mai afirmat că "această criză a costului vieţii arată din nou inegalităţile uriaşe care există în Irlanda"."Avem nevoie de mult mai mult decât o schimbare a Taoiseach (premierul n.r.). Avem nevoie de o schimbare de guvern. Avem nevoie de un guvern al poporului şi de un guvern pentru o schimbare reală".
McDonald a cerut reducerea chiriilor şi interzicerea creşterii chiriei timp de cel puţin trei ani, o finanţare mai bună a serviciilor de îngrijire a sănătăţii şi pentru persoanele cu dizabilităţi, precum şi reducerea cu două treimi a costurilor pentru îngrijirea copiilor.
Thousands of people have marched in Dublin in protest against the increasing cost of living. Marchers from many different organisations including political parties, trade unions, students and civic society groups | Read more: https://bit.ly/3r13QvT
Richard Boyd Barrett din partea People Before Profit, Seamus Dooley din partea Irish Congress of Trade Unions, Beth O'Reilly, preşedinta Union of Students in Ireland, Imelda Brown pentru Irish Senior Citizens Parliament şi Sophia Mulvaney de la Access For All, s-au adresat de asemenea mulţimii.
Un miting similar a avut loc mai devreme la Londonderry. Manifestaţia din Piaţa Guildhall de sâmbătă după-amiază a fost organizată de primarul districtului Derry & Strabane (nord-vestul Irlandei de Nord), Sandra Duffy, pentru a atrage atenţia asupra a ceea ce ea a numit urgenţa legată de costul vieţii.
Noi proteste au avut loc în Iran, sâmbătă seara, față de moartea tinerei Mahsa Amini, după ce a fost arestată de poliție. De opt zile au loc manifestații în Iran. Acestea s-au soldat cu 41 de morți și sute de arestări, potrivit agenției AFP, citată de boursorama.com.
Autoritățile neagă orice implicare în moartea lui Mahsa Amini, în 16 septembrie. Decesul a avut loc la trei zile după ce a fost arestată pentru că nu a respectat codul vestimentar al Republicii Islamice, scrie G4Media.
Dar protestatarii și-au strigat furia în fiecare seară de când tânăra de 22 de ani din regiunea Kurdistan din nord-vestul țării a murit.
O înregistrare video virală, aparent filmată sâmbătă seara, arată o femeie care merge cu capul descoperit. Ea își flutură vălul în mijlocul unei străzi din Teheran. Astfel, ea încalcă reglementările stricte privind vestimentația.
Iranul trebuie să acţioneze hotărât împotriva protestelor ce s-au extins în întreaga ţară după ce o tânără a murit în arestul poliţiei morale, a indicat sâmbătă preşedintele iranian Ebrahim Raisi, potrivit Reuters.
''Trebuie acţionat decisiv împotriva celor care se opun securităţii şi liniştii ţării'', le-a transmis autorităţilor preşedintele după revenirea sa în ţară de la Adunarea Generală a ONU.
Ebrahim Raisi a ''subliniat necesitatea de a face distincţie între proteste şi perturbarea ordinii şi securităţii publice, şi a descris evenimentele drept o revoltă'', consemnează o mass-media publică de la Teheran.
Protestele au început vinerea trecută după ce o tânără în vârstă de 22 de ani a decedat în arestul poliţiei morale, ea fiind reţinută pentru că nu ar fi purtat corect vălul islamic. Manifestaţiile s-au extins între timp în întreaga ţară şi, potrivit unor ONG-uri, reprimarea lor s-a soldat până în prezent cu peste 50 de morţi şi sute de persoane au fost arestate.
Preşedintele Ebrahim Raisi a deschis sâmbătă anul universitar la un colegiu din Teheran, dar cursurile cu prezenţă în facultăţi au fost imediat suspendate în Iran, în cadrul măsurilor împotriva protestelor.
În acest timp, principalul partid reformator din Iran, Uniunea Poporului Iranului Islamic, a cerut statului să anuleze portul obligatoriu al vălului islamic. Această formaţiune, apropiată de fostul preşedinte reformator Mohammad Khatami (1997-2005), a cerut de asemenea desfiinţarea ''poliţiei morale'' şi autorizarea manifestaţiilor paşnice, potrivit AFP.
Într-un demers menit să susţină protestatarii din Iran, Washingtonul a autorizat vineri companiile de internet americane să-şi extindă serviciile în Iran, după ce Teheranul a recurs la întreruperi ale accesului la internet ca modalitate de a combate manifestaţiile în desfăşurare.
În urma acestei decizii, Departamentul Trezoreriei SUA, care menţine sancţiuni severe împotriva Iranului, a emis o licenţă generală prin care ''companiile tehnologice vor putea spori serviciile digitale oferite iranienilor, începând de la accesul în cloud şi până la instrumentele de îmbunătăţire a securităţii şi confidenţialităţii online''
Peste 700 de persoane au fost reţinute sâmbătă la Moscova şi în alte oraşe ale Rusiei la noile proteste împotriva mobilizării parţiale decretate miercuri de preşedintele Vladimir Putin pentru consolidarea trupelor care participă la invazia asupra Ucrainei, afirmă ONG-uri citate de agenţia EFE.
''Până la 18:51 ora Moscovei au fost deja arestate peste 689 de persoane în 30 de oraşe'', afirmă OVD-Info, o organizaţie care susţine că poate observa şi ţine evidenţa acestor arestări.
Cele mai multe persoane au fost reţinute la Moscova, respectiv 345, potrivit aceluiaşi ONG.
Autorităţile au desfăşurat în capitală un dispozitiv poliţienesc substanţial, care a acţionat preventiv reţinând trecători ce susţineau că veniseră la plimbare pe bulevardul Chistye Prudy, locul unde mişcarea tinerilor activişti anti-Putin denumită ''Vesna'' (Primăvara) a convocat protestul.
''De ce mă luaţi ? Eu merg către metrou'', le spunea acolo o tânără poliţiştilor care o duceau spre o dubă; aceştia o lasă totuşi să plece, avertizând-o însă: ''Mergi, dacă nu, va fi mai rău!'', potrivit relatării unui corespondent al agenţiei EFE la faţa locului.
La Sankt Petersburg, al doilea oraş al Rusiei, numărul arestărilor a ajuns sâmbătă după-amiază la circa 130, tot conform unor ONG-uri.
Aceste noi proteste, care au urmat celor de miercuri, au fost convocate de mişcare Vesna sub tema ''Adunarea femeilor în negru''. ''Am răbdat destul! Am tăcut prea mult! Nu vrem ca bărbaţii noştri să moară pentru jocurile politicienilor. Ieşiţi îmbrăcate în negru în pieţe!'', îndeamnă apelul lansat de activiştii din Vesna.
În timpul protestelor de miercuri au fost reţinute peste 1.400 de persoane, dintre care mai mult de jumătate sunt femei.
În acea zi preşedintele Putin a decretat mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti, după ce în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse au pierdut teritorii cucerite în nord-estul Ucrainei.
Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a argumentat că această mobilizare este necesară pentru ca trupele ruse să poată susţine o linie a frontului ce are o lungime de circa o mie de kilometri şi pentru a controla teritoriile ocupate în estul şi sudul Ucrainei, unde în provinciile Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, aflate parţial sub control rusesc, se desfăşoară până marţi referendumuri pentru anexarea la Rusia.
Vladimir Putin a acuzat Occidentul că, după ce a impus Kievului să nu mai negocieze cu Moscova şi a aprovizionat cu armament trupele ucrainene, încearcă acum să încurajeze Ucraina să împingă operaţiunile militare până pe teritoriul rus, întrucât ''scopul Occidentului este să slăbească, să divizeze şi să distrugă Rusia''.
”Televiziunea de stat a anunţat vineri seara că numărul persoanelor decedate la revolte recente în ţară a crescut la 35, potrivit unor statistici neoficiale”, scrie agenţia de presă a Ministerului iranian al Sportului, Borna News. Un bilanţ oficial precedent anunţa 17 morţi.
În schimb, potrivit organizaţiei nonguvernamentale (ONG) Iran Human Rights, cu sediul la Oslo, cel puţin 50 de persoane au fost ucise la aceste manifestaţii.
Şase persoane au fost ucise cu arme de foc de către forţe de ordine, joi seara, în oraşul Rezvanshahr, în provincia Gilan (nord), potrivit G4media.
Moartea lui Mahsa Amini, la vârsta de 22 de ani, a provocat condamnări în lume, iar ONG-uri internaţionale au denunţat o reprimare ”brutală” a acestor manifestaţii.
Tânără moartă din cauza „purtării unor haine nepotrivite”
Tânăra, originară din Kurdistan, în nord-vestul Iranului, a fost arestată la 13 septembrie, la Teheran, din cauza ”purtării unor haine nepotrivite”, de către Poliţia Moravurilor, o unitate însărcinată să impună respectarea codului vestimentar strict în republica islamică, în care femeile sunt obligate să-şi acopere părul şi nu au dreptul să poarte haine scurte, deasupra genunchiului, pantaloni mulaţi sau blugi cu găuri.
Cel puţin 50 de persoane au fost ucise la manifestaţiile din Iran reprimate de forţele de ordine, proteste declanşate de moartea unei tinere care a fost arestată de Poliţia Moralității, a anunţat, vineri, ONG-ul Iran Human Rights, potrivit AFP.
Potrivit organizaţiei cu sediul la Oslo şi care joi prezentase un bilanţ de cel puţin 31 de morţi, şase persoane au fost ucise prin împuşcare de către forţele de ordine în oraşul Rezvanshahr, joi seară, şi alte decese s-au înregistrat la Babol şi Amol.
Manifestaţii au avut loc în aproximativ 80 de oraşe
Manifestaţii au avut loc în ultima săptămână în aproximativ 80 de oraşe.
Masha Amini, o tânără de 22 de ani, a decis să meargă în vizită la rude cu fratele ei. După ce au coborât dintr-un mijloc de transport, tânăra a fost luată de „poliția moralității” pentru că nu purta „corect” hijabul.
După ce a fost luată de polițiști, a fost bătută, ucisă, apoi oficialii iranieni au negat că aceasta a fost ucisă în timpul detenției, sugerând că un atac de cord a băgat-o în comă până la moartea ei, care a survenit vineri.
După această întâmplare tragică, au început protestele. Femei, bărbați, copii, au ieșit pe străzi. Femeile au început să ardă hijabul, să își taie părut și să își susțină cauza.
Poliția a arestat, bătut și ucis o femeie sub acuzația că i se vedea puțin părul ieșit din hijab
Moartea în custodia poliției din Teheran a tinerei iraniene Mahsa Amini, arestată pentru încălcarea codului vestimentar islamic, a fost declanșatorul actualelor proteste din Iran. Nemulțumirea față de regim este însă veche: oamenii cer ca autoritățile să fie trase la răspundere, cer respectarea drepturilor fundamentale.
Femeile din Iran cer susținere din partea oamenilor din întreaga lume, deoarece le este oprită conexiunea la internet pentru ca oamenii să nu poată vedea atrocităție comise împortiva persoanelor care protestează pentru un drept fundamental și anume, libertatea sub orice fărmă a acesteia.
Unități speciale ale poliției patrulează pe străzi și le „vânează” pe femeile care nu sunt „îmbrăcate adecvat”, în conformitate cu codul vestimentar al republicii islamice.
Pedepsele pentru femeile care nu se supun codului vestimentar islamic pot fi foarte aspre, iar Masha Amini a plătit cu viața pentru că a opus rezistență. Moartea tinerei de 22 de ani, după ce a fost arestată de poliția moralității a provocat proteste violente în Iran, care până acum s-au soldat cu cel puțin 26 de morți. Într-un gest de rezistență, femeile au dat foc vălului islamic și au strigat lozinci împotriva autorităților.
Potrivit legislației republicii islamice, bazată pe interpretarea legilor Sharia, femeile sunt obligate să-și acopere capul cu un jihab (eșarfă) și să poarte haine lungi și largi care să le acopere formele corpului.
Pe 13 septembrie, Masha Amini a fost reținută de poliția moralității pe o stradă din Teheran pentru că purta eșarfă pe cap, dar își lăsase părul la vedere. A fost agresată pentru că a opus rezistență, lovită cu capul de mașina de intervenție, apoi dusă la un centru de detenție unde a intrat în comă.
Today, a 22-yr-old woman died in #Iran after being beaten on head by the regime’s “morality police” for not “properly” wearing her Hijab. Her name was Masha Amini.
După trei zile, s-a stins din viață la spital. Autoritățile au negat că ar fi fost bătută, dar imaginile difuzate pe rețelele de socializare atestă brutalitatea poliției moralității.
Femeile trebuie să se îmbrace „corect" ca să nu provoace bărbații
Gasht-e Ershad (patrulele de îndrumare) sunt unități speciale ale poliției care au sarcina de a se asigura că morala islamică este respectată. Acestea sunt împuternicite să-i aresteze pe cei, dar mai ales pe cele care nu sunt considerate îmbrăcate potrivit.
Un ofițer al acestei unități a declarat, fără să-și decline identitatea, pentru BBC despre modul în care funcționează poliția moralității.
„Ni se spune că motivul pentru care lucrăm în poliția moralității este de a proteja femeile. Fiindcă dacă nu se îmbracă corect, atunci bărbații pot fi provocați și le pot face rău", a spus el.
Patrulele au câte șase membri - patru bărbați și două femei - și acționează îndeosebi în zonele cu trafic pietonal mare și în locurile în care se adună multă lume.
Do you really want to know how Iranian morality police killed Mahsa Amini 22 year old woman? Watch this video and do not allow anyone to normalize compulsory hijab and morality police.
„E ciudat, fiindcă dacă trebuie să ghidăm lumea, atunci de ce trebuie să ne ducem în zonele aglomerate, unde e posibil să facem mai multe arestări? E ca și cum am merge la vânătoare", a spus ofițerul.
Dacă nu găsește destule persoane care încalcă prevederile codului vestimentar, comandantul le spune că nu-și fac treaba bine. Și, evident, când oamenii opun rezistență, situația se complică și poate degenera rapid. „Ei (comandanții, n.red.) se așteaptă să-i băgăm în dubă. Știți de câte ori mi-au dat lacrimile când am făcut asta? Vreau să le spun că nu sunt unul de-al lor. Cei mai mulți suntem soldați obișnuiți care fac serviciul militar. Mă simt atât de rău", a mărturisit el.
Pedepsele pentru încălcarea regulilor merg de la avertisment sau amendă până la închisoare sau biciuire.
74 de lovituri de bici și 60 de zile de închisoare
Femeile din Iran încearcă de mai multe decenii să eludeze legea purtând eșarfe pe cap, însă lăsându-și parțial părul la vedere, tendință care nu a scăpat neobservată de autorități. Lupta împotriva purtării incorecte a jihabului a început imediat după Revoluția Islamică din 1979, printre obiectivele acesteia fiind acela de a determina femeile să se îmbrace modest.
Odată cu răsturnarea de la putere a șahului Mohammad Reza Pahlavi, a cărui soție, Farah, purta deseori haine occidentale și era considerată un model al femeii moderne, fustele și rochiile mini, precum și părul lăsat la vedere au dispărut de pe străzi.
În câteva luni de la instaurarea Republicii Islamice, legile care protejau drepturile femeilor au început să fie abrogate. „Nu s-a întâmplat peste noapte, a fost un proces pas cu pas", a spus Mehrangiz Kar (78 de ani), avocată și activistă care a contribuit la organizarea primului protest antijihab.
Pe 7 martie 1979, liderul revoluției, ayatollahul Ruhollah Khomeini, a decretat purtarea obligatorie a eșarfelor pentru toate femeile. Cele care erau depistate cu capul neacoperit erau considerate „despuiate".
În ciuda decretului lui Khomeini, autorităților le-a luat ceva timp pentru a stabili care sunt hainele „potrivite" pentru femei. „Nu existau instrucțiuni clare, așa că au venit cu postere și bannere care prezentau modele și le-au pus pe pereții biroului. Spuneau că femeile trebuie să urmeze instrucțiunile pentru purtarea eșarfei sau nu au voie să intre", a spus avocata.
După 1981, femeilor și fetelor li s-a impus să treacă la portul islamic modest. Acesta constă în chador (o pelerină care acoperă tot corpul, adesea cu o glugă), eșarfă și o mantie care le acoperă brațele.
În 1983, parlamentul iranian a decis că femeile care nu poartă corect eșarfa pe cap să fie pedepsite cu 74 de lovituri de bici. Recent, pedeapsa a fost extinsă cu 60 de zile de închisoare.
De atunci, autoritățile au întărit legile, dar femeile de toate vârstele le încalcă frecvent purtând în public haine mulate și eșarfele lăsate pe spate.
Cum a apărut poliția care luptă împotriva fustelor mini
În 2004, liderul ultraconservator Mahmoud Ahmadinejad a abordat inițial o linie mai progresistă. „Oamenii au gusturi diferite și trebuie să-i mulțumim pe toți", a spus el în timpul campaniei electorale prezidențiale. Dar în anul următor, după ce a câștigat alegerile, a fost înființată poliția moralității.
De atunci, femeile sunt arestate pe stradă dacă nu sunt considerate „corect" îmbrăcate, iar patrulele au fost deseori criticate pentru modul brutal în care acționează.
„M-au arestat laolaltă cu fiica mea din cauza rujului nostru. Ne-au dus la poliție și soțul meu a trebuit să vină și să semneze o hârtie că nu ne va mai lăsa să umblăm fără eșarfă", a spus pentru BBC o femeie din orașul Isfahan.
Altă femeie, din Teheran, a spus că o agentă i-a spus că cizmele ei pot fi „prea erotice" pentru bărbați și a reținut-o. „Am semnat o hârtie prin care recunoșteam că eram îmbrăcată necorespunzător și acum am cazier", a spus ea.
Alte femei au relatat că au fost bătute, iar una dintre ele a spus că a fost amenințată în arest că vor pune gândaci să mișune pe corpul ei.
At Mahsa Amini's funeral in her hometown of Saqqez, Kurdistan province, women take their headscarves off in protest against Iran's forced hijab law amid "death to the dictator" chants.
Pe 15 august, președintele Iranului, Ebrahim Rais, un cleric cu vederi radicale, a semnat un ordin care întărește lista restricțiilor. Acesta prevede folosirea camerelor de supraveghere video pentru depistarea și amendarea femeilor care umblă cu capul descoperit, precum și pedeapsa cu închisoarea pentru toți cei care comentează sau postează pe rețelele de socializare împotriva regulilor.
Numărul arestărilor a crescut, dar a iscat și o mișcare de protest a femeilor care postau online imagini în care apăreau fără eșarfă pe cap, acțiuni care s-au intensificat după moartea tinerei Amini. De atunci, acestea au ieșit în stradă în aproape toate orașele și au dat foc eșarfelor. Dar acum nu mai sunt singure - bărbații se ridică la luptă alături de ele.
Angajații din companiile de stat, elevii, studenții și activiștii partidelor sunt constrânși să ia parte la demonstrațiile de susținere a referendumurilor din teritoriile ocupate ale Ucrainei.
Potrivit presei ruse, în Novosibirsk, Arhangelsk și Sankt Petersburg au loc vineri manifestații prin care rușii trebuie să-și arate susținerea pentru organizarea referendumurilor false de alipire la Rusia a regiunilor ocupate din Ucraina, relatează Meduza.
Mai mulți studenți din orașele Habarovsk, Omsk, Saratov, Iakuțk, Novosibirsk, Voronej, Ufa, Stavropol, Moscova, Penza și Ioșkar-Ola au spus că sunt obligați să participe la mitinguri.
În unele cazuri, cei care participă la aceste acțiuni primesc bani și punctaje suplimentare.
Referendumurile privind aderarea la Rusia au loc de vineri până marţi în mai multe regiuni aflate în principal sub controlul Rusiei în estul şi sudul Ucrainei, care reprezintă aproximativ 15% din teritoriul ţării.
Aceste scrutine au fost precedate de anunțul lui Vladimir Putin privind mobilizarea parțială pentru suplimentarea trupelor de pe front.
Mii de bărbați din Rusia au primit ordin de mobilizare, iar ONG-urile menite să îi ajute pe recruți sunt suprasolicitate de către aceștia. O moscovită care a fost reținută împreună cu soțul ei la o demonstrație împotriva mobilizării a declarat pentru The Moscow Times că protestatarilor bărbați li s-au dat ordin de mobilizare la secția de poliție.
„Era un ofițer de la serviciul de recrutare care dădea bărbaților reținuți ordinul (de mobilizare)”, a afirmat femeia pentru sursa citată.
„Când primul bărbat a fost chemat într-o cameră separată, nu am înțeles ce se întâmplă, dar când a ieșit cu un bilet (de mobilizare) am început să plângem” a mai adăugat femeia.
Bărbații au primit ordin de mobilizare la cel puțin 15 secții de poliție
În timp ce Putin a spus miercuri că Rusia va implementa o mobilizare „parțială” care vizează rezerviștii cu experiență militară în anunțul televizat al măsurii de miercuri, dovezile din toată țara, pe măsură ce a început recrutarea, au sugerat că unii bărbați erau recrutați, deși nu au petrecut timp în forțele armate.
Potrivit OVD-Info, un grup de monitorizare a protestelor din Rusia, bărbații reținuți pentru că au protestat împotriva războiului au primit ordine de mobilizare la cel puțin 15 secții de poliție din Moscova.
„Au existat cazuri de presiune psihologică. În multe situații, ordinele au fost înmânate de oameni în civil, fără niciun semn de identificare”, a declarat Eva Levenber, reprezentantă a OVD-Info.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat joi că înmînarea ordinelor de mobilizare în sediul secțiilor de poliție „nu este împotriva legii”.
Artiom Krieger, jurnalist rus, de asemenea a fost reținut în cadrul protestelor din Moscova. El a menționat că a primit o notificare că trebuie să se prezinte la un centru de recrutare.
Au fost mai mult de zece bărbați la secția de poliție, care au primit astfel de „hârtii”, a declarat el pentru The Moscow Times, în timp ce se afla la duba poliției, pentru a fi dus la audieri la tribunal.
„Sunt student și am scutire militară. Sper că o se termine cu bine”
Ordin de mobilizare au primit și bărbații care nu au făcut armata
Un bărbat din orașul Ulan-Ude, din Siberia, care este tată a cinci copii și nu a făcut serviciul militar, a fost contactat de autorități, potrivit soției sale, Ianina Nimaeva.
„Autoritățile locale l-au sunat ieri pe soțul meu și l-au întrebat unde se află. Am fost șocați și ne-am închis telefoanele. Joi dimineața, au mers la apartamentul unde suntem înregistrați să verifice dacă este acolo. Încercăm să contactăm asociații pentru drepturile omului”, a spus femeia.
Legea din Rusia spune că ordin de mobilizare trebuie înmânat persoanei vizate, care trebuie să semneze că a primit biletul.
Un alt bărbat mobilizat din orașul Chita, aflat la graniță cu China, a declarat joi pentru presă că i s-a înmânat citația.
„Mi-au spus să vin la centrul de înrolare pe la 10:00 cu haine calde”, a spus bărbatul.
Zeci de videoclipuri au apărut online, aparent, arătând grupuri de bărbați adunându-se în apropierea birourilor militare de înrolare sau urcând autocare și avioane, în orașe din toată Rusia.
