ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Cel mai greu dosar anchetat de Kovesi: O operațiune întinsă în 22 de state, inclusiv România. Prejudiciu, 2,2 miliarde de euro

29 November 2022 at 14:15
image

Parchetul European, în cooperare cu agențiile de aplicare a legii din 14 state membre ale UE, a desfășurat, marți, măsuri de investigare simultane, inclusiv peste 200 de percheziții, în legătură cu o schemă complexă de fraudă în materie de TVA bazată pe vânzarea de bunuri electronice populare. Această acțiune a avut loc în Belgia, Cipru, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Portugalia, România, Slovacia, Spania și Slovacia. În cadrul acestei operațiuni emblematice a EPPO, au fost deja efectuate percheziții în Cehia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Slovacia și Suedia la 12 și 13 octombrie 2022.

Redăm mai jos comunicatul integral:

”Toate datele colectate sunt în curs de analiză, iar ancheta privind grupurile de crimă organizată care se află în spatele acestei scheme continuă. Prejudiciile estimate în cadrul operațiunii Admiral se ridică în prezent la 2,2 miliarde de euro. Au fost luate măsuri de recuperare a prejudiciilor, iar mai multe detalii vor fi comunicate imediat ce vor fi cunoscute.

În aprilie 2021, autoritatea fiscală portugheză din Coimbra cerceta o companie care vindea telefoane mobile, tablete, căști și alte dispozitive electronice, fiind suspectată de fraudă cu TVA. Când EPPO și-a început activitatea, în iunie 2021, în conformitate cu obligația lor legală, autoritățile portugheze au raportat cazul către EPPO.

Din punct de vedere național, pe baza anchetei administrative, facturarea și declarațiile fiscale păreau a fi în regulă. Cu toate acestea, procurorii delegați europeni portughezi au decis să investigheze în continuare. Lucrând împreună la nivel transfrontalier, procurorii europeni, procurorii europeni delegați, analiștii în domeniul fraudei financiare ai EPPO și reprezentanții Europol și ai autorităților naționale de aplicare a legii au stabilit treptat legături între societatea suspectă din Portugalia și aproape 9 000 de alte entități juridice și peste 600 de persoane fizice situate în diferite țări. La optsprezece luni de la primirea raportului inițial, EPPO scoate acum la iveală ceea ce se crede a fi cea mai mare fraudă de tip „carusel” în materie de TVA investigată vreodată în UE.

Activitățile infracționale sunt răspândite în cele 22 de state membre participante la EPPO, precum și în Ungaria, Irlanda, Suedia și Polonia, precum și în țări terțe, inclusiv Albania, China, Emiratele Arabe Unite, Mauritius, Serbia, Singapore, Elveția, Turcia, Regatul Unit și Statele Unite.

Implicarea grupurilor de crimă organizată 

Dincolo de mărimea prejudiciilor, ceea ce face ca această fraudă de tip „carusel” în materie de TVA să iasă în evidență este complexitatea extraordinară a lanțului de societăți. De la societățile care acționează ca furnizori aparent curați de dispozitive electronice și cele care solicită rambursări de TVA de la autoritățile fiscale naționale în timp ce vând aceste dispozitive online unor clienți individuali – și care ulterior canalizează veniturile obținute din aceste vânzări în străinătate, înainte de a dispărea ele însele – până la cele care spală veniturile obținute din această activitate infracțională.

Aceste activități nu ar fi posibile fără implicarea mai multor grupuri de crimă organizată cu înaltă calificare, fiecare dintre acestea având roluri specifice în cadrul schemei globale. Lucrând la nivel transnațional, aproape cu o logică industrială, acestea evită de ani de zile să fie detectate.

Capacitatea EPPO 

Pe baza celei mai recente estimări ale Europol, frauda de tip „carusel” în materie de TVA, sau frauda intracomunitară a comerciantului lipsă (MTIC), este cea mai profitabilă infracțiune din UE, care costă anual aproximativ 50 de miliarde de euro în pierderi fiscale pentru statele membre. Transfrontalieră prin definiție, odată ce atinge un nivel de complexitate comparabil cu cel observat în cadrul operațiunii Admiral, acest tip de fraudă este aproape imposibil de descoperit dintr-o perspectivă pur națională.

Utilizând sistemul central de gestionare a cazurilor EPPO, accesul la bazele de date naționale și europene, cu sprijinul capacității analitice și de investigare a Biroului central al EPPO, precum și al Europol și al actorilor naționali de aplicare a legii, procurorii europeni au reușit să conceapă și să pună în aplicare o abordare comună de investigare a unei întregi rețele de grupuri de crimă organizată.

Procurorul-șef european Laura Kövesi a declarat:

„Prin Operațiunea Admiral, Parchetul European pune în centrul atenției o industrie criminală extrem de sofisticată. Aceasta a prosperat în Uniunea Europeană, în special din cauza limitărilor structurale ale autorităților fiscale și de aplicare a legii naționale, atunci când este vorba de criminalitatea financiară transfrontalieră.

Fără EPPO, pregătirea acestui tip de operațiune ar fi durat ani de zile – sau, mai probabil, nu ar fi avut loc niciodată. Operațiunea Admiral este o demonstrație clară a avantajelor unui parchet transnațional. Când vine vorba de frauda în materie de TVA, dintr-o perspectivă națională, prejudiciile pot fi evaluate ca fiind relativ mici sau inexistente, sau chiar pot rămâne nedetectate. Este nevoie de o vedere din elicopter, pentru a vedea imaginea de ansamblu.

EPPO a avut nevoie de mai puțin de 18 luni de la raportul inițial de infracțiune până la descoperirea unei întregi rețele de grupuri de crimă organizată, responsabile de o pierdere impresionantă de 2,2 miliarde de euro pentru contribuabilii din UE. Cred că aceasta este cea mai mare fraudă de TVA descoperită până în prezent în Europa.”

Lista celor mai importanți parteneri și autorități naționale implicate:

Europol

Poliția federală belgiană

Poliția din Cipru

Biroul juridic al Republicii Cipru

Unitatea de investigații judiciare a Ministerului francez de Finanțe

Biroul regional de taxe din Hessa (Germania)

Biroul de investigații fiscale din Hamburg (Germania)

Biroul de investigații fiscale Schwäbisch Gmünd (Germania)

Biroul de investigații fiscale din Reutlingen (Germania)

Poliția financiară din Atena

Guardia di Finanza din Italia

Serviciul de investigare a infracțiunilor financiare din cadrul Ministerului de Interne al Republicii Lituania

Poliția Marelui Ducat al Luxemburgului

Serviciul de informații și investigații fiscale (FIOD) din Țările de Jos

Departamentul central de investigare a fraudelor fiscale al Autorității fiscale și vamale din Portugalia

Poliția judiciară portugheză

Guarda Nacional Republicana din Portugalia

Direcția Generală de Poliție a Municipiului București

Prezidiul Forțelor de Poliție din Slovacia

Garda Civilă spaniolă

Parchetul European (EPPO) este parchetul public independent al Uniunii Europene. Acesta este responsabil cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale UE. Printre acestea se numără mai multe tipuri de fraudă, frauda în materie de TVA cu prejudicii de peste 10 milioane de euro, spălare de bani, corupție etc.

EPPO întreprinde investigații, efectuează acte de urmărire penală și exercită funcțiile de procuror în instanțele competente din statele membre participante, până la soluționarea definitivă a cazului. Acest lucru accelerează procedurile și permite o detectare și o urmărire penală cuprinzătoare a rețelelor infracționale la nivelul UE, toate acestea contribuind la o luptă mai eficientă împotriva criminalității financiare.

articolul original.

Prejudiciu uriaș produs de o grupare acuzată de corupție și infracțiuni la regimul vamal. 162 de percheziții la Suceava și în țară

23 November 2022 at 09:53

Polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice și procurorii DNA din Iași fac, miercuri, percheziții în județele Iași, Suceava, Botoșani, Ilfov, Ialomița, Arad, Sibiu și municipiul București, pentru fapte de corupție și infracțiuni la regimul vamal, cu un prejudiciu estimat de 58 de milioane de lei.

Poliția Română a anunțat că polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice, împreună cu procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul teritorial Iași, fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție, asimilate celor de corupție, infracțiuni la regimul vamal (cu un prejudiciu estimat la acest moment de aproximativ 58 de milioane de lei) și evaziune fiscală, comise în perioada ianuarie 2022 – prezent.

Ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, sunt efectuate percheziții în 162 de locații, dintre care una la o instituție publică. Restul perchezițiilor se fac la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale situate în județele Iași, Suceava, Botoșani, Ilfov, Ialomița, Arad, Sibiu și municipiul București.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că au fost făcute percheziții la Biroul vamal de frontieră Iași, urmând să fie duse la audieri șase persoane, între care șefi ai instituției și vameși. Sunt vizate importuri de haine provenite din Turcia, pentru care la vamă a fost declarată o valoare mai mică, astfel încât și taxele să fie mai mici.

Anchetatorii au beneficiat de sprijin în anchetă din partea Inspectoratului General al Poliției Române (Direcția de Investigare a Criminalității Economice și structurile teritoriale aflate în coordonare, Direcția Operațiuni Speciale, Unitatea Centrală de Analiză a Informației), Autoritatea Vamală Română, Direcția Generală Antifraudă Fiscală, precum și din partea lucrătorilor din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Iași, Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei București și Brigada Mobilă de Jandarmi Bacău.

articolul original.

Prejudiciul în dosarele DIICOT care vor fi închise după decizia privind prescripția se ridică la peste 1 miliard de euro

14 November 2022 at 12:57
image

Prejudiciul calculat în dosarele DIICOT care ar putea fi închise în urma deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția se ridică la peste 1 miliard de euro, anunță Asociația Forumul Judecătorilor.

Asociația prezintă un răspuns primit de la Ministerul Public, în care se arată că au fost identificate 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală și 317 de dosare aflate în camera preliminară sau în faza de judecată. Acestea ar putea fi închise după deciziile pe prescripție.

Decizia ICCJ

Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat recent o decizie importantă privind prescripția, în urma unor hotărâri CCR. Mii de inculpați ar putea scăpa de pedeapsă prin prescrierea faptelor, în urma acestei decizii.

Este vorba despre un articol din Codul Penal, care le permitea procurorilor să obțină întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale şi care a fost declarat neconstituţional.

Fiecare infracțiune are un termen în care, dacă nu există o decizie de condamnare, fapta se prescrie și persoana care a comis-o nu mai poate fi trasă la răspundere. Doar că, pe parcursul anchetei, acest termen era prelungit prin efectuarea unor acte de urmărire penală. Practic, acea perioadă nu era luată în considerare și termenul de prescripție continua să curgă după finalizarea procedurii.

Articolul a ajuns pe masa magistraților CCR în 2018, după ce au făcut sesizări mai multe instanțe din țară. El spunea „Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză". CCR a stabilit atunci că această generalizare, prin care orice acțiune a procurorului avea efectul întreruperii prescripţiei, era neclară, imprevizibilă şi incoerentă și trebuie înlocuită. Cum în 4 ani nu a fost modificată de Parlament, Curtea a constatat, din nou, neconstituționalitatea acestui articol în mai 2022.

Drept urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție a fost chemată să se pronunţe acum asupra modului de aplicare a celor două decizii CCR. Mai multe instanţe din ţară au solicitat ICCJ să stabilească dacă acestea retroactivează pe principiul legii penale celei mai favorabile.

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a hotărât că decizia CCR privind prescripţia se aplică retroactiv:

1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul Penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul Penal.

2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.

articolul original.

Percheziții DIICOT în Neamț într-un dosar de înșelăciune, cu un prejudiciu de 2 milioane de euro

2 November 2022 at 07:06
image

Miercuri, 2 noiembrie, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) – Serviciul Teritorial Bacău, împreună cu Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Bacău – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului și Spălării Banilor, pun în aplicare 33 de mandate de percheziție domiciliară, pe raza județelor Neamț, Brașov, Ilfov și a municipiului București, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, transmiterea fictivă a părţilor sociale ori a acţiunilor deţinute într-o societate comercială, în scopul săvârşirii unei infracţiuni sau al sustragerii de la urmărirea penală ori în scopul îngreunării acesteia și spălarea banilor, informează DIICOT.

Conform anchetatorilor, începând din luna ianuarie 2022, pe raza municipiului București s-a constituit un grup infracțional organizat în scopul obţinerii de importante beneficii materiale prin săvârşirea în formă continuată a infracţiunii de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave.

Grupul infracțional organizat, la care pe parcurs au aderat și alți membri, a acționat în mod coordonat până în prezent, prin activitatea acestuia fiind cauzat un prejudiciu total de aproximativ 2 milioane de euro, în dauna a peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul țării, producători sau distribuitori de diferite mărfuri. Acţiunile de inducere în eroare a persoanelor vătămate au avut loc cu ocazia negocierii, încheierii și derulării unor contracte de vânzare cumpărare mărfuri, pentru care nu a existat niciodată intenția de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste.

Activitatea grupului infracțional organizat, constituit și din apropiați ai unor grupări infracționale din municipiul București, a fost minuțios pregătită și a presupus parcurgerea mai multor etape.

Într-o primă etapă, membrii grupului au preluat în mod succesiv, prin persoane interpuse, de condiție socială precară, în scopul înlesnirii comiterii infracțiunii de înșelăciune, trei societăți comerciale, toate cu istoric financiar-bancar și comercial pozitiv, cărora le-au încheiat și asigurări de credit comercial, cu intenția de a crea o aparență de bonitate și stabilitate financiară, astfel încât furnizorii comerciali să accepte livrarea de mărfuri cu plata la termen.

După preluarea societăților, într-o a doua etapă, au fost create conturi de e-mail, prin intermediul cărora au fost lansate cereri de ofertă către diferite persoane juridice, producători sau distribuitori a unei varietăți de mărfuri și produse (de exemplu: autovehicule, combustibili, utilaje, uleiuri, vopseluri şi materiale de construcţie, echipamente de protecţie în construcţii, cherestea, piese auto, aparatură casnică de mică sau mare dimensiune, aparatură electronică şi telefoane mobile, produse de birotică și papetărie, produse alimentare şi produse congelate). Pentru a evita întâlnirea cu reprezentanții furnizorilor și, implicit, identificarea ulterioară de către organele de urmărire penală, membrii grupului au transmis contractele, facturile sau instrumentele de plată prin intermediul altor persoane, prin poștă sau prin e-mail.

Fiecăruia dintre membrii grupului i-a fost atribuită o calitate și o identitate falsă în cadrul societăților comerciale folosite în circuitul infracțional, fiindu-le interzis în mod expres să acționeze în afara „zonei de responsabilitate”. Aceștia au dobândit cunoștințe de specialitate în domeniu și au folosit termeni specifici în discuțiile purtate cu reprezentanții persoanelor vătămate.

Pentru fiecare societate comercială utilizată în activitatea infracțională, au fost închiriate mai multe depozite intermediare, de obicei în mai multe județe din țară, unde mărfurile erau descărcate și, ulterior, încărcate și transportate către alte puncte de depozitare sau diverși clienți, regula fiind ca marfa să fie livrată direct beneficiarului final, cu excepția situației în care transportatorul era un apropiat al grupului infracțional organizat.

DIICOT mai arată că din cercetări a rezultat faptul că, în a treia etapă, produsele obținute în mod ilicit au fost valorificate în două moduri: fie au fost vândute, fără documente legale, unor persoane fizice sau juridice la un preț care reprezenta între 40 și 50% față de valoarea de achiziție, fie au fost reintroduse, în mod fictiv, în circuitul comercial, prin întocmirea în fals a unor documente financiar-contabile, în numele altor societăți controlate de grupul infracțional organizat, ascunzându-se proveniența reală a mărfurilor. În acest sens, o parte dintre produse au fost chiar valorificate prin procedura de ofertare publică, fiind achiziționate de către instituții cunoscute din România.

Acționând în această modalitate, prin crearea circuitului de ascundere a provenienței mărfurilor obținute prin înșelăciune, sumele de bani obținute au dobândit o aparență de legitimitate, având în vedere faptul că au fost obținute în urma unor contracte derulate cu instituții publice.

Acțiunea este realizată cu sprijinul polițiștilor din cadrul BCCO București, BCCO Brașov, Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate (SCCO) Neamț, SCCO Ilfov, IPJ Neamț și IPJ Ilfov. Suportul tehnic de specialitate a fost asigurat de Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române. La acțiune au participat și forțe din cadrul Jandarmeriei Române.

„Facem precizarea că pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum și de prezumția de nevinovăție”, mai arată comunicatul DIICOT.

articolul original.

Cu complicitatea aleșilor: 557 de cauze penale, cu prejudiciu de 1,2 miliarde euro şi valoare a mitei şi a traficului de influenţă de 150 milioane euro, vor fi închise

28 October 2022 at 13:57
By: M.Ex.

DNA precizează că 557 de cauze penale, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, vor fi închise ca urmare a deciziilor privind prescripţia. Totodată, anunţă că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

”Ca urmare a Deciziilor CCR nr. 297/2018, nr. 358/2022 şi a Deciziei ICCJ din data de 25 octombrie 2022 referitoare la prescripţia răspunderii penale, Direcţia Naţională anticorupţie (DNA) a întocmit o situaţie estimativă privind impactul aplicării respectivei Decizii asupra dosarelor penale. În urma analizării cauzelor penale ale DNA, a rezultat că aplicarea directă a deciziilor menţionate va avea consecinţe asupra unui număr de 557 cauze penale aflate în curs de urmărire penală şi în faţa instanţelor de judecată. În aceste 557 de dosare, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, magistraţii vor fi nevoiţi să constate încetarea proceselor penale şi înlăturarea răspunderii penale pentru infracţiuni de corupţie, asimilate corupţiei şi având ca obiect fraudarea fondurilor europene”, transmite DNA.

Situaţia detaliată se prezintă astfel:

Dosare aflate în curs de urmărire penală (pe rolul DNA)

– 190 dosare
– prejudiciu estimat 648.207.688 euro
– valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 50.997.625 euro

Dosare în diferite stadii de judecare (aflate pe rolul instanţelor) de judecată, în diferite stadii
– 367 dosare
– prejudiciu estimat 561.230.056 euro
– valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă 99.471.962 euro

”În perioada în care au avut cauze penale în lucru, procurorii DNA au respectat prevederile legale în vigoare şi au întocmit acte de întrerupere a prescripţiei răspunderii penale, conform Codului penal şi Codului de procedură penală, începând din 1 februarie 2014 (data intrării in vigoare a noilor Coduri) şi în conformitate cu Decizia nr. 297/2018 a CCR începând cu anul 2018 (de la data intrării în vigoare a Deciziei respective). Concret, în considerarea Deciziei nr. 297/2018 a CCR şi în conformitate cu practica ICCJ, procurorii DNA au întrerupt cursul prescripţiei numai ca urmare a întocmirii unor acte din categoria celor care se comunică suspecţilor şi inculpaţilor (începerea urmăririi penale in personam, punerea în mişcare a acţiunii penale, finalizarea dosarului penal cu trimitere în judecată, etc)”, precizează DNA.
Instituţia de asigurări că procurorii DNA vor fi consecvenţi în dosarele în care se va invoca prescripţia răspunderii penale şi vor solicita sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a aprecia asupra concordanţei deciziilor CCR, respectiv ICCJ cu normele europene şi jurisprudenţa CJUE, care, printre altele prevăd obligaţia statului român de a cerceta şi sancţiona, într-o manieră efectivă, faptele de corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

Mii de inculpați ar putea scăpa de dosarele penale prin prescrierea faptelor, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o decizie importată privind prescripția specială, în urma deciziei Curții Constituționale conform căreia prevederile articolului 155 din Codul Penal privind întreruperea cursului prescripției răspunderii penale sunt neconstituționale.
De la decizia din 2018 în care a fost declarată neconstituțională o sintagmă din articolul din Codul penal privind cursul prescripției răspunderii penale și până la o ordonanța de urgență adoptată de guvern în 30 mai 2022, prin care a fost modificat Codul penal, în niciun dosar nu poate fi întreruptă prescripția, a stabilit, în iunie, Curtea Constituțională. Parlamentul nu a făcut modificările legislative ca să pună Codul Penal în acord cu decizia Curții Constituționale, astfel că din 2018 nu au existat prevederi legale care să reglementeze întreruperea prescripției, aspect taxat prin decizia CCR din vara acestui an.

articolul original.

Percheziții după o țeapă de 73.000 de lei între oameni de afaceri. Prejudiciul a fost recuperat cu ajutorul polițiștilor

23 October 2022 at 07:59
foto arhiva

Un individ care a țepuit un potențial asociat în afaceri cu 73.000 de lei s-a trezit cu polițiștii la poartă. Bănuit de înșelăciune, suspectul s-a ales cu locuința percheziționată. Totodată, prejudiciul a fost recuperat de polițiști.

Descinderile au avut loc sâmbătă, pe 22 octombrie a.c., când polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale au pus în executare o percheziție domiciliară, la locuința unui bărbat, de 44 de ani, din municipiul Botoșani, cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune.

„Fapta a constat în aceea că, în perioada iulie 2018 -iulie 2020, ar fi pretins și ar fi primit de la un persoana vătămată, 73.000 de lei, prin inducerea în eroare a acesteia cu privire la faptul că ar investi acești bani într-o fermă de animale, la care ambii ar fi asociați, însă suma respectivă a fost păstrată de către persoana bănuită de faptă. În cadrul activităților desfășurate la locația vizată au fost identificate și ridicate în vederea continuării cercetărilor mai multe mijloace materiale de probă”, a precizat Delia Nenișcu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean (IPJ) Botoșani.

Totodată, ca urmare a perchezițiilor, bărbatul de 44 de ani, bănuit de înșelăciune a restituit întreg prejudiciul. „Cercetările sunt continuate pentru stabilirea tuturor împrejurărilor comiterii faptei, urmând ca în funcție de rezultate să fie dispuse măsuri legale”, a adăugat Delia Nenișcu. Activitățile au fost desfășurate cu sprijinul polițiștilor din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale, a celor din cadrul Serviciului pentru Operațiuni Speciale și a Biroului de Analiză a Informațiilor.

articolul original.

Ieșean reținut pentru tâlhărie! Acesta i-ar fi smuls poșeta unei rude, prejudiciul creat fiind de 1000 lei

17 October 2022 at 10:37
image

Ieșean reținut pentru tâlhărie! Polițiștii din cadrul Secției nr. 1 Poliție Iași au condus la cercetări un bărbat de 44 de ani, bănuit de comiterea infracțiunii de tâlhărie calificată.

Din investigațiile efectuate până în prezent, s-a constatat faptul că la data de 13 octombrie a.c., în timp ce s-ar fi aflat pe raza municipiului Iași, acesta i-ar fi smuls poșeta unei rude, prejudiciul creat fiind de 1000 lei.

La data de 16 octombrie a.c., bărbatul bănuit de comiterea faptei a fost condus la audieri, iar în baza probatoriului administrat în cauză, acesta a fost reținut de polițiști pentru 24 de ore.
La data de 17 octombrie a.c., bărbatul reținut va fi prezentat, cu propuneri legale, Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași.

Cercetările sunt continuate.

articolul original.

Un bărbat de 30 de ani din Bacău, înşelăciune de peste un milion de lei. Mai mulţi oameni de afaceri i-au căzut în plasă

16 October 2022 at 05:12
By: Geo
image

Un bărbat în vârstă de 30 ani a fost reţinut de poliţişti într-un dosar penal în care este acuzat de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, falsificare de instrumente oficiale şi folosirea instrumentelor false, scrie Agerpres.

„Poliţiştii băcăuani, specializaţi în investigarea criminalităţii economice, au reţinut un bărbat de 30 de ani, din judeţul Bacău, existând suspiciunea că acesta a indus în eroare 3 persoane vătămate ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul intermedierii comerţului cerealelor şi produselor chimice folosite în agricultură.

Prejudiciul cauzat se ridică la peste un milion de lei

Bărbatul, prin prezentarea ca adevărate a unor înscrisuri falsificate ce nu reprezentau realitatea (facturi fiscale, facturi proforme, dovezi de efectuare a plăţilor), a determinat 3 persoane să-i livreze cantităţi de cereale şi îngrăşăminte pe care ulterior nu le-a achitat, respectiv să efectueze plăţi în avans pentru livrări de produse chimice destinate agriculturii fără ca ulterior să onoreze aceste înţelegeri”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Bacău, comisarul Oana Irina Năforniţă.

Prejudiciul cauzat se ridică la peste un milion de lei. Bărbatul a fost reţinut de poliţişti pentru 24 de ore şi va fi prezentat instanţei de judecată cu propunere de luare a unei măsuri preventive.

articolul original.

Bunuri ce au aparținut Elenei Udrea, scoase la licitație de către ANAF pentru a recupera prejudiciul din dosarul Gala Bute

11 October 2022 at 09:39
image

Fiscul scoate la licitație mai multe bunuri care au aparținut fostului ministru Elena Udrea, care execută acum o pedeapsă de 6 ani în dosarul Gala Bute.

Se pot cumpăra două mașini care au aparținut Elenei Udrea, ambele cu o vechime mai mare de 10 ani, cu prețuri de pornire de peste 7.000 de euro.

Lucian Heiuș, președintele ANAF:

„Este un Fiat 500 de 35.000 lei și un Mercedes cred că de 37.000 lei. Toate acestea amănunte le găsiți pe site-ul ANAF la secțiunea Licitații și chiar mi-aș dori ca cât mai multă lume să meargă pentru a crește prețul acestor bunuri ca să putem să ne recuperăm prejudiciul pe care îl avem în acest dosar.”

https://www.europafm.ro/wp-content/uploads/2022/10/11oct-12-Heius-licitatie-masini-Udrea.mp3
EMBED CODE Copiază codul de mai jos pentru a adăuga acest clip audio pe site-ul tău.

ANAF scoate de asemenea la licitație și șase terenuri în apropierea Lacului Străulești din București, care i-au aparținut fostului ministru Elena Udrea.

Cel mai mic teren are o suprafață de 596 de mp.

Prejudiciul total pe care Fiscul îl are de recuperat în dosarul Gala Bute este de peste 9 milioane de lei.

Citește și: Elena Udrea cere ajutorul Curții Constituționale: Fostul ministru vrea ridicarea sechestrului pe averea de peste 4 milioane de euro | AUDIO

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

articolul original.

Opt ani și jumătate de închisoare, pentru un bărbat care a dat sute de concedii medicale fictive în Neamț

17 September 2022 at 15:18
By: -
image

Un bărbat a fost condamnat la opt ani şi şase luni de închisoare, după ce Tribunalul Neamţ a admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat de acesta cu procurorii DIICOT într-un dosar în care este acuzat că a luat parte la acordarea de concedii medicale fictive, aducând un prejudiciu de peste 5 milioane lei Fondului National Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS).

Potrivit unui comunicat al DIICOT, prin sentinţa penală din 9 septembrie a Tribunalului Neamţ a fost admis acordul de recunoaştere a vinovăţiei încheiat la data de 13 mai de procurorii din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ, fiind condamnată o persoană la pedeapsa rezultantă de 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea, în concurs, a infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată (501 acte materiale), fals material în înscrisuri oficiale, în formă continuată (36 de acte materiale), fals intelectual în forma instigării, în formă continuată (133 de acte materiale), uz de fals, în formă continuată (331 de acte materiale).

Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Citește mai mult pe stiripesurse.ro.

articolul original.

Români din trei judeţe, audiaţi după ce ar fi luat 163 de credite de la CAR în valoare de 5,7 milioane de lei, pe adeverinţe false

15 September 2022 at 08:04
By: Geo
image

Şapte perchezitii au loc joi dimineaţă în Bucureşti şi în trei judeţe, la persoane suspectate de înşelăciune după ce au obţinut credite de la CAR-uri din ţară folosind acte false, prejudiciul creat fiind de 5,7 milioane de lei.

”În această dimineaţă, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova-Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice efectuează 7 percheziţii domiciliare, în municipiul Bucureşti şi în judeţele Călăraşi, Dâmboviţa şi Ilfov, la domiciliile unor persoane bănuite de înşelăciune, înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi fals în declaraţii”, anunţă IGPR.

Opt persoane vor fi conduse la sediul unităţii de poliţie, în vederea audierii. Din cercetări a reieşit că, în perioada 2015-2022, persoanele bănuite ar fi solicitat şi obţinut 163 de credite de la mai multe C.A.R.-uri din ţară, folosind documente care conţineau date nereale privind condiţiile necesare obţinerii împrumuturilor. Prejudiciul cauzat este de aproximativ 5.700.000 de lei, scrie observatornews.ro.  

articolul original.

11 persoane cercetate într-un dosar de evaziune fiscală. Prejudiciul, 2 milioane de lei!

1 September 2022 at 14:07
image

13 percheziții au avut loc astăzi în Capitală şi în locații din judeţele Ilfov, Giurgiu, Ialomiţa, Galaţi şi Sibiu. Oamenii legii cercetează mai multe persoane într-un dosar de evaziune fiscală. Prejudiciul este estimat la 2 milioane de lei. 11 persoane au fost conduse la audieri.

Acțiunea a fost executată de lucrători din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice – Sector 1, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

„Din datele şi probele administrate în cauză a rezultat presupunerea rezonabilă că, în cursul anului 2017, reprezentanţii a 11 societăţi comerciale ar fi declarat achiziţii fictive de bunuri şi / sau servicii de la o societate, cauzând un prejudiciu total bugetului de stat în valoare de 2.000.000 de lei.

La percheziţii au fost identificate şi ridicate mai multe probe şi mijloace de probă. În cauză urmează a fi dispuse măsuri asigurătorii până la concurenţa sumei de 2.000.000 de lei”, se precizează într-un comunicat transmis de Inspectoratul General al Poliţiei Române.

articolul original.

DIICOT: 12 persoane arestate preventiv într-un dosar de înșelăciune cu un prejudiciu de 8,4 milioane euro

2 August 2022 at 18:16
image

Procurorii DIICOT au reţinut 12 persoane în urma a 27 de percheziţii efectuate luni, în judeţul Braşov, într-un dosar de înşelăciune şi spălare de bani, în care prejudiciul a fost estimat la aproximativ 8,4 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat al DIICOT, în urma acestor percheziţii au fost descoperite şi ridicate în vederea indisponibilizării 16 autovehicule – dintre care cinci autoturisme de epocă, o semiremorcă, două rulote, o autoutilitară, o autoplatformă, suma totală de 18.400 de euro, precum şi trei grame de canabis.

Totodată, a fost instituită măsura asigurătorie a sechestrului cu privire la 4 apartamente, 2 case, un bloc de locuințe, aflat în construcție, și 3 terenuri, precum și poprirea conturilor inculpaților, în vederea recuperării prejudiciului de aproximativ 42.000.000 de lei.

Procurorii DIICOT au dispus reținerea pentru 24 de ore a 12 inculpați și luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile față de alți doi inculpați.

În cauză, s-a reținut că în perioada 2014 – iulie 2022, pe raza județului Brașov, a acționat un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracțiunilor de înselăciune cu consecinţe deosebit de grave, obținere ilegală de fonduri, abuz de încredere în frauda creditorilor, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, spălarea banilor, și transmiterea fictivă a părţilor sociale, fiind folosite în acest scop 52 de societăți comerciale din România și 3 persoane juridice înregistrate în țări din uniunea europeană.

Modul de operare al grupului consta în înființarea sau preluarea părților sociale ale unor societăţi și implicarea acestora în procedura de accesare a fondurilor. În acest scop, au fost recrutate persoane fără educație, inclusiv neșcolarizate, provenind din medii defavorizate, fără pregătire sau experiență de viață care să reprezinte din punct de vedere legal aceste societăți.

Societățile comerciale au fost folosite pentru accesarea de credite negarantate/garantate de către statul român, de la diverse instituţii bancare sau nebancare (I.F.N.-uri), urmate de nerambursarea acestora. De asemenea, au fost accesate ajutoare financiare nerambursabile/granturi pentru capital de lucru sau pentru investiții, acordate în cadrul mai multor programe de sprijin.

În vederea inducerii în eroare a funcționarilor instituțiilor implicate în acordarea finanțărilor au fost prezentate cifre de afaceri mărite artificial, facturi fiscale privind achiziţia fictivă de bunuri/utilaje și au fost înfățișate utilaje sau fotografii cu utilaje preluate de pe site-urile de vânzări ori împrumutate.

De asemenea, au fost poansonate serii false pe bunurile mobile achiziționate în sistem leasing sau au fost achiziționate utilaje second-hand, care au fost recondiționate pentru a crea aparența că sunt utilaje noi. În plus, au fost falsificate etichete sau certificate de conformitate, fiind editate fotografii ale unor bunuri reale, pe care membrii grupului nu le-au deținut în realitate.

În final, au fost folosite, în carusel, aceleași utilaje/echipamente învechite pentru care fuseseră accesate anterior credite, cărora le-au fost schimbate seriile și care au fost utilizate din nou pentru obținerea unor noi credite/leasinguri pe numele altor societăți din grup.

Creditele/granturile/ajutoarele, astfel accesate, au fost folosite pentru finanțarea unor bunuri din varii domenii de activitate (echipamente HORECA, mijloace de transport, utilaje, CNC-uri, ghilotine hidraulice, mașini hidraulice sau manuale de roluit tablă, aparate de sudură, echipamente IT, articole sportive, înființare și dotare teren fotbal/sportiv), în funcție de obiectul de activitate al societăților preluate în vederea contractării acestor împrumuturi.

Sumele de bani astfel obținute, erau transferate în aceeași zi, în temeiul unor documente justificative false, către alte societăți din grupul infracțional, fiind fragmentate și debitate în aceeași zi sau în zilele imediat următoare către alte societăți din grupul de firme sau redirecționate către conturile deschise la alte instituții bancare pe numele societății care accesase creditul.

În continuare, prin transferuri succesive cu diverse justificări (prezentarea unor facturi de achiziție falsificate) realizate între societățile din grupul infracțional organizat, și mai departe către persoanele fizice care controlau aceste societăți (cu justificări de restituiri ale presupuselor creditări efectuate de către asociați sau de plată a dividendelor către asociați), sumele erau în cele din urmă fie retrase în numerar în proporție de 80 – 90%, fie erau utilizate pentru a acoperi o parte din ratele aferente creditelor inițiale, pentru a nu trezi suspiciunea funcționarilor bancari cu privire la bonitatea societăților. De asemenea, sumele au folosite pentru achiziționarea de la diverși comercianți de bunuri/servicii în beneficiul persoanelor care coordonau activitățile (cheltuieli voluptorii privind sejururi, mese la restaurante de lux, achiziții de parfumuri, îmbrăcăminte, etc.). Doar o mică parte din aceste sume, respectiv sub 5%, au reprezentat tranzacții către partenerii reali.

Sumele retrase în numerar au fost ulterior utilizate pentru achiziţionarea unor bunuri imobile sau mobile pe numele altor persoane fizice sau juridice, sau plătite ca avansuri pentru obținerea altor credite care necesitau și contribuții ale împrumutatului din surse proprii.

articolul original.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete importante prin care a promulgat mai multe legi de interes public

19 July 2022 at 11:42
image

În data de 19-07-2022, președintele României, Klaus Iohannis, a semnat o serie de decrete importante prin care a promulgat mai multe legi de interes public. Noile prevederi se aplică în toată România și nimeni nu mai scapă de brațul lung al legii.

Preşedintele Klaus Iohannis, a semnat o lege importantă, iar cei vizați sunt în special persoanele urmărite de DNA pentru o serie de fărădelegi săvârșite împotriva statului. Cu noile prevederi legale, prejudiciul va fi recuperat cu o mai mare ușurință.

 Astfel, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat actul normativ care prevede modificarea şi completarea Legii nr. 318/2015 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Mai mult, măsura va intra în vigoare imediat ce decretul lui Iohannis va fi publicat în Monitorul Oficial. De această lege sunt vizați în special foștii „clienţi” ai DNA. Mulţi dintre aceştia au făcut închisoare, dar au rămas cu toate averile obţinute ilicit.

Practic, nou lege instituie măsuri destinate să asigure un cadru consolidat şi eficient pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciilor şi produselor infracţiunilor, dezvoltarea reutilizării sociale a bunurilor confiscate, îmbunătăţirea regulilor privind despăgubirea victimelor infracţiunilor, întărirea rolului oficiilor de recuperare a creanţelor provenite din infracţiuni în urmărirea şi identificarea bunurilor aflate în legătură cu infracţiunile.

Klaus Iohannis a mai promulgat următoarele legi, potrivit Administraţiei Prezidenţiale:

* Legea pentru aprobarea OUG nr. 19/2022 privind unele măsuri referitoare la garanţiile de bună execuţie constituite în cadrul contractelor de achiziţie publică şi al contractelor sectoriale;

* Legea pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul fondurilor europene;

* Legea privind aprobarea OUG nr. 89/2020 privind modificarea OUG nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii – IMM INVEST ROMÂNIA, precum şi pentru modificarea şi completarea Schemei de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19;

* Legea privind aprobarea OUG nr. 198/2020 pentru completarea OUG nr. 147/2020 privind acordarea unor zile libere pentru părinţi în vederea supravegherii copiilor, în situaţia limitării sau suspendării activităţilor didactice care presupun prezenţa efectivă a copiilor în unităţile de învăţământ şi în unităţile de educaţie timpurie antepreşcolară, ca urmare a răspândirii coronavirusului SARS-CoV-2;

* Legea privind cerinţele de accesibilitate aplicabile produselor şi serviciilor;

* Legea privind aprobarea OUG nr. 97/2020 pentru implementarea unor măsuri de simplificare administrativă în domeniul protecţiei sociale, precum şi pentru acordarea unor drepturi şi beneficii de asistenţă socială în domeniile de activitate în care se menţin restricţii;

* Legea privind obligaţiunile garantate, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul financiar;

* Legea pentru aprobarea OUG nr. 43/2022 privind regimul de control al operaţiunilor cu produse cu dublă utilizare;

* Legea privind supravegherea prudenţială a societăţilor de servicii de investiţii financiare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

* Legea pentru modificarea şi completarea OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare şi societăţile de administrare a investiţiilor, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital, a Legii nr. 74/2015 privind administratorii de fonduri de investiţii alternative, precum şi a Legii nr. 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă.

articolul original.

Percheziție domiciliară la persoane bănuite de furt calificat

8 July 2022 at 10:36
By: Regie
image

Poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Crasna au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară, în oraşul Şimleu Silvaniei, la locuinţa a două persoane bănuite de furt calificat.

Cei doi bărbaţi, de 31, respectiv 42 de ani, ambii din Şimleu Silvaniei, reţinuţi, miercuri, 6 iulie a.c., de poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Crasna au fost arestaţi preventiv. Instanţa a emis ieri pe numele acestora mandate de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

Reamintim că, la data de 6 iulie a.c., poliţiştii Secţiei 6 Poliţie Rurală Crasna au pus în executare un mandat de percheziţie domiciliară, în oraşul Şimleu Silvaniei, la locuinţa a două persoane bănuite de furt calificat.

Din cercetări a reieşit că, în noaptea de 2 spre 3 iulie a.c., doi bărbaţi, de 31, respectiv 42 de ani, ambii din Şimleu Silvaniei ar fi pătruns în locuinţa unei femei, din comuna Crasna, de unde ar fi sustras bani, cabluri electrice, o drujbă, un motofierăstrău, îmbrăcăminte, încălţăminte etc.

Prejudiciul cauzat este de aproximativ 18000 de lei.

În urma percheziţiei au fost descoperite şi ridicate mai multe mijloace materiale de probă.

Bărbaţii au fost reţinuţi, pentru 24 de ore, iar joi au fost prezentaţi Parchetului de pe lângă Judecătoria Şimleu Silvaniei cu propunere de arestare preventivă, sub aspectul comiterii infracţiunii de furt calificat.

Poliţiştii continuă cercetările pentru probarea şi documentarea întregii activităţi infracţionale.

articolul original.
  • There are no more articles
❌