ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Ieri — 7 February 2023Ultimele Stiri

După tancuri, Ucraina vrea și avioane: Cum ar putea folosi F-16 împotriva Rusiei

7 February 2023 at 15:12
By: -
image

Deocamdată, ajutorul aliaților se concentrează pe tancuri, dar extinderea nu este exclusă pe viitor. Ce ar face, însă, Ucraina dacă ar primi avioanele F-16 la care speră?

Berlinul a spus că furnizarea de avioane de luptă Ucrainei este un pas prea mare pentru Occident, dar Washingtonul nu a retezat speranțele Kievului.

Şeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, s-a arătat încrezător că țara sa va primi în cele din urmă avioane americane de luptă F-16. Este "doar o chestiune de timp" până când Kievul va primi avioanele F-16, a spus el. "Cu siguranță vor veni. Din păcate, între timp, ne pierdem oamenii în timp ce luptăm pentru independența noastră", a adăugat.

Deocamdată, Joe Biden a părut să excludă furnizarea de F-16 săptămâna trecută, deși a subliniat că va rămâne în discuții cu Ucraina cu privire la cererile sale de arme.

Totuși, de ce insistă Ucraina să primească avioane F-16 și cum le-ar putea folosi contra Rusiei?

Ce este F-16

F-16 Fighting Falcon este un avion de luptă conceput încă din anii '70. A intrat în serviciu în 1979 și a fost folosit intensiv de armata americană în ambele războaie din Irak, precum și în cel din Afganistan, scrie The Guardian.

Construit de Statele Unite în asociere cu Belgia, Danemarca, Olanda și Norvergia, avionul care poate zbura de două ori mai rapid decât viteza sunetului a devenit rapid una dintre cele mai populare aeronave militare din toate timpurile și a fost utilizat pe scară largă. Potrivit producătorului american Lockheed Martin, încă mai sunt peste 3.000 de aparate F-16 folosite de 25 de țări (inclusiv România).

Deși surclasat de mai modernul F-35, F-16 încă e vândut de Lockheed în statul american Carolina de Sud din două motive importante:

  • este mai ieftin: costă câteva zeci de milioane de dolari, în funcție de echipare.
  • SUA nu acordă întotdeauna permisiunea de export pentru cele mai moderne avioane.

Ce vrea Ucraina să facă cu F-16

La începutul războiului, Ucraina deținea o forță aeriană mică, la standarde sovietice, numărând în jur de 120 de avioane de luptă, potrivit grupului de analiză IISS.

Acest număr s-a redus pe măsură ce războiul a continuat, însă este de remarcat că, ținând cont de dimensiunile flotilei aeriene ruse, Ucraina încă deține o anumită capacitate de atac aerian, e drept, limitată, spun experții. Însă această forță trebuie completată.

Una dintre direcțiile neașteptate ale acestui război este folosirea limitată a capacității de luptă aeriene. Capacitatea antiaeriană a Rusiei e considerată eficientă, însă, la rândul său, Moscova nu și-a asumat riscuri în folosirea avioanelor dincolo de granițele sale, căutând să-și limiteze pierderile și așa foarte mari. Fostul general american al US Air Force Philip Breedlove a numit această situație o "negare reciprocă".

Cu toate acestea, Kievul plănuiește o ofensivă în primăvară, în timp ce se pregătește pentru a rezista la eforturile Rusiei de a sparge blocajul militar actual. În pofida riscurilor, Ucraina speră că escadroanele de avioane rapide ar putea fi folosite pentru a sprijini o răsturnare de situație sau măcar pentru a respinge un atac masiv al rușilor.

Ce zice Occidentul

Ucraina trebuie să convingă Vestul să-i dea câteva F-16, dar Joe Biden a spus nu, cel puțin pentru moment.

Asta închide discuția, deocamdată, dar lucrurile se pot schimba, în funcție de evoluția războiului, așa cum s-a întâmplat și în privința tancurilor.

Poziția Statelor Unite este decisivă. SUA controlează condițiile reexportării avioanelor și nicio țară nu-și dorește să încalce acordul cu Washingtonul, ținând cont și de o posibilă răzbunare a Rusiei.

Una dintre țările care au arătat cea mai mare deschidere către cererea Ucrainei de a obține avioane, Polonia, a anunțat că va acționa doar în linie cu aliații NATO. Marea Britanie și Germania au scos din calcul, de asemenea, livrarea de avioane.

Franța, în schimb, care produce propriile avioane de luptă, a părut mai deschisă. Președintele Emmanuel Macron a spus că avioanele nu sunt un tabu, câtă vreme nu vor contribui la escaladarea conflictului și nu vor fi folosite pentru a ținti teritoriul rus.

Ucraina continuă să facă lobby, așa că această chestiune a avioanelor nu va dispărea, notează ziarul britanic.

E mai complicat cu avioanele decât cu tancurile

Pentru pilotarea acestor aparate e nevoie de piloți cu experiență. Instruirea celor ucraineni ar impune scoaterea lor din luptă. Ucraina susține că are 50 de piloți pe care ar dori să-i trimită imediat la instruire. Însă nu există nicio dovadă, cel puțin una publică, că în prezent are loc vreo pregătire.

Estimările arată că pregătirea piloților pentru a sta la manșa avioanelor F-16 ar dura între patru și șase luni. Și nu depinde totul numai de piloți: "Un avion vine cu o muniție, echipă la sol și mentenanță", a spus Douglas Barrie, de la IISS. Asta înseamnă că Ucraina va avea nevoie de piese de schimb și de pregătirea echipelor proprii de tehnicieni. E mult mai complicat decât să înveți să conduci un tanc occidental, spune acesta.

F-16 merită tot efortul

Luând în calcul toate avantajele și dezavantajele, se pune întrebarea câte F-16 poate obține Ucraina. Kievul a cerut 200 de aparate, un număr pe care, cu toată generozitatea, Occidentul l-ar oferi cu greu "la prima strigare".

Justin Bronk, analist în aviație la grupul de analiză Rusi, subliniază că forța apărării antiaeriene ruse demonstrează că obișnuitul sprijin aerian apropiat e greu de obținut, pentru că avioanele sunt obligate să zboare jos ca să evite detectarea. Drept urmare, avantajele lor ar putea fi limitate. Piloții ucraineni s-au descurcat foarte bine în aceste condiții.

Ukrainian pilots flying at very low heights on a combat mission. Only super-skilled pilots can fly that low.

Glory to our Defenders!

Just imagine how well they will fly on F-16 planes!

📹: 12 Army Army Aviation Brigade pic.twitter.com/mfFWddBQol

— Anton Gerashchenko (@Gerashchenko_en)
January 31, 2023

"Avioanele de luptă occidentale cu echipamente de bruiaj ar oferi Ucrainei o capacitate îmbunătățită de a distruge țintele rusești de lângă linia frontului de la o distanță sigură", a scris el, precizând că aparatele ar trebui folosite în tandem cu alte opțiuni, precum HIMARS.

T.D.

articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Tancurile NATO pe care le primește Ucraina vin cu o problemă pe care Kievul trebuie să o rezolve

6 February 2023 at 17:33
image

Kievul a cerut insistent cât mai multe tancuri de la aliații săi. Solicitarea va fi respectată, dar ucrainenii vor avea de rezolvat o problemă serioasă.

Tancurile pe care Ucraina le va primi de la țările membre NATO ar putea fi prea grele pentru multe dintre podurile din această țară, ceea ce ar putea limita folosirea lor, sunt de părere experții militari consultați de Newsweek.

Indiferent de generația din care fac parte, toate tancurile occidentale care vor intra în Ucraina sunt mai moderne decât cele pe care Kievul le folosește de la începutul războiului, inclusiv modelul sovietic T-72. Ucraina a primit anterior tancuri de acest tip din mai multe țări, iar în noiembrie Casa Albă s-a angajat să finanțeze reparațiile a 45 de T-72B cu capabilități avansate prin intermediul Cehiei.

T-72, cel mai folosit tanc în teatrele de război din toată lumea, cântărește aproximativ 45 de tone, în funcție de versiune și de echipare, ca și modelul ulterior, T-80. În schimb, un tanc Abrams M1A1 are o greutate cuprinsă între 67 și 74 de tone, potrivit armatei americane. E un tanc masiv, greu, care poate pune probleme pentru infrastructura de transport.

"Asta afectează podurile pe care le poate folosi în siguranță un vehicul, ceea ce, la rândul său, afectează locul în care va fi desfășurat și cât de ușor poate fi manevrat pe câmpul de luptă", a spus Michael Peck, expert în Apărare.

Podurile din perioada sovietică au fost concepute pentru a susține greutatea tancurilor din acei ani și din acea regiune, arată fostul ofițer militar american Frank Ledwidge. "Multe poduri ucrainene ar putea să nu fie potrivite", a spus el.

Echipamentele unităților de geniu care construiesc poduri de pontoane sunt, de asemenea, concepute în perioada URSS pentru tancuri sovietice, nu pentru Abrams, Challenger sau Leopard, a adăugat Ledwidge.

Acesta a precizat că aliații vor trimite Kievului și echipamente adecvate pentru construirea de poduri din pontoane. Chiar și așa, spionajul militar rus ar avea de câștigat de pe urma deciziilor logistice ale armatei ucrainene de a evita podurile nepotrivite pentru aceste tancuri. Cu alte cuvinte, acolo unde Abrams, Challenger și Leopard nu pot înainta, e loc pentru forțele ruse.

Aceste considerații vor limita opțiunile armatei ucrainene, consideră Ledwidge. Potrivit acestuia, comandanții ucraineni "vor fi foarte conștienți de acestea și vor găsi modalități de desfășurare pentru a profita de capacitățile lor".

În februarie 2020, publicația cu tematică militară Breaking Defense a scris că, în timp ce infrastructura vest-europeană a fost "deseori întărită în timpul Războiului Rece pentru a susține greutatea de peste 60 de tone a tancurilor NATO", Europa de Est nu și-a permis să construiască poduri la fel de rezistente și pot susține doar tancuri sovietice mai ușoare, precum cele de tip sovietic T-72 de 45 de tone.

Kievul se așteaptă să primească între 120 și 140 de tancuri într-un "prim val" de livrări de la 12 țări, a declarat ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, la sfârșitul lunii ianuarie.

"Coaliția de tancuri are acum 12 membri. Pot observa că în primul val de contribuții forțele armate ucrainene vor primi între 120 și 140 de tancuri de model occidental", a spus ministrul.

articolul original.

Polonia și-a mutat sistemele Patriot

5 February 2023 at 20:07
By: -
image

Polonia şi-a relocat sistemele de rachete sol-aer Patriot pe un aeroport militar din vestul Varşoviei, unde vor rămâne pentru moment, a indicat ministrul polonez al apărării Mariusz Blaszczak.

În afară de sistemele Patriot pe care Germania, ţară membră a NATO, le-a trimis în această ţară la mijlocul lunii ianuarie, armata poloneză dispune de propriile baterii ale sistemului de apărare antiaeriană construit de SUA, scrie Blaszczak pe Twitter, scrie dpa.

Polskie wyrzutnie Patriot przemieszczają się z Sochaczewa na lotnisko na warszawskim Bemowie, gdzie zostaną rozstawione. To ważny element szkolenia żołnierzy z 3. Warszawskiej Brygady Rakietowej Obrony Powietrznej. pic.twitter.com/J6DcQMLZrY

— Mariusz BÅ‚aszczak (@mblaszczak)
February 5, 2023

Relocarea rachetelor Patriot la Bemovo de la baza lor din Sochaczew, la vest de Varşovia, este un element important în pregătirea celei de-a treia brigăzi de apărare antiaeriană din capitală, a indicat el.

Potrivit site-ului de ştiri pro-guvernamental TVP.info, Polonia are două batalioane Patriot proprii şi este protejată în plus de unităţi Patriot ale aliaţilor săi din NATO.

După retragerea sistemelor Patriot operate de SUA, unităţi germane care le-au înlocuit la Zamosc, în apropiere de frontiera cu Ucraina, şi-au anunţat miercuri "pregătirea operaţională iniţială".

Mai multe ţări membre NATO dispun de rachete Patriot, iar Germania şi SUA se pregătesc să livreze Ucrainei baterii pentru a-şi proteja oraşele şi infrastructura împotriva atacurilor frecvente cu rachete ruseşti.

Un grup de 70 de soldaţi ucraineni a sosit marţi în Germania pentru a se instrui în operarea sistemelor pe care Berlinul le va pune la dispoziţia Kievului. În decembrie, Washingtonul s-a angajat, de asemenea, să trimită sisteme Patriot Ucrainei, ca parte a noului său pachet de asistenţă militară în valoare de 1,85 miliarde de dolari.

articolul original.

Agricultorii polonezi, în faliment, din cauza cerealelor ucrainene ieftine

3 February 2023 at 21:08

Grupuri de agricultori polonezi au blocat circulaţia camioanelor la mai multe puncte de trecere a frontierei cu Ucraina, pentru a protesta faţă de intrarea în Polonia a cerealelor ucrainene de slabă calitate şi care le provoacă pierderi. Câteva sute de persoane au oprit tranzitul dinspre Ucraina dar și operaţiunile de descărcare în unele docuri, transmite agenţia EFE, potrivit Agerpres.

Agricultorii polonezi au atras atenția asupra faptului că cerealele ucrainene sunt de slabă calitate și nici controalele nu sunt pe măsură, acest lucru fiind posibil pentru că produsele ucrainene sunt exportate conform unor reglementări diferite de cele poloneze. Reprezentanţii protestatarilor s-au plâns că mărfurile venite din Ucraina nu au calitățile cerute producătorilor locali şi au solicitat efectuarea de controale la punctele de recepţie a cerealelor.

Un deputat al Partidului Agrar Polonez a avertizat, săptămâna aceasta, că aproximativ 2,5 milioane de tone de cereale poloneze sunt depozitate fără perspectiva de a fi vândute, după ce pătrunderea liberă pe piaţă a cerealelor ucrainene a provocat prăbuşirea preţurilor.

Greva fermierilor din Polonia Foto Facebook Agro Wschod Team

După declanşarea războiului în Ucraina, statele UE au acceptat suspendarea timp de un an a taxelor vamale şi a cotelor maxime de import pentru cerealele ucrainene.

Sprijin pentru fermierii afectați de importurile de cereale ucrainene

Comisia Europeană va sprijini fermierii afectaţi de importurile de cereale şi oleaginoase ieftine din Ucraina, pentru că nu au mai putut să-şi exporte produsele. Ministrul Agriculturii, Petrea Daea, a precizat că în România au intrat aproape 3 milioane de tone de astfel de produse.

,,Acest conflict de la graniţa României a schimbat multe lucruri. Din nefericire, toate-n rău, dar nu ne aşteptam ca în domeniul agriculturii să avem şi motive de îngrijorare. De aceea, la şedinţa Consiliului de Miniştri din data de 30 ianuarie, împreună cu cinci state, cu cinci miniştri din Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia, Slovacia şi iată şi noi, am prezentat o informare care detalia situaţia existentă în ţările aflate în proximitatea conflictului şi am ajuns cu toţii la concluzia că este nevoie să se intervină din partea Comisiei Europene cu instrumentele necesare, în aşa fel încât să-i susţină pe fermierii afectaţi. Sunt fermieri afectaţi din cauza faptului că, pe de o parte, n-au putut să-şi exporte cantităţile de produse pe care le-au obţinut, ştiindu-se că în bazinul Mării Negre sunt trei ţări importante din punct de vedere al exportului şi anume Rusia, Ucraina şi România”, a precizat Daea.

Petre Daea, ministrul Agriculturii Foto Facebook

Pe de altă parte, ministrul a explicat că, din cauza conflictului din Ucraina, au fost blocate căile de comercializare, iar cereale au rămas în ţară, în timp ce aproape trei milioane de tone de cereale au ajuns în România, la preţuri mult mai mici, afectând astfel fermierii autohtoni.

,,Au apărut aceste culoare de solidaritate, necesare zic eu, care au permis, pe de o parte, tranzitarea produselor pe teritoriul României, dar în acelaşi timp şi descărcarea unor cantităţi importante în România, datorită faptului că preţurile au fost convenabile pentru cumpărători. Această cantitate se ridică din evidenţele noastre şi ale Comisiei Europene, la aproape 3 milioane de tone de cereale şi plante oleaginoase. Şi din acest punct de vedere intervenţia pe care noi am solicitat-o devine necesară”, a subliniat ministrul.

Petre Daea a transmis că a găsit înţelegere la Comisia Europeană, precum şi la comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, faţă de situaţia în care se află ţările din proximitatea conflictului.

,,Spre bucuria noastră şi în acelaşi timp spre aprecierea pe care am avut-o şi o avem faţă de dialogul acesta al Consiliului cu reprezentanţii Comisiei Europene, respectiv cu comisarul, în acest dialog am putut vedea înţelegere, am putut vedea apropierea comisarului faţă de situaţia în care se află ţările de care vă spuneam şi care se află în proximitatea conflictului. Comisarul, prin intervenţia domniei sale, a spus clar că este nevoie să intervină pentru fermierii din aceste ţări. Aşteptăm răspunsul concret şi sunt convins că el nu va întârzia să apară”, a adăugat el.

Asociaţia Clubul Fermierilor Români susţine poziţia ministrului român al Agriculturii la Consiliul Miniştrilor Agriculturii, din 30 ianuarie, de la Bruxelles, privind măsurile necesare, imediate, de compensare a pierderilor fermierilor est-europeni, ca urmare a importurilor de cereale şi oleaginoase din Ucraina.

România, front comun cu Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia

Şase ţări est-europene au solicitat Comisiei Europene soluţii pentru a compensa fermierii pentru pierderile suferite şi a putea astfel începe campania agricolă de primăvară. Comisarul European pentru Agricultură a declarat că îşi asumă să revină în faţa Comisiei Europene şi a Consiliului cu propuneri concrete pentru activarea mecanismului de compensare din Fondul de Criză pentru Agricultură al UE.

,,Importurile masive de produse agricole ucrainene au un impact negativ, dovedit asupra fermierilor români, care se confruntă cu preţuri scăzute şi o concurenţă neloială pe piaţă. Astfel, cu importuri de porumb, grâu, floarea-soarelui şi rapiţă din Ucraina, care au totalizat în 2022 circa 3 milioane tone şi la preţuri mai mici cu 40-100 euro/tonă, fermierii români nu au mai putut să-şi comercializeze produsele, care sunt stocate şi determină costuri suplimentare, iar în lipsa vânzării produselor, înregistrează dificultăţi mari în finanţarea continuării activităţii agricole. Prin urmare, este esenţial să se ia măsuri urgente pentru a proteja agricultorii români şi pentru a asigura o piaţă corectă şi echitabilă pentru produsele lor”, susţin reprezentanţii Clubului Fermierilor Români.

România, ca principal exportator de cereale din bazinul Mării Negre al UE, a fost afectată puternic de conflictul din Ucraina, care a dus la schimbări semnificative în comerţul cu cereale şi a permis ca volume importante de mărfuri să intre în ţară fără controale fitosanitare.

În 2022, faţă de anul precedent, s-au înregistrat următoarele importuri de cereale şi plante tehnice din Ucraina: 1,02 milioane de tone de porumb, 640.000 de tone de grâu, 650.000 de tone de floarea soarelui şi 370.000 de tone de rapiţă.

Din exportator, România a devenit importator de produse agroalimentare

Exporturile româneşti au fost extrem de reduse, grâul fiind la nivelul de 2,1 milioane de tone, porumbul, 0,38 de milioane de tone, rapiţa şi seminţele de floarea-soarelui, 0,1 milioane de tone.

,,Noi credem că este necesară o mai bună protecţie a producătorilor interni, prin reintroducerea controlului fitosanitar aleator la frontieră, care să evite introducerea de boli şi dăunători noi în România şi menţinerea unui mediu de afaceri stabil şi previzibil pentru fermierii români. Am lucrat împreună cu Ministerul Agriculturii la elaborarea unor propuneri de măsuri de urgenţă pe care Comisia Europeană să le pună în aplicare. Fermierii au nevoie de sprijin pentru a-şi putea continua activitatea”, a declarat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Români.

articolul original.

Statele Unite și Ucraina, pe poziții adverse în problema sportivilor ruși și belaruși

3 February 2023 at 09:06

Statele Unite s-au pronunţat joi în favoarea participării sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice, sub drapel neutru şi fără embleme naţionale, relansând o dezbatere care capătă amploare pe măsură ce se apropie JO 2024 de la Paris, informează Agerpres.

Dacă sportivii sunt invitaţi la un eveniment sportiv internaţional, precum Jocurile Olimpice, „trebuie să fie absolut clar că nu reprezintă statele rus sau belarus. De asemenea, ar trebui interzisă utilizarea drapelelor, emblemelor sau imnurilor Rusiei şi Belarus. (…) Statele Unite au sprijinit suspendarea organismelor sportive din Rusia şi Belarus din federaţiile sportive internaţionale”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

Participarea sau nu a acestor sportivi la Jocurile Olimpice din 2024 este o întrebare pe cât de sensibilă, pe atât de politică.

De la debutul invaziei ruse în Ucraina, la finele lunii februarie 2022, ruşii şi belaruşii au fost interzişi de la majoritatea evenimentelor sportive mondiale.

Ucraina vrea ca lucrurile să rămână aşa, iar sportivilor ruşi să li se interzică pur şi simplu participarea la Jocurile Olimpice de vară din 2024.

Însă, Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a declanşat polemica la sfârşitul lunii ianuarie, propunând o foaie de parcurs pentru a organiza revenirea sportivilor interzişi, sub drapel neutru, cu condiţia ca aceştia „să nu susţină în mod activ războiul din Ucraina“.

„Niciun sportiv nu ar trebui să fie interzis din competiţie doar pe baza paşaportului său”, a asigurat executivul CIO.

Lucru inacceptabil pentru Kiev, care a ameninţat imediat că va boicota Olimpiada de la Paris, acuzând CIO că este „un promotor al războiului, crimei şi distrugerii“.

Ucraina este susţinută în acest moment de ţările baltice şi de Polonia, care ameninţă la rândul lor cu boicotul. Letonia a avertizat astfel că „nu participă la Jocuri alături de ţara agresoare”.

Mişcarea ar putea lua amploare, după ce ministrul polonez al Sportului, Kamil Bortniczuk, a declarat joi că se aşteaptă ca aproximativ 40 de ţări, precum Marea Britanie şi membrele Uniunii Europene, să se opună prezenţei sportivilor ruşi şi belaruşi la JO de la Paris.

Tot joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a mulţumit naţiunilor care s-au opus revenirii sportivilor ruşi şi belaruşi, care ar „legitima” agresiunea criminală împotriva Ucrainei.

„Nu vom lăsa sportul să fie folosit pentru propaganda de război“, a scist Zelenski pe Twitter.

Premierul estonian Kaja Kallas consideră că lăsarea ruşilor să concureze „ar fi o batjocură la adresa ucrainenilor şi a zecilor de mii dintre ei care şi-au pierdut viaţa în cea mai gravă crimă împotriva umanităţii din Europa de la al Doilea Război Mondial“.

Comitetul Olimpic din Rusia consideră, în schimb, că sportivii săi ar trebui să poată participa la Jocurile Olimpice fără restricţii.

„Carta Olimpică prevede că toţi sportivii ar trebui să participe pe picior de egalitate”, a insistat forul olimpic de la Moscova.

De la începutul războiului din Ucraina, CIO a subliniat că interzicerea sportivilor ruşi şi belaruşi nu este o „sancţiune”, deoarece că aceştia nu poartă nicio responsabilitate directă pentru invazie, ci o „măsură de protecţie” a competiţiilor şi a siguranţei lor proprii, luată „cu inima grea” şi contrar valorilor sale de universalitate a sportului.

Cu aproximativ un an şi jumătate înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Paris, chestiunea este departe de a fi rezolvată şi probabil că nu va fi clarificată în perioada imediat următoare.

articolul original.

SUA, de acord cu participarea rușilor și bielorușilor la Jocurile Olimpice ca sportivi neutri. Polonia se opune și anunță o reacție fermă din partea a „40 de țări”

3 February 2023 at 07:39
image

Administrația Biden s-a arătat de părere că rușii și bielorușii ar trebui să participe la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 doar ca sportivi neutri, dar nu a răspuns la întrebarea de ansamblu, și anume dacă aceștia ar trebui să primească acces în competiție sau nu, relatează The New York Times.

În ultima săptămână, Ucraina a dus o campanie concertată pentru a convinge Comitetul Olimpic Internațional (CIO) să interzică pe de-a întregul participarea sportivilor din Rusia și Belarus. Mai multe țări europene s-au alăturat demersului, însă Casa Albă a adoptat joi o abordare ceva mai precaută.

SUA, de acord cu participarea rușilor și bielorușilor ca sportivi neutri

Secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, le-a spus reporterilor că SUA a susținut eliminarea federațiilor sportive rusești și bieloruse din organizațiile internaționale de profil, însă când entități precum CIO aleg să le permită sportivilor respectivi să participe, „ar trebui să fie absolut clar că ei nu reprezentă statul rus și cel bielorus”.

CIO anunțase un plan în mai mulți pași pentru a le da rușilor și bielorușilor posibilitatea de a participa la următoarele ediții ale Jocuilor Olimpice, Paris 2024 (Vară) și Milano 2026 (Iarnă), atât timp cât concurează ca indivizi, nu ca reprezentanți ai unor state, și nu își manifestă susținerea față de războiul din Ucraina. Inițiativa este similară cu abordarea adoptată de organizațiile sportive la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sochi din 2014 ca răspuns la scandalul de dopaj în care au fost implicați ruși.

Poziția Casei Albe este conformă cu poziția Comitetului american olimpic și paralimpic, dar plasează SUA într-o divergență de opinie cu mai mulți aliați europeni ai Ucrainei.

Polonia: Zeci de țări se opun participării rușilor și bielorușilor la Jocurile Olimpice

Printr-o declarație comună, miniștrii sportului din Polonia, Letonia, Lituania și Estonia au condamnat propunerea CIO drept una care legitimează „agresiunea ilegală a Rusiei din Ucraina”, confederația sportivă din Norvegia a transmis la rândul său un mesaj prin care a anunțat că, atât timp cât războiul continuă, nu poate fi de acord cu participrea rușilor și a bielorușilor „chiar și sub principii stricte de neutralitate”.

Ministrul polonez al spotului, Kamil Bortniczuk, declara joi că se așteaptă ca zeci de națiuni să se exprime împotriva participării rușilor și a bielorușilor la JO 2024, potrivit AFP preluată de France24.

„Cred că săptămâna viitoare… va ieși la lumină o poziție foarte fermă din partea reprezentanților din aceste 40 de țări”, a afirmat oficialul polonez.

Poziția „se va opune foarte clar participării rușilor și bielorușilor la Jocurile Olimpice”, a adăugat el.

Botniczuk a confirmat că opoziția va fi manifestată inclusiv de țări din Uniunea Europeană.

articolul original.

Un general rus amenință: România și Polonia ar putea (re)deveni „ținte” ale Federației Ruse dacă avioane F-16 ale Ucrainei ar ataca din aceste țări

2 February 2023 at 18:22
image

Generalul (r.) rus Evgheni Bujinski amenință deschis cu atacuri împotriva României și Poloniei dacă avioanele de luptă donate Ucrainei vor folosi aroporturile lor pentru a efectua misiuni împotriva forțelor ruse.

Amenințările vin ca urmare a informațiilor privind transferul de avioane de luptă F-16 către Ucraina.

Negat de puterile occidentale, transferul de F-16 e la nivel de tatonări, lucru confirmat chiar de Kiev – relatează Defense Romania.

Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a făcut public, în aceste zile, pe canalul său de Telegram: „Ucraina discută achiziționarea de avioane de vânătoare F-16. Avem semnale pozitive din Polonia, stat care e gata să ne ofere acest ajutor în coordonare cu NATO”.

România și Polonia ar putea (re)deveni „ținte” pentru Rusia

Conform RMX News, generalul (r.) Evgheni Bujinski rus a declarat că, în cazul în care avioane F-16 destinate Ucrainei ar opera de pe aeroporturi militare din România și Polonia, atunci acestea ar deveni ținte ale Federației Ruse.

Ceea ce omite în scenariul său Bujinski, menționează Defense Romania, este că generalul nu face nicio referire la faptul că atât Polonia cât și România sunt state membre NATO iar o astfel de acțiune ar angaja Rusia într-un război deschis cu cea mai puternică alianță militară din istorie.

„Dacă state NATO decid să se implice (n.r. – prin punerea la dispoziție a infrastructurii militare pentru avioane F-16 transferate Ucrainei) și să opereze de pe baze aeriene ale Alianței, din apropierea Ucrainei, precum România sau Polonia spre exemplu, ele devin o țintă legitimă din punct de vedere al dreptului internațional”, precizează generalul rus.

SUA și Germania au exclus categoric furnizarea de F-16 Ucrainei

Oficialii ucraineni au spus că avioanele amintite ar putea contribui la menținerea unui avantaj crucial față de de aviaţia rusă.

Există aliați dispuși să livreze aeronave de luptă – exemplu Slovacia care dispune de avioane MiG-29 sovietice utilizate și de ucraineni sau Polonia, care nu a exclus transferul de F-16 – cu o singură condiție majoră: decizia să fie una unilaterală a NATO iar posibilul viitor transfer să se facă coordonat, menționează publicația citată.

Negat de Occident, transferul de F-16 este la nivel de tatonări

Andrii Yermak, șeful Administrației Prezidențiale a Ucrainei, a transmis în aceste zile pe canalul său de Telegram: „Ucraina discută achiziționarea de avioane de vânătoare F-16. Avem semnale pozitive din Polonia, stat care e gata să ne ofere acest ajutor în coordonare cu NATO”.

articolul original.

Ziua 343: Bielorușii învață să lanseze rachete Iskander. Putin cere armatei ruse să nu mai bombardeze, din Ucraina, regiuni rusești

1 February 2023 at 17:21
image

Ziua 343 de război vine cu informații de peste Ocean potrivit cărora SUA ar urma să livreze rachete cu rază mai mare de acțiune Ucrainei, în timp ce pregătirile pentru o nouă ofensivă de amploare a rușilor sunt tot mai intense. Avem și un nou exercițiu militar comun făcut de Rusia și Belarus, care susțin că vor să își armonizeze armatele în tehnici de luptă.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu se oferă să fie mediator între Vladimir Putin și Volodimir Zelenski, în timp ce tot mai mulți oficiali europeni critică Bruxelles-ul pentru că le-a promis ucrainenilor că totul e posibil, inclusiv aderarea la blocul comunitar.

Pe de altă parte, noul președinte al Cehiei, generalul NATO în retragere Petr Pavel, crede că Ucraina trebuie să devină membru al Alianței cum se termină războiul și nu ar fi nici împotriva trimiterii de avioane de luptă.

Informații interesante vin din presa poloneză, care susține că Zelenski se va întâlni cu Biden cu ocazia vizitei președintelui american la Varșovia, urmând să prezinte atunci un plan de pace și să convoace o conferință internațională în Ucraina.

Pe front, situația devine dramatică la Bahmut, care a ajuns o ruină totală. Separatiștii din est susțin că trupele Moscovei au reușit să încercuiască orașul. Celălalt punct fierbinte al frontului rămâne Hersonul, unde experții occidentali cred că bombardamentele au ca scop principal distrugerea moralului ucrainenilor.

Evoluții și prognoze pe front

  • Bahmut, o ruină - Trupele ruse lovesc orașul Bahmut din estul Ucrainei, transformându-l în ceea ce șeful administrației militare din regiunea Donețk, Pavlo Kirilenko, a numit „o ruină totală": „Rușii pun la pământ Bahmut, ucigând pe toată lumea la care pot ajunge. Documentăm cu atenție toate crimele de război. Ei vor fi trași la răspundere pentru tot!".
  • Separatiștii sunt contraziși de mercenari - Autoritățile pro-ruse din Donețk susțin că trupele Moscovei au încercuit orașul. Ei sunt contraziși chiar de aliați. Șeful grupului Wagner, Evgheni Prigojin, le-a spus jurnaliștilor că atunci când orașul va fi cucerit, să stea liniștiți că vor afla.
  • Ucrainenii au țintit Drujba - Rusia anunță că forțele Kievului au încercat să bombardeze statia de pompare a petrolului de la Novozibkov, din regiunea Briansk, care e parte din marea conductă Drujba. Ministerul Energiei de la Moscova spune că atacul a eșuat și totul funcționează normal.
  • Vine marea ofensivă - Șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksîi Danilov, a declarat, într-un interviu pentru Sky News, că Rusia pregătește o escaladare de proporții a conflictului: „Nu excludem niciun scenariu în următoarele două-trei săptămâni”.
  • Intră Lukașenko în război? - Rusia și Belarus desfășoară încă o săptămână de exerciții militare comune, a declarat Ministerul belarus al Apărării. Ministerul a precizat că scopul antrenamentului este de a îmbunătăți compatibilitatea celor două armate și face parte din pregătirea pentru exercițiile comune pe care cele două țări le vor organiza în Rusia în septembrie.
  • Rachete balistice în Belarus - Minskul a anunţat miercuri că sisteme ruse de rachete balistice Iskander sunt acum operaţionale pe teritoriul republicii, după ce artilerişti belaruşi au fost instruiţi în Rusia cum să le opereze. Rachetele sistemelor Iskander sunt capabile să transporte focoase nucleare și să lovească ţinte de până la 500 km.
  • Miza rușilor în Herson - Orașul Herson din sudul Ucrainei rămâne cea mai bombardată zonă din afara regiunii Donbas din est. Ministerul britanic al Apărării speculează, în raportul zilnic, că scopul rușilor ar fi „să degradeze moralul civililor și să descurajeze orice contraatac ucrainean peste râul Dnipro".
  • Plan de pace luna asta? - Președintele Joe Biden ar urma să se întâlnească și cu Volodimir Zelenski, cu ocazia vizitei pe care o va face în Polonia la finalul lui februarie. La această întâlnire, Zelenski ar urma să prezinte un plan de pace și să convoace o conferință internațională în Ucraina, potrivit unor surse diplomatice de la Kiev citate de presa poloneză.
  • Apelul lui Putin - Preşedintele rus Vladimir Putin cere armatei ruse să nu mai bombardeze regiuni ruseşti, de pe teritoriul Ucrainei, în urma cărora mulţi oameni au rămas fără case şi fără curent. El a cerut acest lucru într-o reuniune guvernamentală pe tema distrugerii unor locuinţe şi infrastructuri în sud-vestul Rusiei, la frontiera cu Ucraina.

Ajutor pentru Ucraina

  • Iron Dome în Ucraina? - Premierul Israelului Benjamin Netanyahu a confirmat că este luată în considerare posibilitatea livrării în Ucraina a sistemului anti-rachetă Iron Dome.
  • Președintele Austriei e în Ucraina - Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, a ajuns în Ucraina. A vizitat Bucea, promițând de acolo că ororile rușilor nu vor fi uitate și nu vor rămâne nepedepsite.
  • Rachete cu rază lungă de la americani - Statele Unite pregătesc un ajutor militar în valoare de peste 2 miliarde de dolari pentru Ucraina, care ar urma să includă pentru prima dată rachete cu rază de acțiune mai mare (150 de kilometri), precum și alte muniții și arme, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani informați în acest sens. De asemenea, este de așteptat să includă echipamente de sprijin pentru sistemele de apărare antiaeriană Patriot, muniții ghidate cu precizie și arme antitanc Javelin. Ajutorul ar urma să fie anunțat chiar în această săptămână. Detalii despre rachete și reacția Kremlinului AICI.
  • Ucraina în NATO - Petr Pavel, noul președinte al Cehiei, susține că Ucraina merită să adere la NATO „imediat ce războiul se va încheia". El a declarat că trimiterea de avioane de luptă occidentale, cum ar fi F-16, „nu este un tabu" pentru el, dar că nu este sigur că acestea ar putea fi livrate la timp. Președintele ales al Cehiei este un general NATO în retragere.
  • Filosofia de război a lui Sunak - Prelungirea impasului în conflictul militar izbucnit prin invazia militară rusă în Ucraina ar fi în avantajul Rusiei, afirmă premierul Marii Britanii, Rishi Sunak, justificând în acest fel decizia politică de a accelera livrările de armament destinate armatei ucrainene. „Acest lucru ar oferi Kievului cea mai bună şansă de succes", a spus Sunak, respingând, ca și Joe Biden, livrarea de avioane de vânătoare, pe motiv că „nu ar fi o acţiune practică".
  • „Leoparzi” spanioli în Ucraina - Spania intenţionează să trimită Ucrainei între patru şi şase tancuri Leopard 2A4, de fabricaţie germană, a anunţat miercuri cotidianul El Pais, care citează surse guvernamentale anonime de la Madrid.
  • Cadoul pentru care Ucraina ar plăti milioane de dolari - Producătorul american General Atomics s-a oferit să vândă Ucrainei două drone Reaper MQ-9 la doar un dolar. Kievul ar trebui însă să plătească 10 milioane de dolari transportul și în jur de 8 milioane de dolari pe an mentenanța.

Diplomație de război

  • Fără petrol rus pentru dușmani - Astăzi a intrat în vigoare decretul lui Putin care prevede că nu va mai fi vândut petrol rusesc, direct sau indirect, țărilor care au adoptat plafonarea prețului.
  • Netanyahu mediator - Premierul israelian Benjamin Netanyahu a dezvăluit că i s-a cerut să fie mediator între Rusia și Ucraina la scurt timp după startul invaziei, dar a refuzat, pentru că era liderul opoziţiei la acel moment. El spune însă că acum ar fi dispus, dacă cele două țări şi SUA i-ar cere-o. De ce vrea ca și SUA să facă solicitarea: „Nu poţi avea prea mulţi bucătari în bucătărie".
  • Tensiunile cresc în UE - În timp ce Zelenski a făcut un nou apel către instituțiile europene să grăbească procesul de aderare la UE, diplomaţi de rang înalt din capitalele UE sunt îngrijoraţi de faptul că aşteptările nerealiste ale Ucrainei au fost încurajate, în loc să fie temperate. „Niciun lider politic nu vrea să fie de partea greşită a istoriei… . Nimeni nu vrea să fie acuzat că nu a făcut suficient, aşa că ei le spun ucrainenilor că totul e posibil", a declarat un diplomat de rang înalt din UE, citat de Financial Times sub acoperirea anonimatului.
  • Kievul, furios pe Orban - Ucraina l-a convocat marţi pe ambasadorul Ungariei la Kiev pentru a-i transmite o notă de protest faţă de comentariile „denigratoare" făcute de premierul ungar Viktor Orban, cerând Budapestei să înceteze cu „retorica anti-ucraineană". Ungaria a criticat sancţiunile UE împotriva Rusiei, afirmând că acestea nu au reuşit să slăbească Moscova în mod semnificativ şi riscă să distrugă economia europeană. Budapesta a decis, de asemenea, să nu trimită arme în Ucraina.
  • România se plânge la UE de Ucraina - Şase state din Europa Centrală, între care şi România, cer Uniunii Europene să ia măsuri pentru a atenua problemele cauzate de creşterea importurilor de cereale ucrainene în regiune, plângându-se că acest aflux a redus preţurile şi i-a afectat pe fermierii locali. Detalii AICI
  • Fără ambasadori ruși? - Ministrul lituanian de Externe a făcut un apel către toți omologii din UE să îi expulzeze de urgență pe ambasadorii ruși: „Nu are niciun rost să ai ambasador rus într-o capitală europeană. În cele mai multe cazuri, nu mai vorbim de o instituție diplomatică, ci de una de propagandă care promovează un program de genocid”.

Alte informații relevante

  • Zelenski curăță Ucraina de corupți - Două raiduri anticorupţie de mare profil au fost efectuate de autorităţile ucrainene miercuri dimineaţă, vizându-i pe oligarhul Igor Kolomoiski şi pe fostul ministru de interne Arsen Avakov. Ambii au fost sancționați de SUA pentru corupție. Detalii AICI
  • Prigojin le-a pus gând rău demnitarilor ruși - Șeful mercenarilor Wagner, cunoscut drept „Bucătarul lui Putin”, a propus ca oficialii ruși și rudele lor să aibă interzis prin lege să plece în vacanță. Prigojin vrea pedepse și în cazul în care aceste categorii afișează „un comportament imoral, cu cheltuieli ostentative și abuz de produse de lux”.
  • Bust al lui Stalin pentru Putin - Oraşul rusesc Volgograd - fostul Stalingrad - a inaugurat miercuri un bust al lui Iosif Stalin, cu o zi înaintea marcării a 80 de ani de la victoria sovietică împotriva naziştilor, la Stalingrad, comemorări la care urmează să ia parte joi preşedintele rus Vladimir Putin. Detalii AICI
articolul original.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg: ‘Îndemn Republica Coreea să continue și să intensifice chestiunea specifică a sprijinului militar’

30 January 2023 at 07:30
image

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a cerut luni Coreei de Sud să sporească sprijinul militar acordat Kievului, dând exemplul altor ţări care şi-au schimbat politica de a nu furniza arme ţărilor aflate în conflict, după invazia rusă în Ucraina, informează Reuters.

Stoltenberg se află la Seul, prima oprire a unei călătorii care mai include Japonia şi are ca scop consolidarea legăturilor cu aliaţii SUA în faţa războiului din Ucraina şi a concurenţei în creştere din partea Chinei.

În întâlnirile cu înalţi oficiali sud-coreeni, secretarul general al NATO a susţinut că evenimentele din Europa şi America de Nord sunt interconectate cu alte regiuni şi că alianţa doreşte
să contribuie la gestionarea ameninţărilor globale prin creşterea parteneriatelor în Asia.

Într-un discurs la Institutul Chey pentru Studii Avansate din Seul, el a mulţumit Coreei de Sud pentru ajutorul neletal acordat Ucrainei, dar i-a cerut să facă mai mult, adăugând că este o „nevoie urgentă” de muniţie.

„Îndemn Republica Coreea să continue şi să intensifice chestiunea specifică a sprijinului militar”, a spus secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

De la începutul războiului, Coreea de Sud a semnat acorduri majore prin care a furnizat sute de tancuri, avioane şi alte arme Poloniei, dar preşedintele sud-coreean Yoon Suk-yeol a spus că legea ţării sale, care interzice furnizarea de arme ţărilor aflate în conflicte, face dificilă furnizarea de arme Ucrainei.

Stoltenberg a remarcat că ţări precum Germania, Suedia şi Norvegia au avut politici similare, dar le-au schimbat.”Dacă nu vrem ca autocraţia şi tirania să câştige, atunci (ucrainenii) au nevoie de arme, aceasta este realitatea”, a spus el.

Într-un comunicat dat publicităţii luni, regimul nord-coreean a numit vizita lui Stoltenberg un „preludiu al confruntării şi războiului, deoarece aduce norii întunecaţi ai unui ‘nou război rece’ în regiunea Asia-Pacific”.

Anul trecut, Coreea de Sud şi-a deschis prima sa misiune diplomatică pe lângă NATO, angajându-se să aprofundeze cooperarea în domeniul neproliferării, apărării cibernetice, combaterii terorismului, răspunsului la dezastre şi în alte domenii de securitate.

Şeful Pentagonului, Lloyd Austin, este aşteptat luni la Seul pentru discuţii cu omologul său sud-coreean, Lee Jong-Sup, informează agerpres.ro

articolul original.

Premierul Poloniei acuză că Putin construiește noi lagăre de concentrare în estul Europei

27 January 2023 at 18:48
By: -
image

Preşedintele rus Vladimir Putin „construieşte noi lagăre de concentrare în estul Europei”, a acuzat premierul polonez cu ocazia celei de-a 78-a aniversări de la eliberarea de către Armata Roşie a lagărului de concentrare nazist Auschwitz-Birkenau, dată la care este onorată memoria victimelor Holocaustului.

„De ziua eliberării lagărului hitlerist german al morţii Auschwitz-Birkenau să ne amintim că (preşedintele rus Vladimir) Putin este pe cale să construiască noi lagăre în est”, a scris Mateusz Morawiecki pe pagina sa de Facebook, îndemnând la susţinerea Ucrainei, pentru ca istoria să nu se repete, informează AFP.

Şeful Guvernului polonez nu a făcut mai multe declaraţii cu privire la acuzaţiile sale împotriva Rusiei, care fac ecoul unor afirmaţii făcute în octombrie de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Acesta evocase la acea dată închisoarea Olenivka, din regiunile estice ale Ucrainei aflate în mâinile separatiştilor proruşi, pe care el o calificase drept "lagăr de concentrare unde sunt deţinuţi prizonierii noştri".

Anchetatorii ONU au declarat anul trecut că au strâns informaţii cu privire la peste 400 de detenţii arbitrare şi dispariţii organizate de forţele ruse în Ucraina.

Diferite organizaţii şi instituţii au denunţat la rândul lor atacuri împotriva populaţiei civile, condiţiile de detenţie ale civililor şi prizonierilor de război, transferul forţat sau filtrarea de cetăţeni ucraineni - inclusiv copii - spre Rusia, precum şi omuciderile şi violenţele sexuale asimilabile execuţiilor.

"Cu fermitate şi împreună, trebuie să ne opunem demonilor criminali care comit un genocid în estul Europei", a insistat Morawiecki.

Spre deosebire de anii precedenţi, reprezentanţii Rusiei nu au fost invitaţi anul acesta la festivităţile prilejuite de cea de-a 78-a aniversare de la eliberarea lagărului de concentrare Auschwitz-Birkenau, din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Printre participanţii la aceste festivităţi s-au numărat lideri religioşi, supravieţuitori ai Holocaustului şi Douglas Emhoff, soţul evreu al vicepreşedintei americane Kamala Harris.

Construit în Polonia ocupată, lagărul de concentrare Auschwitz-Birkenau, unde un milion de evrei europeni - din totalul celor şase milioane ucişi - au murit în perioada 1940-1945, este simbolul acestui genocid comis de Germania nazistă.

Acest lagăr nazist, unde au fost ucişi de asemenea circa 80.000 de polonezi non-evrei, 25.000 de romi şi 20.000 de soldaţi sovietici, a fost eliberat de armata sovietică pe 27 ianuarie 1945.

articolul original.

Ziua Holocaustului. Rușii n-au fost invitați la Auschwitz, deși l-au eliberat

27 January 2023 at 08:26

Se împlinesc 78 de ani de când Armata Roșie a eliberat lagărul nazist Auschwitz- Birkenau. În acest an, însă, eliberatorii ruși nu au fost invitați să participe la manifestările care au loc în această zi, motivul fiind agresiunea asupra Ucrainei.

Imagine de la ceremonia marcare a celor 78 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului captură video

După cum bine se știe, în lagărul de la Auschwitz au murit peste 1 milion de oameni, majoritatea evrei.

În după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 – era într-o sâmbătă – trupele sovietice au ajuns la Auschwitz. Forţele germane au încercat să le ţină piept. 231 de soldaţi ruşi au pierit în luptele pentru eliberarea lagărului, iar cei 7500 de deţinuţi salvaţi păreau mai mult morţi decât vii.

Ororile petrecute la Auschwitz nu au ajuns imediat la urechile publicului. Abia în aprilie 1945 au apărut primele relatări la serviciul german al BBC. Atunci, omenirea a fost îngrozită de felul cum erau torturați, omorâți, gazați, chinuiți cu un sadism greu de imaginat, folosiți drept cobai pentru tot felul de experimente medicale. Mulți ani după război, germanii nu au acceptat ideea că ororile din război au fost făcute de conaționalii lor.

Din 1996 a fost stabilită data de 27 ianuarie drept zi a comemorării victimelor holocaustului. Cu toate acestea, deși se vorbește mult despre holocaust, deși s-au realizat filme chiar și la Hollywood, deși se învață și în școală, un studiu realizat de o organizație a comunităților evreiești releva că unul din zece americani crede că holocaustul a fost provocat de evrei. Probabil că situația nu s-a schimbat în bine din 2020 când a fost realizat studiul.

Imagine de la aniversarea a 78 de ani de eliberarea lagărului Auschwitz-Birkenau captură video

Situația specială din acest an a fost sintetizată de jurnalista Diana Scarlat: „Idiocrația e atunci când comemorezi eliberarea lagărului de la Auschwitz și nu inviți Rusia, care l-a eliberat, dar inviți Germania, care l-a creat. E demențial!”

Mesaje de Ziua Internațională a Holocaustului

Adrian Severin

„Comemorăm ca să nu uităm. Nu uităm ca să nu repetăm păcatul. Indiferența față de păcat este mai rea decât păcatul. Manipularea memoriei este mai rea decât uitarea păcatului.

Unii definesc păcatul în funcție de numărul victimelor, uitând că orice om este un univers și că un singur univers ucis este unul prea mult.

ONU a stabilit ca această zi comemorativă să fie ziua eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau, amplasat de Germania nazistă, nu cu totul întâmplător, pe teritoriul ocupat al Poloniei, unde se conta pe tradițiile militant antisemite poloneze.

Lagărul a fost eliberat de armata rusă. Nu se poate nega această realitate, chiar dacă și Rusiei (sovietice) i se pot reproșa fapte nedemne (vezi Katinul).

Anul acesta, Polonia exclude Rusia de la ceremoniile comemorative, întrucât slăvește neo-banderismul ucrainean, lăsând uitării faptul că aliații ucraineni ai Germaniei naziste au aplicat politica Holocaustului cu mai mult zel decât cei care au conceput-o. Aceasta este o insultă la adresa victimelor.

Și asta se petrece pe când la Strasbourg, orașul simbol al reconcilierii europene, ministrul de externe german, Annalena Baerbock, declară starea de război între Germania și Rusia, iar în Bucovina de nord, în timp ce România și Europa tac, bisericile creștin-ortodocșilor români sunt luate cu asalt de urmașii lui Bandera. Aceasta ne duce cu gândul la iminența repetării crimei.

Să ne amintim, deci, versurile pastorului Niemoeller, scrise în 1946, pe care eu unul le-am aflat pentru prima dată la muzeul Holocaustului din Ierusalim!

„Mai întâi au venit să îi ridice pe comuniști.

Eu am tăcut. Nu eram comunist.

Apoi au venit să îi ridice pe socialiști.

Eu am tăcut. Nu eram socialist.

Apoi au venit să îi ia pe sindicaliști.

Eu am tăcut. Nu eram sindicalist.

Apoi au venit să îi ia pe evrei.

Eu am tăcut. Nu eram evreu.

Când au venit să mă ia și pe mine am vrut să vorbesc.

Nu mai era nimeni să mă audă sau să vorbească pentru mine.”

Nu putem comemora mai bine Holocaustul decât ridicând glasul împotriva nedreptății, minciunii, urii și neomeniei. Florile de pe morminte nu trezesc la viață morții. Mai ales atunci când sunt puse cu pioșenie ipocrită de cei gata să repete în fapte ceea ce condamnă în vorbe.”

Klaus Iohannis

„Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului reprezintă un prilej de reflecție asupra unuia dintre cele mai întunecate capitole ale istoriei omenirii.

Aducem astăzi un pios omagiu victimelor Holocaustului, celor care au pierit într-un mod barbar, supraviețuitorilor acestei imense tragedii, precum și urmașilor acestora. De asemenea, onorăm memoria tuturor celor care și-au riscat viețile și s-au sacrificat pentru a-și apăra semenii.

La 27 ianuarie 1945, iadul dezlănțuit împotriva evreilor avea să ia sfârșit, iar puținii supraviețuitori de la Auschwitz-Birkenau aveau să obțină, într-un final, libertatea mult sperată.

Dimensiunea reală a Holocaustului este greu de cuprins în deplinătatea sa. Șase milioane de destine au fost curmate cu brutalitate în cea mai odioasă crimă împotriva umanității. Femei, copii și bărbați au fost torturați, maltratați, mutilați și uciși în cele mai crunte moduri, în încercarea odioasă a regimurilor autoritare de a șterge de pe fața planetei întreaga populație evreiască. Uciderea deliberată, ca și coruperea minților ori distrugerea unui patrimoniu de civilizație europeană multiseculară au lăsat omenirea înspăimântată de propriile puteri de a se autodistruge.

Tot astăzi ne aducem aminte de suferințele îndurate de victimele Pogromului din București. Între 21 și 23 ianuarie 1941, mii de evrei au fost schingiuiți, umiliți și uciși, cartierele evreiești, devastate, iar lăcașurile de cult, vandalizate.

Să nu uităm niciodată că Holocaustul reprezintă un apogeu al urii, intoleranței, disprețului și prejudecăților, iar lecția sa cutremurătoare trebuie să rămână întotdeauna în memoria noastră colectivă, să ne țină conștiința trează și în alertă.

Xenofobia, rasismul, antisemitismul și discursurile pline de ură își croiesc iarăși drum pe continentul nostru, în ciuda a numeroase inițiative de combatere a acestora. Pentru democrație, toleranță, drepturi și libertăți trebuie să acționăm acum, cu mai multă energie și implicare! Nu putem permite să fie negate ori minimalizate suferințele milioanelor de victime!

Relativizarea Holocaustului, pervertirea istoriei, știrile false și dezinformarea își fac simțite prezența din ce în ce mai des în ultima perioadă, cu precădere în mediul online, iar în contextul războiului care se desfășoară la granițele noastre, urmările pe care le are propagarea acestora reprezintă amenințări care nu pot fi neglijate.

Trecerea timpului alterează adesea imaginea trecutului și modul în care ne raportăm la el, cu atât mai mult atunci când sunt făcute eforturi stăruitoare pentru ca adevărul istoric să fie înlocuit cu minciuna criminală.

Este foarte important să continuăm demersurile de prevenire și combatere a antisemitismului și a rasismului, astfel încât să creăm o lume mai sigură și mai tolerantă, un obiectiv care nu poate fi îndeplinit în lipsa unei educații cuprinzătoare la nivelul întregii populații.

Pasivitatea în fața rasismului, antisemitismului și xenofobiei, sub orice formă, nu face decât să perpetueze manifestări ale extremismului. Cu toții avem responsabilitatea de a contribui la consolidarea unor societăți care promovează în continuare valorile democratice și le apără în fața atacurilor celor care vor limitarea drepturilor și libertăților cetățenilor.

Avem încă privilegiul de a întâlni supraviețuitorii Holocaustului și de a cunoaște din mărturiile lor dimensiunea ororilor care s-au petrecut pe continentul nostru. Țin să vă adresez dumneavoastră, celor care ați supraviețuit ororii Holocaustului, cele mai calde urări de sănătate și gândurile noastre bune. Din lacrimile, suferința și drama dumneavoastră trebuie să construim un scut pentru ca un coșmar similar să nu mai fie vreodată posibil! Avem obligația să ne asigurăm că amintirea infernului prin care ați trecut va câștiga la rândul ei bătălia cu uitarea, marginalizarea ori negarea.

România a făcut pași importanți în direcția prezervării memoriei și combaterii extremismului, xenofobiei, antisemitismului și urii, prin adoptarea unei legislații moderne, care să ofere mecanisme prin care derapajele pot fi sancționate, dar și pentru păstrarea și transmiterea către generațiile tinere a testamentului Holocaustului. 

Reconfirm angajamentul României de a păstra memoria victimelor Holocaustului și de a depune toate eforturile necesare pentru a ne asigura că nu vom uita și ne vom asuma ferm în continuare valorile democratice fundamentale.

Fie ca amintirea victimelor să rămână veșnică în inimile noastre!”

Gabriela Firea

Treceau zilnic prin faţa barăcii umbre, oameni care luau drumul morţii (Irina Berenstein – supravieţuitoare Auschwitz)

Întreaga lume marchează astăzi Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului, o tragedie mondială pentru care cuvintele nu sunt suficient de puternice. Lumea nu poate și nu are voie să uite ororile Holocaustului, pentru ca o pagină de istorie care ne cutremură doar la auzul acestui cuvânt să nu se mai poată repeta niciodată. Holocaustul a însemnat moartea a 11 milioane de oameni, dintre care 6 milioane de evrei.

Astăzi se împlinesc 78 de ani de când a fost eliberat lagărul nazist Auschwitz-Birkenau, cel mai sângeros loc de exterminare, unde au pierit 1 milion de suflete.

Doar puțini supraviețuitori ai ororilor din lagăre mai sunt în viață. Ei și-au dedicat existența reamintirii tragediilor la care au fost martori, pentru ca generațiile următoare să nu uite niciodată ce a făcut ura din oameni.

Elie Wiesel, supraviețuitor al Holocaustului și laureat al premiului Nobel pentru pace spunea că “să uiți, să taci, să fii indiferent la cele din jurul tău, sunt unele din cele mai mari păcate”.

Dumnezeu să odihnească sufletele milioanelor de oameni care au murit în chinuri inimaginabile!”

Lucian Romașcanu

„Astăzi, 27.01, este Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului. O zi cu mare încărcătură emoțională, o zi care trebuie sa ne amintească că, atunci când uităm de scânteia divină din noi, “omul devine lup pentru om”.

Imensa tragedie suferită de evrei trebuie permanent rememorată, povestită, plânsă, pentru că niciodată să nu mai fie posibilă ura unora împotriva altora, sub nicio justificare.

Și odată cu tragedia evreilor să ne amintim pios și de tragedia romilor, a victimelor comunismului, de toți martirii nebuniei istoriei.

Dumnezeu să-i odihnească și să le facă folositoare jertfa!”

Ministerul Afacerilor Externe din Israel

„Ar dura mai mult de unsprezece ani pentru a citi numele celor șase milioane de evrei uciși în Holocaust.

Înainte de Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului, în următoarele două zile dedicăm această pagină pentru a le păstra poveștile vii.

Fie ca amintirea lor să fie o binecuvântare.”

articolul original.

Polonia nu va trimite ‘gratis’ tancurile în Ucraina! Varșovia va cere compensații de la Uniunea Europeană pentru acest ajutor oferit Kievului

24 January 2023 at 21:15
image

Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a transmis marți că Polonia va cere Uniunii Europene rambursarea pentru orice tancuri Leopard pe care le va trimite în Ucraina.

Într-un interviu acordat televiziunii poloneze TVN, premierul Mateusz Morawiecki a declarat că această cerere va fi „un alt test al bunăvoinţei Uniunii Europene” şi a adăugat că speră că solicitarea Varşoviei va primi un răspuns pozitiv din partea UE.

Guvernul german a primit cererea poloneză de a exporta în Ucraina tancuri de luptă Leopard 2 de fabricaţie germană, a declarat un purtător de cuvânt pentru CNN.

Berlinul a rezistat până acum solicitărilor Poloniei, SUA şi a altor câteva ţări NATO de a transfera tancurile Leopard în Ucraina sau de a autoriza alte ţări să trimită o parte din tancurile lor germane la Kiev.

Această poziţie a dus la o dispută de câteva săptămâni între liderii germani şi polonezi, Morawiecki acuzând Germania că „pierde timpul” prin faptul că nu a luat o decizie.

„Ne pregătim decizia şi aceasta va veni foarte curând”, a declarat marţi ministrul german al apărării, Boris Pistorius, în timpul unei conferinţe de presă comune cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, adăugând că, în cazul în care decizia este de a trimite tancurile, Germania ar putea „acţiona foarte curând”, scrie news.ro

articolul original.

Polonia a depus la Berlin cererea de livrare a tancurilor Leopard către Ucraina

24 January 2023 at 15:34
image

Polonia vrea să livreze tancuri germane Leopard 2 în Ucraina și a depus o cerere oficială în acest sens la Berlin. Guvernul federal este solicitat acum să o examineze cu „urgența cuvenită”. Dar Polonia vrea mai mult, anume ca UE să contribuie la costurile de livrare.

Polonia a solicitat oficial guvernului german să poată livra Ucrainei tancuri de luptă Leopard 2. Germania „a primit deja cererea noastră”, a explicat ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, pe Twitter, potrivit Hotnews. El a cerut de asemenea guvernului de la Berlin să se alăture coaliției de țări care sprijină Ucraina cu tancuri Leopard 2.

Astfel, Polonia pune presiune asupra aliaților săi în această problemă. Săptămâna trecută, președintele Andrzej Duda a declarat că guvernul de la Varșovia a decis să predea Ucrainei 14 tancuri de luptă Leopard. Pentru a livra în alte țări tancurile fabricate în Germania este necesară aprobarea guvernului federal.

Livrare și fără aprobare

Luni, prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat ca va cere Germaniei această aprobare. Dacă Polonia nu primește în cele din urmă aprobarea Germaniei, ea vrea să acționeze în cadrul unei mici coaliții, a spus Morawiecki. În acest caz, se vor „reloca tancuri, împreună cu altele, în Ucraina”.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a confirmat primirea cererii și a informat agenția de presă germană DPA că guvernul federal vrea să examineze cererea de export polonez. Astfel de cereri vor fi „examinate cu urgența necesară, în conformitate cu liniile directoare privind exportul de armament”, a spus el.

De asemenea, Polonia dorește să implice UE în furnizarea tancurilor către Ucraina. Premierul Mateusz Morawiecki a declarat în cadrul unei conferințe de presă: „Vom solicita o rambursare, la Uniunea Europeană. Va fi un nou test de bunăvoință”.

articolul original.

Scafandri dubioși aduși la mal de polițiștii polonezi. Au fost descoperiți într-o zonă care trezește suspiciuni de spionaj din partea unei alte țări

24 January 2023 at 13:32

Garda de coastă poloneză a salvat, la finele săptămânii trecute, trei scafandri în largul coastei de nord a Poloniei.

Prezența acestora cu pretexte dubioase, pe timp de noapte în apropierea unor infrastructuri energetice critice, au trezit suspicinile autorităților, anunță CBS.

Cei trei bărbați au declarat că ar fi cetățeni spanioli și au fost salvați, sâmbătă seară, în apropierea orașului polonez de coastă Gdansk, după ce mica lor barcă cu motor s-a defectat și nu s-au mai putut întoarce la țărm.

Aceștia au motivat că ar fi ales să facă noaptea scufundări, pe mare agitată ca să caute chihlimbar dar căutatorii experimentați intervievați de presa poloneză au spus că mai multe detalii nu se potrivesc: scafandrii aveau un scuter subacvatic folosit deplasarea rapidă sub apă, ceea ce nu ar fi de ajutor în căutarea de obiecte mici pe fundul marii, mai ales că elicea unui astfel de dispozitiv ridica resturile de pe fundul apei, scăzând vizibilitatea.

Au fost salvati lângă instalația Naftoport din portul Gdansk, care primeste transporturi de petrol de la tancuri

Polițiștii au stabilit că bărbații nu erau autorizați să manevreze ambarcațiunea și nu obținuseră permisiunea de a se scufunda în zonă.

Potrivit presei poloneze, doar unul dintre bărbați avea pașaport spaniol, în timp ce restul au oferit doar identificare verbală.

Tot în zona unde făceau scufundări iarna, pe timp de noapte, există planuri de construire a unui nou terminal plutitor de gaze naturale.

Imaginiea furnizată de departamentul de politie din Pomerania, Polonia, arata barca folosita de barbații găsiți la scufundari în largul Golfului Gdansk pe 15 ianuarie:

Operațiune de salvare „mai degraba nefireasca”

Serviciul de căutare și salvare maritimă SAR a declarat pentru CBS News că în operatiunea de salvare au fost implicați politiști, pompieri și cadre medicale.

Purtatorul de cuvant al SAR, Rafal Goeck, a descris operatiunea de salvare – cu puțin inainte de ora locală 02.00 a.m. – ca fiind „mai degrabă nefirească”.

„Am primit un semnal de la pompieri despre o navă cu probleme”, a declarat Goeck pentru CBS News.

Într-o altă imagine oferită presei de autorități se prezintă echippamentul de scufundare al celor trei suspecți.

La acel moment condițiile erau dificile, cu vânt puternic și mare agitată

Temperatura era de numai 6 de grade Celsius, iar apa aproape de 3 grade, relatează investigatorii referitor la pretextul scanfadrilor dubioși de a căuta chihlimbar în acele condiții.

„În cei 12 ani de carieră în cadrul Serviciului de căutare și salvare maritimă, nu am mai experimentat așa ceva. Este un lucru destul de nefiresc să te scufunzi în aceste condiții”, a relatat oficialul. .

Ambarcațiunea de agrement rosie s-a defectat la aproximativ trei mile marine la nord de Gdansk

Echipajul vasului a declarat că s-a chinuit timp de șase ore să o repună în funcțiune dar nu a existat nicio explicatie cu privire la motivul pentru care ar fi așteptat atât de mult, în intuneric și frig pe o mare agitată pentru a solicita ajutor.

În mod misterios, cei trei au fost eliberați fără a fi interogați

Se pare că ofițerii polonezi nu i-au putut reține pe cei trei, eliberându-i fără a le mai pune întrebări iar la scurt timp, aceștia au părăsit Polonia.

Cezary Przepiorka, capitanul adjunct al portului Gdansk, a declarat presei poloneze ca doar unul dintre bărbați a fost identificat oficial, iar numerele de telefon oferite suspecți erau fie incorecte, fie nefuncționale.

Incidentul a ridicat îngrijorări cu privire la protecția infrastructurii energetice naționale vitale

Portul Gdansk, vital pentru aprovizionarea cu energie a Poloniei, se afla la doar 30 de kilometri de Kaliningrad, teritoriul strategic al Rusiei.

articolul original.

Der Spiegel: Polonia a solicitat Germaniei o licență de export pentru livrarea de tancuri Leopard către Ucraina

24 January 2023 at 12:27
image

Polonia a solicitat oficial o licență de export pentru livrarea de tancuri de luptă pentru Ucraina. Anunțul a fost făcut de ministrul polonez al Apărării, Mariusz Blaszczak. Germania „a primit deja cererea noastră”, a declarat ministrul Apărării polonez într-o postare pe Twitter. De asemenea, oficialul a făcut apel la Berlin „să se alăture coaliției de țări care sprijină Ucraina cu tancuri Leopard 2”, scrie Der Spiegel.

Niemcy otrzymali już nasz wniosek o wyrażenie zgody na przekazanie czołgów Leopard 2 na Ukrainę. Apeluję także do strony niemieckiej o przyłączenie się do koalicji państw wspierających Ukrainę czołgami Leopard 2. To nasza wspólna sprawa, bo chodzi o bezpieczeństwo całej Europy! pic.twitter.com/9oMQihI83Z

— Mariusz Błaszczak (@mblaszczak) January 24, 2023

Cererea a fost primită de Ministerul Federal al Economiei în această dimineață. Acest lucru a fost confirmat pentru publicația Der Spiegel de oficiali guvernamentali.

În prezent au loc discuții în cadrul guvernului cu privire la modul în care ar trebui să se decidă asupra cererii. O sursă din cercurile guvernamentale a explicat că nu există o decizie preliminară.

Guvernul polonez anunțase deja ieri această măsură. Varșovia contează pe formarea unei coaliții cu alte țări pentru livrarea tancurilor de luptă, a declarat luni purtătorul de cuvânt al guvernului, Piotr Muller, la postul public de televiziune TVP. Solicitarea adresată Berlinului a fost un gest important.

Polonia face presiuni asupra aliaților săi în această chestiune. Săptămâna trecută, președintele Andrzej Duda declarase deja că Varșovia a decis să ofere Ucrainei 14 tancuri de luptă Leopard, iar șeful guvernului Mateusz Morawiecki a anunțat luni că Varșovia va cere permisiunea guvernului german. Pentru a livra tancuri fabricate în Germania în alte țări, este necesară aprobarea Berlinului. Acum, guvernul federal trebuie să ia o decizie cu privire la această cerere, mai scrie publicația germană.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Demisii în lanț în Ucraina, în urma unor suspiciuni de corupție. Oficialii nu mai au voie să iasă din țară pentru călătorii personale, anunță Zelenski

articolul original.

Amenințare cu bombă la bordul unui avion Ryanair. A fost escortat de două F-16

22 January 2023 at 18:19
By: -
image

Două avioane F-16 ale forţelor aeriene din Grecia au escortat duminică o aeronavă a companiei Ryanair care venea de la Katowice, Polonia, şi urma să aterizeze la Atena, după ce a fost raportată o ameninţare cu bombă la bordul zborului.

Informația este furnizată de AFP, care citează o sursă din Ministerul elen al Apărării.

Măsura escortării aeronavei a fost luată din precauţie. Cele două avioane de vânătoare au interceptat avionul în momentul în care acesta a intrat în spaţiul aerian al Greciei, deasupra nordului Macedoniei, a precizat aceeaşi sursă pentru AFP. Anterior, acesta fusese escortat la vedere de avioane ale forţelor aeriene ungare. 

Avionul Ryanair, cu peste 190 de persoane la bord, a aterizat în siguranţă pe aeroportul internaţional din Atena, cu puţin timp înainte de ora locală 18:00.

Avionul a fost dus într-o zonă îndepărtată a aeroportului din Atena pentru a fi inspectat de o echipă de genişti.

Originea ameninţării cu bombă nu a fost încă precizată.

articolul original.

Refuzul Germaniei de a livra tancuri Ucrainei irită statele NATO

22 January 2023 at 10:07

Germania se confruntă cu o reacție puternică din partea aliaților din cauza refuzului său de a furniza Ucrainei tancurile Leopard pentru a-și consolida capacitatea de luptă în războiul de aproape un an cu Rusia.

Vineri, aproximativ 50 de națiuni au convenit să ofere Kievului sprijin militar în valoare de miliarde de dolari, inclusiv vehicule blindate și muniții necesare pentru a respinge forțele ruse.

Dar ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat reporterilor în marja evenimentului de la Baza Aeriană Ramstein din SUA că, în ciuda așteptărilor sporite, „nu putem spune când va fi luată o decizie și care va fi decizia când vine vorba de Leopard”.

Deoarece tancurile Leopard au fost furnizate țărilor sub licențe de export, Germania se poate opune re-exportului Foto: KMW Systems

Ucraina a denunțat sâmbătă „indecizia globală” a aliaților săi cu privire la furnizarea de tancuri moderne grele, spunând că „indecizia de astăzi ucide mai mulți dintre oamenii noștri”.

„Fiecare zi de întârziere înseamnă moartea ucrainenilor. Gândește-te mai repede”, a scris pe Twitter consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podolyak.

Într-o declarație comună – și o critică publică rară la adresa puterii de vârf a Europei – miniștrii de externe ai celor trei state baltice, Letonia, Estonia și Lituania, au declarat au cerut Germaniei să furnizeze „acum tancuri Leopard Ucrainei”.

„Acest lucru este necesar pentru a opri agresiunea rusă, pentru a ajuta Ucraina și a restabili rapid pacea în Europa. Germania, ca putere europeană principală, are o responsabilitate specială în acest sens”, se arată în declarația, postată pe Twitter de ministrul de externe leton, Edgars Rinkevics.

Berlinul a ezitat să trimită Leoparzii sau să permită altor națiuni să-i transfere la Kiev, rapoartele de la începutul săptămânii spunând că ar fi de acord să facă acest lucru numai dacă SUA își vor furniza și ei tancurile. Washingtonul a declarat că furnizarea tancurilor Abrams în Ucraina nu este fezabilă, invocând dificultăți în pregătire și întreținere.

Dar așteptările crescuseră înaintea reuniunii de vineri a Grupului de Contact al Ucrainei a aproximativ 50 de țări conduse de SUA ca Germania să fie de acord să permită altor țări care operează tancurile Leopard să le transfere Kievului.

Senatorul american Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud care vizitează în prezent Kievul, a cerut ambelor părți să furnizeze tancurile în discuție.

„Către germani: Trimiteți tancuri în Ucraina pentru că au nevoie de ele. Este în interesul vostru național ca să piardă Putin în Ucraina.

Către Administrația Biden: Trimiteți tancuri americane, astfel încât alții să ne urmeze exemplul”, a spus el.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a numit duminică drept „inacceptabil“ refuzul Berlinului de a furniza tancuri grele Leopard Kievului, care le reclamă insistent într-un moment în care ruşii sunt în ofensivă.

Premierul polonez Mateusz Morawiecki a anunțat că este pregătit să livreze Ucrainei 14 tancuri Leopard

„Atitudinea Germaniei este inacceptabilă. A trecut aproape un an de când a început războiul. Oameni nevinovaţi mor în fiecare zi. Bombele ruseşti fac ravagii în oraşele ucrainene. Obiective civile sunt atacate, femei şi copii sunt ucişi”, a declarat Mateusz Morawiecki.

Prim-ministrul polonez a spus că aşteaptă „o declaraţie clară” din partea Berlinului care să autorizeze trimiterea de tancuri Leopard, pe care le produce, de către ţările care le au în dotare.

Polonia, care declară că este pregătită să livreze 14 tancuri Leopard la Kiev, a anunţat că poartă discuţii cu aproximativ 15 ţări pe acest subiect.

Dacă Berlinul refuză să livreze Kievului tancuri Leopard, „vom forma o mică coaliţie de ţări gata să doneze o parte din echipamentele lor moderne, tancurile lor moderne, unei Ucraine aflate în dificultate”, a anunţat Morawiecki.

În raportul zilnic de sâmbătă, forțele Moscovei au declarat că au efectuat „operațiuni ofensive” în regiune și au susținut că „au luat linii și poziții mai avantajoase”.

articolul original.

Cerințele lui Zelenski s-au împlinit! 11 țări membre NATO vor trimite un nou ajutor militar Ucrainei

19 January 2023 at 20:45
image

Mai multe țări membre NATO au convenit să ofere Ucrainei noi arme, precizând printr-o declarație că împreună vor sprijini Ucraina pentru a trece de la rezistenţă la expulzarea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean.

Reuniunea donatorilor de arme pentru Ucraina s-a desfăşurat la iniţiativa ministrului britanic al apărării Ben Wallace şi a omologului său eston Hanno Pevkur. Întâlnirea a avut loc la baza militară estonă Tapa, cu o zi înaintea unei reuniuni extinse la baza militară americană Ramstein din Germania, la care circa 50 de ţări angajate în susţinerea militară a Ucrainei vor discuta şi sunt aşteptate să anunţe noi livrări de arme către Kiev.

După ce luni Marea Britanie a confirmat un nou pachet de ajutor militar destinat Ucrainei, inclusiv 14 tancuri Challenger 2, obuziere, muniţii, blindate, drone, rachete ghidate şi antiaeriene, ministrul Wallace a declarat joi în Estonia că acest ajutor va fi suplimentat cu încă 600 de rachete Brimstone.

”Pot spune că vom trimite alte 600 de rachete Brimstone în teatrul de operaţiuni, care vor fi incredibil de importante pentru a ajuta Ucraina să domine pe câmpul de luptă”, a declarat ministrul britanic al apărării.

La rândul ei, Danemarca a anunţat după aceeaşi reuniune că va ceda Ucrainei cele 19 obuziere Caesar pe care le-a comandat din Franţa. Dintre acestea, numai câteva au fost livrate până în prezent.

Un ajutor militar substanţial a fost anunţat şi de Estonia, care va trimite Ucrainei un nou pachet de artilerie grea de 155 mm, muniţii pentru tunurile de 122 mm şi lansatoare de grenade antitanc.

Estonia aduce astfel la 1% din PIB-ul său ajutorul militar oferit Ucrainei şi le-a sugerat celorlalte state din UE să-i urmeze exemplul. La conferinţa de presă ulterioară reuniunii, ministrul eston al apărării Hanno Pevkur a spus că dacă UE ar aloca 1% din PIB-ul său pentru a ajuta militar Ucraina, acest ajutor ar ajunge la circa 150 de miliarde de euro.

Polonia a comunicat la rândul ei că va trimite Ucrainei tunuri antiaeriene şi 70.000 de obuze. În acest timp, la Varşovia, premierul polonez Mateusz Morawiecki a evocat posibilitatea ca Polonia să ofere Ucrainei tancuri Leopard 2 fără a mai aştepta să primească acordul de re-export din partea Berlinului.

Declaraţia sa ar putea pune presiune pe Germania să accepte în cele din urmă livrarea unor astfel de tancuri Ucrainei sau măcar să-şi dea acordul ca alte ţări ce au astfel de tancuri în dotare să le ofere Kievului. Ucraina cere insistent tancuri Leopard, subiect ce va fi în centrul discuţiilor de vineri la Ramstein.

Potrivit ministrului lituanian al apărării Arvydas Anusauskas, mai multe ţări vor anunţa vineri ”sigur” trimiterea unor tancuri Leopard către Ucraina, iar în total la reuniunea din Germania vor fi promise Kievului sute de blindate.

La reuniunea din Estonia au participat miniştrii apărării din Marea Britanie, Lituania şi Estonia, precum şi reprezentanţi din Danemarca, Republica Cehă, Olanda, Germania, Slovacia, Spania, Polonia şi Letonia. Cele două ţări din urmă aveau prevăzută de asemenea prezenţa miniştrilor lor ai apărării, dar aceştia nu au putut efectua deplasarea din cauza condiţiilor meteo.

La finalul reuniunii, ţările participante au publicat o declaraţie pe care au denumit-o ”Angajamentul de la Tallinn”, capitala estonă.

”Vom continua împreună să sprijinim Ucraina pentru a trece de la rezistenţă la expulzarea trupelor ruse de pe teritoriul ucrainean”, se arată în text. Pentru aceasta, adaugă semnatarii, Ucraina are nevoie de ”tancuri grele, sisteme de apărare antiaeriană şi antirachetă, operând împreună cu grupuri de artilerie, precum şi de elemente de înaltă precizie pentru a ţinti logistica şi unităţile de comandă ruseşti în teritoriul ocupat”, transmite AGERPRES

articolul original.

Oficiali de rang înalt confirmă că Ucraina a primit arme, muniție și combustibil din Bulgaria prin România

18 January 2023 at 16:46

Explodează o veritabilă bombă ale cărei consecințe sunt greu estimabile: presa germană difuzează azi un material aparent laudativ la adresa Bulgariei, dar care, în fapt, dă statul vecin în vileag că a fost un mare, dacă nu cel mai mare furnizor de arme și carburanți Ucrainei, în cel mai deplin secret, folosind teritoriul României.

Operațiunea s-a derulat anul trecut, când la guvernare se afla premierul filo-american Kiril Petkov și la fel de filo-americanul Asen Vasilev, ca ministru de Finanțe.

Kiril Petkov, fostul premier al Bulgariei Foto Facebook

Bulgaria salvatoare: Ucraina a fost salvată în secret de cea mai săracă țară a UE, titrează Politico și WELT.
Sofia a furnizat Kievului combustibil și arme vitale de fabricație sovietică, dar a trebuit să păstreze livrările secrete din cauza politicienilor pro-Moscova din guvern.

În primăvara anului trecut, armata ucraineană rămânea rapid fără combustibilul și muniția de proveniență sovietică de care avea nevoie pentru a lupta împotriva rușilor. Mântuirea a venit dintr-o zonă neașteptată: Bulgaria, scrie Politico.

Mulțumită politicii sale interne fracturate – și înclinațiilor pro-ruse ale unei mari părți din elitele sale – Sofia a avut dificultăți pe parcursul invaziei să ascundă că nu înarmează Ucraina.

Aceasta a fost, totuși, doar o cortină de fum, potrivit unei investigații a cotidianului german WELT. Datorită interviurilor exclusive cu ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba, fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov și cu ministrul său de finanțe, Asen Vasilev, WELT a realizat o imagine a modului în care Bulgaria a intrat în dispozitiv și a folosit intermediari pentru a furniza Kievului provizii vitale de arme, muniție și motorină într-un moment critic al luptei de anul trecut.

În timp ce Petkov, care era prim-ministrul Bulgariei la izbucnirea războiului, încerca să împingă țara pe o traiectorie spre vest, pro-NATO, a trebuit să se confrunte cu o opoziție puternică din partea politicienilor pro-Kremlin, inclusiv printre partenerii săi de coaliție, socialiştii, care sunt urmaşii vechiului Partid Comunist. El a trebuit chiar să-și concedieze propriul ministru al apărării pentru că prelua papagalicește retorica de război a Rusiei. În public, cel puțin, Petkov a căutat să minimizeze orice idee că Bulgaria – în ciuda stocurilor considerabile de armament din epoca sovietică – va înarma Ucraina.

Cabinetul lui lui Petkov a evitat tranzacțiile de la guvern la guvern și a folosit companii intermediare din Bulgaria și din străinătate pentru a deschide rute de aprovizionare pe calea aerului și terestră prin România, Ungaria, și Polonia.

„Estimăm că aproximativ o treime din muniția necesară armatei ucrainene în faza incipientă a războiului a venit din Bulgaria”, a declarat Petkov pentru WELT.

De asemenea, motorina pe care Bulgaria a furnizat-o Ucrainei a fost procesată din țiței rusesc la o rafinărie de la Marea Neagră, care aparținea la acea vreme companiei ruse Lukoil. „Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină către Ucraina și uneori a acoperit 40% din nevoile Ucrainei”, a declarat fostul ministru de Finanțe Vasilev pentru WELT.

Armament livrat ucrainenilor pentru a menține ofensiva împotriva Rusiei

Guvernul de la Kiev a confirmat această versiune a evenimentelor. Ministrul de externe ucrainean, Dmitri Kuleba, a declarat pentru WELT că țara sa era în pericol de a rămâne fără muniție în aprilie anul trecut. „Știam că depozitele bulgare aveau cantități mari de muniție necesară, așa că președintele Zelensky m-a trimis să obțin materialul necesar”, a spus Kuleba.

„Kiril Petkov a dat dovadă de integritate și îi voi fi întotdeauna recunoscător pentru că și-a folosit toate abilitățile politice pentru a găsi o soluție”, a continuat Kuleba. Povestea, a spus el, a fost simplă: în timp ce unii membri ai coaliției bulgare au fost de partea Rusiei, Petkov a decis să „să fie de partea dreaptă a istoriei și să ne ajute să ne apărăm împotriva unui inamic mult mai puternic”.

„Industria noastră militară privată producea la capacitate maximă”, a spus Petkov. Imagini din aprilie arată avioane cargo „încărcate până la refuz” cu arme care zboară între Bulgaria și Polonia. Ceea ce se știe este că aeroportul polonez Rzeszów, la 70 de kilometri de granița cu Ucraina și păzit îndeaproape de NATO, este un punct important de transport. „Ne-am asigurat că ruta de uscat prin România și Ungaria este deschisă și camioanelor”, a spus Petkov.

În iunie, șeful companiei de stat de exporturi militare Kintex, Alexander Mihailov, a trebuit să demisioneze după o dispută politică și a făcut publice cifre – probabil cu scopul de a zgudui guvernul. Mihailov a vorbit despre exporturi în valoare de „2 miliarde de euro” de la începutul războiului. El a vorbit, de asemenea, despre livrări de muniție pentru lansatorul de rachete multiple Grad BM-21.

Partidul Socialist din guvern a continuat să amenințe că va destrăma coaliția dacă va exista vreun sprijin direct pentru Kiev – dar nu a putut, deoarece nu a existat oficial un astfel de sprijin.

Continuând să zboare pe mai departe sub radar, Bulgaria a trimis motorină forțelor lui Zelenski.
Kievul a confirmat pentru WELT că companiile ucrainene au primit motorină bulgărească în această etapă extrem de importantă.

„Camioanele și cisternele mergeau în mod regulat în Ucraina prin România și, în unele cazuri, combustibilul a fost încărcat și în trenurile de marfă”, a spus Vasiliev.

Marea întrebare o punem noi: care va fi reacția Rusiei în urma dezvăluirilor greu explicabile ale presei germane și ale filo-americanilor bulgari despre rolul jucat în război de către Bulgaria și România?

articolul original.
❌