ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Astazi — 2 December 2022Ultimele Stiri

John D. Rockefeller, primul om din istorie care a făcut un miliard de dolari

2 December 2022 at 17:00
image

John D. Rockefeller (1839 – 1937) a fost un filantrop și industriaș american, fondatorul Standard Oil Company (care a dominat industria petrolului), considerat cel mai bogat om nu doar din America, dar din întreaga lume (avea, la moartea sa, o avere estimată la 336 miliarde de dolari, ceea ce reprezenta 1,5% din economia națională). În timpul vieții, Rockefeller a donat peste 500 de milioane de dolari pentru diverse cauze filantropice.  

Prima sa rafinărie de petrol a construit-o în 1863, în Cleveland, imediat ce a simțit potențialul comercial al acestui gen de afacere, doi ani după aceea devenind cea mai mare rafinărie din zonă. În 1870, împreună cu fratele său și un grup de investitori înființează Standard Oil Company, în 1872 afacerile sale controlează aproape toate rafinăriile din Cleveland, iar până în 1882, Standard Oil deținea monopolul a 90% din Statele Unite ale Americii.

În urma unor sesizări făcute de companii concurente, după ani de litigii, în 1911 Curtea Supremă de Justiție americană a decis că Standard Oil încalcă legile federale anti-trust astfel că a hotărât dizolvarea acesteia. Monopolul a fost spart și împărțit în 34 de entități diferite care s-au dovedit mai valoroase din punct de vedere financiar decât compania inițială din care s-au divizat, acțiunilor lor dublându-se și triplându-se în primii ani, iar Rockefeller devenind astfel primul miliardar al țării cu o avere în valoare de aproape 2% din întreaga economie americană.

Bogăția și succesul enorm al lui Rockefeller l-au transformat într-o țintă

Bogăția și l-au transformat într-o țintă a jurnaliștilor și politicienilor reformatori care l-au considerat a fi întruchiparea lăcomiei corporatiste, criticând vehement metodele prin care omul de afaceri își construise imperiul.

„A fost acuzat că a zdrobit concurența, s-a îmbogățit câștigând controlul căilor ferate, a mituit oameni pentru a spiona companiile concurente, a încheiat acorduri secrete, a constrâns rivalii să se alăture companiei Standard Oil amenințându-i că le va distruge afacerile, a construit averi uriașe ruinându-i pe alții”, raporta The New York Times în 1937.

Ce a făcut cu banii?

Rockefeller s-a retras din activitățile Standard Oil Company încă de pe la mijlocul anilor 1890, și donându-și cea mai mare parte a banilor. Mai mult de jumătate de miliard de dolari i-a folosit, prin Fundația Rockefeller, în beneficiul diverselor activități educaționale, cauze religioase și științifice.

De asemenea, printre multe alte realizări, a contribuit financiar la înființarea Universității din Chicago și a Institutului Rockefeller pentru Cercetare Medicală (acum Universitatea Rockefeller). Rockefeller a manifestat înclinarea spre filantropie și acțiunile caritabile încă de tânăr, când a început să facă donații odată cu primii bani câștigați.

Rockefeller, un religios devotat

Rockefeller, considerat foarte credincios, un religios devotat (prima donație a făcut-o către biserică, din banii proveniți din primul său salariu), era caracterizat ca fiind o persoană cumpătată, dar generoasă și atentă la nevoile altora.

Unul dintre dezideratele sale era să trăiască 100 de ani, însă nu a reușit să meargă pe calea vieții decât 97 de ani. Rockefeller a murit de arterioscleroză, pe 23 mai 1937, în casa lui din Ormond Beach, Florida. Rockefeller deținea mai multe reședințe, inclusiv o casă în New York City, o moșie în Lakewood, New Jersey și alta lângă Tarrytown, New York.)

Pe scurt despre John D. Rockefeller:

  • Printre primele slujbe pe care le-a avut Rockefeller s-au numărat cea de vânzător de curcani și legume, ucenic și asistent contabil. John și-a dezvoltat destul de rapid o abilitate care l-a ajutat pe parcursul carierei sale – aceea de a reduce costurile de livrare a produselor către piețe, sporind profiturile. A învățat să negocieze costurile de expediere despre care se credea că erau fixate de către proprietarii de nave și managerii de transport de marfă și, prin utilizarea reducerilor cu expeditorii mărfurilor preferați, a dezvoltat relații de afaceri pe termen lung
  • În timpul copilăriei, când tatăl său, de obicei absent din sânul familiei, își lăsa copiii flămânzi, mama lui Rockefeller trebuia să se dedice în totalitate creșterii lor, făcând tot felul de sacrificii și recurgând la tot felul de metode pentru a le asigura hrană celor mici. Atunci a învățat Rockefeller valoarea banului. În familia în care a crescut John, nu se irosea nimic, chiar și resturile de mâncare erau păstrate și refolosite sub formă de îngrășământ în grădina familiei. Rockefeller a aplicat același principiu și în felul în care-și administra afacerile. Atunci când a văzut că prețul butoaielor din lemn crește, și-a oprit furnizorii, a cumpărat cherestea brută și a angajat oameni pentru propria producție de butoaie, reducând astfel costurile de la mai mult de doi dolari pe baril la mai puțin de un dolar.
  • În anii ’30, familia Rockefeller i-a propus lui Winston Churchill să scrie biografia lui John D. însă a renunțat imediat la idee în momentul în care Churchill le-a cerut un avans de 250.000$, o sumă considerată mult prea mare chiar și în condițiile în care familia deținea o avere impresionantă. Până la urmă, biograful familiei a fost ales istoricul Allan Nevins, de la Universitatea Columbia.

Citate celebre ale lui John D. Rockefeller:

„Am căutat întotdeauna să transform orice dezastru într-o oportunitate.”

„Un management bun constă în a arăta oamenilor mediocri cum să lucreze peste medie.”

„Caritatea este dăunătoare dacă nu îl ajută pe cel care primește să devină independent de ea.”

„Nu-ți fie frică să renunți la ceva bun pentru ceva măreț.”

„Nimeni nu știe ce se va întâmpla cu viața lui, totuși, întotdeauna trebuie să știi că te-ai născut pentru ceva mai măreț.”

Surse:

https://www.history.com/topics/early-20th-century-us/john-d-rockefeller

https://www.history.com/news/10-things-you-may-not-know-about-john-d-rockefeller

https://www.britannica.com/biography/John-D-Rockefeller

articolul original.

Guvernele UE au ajuns la un acord de principiu privind plafonarea la 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare

2 December 2022 at 09:35
image

Guvernele Uniunii Europene au ajuns la un acord de principiu privind impunerea unui plafon de preţ de 60 de dolari pe baril pentru petrolul rusesc transportat pe mare. Pentru a intra în vigoare, trebuie aprobat, vineri, în scris, de executivele tuturor statelor din blocul comunitar. 

Statele membre ale Uniunii Europene s-au contrazis vreme de luni de zile pe marginea detaliilor privind plafonul de preț, care are ca scop reducerea veniturilor Rusiei din vânzarea de petrol.

De asemenea, plafonarea va preveni o creștere bruscă a prețurilor petrolului la nivel mondial.

Acordul de principiu la care s-a ajuns acum este însoțit și de un mecanism care ar permite menţinerea plafonului la cel puţin 5% sub preţul pieţei, potrivit diplomaților și unui document consultat de Reuters.

Plafonarea aplicată petrolului rusesc nu are legătură cu importurile Uniunii Europene, care de luni le sistează complet, ci vizează țările din afara blocului comunitar.

Asigurătorii din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite nu vor mai acorda asigurare de transport pe mare decât dacă prețul petrolului este sub 60 de dolari pe baril.

Acest mecanism va permite țărilor din afara Uniunii să continue importul de petrol din Rusia, pentru a evita agravarea crizei mondiale.

Foto: Shutterstock

Citește și: Prețul gazelor în Europa a crescut, pe fondul temperaturilor tot mai scăzute. Liderii europeni îi îndeamnă pe oameni la economii

articolul original.
Ieri — 1 December 2022Ultimele Stiri

Avertismentul experților în energie: ‘Dacă vine iarna grea, la anul vom avea o problemă’

1 December 2022 at 14:15
image

Cătălin Niţă, director executiv la Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), a atras atenția că Europa nu are deocamdată terminale cu o capacitate suficientă de a prelua gazele lichefiate.

Trebuie să luăm în calcul că tot ce înseamnă depozite de gaze în Europa au fost umplute cu gaze ruseşti de anul trecut, ieftine. Dacă vine iarna grea, la anul vom avea o problemă. Anul acesta suntem acoperiţi, dar iarna următoare vom avea o problemă. În ceea ce priveşte LNG-ul, din păcate ne lipseşte capacitatea de transfer de la lichid la gazos, nu este atât de mare încât să umple rezervoarele şi durează 4-5 ani pentru a construi astfel de capacităţi„, a arătat Niţă.

Pentru România, riscul este să nu-şi poată valorifica oportunitatea de a avea propriile resurse de gaze.

Ghiciţi ce? Noi chiar avem gaz. Dacă nu reuşim să ne mobilizăm, să avem noi runde de concesiuni şi producţie în platforma nouă a Mării Negre, o să ratăm oportunitatea„, a subliniat el, amintind că România a rămas cu rezerve de cărbune în pământ pentru 250 de ani, care acum nu ne mai ajută la nimic, informează agerpres.ro.

Vezi și:

Expert în energie: ‘Criza din energie se va liniști anul viitor. Sunt foarte multe tancuri de LNG care se pregătesc să vină în Europa’

articolul original.

Ion Cristoiu: ‘Toate sancțiunile cu petrolul nu fac decât să vârâie bani în buzunarele bandiților. Rusi și-a dus țevile către alte locuri’

30 November 2022 at 21:45

Ion Cristoiu: 'Toate sancțiunile cu petrolul nu fac decât să vârâie bani în buzunarele bandiților. Rusi și-a dus țevile către alte locuri' - Bugetul.ro

image

NEWS ALERT

sursa foto:  stiri.md

Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”sancțiunile cu petrolul nu fac decât să vârâie bani în buzunarele bandiților”.

COMENTEAZĂ

articole similare



image
articolul original.
Before yesterdayUltimele Stiri

Muncitori români protestează în Croația. Care-i motivul

30 November 2022 at 18:13
By: (A.T.)

În jur de 50 de români care lucrează pentru un subcontractor la modernizarea rafinăriei de petrol din oraşul croat Rijeka au protestat miercuri din nou la una din porţile unităţii din cauza faptului că nu s-a ajuns la un acord cu privire la plata a două salarii restante, transmite agenţia croată HINA, preluată de Agerpres.

Protestul a fost confirmat de avocatul Marko Hrstic, care reprezintă agenţia română de locuri de muncă IGW Proiecte International.

Românii, care lucrează pentru firma românească JCR Christof Services, au protestat pentru prima dată luni.

Miercuri, ei au spus din nou că au fost aduşi într-o situaţie dificilă de către Christof Industries Global (cu sediul la Graz), care are probleme financiare, şi de subsidiara sa din România, JCR Christof Services.

Muncitorii au afirmat că nu se vor întoarce în România fără salariile restante şi că vor continua să protesteze.

Potrivit avocatului Hrstic, mulţi subcontractori sunt într-o situaţie dificilă din cauza problemelor financiare ale companiei din Graz. IGW, a adăugat el, a plătit o parte din salarii din fonduri proprii, dar le mai datorează muncitorilor încă două.

IGW a notificat săptămâna trecută proprietarul rafinăriei, compania energetică croată INA, şi contractorul principal, Kinetics Technology (cu sediul la Roma), cerându-le să rezolve urgent problema.

INA a afirmat luni că nu este în niciun fel responsabilă de rezolvarea problemei, că îşi îndeplineşte obligaţiile financiare faţă de contractorul principal şi că se aşteaptă ca situaţia să fie soluţionată cât mai curând posibil.

Foto Arhivă

articolul original.

Incendiu uriaş la un depozit de produse petroliere din Rusia. 100 de pompieri, 30 de autospeciale şi elicoptere intervin pentru stingerea focului

30 November 2022 at 07:18
image

Un depozit de produse petroliere a luat foc în această dimineaţă, 30 noiembrie, în regiunea Bryansk din Rusia. Deocamdată, nu se cunosc cauzele producerii incendiului.

Suprafața incendiului este de 1.800 de metri pătrați, n-au fost înregistrate victime

Guvernatorul regiunii spune că, din datele pe care le are, nu s-au înregistrat victime. „În districtul Surazhsky, rezervoarele cu produse petroliere ard.

La fața locului lucrează echipe de pompieri și salvare. Suprafața incendiului este de 1.800 de metri pătrați”, a declarat Alexander Bogomaz pentru agenţia de presă rusă Interfax.

BREAKING: Large Oil tanks are burning in Bryansk region in Russia, on an area big 1,800 square meters, – governor. pic.twitter.com/BNGcAnVc35

— Russia Ukraine Conflict (@Russiaconflict) November 30, 2022

Potrivit lui Bogomaz, peste 80 de pompieri şi 30 de autospeciale au participat la stingerea incendiului. Suplimentar, a fost cerut şi un grup de elicoptere de la Ministerul Situaţiilor de Urgenţă.

Bryansk este centrul administrativ al regiunii Briansk şi este un oraş situat la 379 de kilometri de Moscova.

articolul original.

S-ar putea întâmpla și în România? Italia intenționează să impună o taxă excepțională unică de 50% pe veniturile excesive ale companiilor energetice

28 November 2022 at 16:04
image

Italia intenţionează să introducă anul viitor o taxă excepţională unică de 50% pe veniturile companiilor energetice care au beneficiat de pe urma creşterii preţurilor petrolului şi gazelor naturale, conform proiectului bugetului pe 2023 consultat de Reuters.

Taxa se aplică la 50% din venitul companiei în 2022 care este cu cel puţin 10% mai ridicat decât nivelul mediu raportat între 2018 şi 2021. Este prevăzut un plafon de 25% din valoarea activelor nete la finalul lui 2021.

Schema este diferită de cea anunţată de Trezorerie săptămâna trecută, care indica o taxă de 35% în perioada ianuarie-iulie 2023, calculată în funcţie de profiturile companiilor energetice.

Autorităţile de la Roma se aşteaptă să obţină de pe urma taxei aproximativ 2,565 miliarde de euro.

Taxa ar urma să se aplice unui număr de aproximativ 7.000 de producători şi vânzători de electricitate, produse petroliere şi gaze naturale, care vor trebui să achite sumele datorate până la 31 iunie 2023.

În septembrie, statele membre ale Uniunii Europene au convenit impunerea de taxe pe profiturile excepţionale ale firmelor din energie şi au început negocierile privind viitoarele decizii pentru a rezolva criza energiei.

Miniştrii Energiei din UE s-au întâlnit la Bruxelles, unde au aprobat măsurile propuse pentru a ţine sub control creşterea preţurilor la energie, care alimentează nivelul record al inflaţiei şi ameninţă să provoace recesiune.

Pachetul include o taxă pe profiturile excepţionale ale firmelor din domeniul combustibililor fosili, care se va aplica în 2022 şi în 2023, şi o altă taxă pe veniturile excesive obţinute de pe urma creşterii preţului electricităţii de către producătorii de energie care folosesc surse mai ieftine, conform agerpres.ro.

articolul original.

Protestele din China provoacă o scădere dramatică a prețului petrolului

28 November 2022 at 12:43
image

Cotaţia petrolului a coborât luni la cel mai redus nivel din acest an, după ce protestele faţă de restricţiile impuse de autorităţile chineze pentru a preveni răspândirea pandemiei de COVID-19 au generat îngrijorări cu privire la evoluţia cererii de carburant a celui mai mare importator mondial de ţiţei, transmite Reuters, citat de Agerpres.

În jurul orei 7.31 GMT, cotaţia barilului de ţiţei Brent era în scădere cu 2,43 dolari sau 2,9%, 81,20 dolari, după ce anterior a coborât cu peste 3%, până la 80,61 dolari, cea mai redusă cotaţie înregistrată după data de 4 ianuarie. În ceea ce priveşte barilul de ţiţei West Texas Intermediate (WTI), cotaţia a scăzut cu 2,16 dolari, sau 2,8%, până la 74,12 dolari, după ce anterior a coborât până la 73,60 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după data de 22 decembrie 2021.

Ambele referinţe au înregistrat trei săptămâni consecutive de scăderi.

„Pe lângă îngrijorările cu privire la cererea slabă de combustibil în China, din cauza creşterii cazurilor de COVID-19, incertitudinea politică provocată de protestele faţă de restricţiile impuse în Shanghai, i-a determinat pe investitori să vândă”, a spus Hiroyuki Kikukawa, director de cercetare la Nissan Securities.

Potrivit acestuia, intervalul la care se tranzacţionează ţiţeiul WTI ar urma să scadă până la 70-75 de dolari iar piaţa ar putea să rămână una volatilă, în funcţie de rezultatul următoarei reuniuni OPEC+ şi de nivelul la care va fi plafonat preţul petrolului rusesc de către G7.

Proteste în mai multe oraşe din China

Circa 400 de tineri chinezi manifestau duminică seară în capitala Beijing, la capătul unei zile marcate de proteste în mai multe oraşe ale Chinei împotriva restricţiilor impuse de autorităţi pentru aplicarea politicii ”zero COVID”.

Protestele au început după distribuirea intensă pe reţelele sociale a unei înregistrări video în care protestatarii dau vina pe măsurile de lockdown pentru moartea celor zece persoane în urma unui incendiu izbucnit într-un bloc din oraşul Urumqi.

Apariţia acestei înregistrări a fost urmată de proteste în acest oraş şi în altele, inclusiv în metropola Shanghai.

Ţările UE au opinii diferite cu privire la preţul la care ar trebui plafonat petrolul rusesc

„Sentimentul pesimist se răspândeşte pe piaţa petrolului pe fondul înmulţirii îngrijorărilor cu privire la cererea din China şi al lipsei unui semnal clar din partea producătorilor cu privire la o nouă reducere a producţiei”, a apreciat Tetsu Emori, director la Emori Fund Management Inc.

Potrivit acestuia, dacă OPEC+ nu va cădea de acord asupra unei noi reduceri a cotelor de producţie sau dacă SUA nu vor începe să îşi reumple rezervele strategice, preţul petrolului va continua să scadă.

Următoarea reuniune a Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi a aliaţilor, printre care se numără şi Rusia, un organism denumit OPEC+, va avea loc în data de 4 decembrie.

La ultima reuniune din luna octombrie, OPEC+ a decis să îşi reducă ţinta de producţie cu două milioane de barili pe zi.

Investitorii urmăresc cu atenţie şi planurile statelor occidentale de a impune un plafon de preţ pentru ţiţeiul exportat de Rusia. Diplomaţii din G7 şi Uniunea Europeană discută un plafon de preţ cuprins între 65 şi 70 de dolari per baril, în ideea de a limita veniturile Moscovei pentru finanţarea ofensivei din Ucraina.

Însă o reuniune a reprezentanţilor guvernelor din UE, care era programată pentru seara de 25 noiembrie, a fost anulată deoarece ţările UE au opinii diferite cu privire la preţul la care ar trebui plafonat petrolul rusesc.

articolul original.

Din nou înfrângere la baschet! SCMU a cedat la două posesii la Ploieşti

27 November 2022 at 12:53
image

Se pare că perioada mai slabă şi neinspirată din cadrul echipei masculine de baschet SCMU Craiova continuă în campionat. Băieții lui Vitaly Stepanovski au pierdut cu scorul de 77-73 pe terenul formației CSM Petrolul Ploiești. Craiova are după această partidă un bilanț de 2 victorii și 4 înfrângeri, în vreme ce gazdele au ajuns la 5-2 la general.

Prahovenii au condus la finalul primelor 10 minute de joc cu scorul de 22-17. Meciul s-a echilibrat, Craiova a început să se apere ceva mai agresiv, dar gazdele au rămas la cârma jocului și în sfertul secund. Astfel, la cabine s-a intrat cu scorul de 40-37. SCMU a egalat la reluarea jocului, însă a urmat o perioadă slabă, deloc productivă a oltenilor, iar petroliștii au dus scorul la 50-42. A fost 61-53 pentru Petrolul înaintea ultimelor 10 minute de joc. Alb-albaştrii au venit la -2 în spatele gazdelor (72-70) înainte de finalul partidei, dar nu au reuşit să obţină şi victorie. S-a încheiat 77-73, iar SCMU a înregistrat un nou eşec.

Giordan Watson a totalizat 21 de puncte, 5 recuperări și 3 pase decisive. Mijovic a terminat cu 13 puncte și 8 recuperări, iar Nikolic a adăugat 10 puncte și 4 recuperări. Pentru SCMU urmează jocul de miercuri din Suedia, contra formației Norrkoping Dolphins, ultimul din prima fază a grupelor FIBA Europe Cup.

Citeşte şi: Volei (m) / SCMU Craiova – Dinamo 1-3. Nu ne-a ieșit jocul! Vezi explicația lui Lică!

articolul original.

Noi echipamente medicale de ultimă generație, la Centrul de Sănătate Năvodari

27 November 2022 at 09:06

Primarul orașului Năvodari, Florin Chelaru, anunță că Centrul de Sănătate Multifuncțional a fost dotat cu aparatură medicală de ultimă generație. E vorba de echipamente donate de către compania Rompetrol, pentru dotarea unui cabinet de Obstetrică-Ginecologie.

Împreună cu partenerul nostru Rompetrol, continuăm să dezvoltăm Centrul de Sănătate Multifuncțional Năvodari! Au ajuns la Năvodari cele mai performante echipamente medicale pentru dotarea unui Cabinet de Obstetrică-Ginecologie, pe care l-ați solicitat de nenumărate ori!

Mulțumesc managerului Spitalului Județean Constanța, dl Ionuț Ionescu, pentru sprijin și prietenului nostru Rompetrol – KMG International!”, a transmis Chelaru.

Investiţia, în valoare 410 000 lei, cuprinde:

– ecograf SAMSUNG HS60 dotat cu sonde de ultimă generație/de top,

– videocolposcop – Full HD sistem complet cu zoom optic integrat și sistem video,

– cardiograf – monitor fetal,

– aparat de măsurat tensiunea arterială,

– sterilizator/autoclav superior B cu osmoză,

– doppler fetal,

– masă ginecologică,

– reflector cu picior, pat tratament, suport perfuzii, instrumentar medical, dulap instrumentar și întreg mobilierul necesar desfășurării în bune condiții a actului medical din cadrul Cabinetului de Obstetrică–Ginecologie.

articolul original.

Iniţiativă de cooperare energetică comună între Austria, Germania şi Croaţia. Vor investi într-un nou gazoduct

25 November 2022 at 08:09
image

Joi, 24 noiembrie 2022, Croaţia, Austria şi Germania au convenit la o iniţiativă de cooperare energetică comună în contextul transportului gazului natural de la terminalul de gaze naturale lichefiate (GNL) de pe insula croată Krk spre Austria şi Germania, printr-un gazoduct co-finanţat din fonduri europene. Anterior, statele membre UE nu au fost de acord cu plafonarea prețului la gaz, propusă de Comisia Europeană.

O declaraţie în acest sens a fost semnată intre premierul croat Andrej Plenkovic, cancelarul austriac Karl Nehammer şi premierul landului german Bavania, Markus Soeder. Declaraţia a fost semnată în cadrul unei întrevederi pe insula Krk, la o conferinţă de presă.

Iniţiativă de cooperare energetică comună între Austria, Germania şi Croaţia

Declaraţia semnată de cei trei de se referă la decizia lor de a forma un corp comun de experţi pentru începerea acestui proiect şi de a atrage fonduri europene pentru finanţarea lui.

Iniţiativa de cooperare vizează extinederea capacităţilor ale terminalului de GNL de la Omisalj, aflat pe insula Krk şi construcţia de acolo a unui gazoduct către Austria şi Germania, conducta ce va trece de asemenea prin Slovenia.

Croaţia a decis să sporească până în anul 2024 capacitatea terminalului de GNL de la Omisalj, dela 2,9 miliarde de metri cubi până la 6,1 miliarde de metri cubi.

Totodată, premierul croat Plenkovic a vorbit şi de două opţiuni pentur extinderea suplimentară ulterioară, în realizarea unui terminat terestru cu o capacitate anuale de 15 miliarde de metri cubi. Acesta ar costa între 1.75 şi 2 miliarde de euro. O altă variantă ar fi realizarea unui terminat plutitor, cu o capacitate anuală de 9,6 miliarde de metri cubi, cu un cost de 1,2 miliarde de euro.

Noul gazoduct va transporta gazul către Austria şi Bavaria, iar costul total ar fi de circa 600 de milioane de euro.
Acesta ar putea fi utilizat şi pentru transportul hidrogenului, în contextul în care cele trei ţări ar reuşi să lase în urma energiile fosile.

Mai multe state membre UE nu sunt de acord cu plafonul preţului la gaz

Comisia Europeană a prezentat plafonul de preţ la gaz, la valoarea de 275 de euro pe Megawatt-oră pentru derivatele cu livrare peste o lună de pe bursă olandeză. Însă, ideea de a plafona preţul gazelor nu a fost salutata de toate statele membre UE.

Ministrul italian al Mediului şi Securităţii Energetice, Gilberto Pichetto, a venit cu o reacţie în acest sens, menţionând că plafonul de preţ la 275 de euro „risca să fie ineficient. Un simplu steag, dar fără efect”. Potrivit acestuia, „ar trebui un sistem speculativ” similar cu cel pe care Italia l-a experimentat în timpul verii. Pentru ministru, acest mecanism ”riscă să stimuleze speculația în loc să o frâneze”. Împotriva ideei de a impune un plafon la preţ s-a alăturat şi Germania, în contextul în care cu o astfel de măsură producătorii de gaze din țări terţe ar putea prefera să îşi vândă hidrocarburile altor naţiuni, lăsând Europa fără gaz.

Zilele trecute, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ.

Așadar, Austria, Croația și Germania vor investi într-un nou gazoduct co-finanțat din fonduri europene. Rămâne de văzut când va fi implementat acest proiect.

articolul original.

Petrolul tranzacționat în SUA a început anul la 75,69 dolari/baril, și a închis la 77,94 dolari pe baril

24 November 2022 at 11:25
Foto: digi24.ro

În piaţa pertolului, în general, felul în care va funcționa procesul de fixare a unui preț-limită pentru petrolul rusesc transportat pe mare induce incertitudini suplimentare pentru oferta de pe piața petrolului, care se adaugă celor referitoare la evoluția măsurilor de închidere a unor regiuni în China, ori la mersul economiilor comprimate de inflație și tendința de creștere a dobânzilor. În aceste condiții, discuțiile despre scenariile de viitor trebuie să ia în considerare benzi de eroare considerabil mai groase decât în mod normal, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România.

Petrolul tranzacționat în SUA a început anul la 75,69 dolari/baril, și a închis la 77,94 dolari pe baril sesiunea de miercuri, 23 noiembrie. Diferența modestă dintre aceste două capturi temporale ascunde povestea lucrurilor care s-au petrecut într-un an cu dislocări geopolitice masive.

Oscilații majore au ținut traderii în alertă, dar au fost completate de turnuri surprinzătoare.

Astfel, prima parte a anului a adus, pe seama izbucnirii conflictului din Ucraina, creșteri masive, cu un vârf de peste 130 de dolari/baril. În schimb, de la jumătatea lui iunie s-a observat un trend descendent, indus de reașezarea așteptărilor și sentimentului traderilor, dolarul tot mai puternic, așteptările referitoare la încetinirea economiei globale, o resetare a fluxurilor de petrol și erodarea consumului adusă de restricțiile din China.

În ziua de luni, informațiile despre o majorare a producției de către OPEC+ au generat alte scăderi, însă Arabia Saudită a negat, ulterior, informațiile. Prețurile au desenat un „canion”, scăzând brusc, păstrând o perioadă nivelul coborât, și revenind apoi, la fel de rapid, pe seama dezmințirilor.

E un semn al sensibilității pieței, indiferent de sens, și o avertizare că apele liniștite ale prezentului nu sunt o garanție a comportamentului viitor al pieței. Miercuri, petrolul a înregistrat o nouă scădere de peste 3% pentru Brent și peste 4% pentru WTI.

Stocurile de petrol au scăzut cu 1,1 mil. de barili mai puțin decât estimările, iar cele de benzină au crescut neașteptat cu 3,1 mil barili în SUA. Un alt factor de presiune descendentă, alături de menținerea restricțiilor în China: discuțiile despre instituirea unui plafon al prețurilor pentru țițeiul rusesc. Acesta urmează a fi stabilit, dar este văzut în zona 65-70 de dolari/baril potrivit unui oficial european, unele estimări anterioare mergând chiar spre 60 dolari/baril.

În perspectivă apropiată, începând din decembrie, piața ar putea deveni și mai volatilă

Data de 5 decembrie e foarte importantă în calendarele investitorilor: nu doar că ar putea oferi claritate în privința prețului-plafon pentru petrolul rusesc, transportat pe mare, dar e ziua așteptată pentru impunerea embargo-ului european. Importuri din Rusia de 1,1 mil. de barili pe zi urmează să intre sub embargo, potrivit estimărilor IEA (Agenția Internațională pentru Energie).

Nu e clar în ce măsură va fi Rusia capabilă să redirecționeze petrolul spre state precum India, Turcia sau China, ale căror importuri s-au stabilizat recent. Față de previziunile de acum câteva luni, însă, mediul economic e diferit: așteptările de recesiune, fie și de scurtă durată, s-au înmulțit, venind inclusiv dinspre oficiali ai băncilor centrale, fie din Europa ori din SUA.

Indicatorii de tip PMI oferiți de Markit, atât în industrie, cât și în servicii, se aliniază acestei tendințe, și sugerează contracție atât în Germania ori, la nivel agregat, în zona Euro, dar și în Marea Britanie și SUA.

Față de așteptări, datele din sectorul industrial din Germania au fost sensibil mai bune, contribuind la un nivel mai optimist și pentru întreaga zonă Euro, dar au rămas în regiunea care indică o scădere a activității.  În acest timp, SUA a înregistrat o alunecare semnificativă și neașteptată atât pentru domeniul serviciilor cât și cel industrial.

În prezent, economiile slăbite consumă mai puțin, în timp ce, sub povara inflației, consumatorii devin mai atenți la deplasări, optimizând utilizarea vehiculelor sau căutând soluții de transport alternativ, cu efect asupra consumului de petrol, dar și a anticipărilor pentru consumul viitor.

Deși explicabilă post-factum, scăderea prețului petrolului, atât WTI cât și Brent, a constituit o surpriză, cu atât mai mare cu cât se află în contrast puternic cu salturile pronunțate din primele luni ale anului, și sancțiunile impuse Rusiei urmează să se înăsprească în curând.

Sentimentul actual de piață este unul relativ pesimist

Piața petrolului este cunoscută, însă, pentru potențialul de a se răzgândi brusc. Ar putea fi luna decembrie una cu episoade de creștere pentru petrol? Dolarul american s-a oprit din apreciere, înregistrând recent o alunecare, și aprovizionarea pieței cu carburanți, în special motorină, ar putea forța desenarea unor noi lanțuri de aprovizionare.

Dincolo de mediul actual, care justifică prin prisma economiei reale îngrijorarea arătată de traderii de petrol pe piață, raportul risc/recompensă s-ar putea modifica, susținând și opinii mai optimiste.

Astfel, unii participanți la piață ar putea vedea riscuri la adresa ofertei, creând posibilitatea unor episoade  și, posibil, chiar a unei tendințe mai susținute de tip ascendent, depinzând de factori dificil de anticipat în prezent, în luna decembrie, este concluzia analistului XTB România.

articolul original.

Plafon de preţ la gaze naturale propus de Comisia Europeană: 275 de euro/MWh, timp de un an

23 November 2022 at 08:37
image

Marţi, 22 noiembrie 2022, Comisia Europeană a propus un plafon la preţul gazelor naturale, la nivelul Uniunii Europene, la valoarea de 275 de euro pe Megawatt-oră pentru derivate cu livrare peste o lună de pe bursă olandeză. Potrivit comisarului european pe energie, Kadri Simson, plafonul ar trebui să fie valabil de la 1 ianuarie 2023. Anterior, Rusia a declarat că nu va livra producția de petrol către statele care vor plafona prețurile la gaz.

Ideea de a plafona preţului la gazele naturale nu a fost salutata de toate statele membre UE. Cea mai recentă propunere a Comisiei Europene va fi dezbătuta de miniştrii europeni ai Energiei la reuniunea lor de joi, 24 noiembrie 2022.

Plafon de preţ la gaze naturale propus de Comisia Europeană: 275 de euro/MWh, timp de un an

Potrivit comisarului european pe energie, Kadri Simson, plafonarea preţului ar putea proteja oamenii de creşterile de preţuri.

„Propunem să punem un plafon pe prețul gazelor TTF pentru a proteja cetățenii și afacerile noastre de creșterile extreme de prețuri”, a menţionat Kadri Simson.

Totodată, el a mai subliniat că mecanismul nu va pune în pericol piaţa europeană.

„Mecanismul este atent făcut să fie eficient, în vreme ce nu pune în pericol securitatea noastră la furnizare, funcționarea piețelor europene de energie și stabilitatea financiară”, a mai afirmat Kadri Simson.

Majoritatea statelor membre ar dori o limită stabilită în jurul valorii de 150-180 de euro pentru Megawatt oră, iar plafonul să fie activat de mai multe ori în decursul unui an.

Mecanismul propus de Comisia Europeană va contribui la evitarea creşterilor mari de preţuri înregistrate în luna august, când la hub-ul de gaze TTF cotaţiile cu livrare în luna următoare s-au apropiat de 314 euro pentru un Megawatt oră (MWh).

Rusia va reduce producţia de petrol către statele europene care vor plafona preţurile

Zilele trecute, vicepremierul rus, Alexander Novak, a declarat că Federaţia Rusă nu va livra ţiţei sau producția de petrol statelor care vor implementa un plafon de preţ. Însă, producţia de petrol se va livra către parneterii „orientaţi către piaţă”. Decizia vine în contextul în care UE ar putea stabili un plafon pentru producția rusească.

Decizia Rusiei vine în contextul în care Uniunea Europeană vrea să interzică din 5 decembrie 2022 importurile de ţiţei rusesc şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie 2023. Unele ţări, precum Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie au menţionat ca companiile vor beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport.

Anterior, Germania s-a opus acestei idei şi a declarat că va aloca 83,3 miliarde de euro pentru plafonarea preţului la gaze şi electricitate. Proiectul va intra în vigoare de la începutul anului 2023, iar pentru 25.000 de companii preţul la gaze va fi plafonat cu 1 ianuarie. Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von det Leyen, a criticat planul Germaniei cu privire la compensarea preţurilor la energie. Ulterior, cancelarul german a reproşat lipsa unei soluţii comunitare elaborate la Bruxelles. Mai mulţi membri ai Comisiei Europene şi lideri ai statelor membre UE au criticat planul Guvernului Olaf Scholz de a aloca 200 de miliarde de euro pentru compensarea preţurilor la gaze.

În acest context, Comisia Europeană a propus un plafon de preț la gaze naturale. Potrivit oficialilor UE, mecanismul nu va afecta piața europeană.

articolul original.

Cotația barilului de țiței Brent a ajuns la cel mai scăzut nivel al ultimelor 10 luni

22 November 2022 at 08:19

Prețul petrolului a continuat să scadă pe fondul zvonurilor privind o majorare a producției de petrol din partea Arabiei Saudite și altor state OPEC. Astfel, cotația barilului de țiței Brent a ajuns la cel mai scăzut nivel al ultimelor 10 luni.

Încă de luni, cotaţia petrolului şi-a continuat tendinţa de scădere, pe fondul speculaţiilor că Arabia Saudită şi alte state membre OPEC discută o majorare a producţiei de petrol, acesta adăugându-se informaţiilor potrivit cărora China şi-a înăsprit restricţiile sanitare, ceea ce afectează perspectivele privind cererea mondială de ţiţei.

Petrolul și-a continuat tendința de scădere

Concret, cotaţia barilului de ţiţei Brent cu livrare în luna ianuarie era în scădere cu 5,48%, până la 82,84 dolari, cel mai redus nivel înregistrat după luna ianuarie, în timp ce referinţa americană, WTI, cu livrare în luna decembrie, a pierdut 5,66%, până la 75,55 dolari, transmite Bloomberg.

Mai mult, această tendinţă de scădere, s-a accelerat după ce Wall Street Journal a dezvăluit că statele membre OPEC+ analizează o majorare a producţiei cu 500.000 de barili pe zi, înainte de intrarea în vigoare a embargoului UE care vizează importurile de petrol rusesc. Dacă se va confirma, această majorare a producţiei vine într-un moment în care sentimentul pe piaţă s-a schimbat.

În contextul social, China a anunţat duminică, primul deces din cauza Covid-19 începând din luna mai, ceea ce a generat îngrijorări cu privire la un nou val de restricţii în cel mai mare importator mondial de petrol.

Estimările privind prețul țițeiului

În prezent, cotaţia barilul de petrol a pierdut toate câştigurile pe care le-a înregistrat la începutul acestui trimestru, când Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii, printre care şi Rusia, au căzut de acord să îşi reducă producţia cu două milioane de barili pe zi. Un iminent embargou al Uniunii Europene cu privire la livrările de petrol rusesc pe mare, precum şi planul G7 de a impune un plafon de preţ pentru petrolului rusesc afectează previziunile.

Aşadar, analiştii de la Goldman Sachs şi-au redus estimările privind preţul ţiţeiului Brent la finele acestui an cu 10 dolari, până la 100 de dolari per baril. La rândul lor, analiştii de la UBS estimează că rezervele de petrol ar urma să se reducă la finalul anului odată cu scăderea producţiei OPEC+, limitarea exporturilor ruseşti şi sfârşitul utilizării rezervelor strategice americane.

Rămâne de văzut cum va reacţiona OPEC+ la această reducere a preţurilor. Alianţa marilor exportatori de petrol se va reuni la Viena la începutul lunii decembrie, mai scrie sursa citată.

articolul original.

FC Argeș Basketball a pierdut pe teren propriu în fața Petrolului Ploiești

21 November 2022 at 13:47
image

FC Argeș Basketball a pierdut meciul împotriva ploieștenilor după o prestație mult sub așteptări.

Petrolul Ploiești a fost echipa mult mai lucidă la finalizare în repriza secundă, prahovenii având un procentaj de 44% la aruncări, față de doar 36% al argeșenilor.

Octavian Popa Calotă și Matija Milin au fost cei mai buni jucători ai întâlnirii. Calotă a avut 13 puncte, 5 recuperări și 7 pase decisive, iar Milin 14 puncte, 6 recuperări și 3 pase decisive.

Din tabăra FC Argeș Basketball s-a remarcat Nikola Jevtovic, autor a 15 puncte și 6 recuperări!

Argeșenii au suferit foarte mult la capitolul aruncărilor de la mare distanță, au marcat doar 5 aruncări din 23.

articolul original.

FC Argeș Basketball joacă astăzi împotriva Petrolului Ploiești în Liga Națională de baschet masculin.

20 November 2022 at 10:10
image

Elevii lui Milan Mitrovic caută a treia victorie din acest sezon în fața Petrolului Ploiești, un oraș cu mare tradiție în baschetul românesc.

Milan Mitrovic: „Cred că am folosit această pauză pentru a ne pregăti în cel mai bun mod posibil, chiar dacă ne-au lipsit doi jucători, plecați la națională, iar alte mici probleme ne-au dat bătăi de cap. Vreau ca meciul de astăzi să ne ajute să reintrăm în ritmul competiției. Urmează o perioadă cu cel puțin un joc pe săptămână și cred că asta reprezintă o provocare pentru toată lumea.

Ploieștiul e un adversar dur, iar noi trebuie să fim pregătiți mental pentru acest joc. Ca de fiecare dată, invit suporterii să ne susțină în număr cât mai mare. Sunt sigur că echipa nu va dezamăgi.” a declarat pentru pagina oficială de Facebook

Petrolul Ploiești are 5 meciuri jucate în această ediție de campionat, dintre care 3 victorii și 2 înfrângeri.

FC Argeș are 2 victorii și 2 înfrângeri. Mă aștept ca FC Argeș să învingă fără mari probleme.

Meciul se va juca de la ora 18.00 în Sala Sporturilor Trivale din Pitești.

articolul original.

Rusia a obținut o sumă record într-o singură zi, iar costul războiului lui Putin crește accelerat

20 November 2022 at 16:13
image

Moscova a obținut 13,6 miliarde de dolari într-o singură zi, o sumă record în rundele de împrumut lansate de guvernul rus.

Rusia a realizat miercuri cea mai mare emisiune de obligațiuni de stat, arată un raport al ministerului britanic al Apărării, emis sâmbătă. De cealaltă parte, potrivit documentului, cheltuielile declarate ale Rusiei pentru „apărarea națională” în 2023 sunt estimate la 84 de miliarde de dolari, cu 40% mai mult decât nivelul prognozat, relatează Insider.

Nivelul operațiunii de miercuri este un indiciu că ministerul rus de finanțe consideră situația curentă "relativ favorabilă", dar "anticipează un mediu fiscal relativ nesigur pentru anul viitor", precizează raportul.

Rusia va înregistra un deficit bugetar de 2% din PIB în 2023, întrucât consecințele sancțiunilor occidentale și costurile "operațiunii militare speciale" în Ucraina vor continua să afecteze economia și să consume fondurile guvernului. Ministerul rus de finanțe își propune ca anul viitor să împrumute până la 57,5 miliarde de dolari, notează Financial Post.

De la începerea războiului din Ucraina, principala sursă de venituri a Moscovei au fost exporturile de petrol și gaze naturale. Exporturile de combustibili fosili ale Rusiei s-au prăbușit în mai, după boicotul impus asupra combustibililor din această țară, dar creșterea prețului țițeiului pe plan mondial, cu 60% față de anul trecut, a ajutat Moscova să încaseze mai mulți bani, deși a vândut cantități mai mici.

Embargoul impus de Uniunea Europeană prevede reducerea progresivă a importurilor de petrol din Rusia până la sfârşitul anului și va elimina aproximativ 90% din importurile europene de petrol rusesc până la sfârşitul anului.

Costul real al invaziei ruse în Ucraina rămâne neclar. În luna mai, analistul german Tomi Ahonen a declarat pentru Focus.de că Vladimir Putin duce cel mai scump război din istorie, iar Kremlinul a cheltuit în primele patru luni de conflict 34 de miliarde de dolari.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a estimat că războiul va provoca economiei mondiale pierderi de 2,8 trilioane de dolari până la la sfârșitul anului 2023.

Kyiv School of Economics a estimat în august că pierderile provocate economiei Ucrainei prin distrugerea clădirilor și a infrastructurii se ridică la 113 miliarde de dolari. Tot în vară, guvernul ucrainean a estimat că va fi nevoie de 5 miliarde de dolari pe lună pentru a menține serviciile esențiale și de aproximativ 750 de miliarde de dolari pentru reconstrucție.

articolul original.

În urma acordului semnat la data de 27 octombrie 2022, companiile TotalEnergies și Eni vor putea să exploreze zone cu gaze naturale în apele care erau disputate

16 November 2022 at 11:09
Foto: e-energia.ro

Se dă startul explorării de hidrocarburilor în Mediterana. Un acord semnat la finalul lunii octombrie între Israel și Liban permite explorarea de hidrocarburi în apele bogate în gaze ale Mediteranei.

În urma acestui acord cu privire la linia de frontieră maritimă dintre Israel și Liban, cele două companii mari de petrol și gaze se pregătesc să lanseze activități de explorare. Acestea vor avea loc într-un bloc offshore situat în apele libaneze.

Mai precis, este vorba despre companiile TotalEnergies și Eni, cele care vor putea acum, în urma acordului semnat la data de 27 octombrie 2022, să exploreze zone cu gaze naturale în apele care erau disputate.

Dacă acest lucru merge cum trebuie, atunci exporturile de energie ar putea fi majorate în anii următori, mai ales către Europa.

Săptămâna aceasta, compania franceză TotalEnergies a dezvăluit că a semnat un acord-cadru cu Israelul pentru a pune în aplicare acest acord privind frontierele maritime. Compania italiană Eni a fost și ea prezentă la semnarea acordului-cadru.

TotalEnergies a condus un consorțiu în 2017

În contextul energetic, în urmă cu cinci ani, compania franceză a condus un consorțiu din care făceau parte și companiile Eni și Novatek PJSC. Acest consorțiu câștigase atunci o licitație pentru a întreprinde activități de explorare în blocurile 9 și 4.

În urmă cu doi ani, forajul în blocul 4 a fost finalizat, însă rezultatele nu au fost cele dorite. Din acest motiv, dezvoltarea a fost oprită, iar compania rusă s-a retras anul acesta,

TotalEnergies are o participație de 60%

Presa internațională mai scrie că TotalEnergies este operatorul Blocului 9 din Liban, acolo unde deține o participație de 60%. Restul de 40% este deținută de compania italiană.

Recentul acord prevede ca partenerii Blocului 9 să poată începe explorarea unui prospect de gaze deja identificat, care poartă numele de Qana. Acest prospect s-ar putea extinde atât în Blocul 9, cât și în apele israeliene la sud de granița maritimă.

Mai mult decât atât, TotalEnergies a mai spus că pregătirea activităților de explorare va începe imediat după mobilizarea echipelor, achiziționarea echipamentelor de care este nevoie și mobilizarea unei platforme de foraj.

Astfel, „Ambele companii au fost înființate în urma unei campanii de prospecțiuni: „TotalEnergies, în calitate de operator al blocului 9, este mândru să fie asociat cu definirea pașnică a unei granițe maritime între Israel și Liban. Prin mobilizarea expertizei noastre în domeniul explorării offshore, vom răspunde solicitării ambelor țări de a evalua materialitatea resurselor de hidrocarburi și potențialul lor productiv în această zonă”, spune Patrick Pouyanné, președinte și director general al TotalEnergies, potrivit Offshore Energy.

Ar putea exista un al treilea partener

În acest context, presa internațională mai spune că ar putea exista și un al treilea partener în consorțiu, având în vedere că Qatar poartă mai multe discuții cu marile companii petroliere franceze și italiene. Acesta dorește 30% din participație.

articolul original.

Ungaria și Slovacia, lăsate fără petrol

15 November 2022 at 21:56
By: (R.C.)

Aprovizionarea cu petrol a unor părți din Europa Centrală și de Est prin intermediul unei secțiuni a conductei Druzhba a fost suspendată temporar, potrivit operatorilor de conducte de petrol din Ungaria și Slovacia citați de stiri pe surse.

Amploarea întreruperii nu a fost clarificată imediat.

MOL din Ungaria a declarat că partenerul său ucrainean a informat compania că o rachetă rusească a lovit o stație electrică din apropierea graniței cu Belarus, care furnizează energie electrică pentru o stație de pompare, iar acest lucru a dus la întreruperea alimentării.

Transpetrol din Slovacia a confirmat, de asemenea, suspendarea, citând „motive tehnice din partea ucraineană”, dar nu a specificat o lovitură cu rachetă.

articolul original.
❌