ACTUALITATE
🔒
Au fost publicate stiri noi. Click aici pentru a le afisa.
Before yesterdayUltimele Stiri

Antreprenoriatul și reprezentarea politică a dreptei românești. A.A.A. are o favorabilitate de aproape 80% în rândul antreprenorilor și agricultorilor

30 November 2022 at 14:22

Un nou partid, Alianța Antreprenorilor și Agricultorilor va avea o favorabilitate de aproape 80% în rândul mediului de afaceri, în 2024, conform sondajului CSP Consulting. Marja de eroare este de 4%.

Conform unui sondaj efectuat de CSP Consulting, formațiunea politică a antreprenorilor ar putea fi votată la următoarele alegeri de aproape 80% dintre antreprenorii, agricultorii și fermierii români.

”La începutul acestui an, am realizat un sondaj de opinie pentru a afla percepția oamenilor despre ideea de a vota un partid al antreprenorilor!

Rezultatele au fost extraordinare și vom oferi câteva exemple:

77.9% dintre cei intervievați consideră necesară existența unui partid al antreprenorilor!

79.5% ar vota un partid al antreprenorilor!

Și de asta suntem aici! Suntem aici pentru a vă reprezenta interesele, suntem aici pentru a lupta cu incompetenții care încetinesc dezvoltarea mediului de afaceri” au scris pe Facebook reprezentanții Alianței Antreprenorilor și Agricultorilor.

Peste 80% dintre respondenți ar vota un antreprenor în Parlamentul European

Bazinul electoral antreprenorial atingea în octombrie 2022 un număr de 1.616.744, conform Oficiului Național al Registrului Comerțului.

Acestuia i s-ar putea adăuga cei 810.000 de fermieri și agricultori români, conform numărului declarant de Nicu Vasile, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR.

Astfel se explică faptul că un procent de peste 80% ar vota un antreprenor ”dacă mâine ar avea loc alegeri pentru Parlamentul European” conform sondajului Plus Consult și 79,5% dintre respondenții aceluiași sondaj ar acorda votul unui partid al antreprenorilor.

Numai 2% dintre respondenți au declarant faptul că la Europarlamentare ar vota ”un politician tradițional, în timp ce aproape 16% au declarat că ar vota ”altceva”.

Metodologia cercetării

Sondajul de opinie realizat este reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată, de peste 18 ani, cu domiciliul în România, pentru cei preocupați de domeniul antreprenorial, fie că sunt antreprenori, viitori antreprenori sau interesați de demersul antreprenorial din societatea românească.

Eșantionul folosit este neprobabilist, realizat prin metoda convenience, iar selecția participanților s-a realizat prin tehnica “boule de neige”.

Volumul eșantionului este de 630 de subiecți.

Distribuția eșantionului ponderat:

-sexul respondenților: 63% sunt bărbați și 37 % sunt femei;

-vârsta medie a eșantionului este de 46 ani.

-sub aspectul stării civile eșantionul se pliază pe structura obișnuită, în studiile despre antreprenoriat: 72% căsătorit, 13% necăsătorit, 7% în uniune liberă, 9% divorțați

-2/3 dintre respondenți sunt antreprenori (48% antreprenori și 18% liber întreprinzători)

-aproape 38% au studii (superioare sau liceale) economice, iar 33 % au studii tehnice

-1/10 respondenți au studii liceale, iar aproape 52% au studii universitare de lungă durată

articolul original.

Finanțări ilegale anti-Orban de 3 miliarde de forinți din partea unor entități apropiate de CIA, Casa Albă și complexul militar-industrial

27 November 2022 at 11:20

Înainte de alegeri, coaliția formată din extrema stângă (liberală) și extrema dreaptă a Ungariei a păstrat tăcerea în privința banilor pentru campanie din finanțări străine interzise de lege, iar mai târziu chiar a negat că acești bani au fost vreodată livrați din străinătate.

Bani ilegali în campania electorală din Ungaria

Un raport oficial publicat de serviciul secret maghiar leagă plățile efectuate de o organizație nonprofit din SUA, care are strânse legături cu Partidul Democrat și cu criticii guvernului maghiar, de  mișcarea fondată de politicianul de opoziție maghiar Péter Márki-Zay, cel pe care opoziția din Ungaria speră să-l înscăuneze ca prim-ministru.

Liderul grupului parlamentar al Fidesz, Kocsis Máté, a inițiat declasificarea raportului întocmit de Centrul Național pentru Informații despre care a spus că prezintă dovezi „șocante” și „grave” ale ingerințelor străine în alegerile naționale din Ungaria.

Odată ce s-a dezvăluit că opoziția a primit bani din străinătate, eforturile politicienilor și presei care sprijină opoziția au mers în direcția „acoperirii” a cel puțin unei jumătăți a sumelor livrate. Adevărul a ieșit însă la iveală și e pe cale să devină cel mai mare scandal de finanțare a unei campanii din Ungaria de la căderea comunismului încoace!

Raportul serviciului de informații a dezvăluit că 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) în finanțare externă ilegală s-a aflat în spatele campaniei electorale a opoziției unite din Ungaria.

Ideea unei opoziții unite anti-Orbán a venit dinspre Fundația pentru o Societate Deschisă (Soros), mergând pe ideea, altminteri păguboasă, că strângând laolaltă absolut toate formațiunile politice din Ungaria, inclusiv formațiunile politice care nu ar reuși să treacă singure pragul electoral spre Parlament, ar putea genera o majoritate capabilă să învingă Fidesz în alegeri.

Primele măsurători sociologice au indicat că opțiunea ar putea fi câștigătoare, că există șanse ca Orbán să fie învins la urne! Diferența dintre Fidesz și coaliție era de doar 2 puncte procentuale, adică numai bine în marja de eroare!

Numai că, odată ce lucrurile s-au mai așezat, au urmat alte două măsurători. Prima, arăta fără dubiu că Fidesz ar obține majoritatea fără probleme, mai exact 55% din voturi, în timp ce coaliția „Soros” nu ar reuși să adune decât 43%. Datele au fost prezentate de Nézöpont Poll, sondajul fiind efectuat între 13 și 15 decembrie 2021 pe un eșantion de 1000 de respondenți, având o marjă de eroare de 3,16%.

Slide al sondajului prezentat de Nezopont Poll

Cea de a doua variantă evaluată a fost cea în care partidele participă individual în alegeri. Surpriză! Tot cu Fidesz pe primul loc, însă abia cu 47%! Abia două sau trei din partidele presupusei coaliții, în schimb, ar fi atins pragul electoral. Datele provin de la IDEA Poll, sondajul fiind realizat între 29 noiembrie și 13 decembrie 2021, pe un eșantion de 2000 de respondenți, având o marjă de eroare de 2,2%.

Ungaria și Polonia reprezintă probabil singurele și ultimele cazuri de țări în care un partid mai poate câștiga singur alegerile pentru a guverna fără a intra în coaliții fragile și lipsite de consens ideologic, la cheremul unor forțe externe apte să dărâme oricând guvernarea sau cel puțin să abată coaliția de guvernare de la scopurile propuse! Cum se întâmplă deja în restul țărilor reprezentante ale „democrației occidentale”.

Nu este lipsit de semnificație nici faptul că așa-zisul Parlament European s-a străduit în fel și chip să demonstreze că Ungaria este o dictatură. Nereușind să obțină un consens în această chestiune, s-a ajuns la desemnarea Ungariei drept „autocrație electorală”.

Parlamentul European / Foto: QMagazine

Termenul este perfect idiot, noțiunea de autocrație referindu-se la o formă de guvernare centrată pe un singur individ, care își exercită puterea fără restricții. Alăturarea sintagmei „electorală” transformă expresia într-o struțo-cămilă ce ar vrea să spună că „autocratul”, liderul unic, care domnește după propriile pofte, se sprijină pe un suport al electoratului, dar că acest electorat este păcălit sau cel puțin spălat pe creier. Ori că, electoratul e pur și simplu tâmpit și nu are discernământ atunci când se prezintă la urne. Ca atare, orice mijloc pentru a scăpa o țară de această formă de guvernare și reinstituirea „democrației liberale” ar fi un câștig evident.

De remarcat, din nou, că nu se vorbește despre democrație, ci despre o democrație care se bazează strict pe un așa-zis liberalism, toate celelalte curente politice fiind excluse din bun start din sfera democratică! Iar cheia o reprezintă pleiada de ONG-uri (National Endowment for Democracy, Konrad Adenauer, Gates, Soros, Aspen, Clinton, Albright etc.) și de instituții occidentale gata să finanțeze o înlăturare „justificată” de la putere a indezirabililor din Ungaria, Polonia, Brazilia, Turcia, Italia.

„Suntem recunoscători pentru sprijinul de sute de milioane [de forinți] venit din partea Statelor Unite”, a declarat fostul candidat al opoziției și candidatul pentru funcția de prim-ministru, Péter Márki-Zay, în iunie 2022, recunoscând public pe atunci că a primit 1,8 miliarde HUF ca sprijin din partea „Action for Democracy” din SUA.

Dar descoperirile ulterioare și desecretizarea datelor arată că a fost vorba și despre fonduri externe suplimentare de 1,2 miliarde HUF. Centrul Național de Informare a Ungariei a publicat pe 17 noiembrie 2022 întreaga schemă de finanțare, cu sumele exacte și actorii implicați.

În Ungaria, legea privind funcționarea și managementul financiar al partidelor politice interzice partidelor să accepte contribuții financiare de la organizații străine și cetățeni non-maghiari și, de asemenea, interzice donațiile anonime.

Astfel de legi nu sunt exclusiv ungurești, desigur. Reguli similare se aplică finanțării externe a partidelor politice în majoritatea democrațiilor occidentale, inclusiv în Statele Unite, unde subiectul intervenției străine (rusești) în alegeri a reprezentat o poveste majoră. Și încă reprezintă!

Pentru a avea o imagine de perspectivă, suma de peste 3 miliarde HUF (7,3 milioane EUR) primite de coaliția „Soros” este de aproape patru ori mai mare decât întreaga alocare de cheltuieli de campanie de la bugetul de stat al Ungariei! Chiar și acest fapt indică o încălcare a suveranității statale.

O bază de date cu peste un milion de cetățeni maghiari, la dispoziția actorilor străini

Grupul austriac Datadat a fost un jucător cheie în campania opoziției, deoarece Márki-Zay însuși a spus că MMM, la fel ca cele șase partide din opoziție, și-au predat baza de date către Datadat.

„Partidele au avut acces la o bază de date de aproape un milion și au folosit-o în campanie printr-o decizie comună a celor șase partide”, a spus el.

Datadat nu a negat că a primit bazele de date ale părților. Cu toate acestea, ei au subliniat că nu au deținut niciodată datele, care au fost doar stocate și procesate.

Rețeaua DataDat, potrivit serviciului de informații ungar

Au existat, în esență, două campanii electorale ale opoziției: una condusă de partide și cealaltă de mișcarea lui Péter Márki-Zay, care nu este reglementată de legea partidelor.

Legea maghiară actuală presupune că partidele plătesc pentru campanii, iar reglementările pentru acestea sunt destul de stricte. Legea stabilește în detaliu și în termeni stricți de la cine și în ce valoare se pot accepta donații: din străinătate, de exemplu, este interzis, dar și de la companiile autohtone.

Cu toate acestea, regulile pentru ONG-uri sunt destul de largi și nu sunt supuse acelorași controale stricte ca și organizațiile politice care primesc finanțare de la stat. Ceea ce nu înseamnă că acestea pot încălca legislația electorală, ori că reglementările privind ONG-urile s-ar putea suprapune legislației electorale în vigoare!

Péter Márki-Zay mai spune că nu se simte vinovat pentru cele întâmplate, întrucât MMM (Mișcarea Ungaria Tuturor) nu este un partid politic, ci o mișcare, după cum îi spune și numele. În martie, Mișcarea Ungaria Tuturor, condusă de Péter Márki-Zay, candidatul comun al opoziției la funcția de prim-ministru, a semnat un contract cu Datadat Gmb, cu sediul la Viena. Compania este deținută în minoritate de o companie legată de foști politicieni liberali maghiari influenți, în timp ce pachetul majoritar este deținut de Higher Ground Labs Fund III LP, care este legat de Partidul Democrat din SUA.

Acțiunea pentru Democrație

Printre multele detalii suspecte ale poveștii se numără faptul că, deși Action for Democracy a fost înființată pe 24 februarie 2022, primul transfer – de 684.672 USD – a fost canalizat către Oraculum 2020 Kft., o firmă strâns asociată cu Coaliția Democratică a lui Ferenc Gyurcsány, liderul informal al opoziției, deja la 1 martie.

Raportul marchează doar începutul examinării privind la tranzacțiile financiare ale partidelor din opoziție! Așadar, e extrem de posibil ca pe parcurs să se mai ivească detalii interesante.

În mod ironic, Ungaria a găzduit o armată de observatori electorali (inclusiv OSCE și o mână de alte organizații proeminente) pentru votul din 4 aprilie 2022, iar observatorii au considerat procesul electoral în bună ordine și conform regulilor. Numai că, toți observatorii au privit exclusiv către Fidesz! Se pare, însă, că au căutat în locul nepotrivit. Dacă ar fi căutat încălcări ale regulilor electorale, probabil că ar fi trebuit să acorde mai multă atenție finanțelor suspecte ale coaliției „colorate”.

Rețeaua persoanelor implicate și identificate în acțiunile Action For Democracy cf. Centrului Național pentru Informații

Action for Democracy, care a fost lansată în februarie 2021, se descrie ca fiind o „mișcare internațională de solidaritate pro-democrație” care urmărește „respingerea amenințării crescânde a autocrației în întreaga lume”. Organizația a oferit, de asemenea, o sumă suplimentară de 1,15 miliarde (2,8 milioane de euro) pentru „trei companii maghiare în primăvara și vara trecută”, a declarat agenției de presă MTI, generalul de brigadă Zoltán Andras Kovács, directorul general al Centrului Național de Informații (NIK).

Kovács a scris pe Twitter că tranzacțiile declasificate „încalcă grav suveranitatea Ungariei” și a insistat că „publicul maghiar are dreptul de a ști” despre organizațiile legate de partidele de opoziție din Ungaria care primesc finanțe străine.

Directorul executiv al Action for Democracy, Dávid Korányi – un consilier al primarului stângist al Budapestei, Gergely Karácsony – a declarat că eforturile lor nu vizează doar Ungaria, ci confruntarea „riscului sistemic” din întreaga lume generat de cei care caută să imite „modelul populist naționalist” al lui Viktor Orbán. Pe lângă Ungaria, se face referire și la Polonia, Turcia și Brazilia, despre care se susține că s-ar afla „sub asediu” și riscă să cadă în „dictaturi precum China și Rusia”. De asemenea, Italia și Turcia sunt descrise drept „state cheie ale câmpului de luptă”.

Ce mai spune documentul?

Serviciile maghiare de informații mai prezintă succint și câteva date despre actorii implicați, în special organizații americane, conexiunile și rolul lor în recentul scandal.

National Endowment for Democracy și-a încheiat activitățile active în Ungaria la sfârșitul anilor 1990, când aderarea Ungariei la NATO a devenit sigură. În 2014, conducerea NED a reevaluat situația politică internă din Ungaria, calificând-o îngrijorătoare în raport cu interesele „progresismului” și a demarat un proces pentru reluarea activităților din Ungaria. Doar că, de data aceasta, fără să-și deschidă un birou în Ungaria, ci urmând să-și realizeze obiectivele prin intermediul unor parteneri maghiari. NED beneficiază de o alocație anuală de la bugetul SUA, inclusă în capitolul de cheltuieli ale Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID) al Departamentului de Stat și se află sub supravegherea Congresului.

Grupul Albright Stonebridge a fost înființată în 2009 prin fuziunea firmelor internaționale de consultanță The Albright Group și Stonebridge International, fondate în 2001. În 2021, mulți dintre angajații de top ai companiei s-au alăturat administrației prezidențiale a lui Joe Biden. Impactul grupului asupra administrației este semnificativ.

Între iunie 2014 și iulie 2020, Albright Stonebridge Group a avut sarcina  să se ocupe de Ungaria, mai exact de chestiunea „statului de drept” și alte probleme controversate. ASG a lucrat împreună cu Atlantic Council la diverse articole care criticau guvernarea din Ungaria. Tot ei au finanțat și călătoria lui Péter Márki-Zay în America, chiar înainte de campania electorală.

Traseul banilor urmează să fie elucidat în detaliu. Ceea ce se știe în prezent este doar că în stufoasa schemă de finanțare apar nume sonore, Comisia Trilaterală, Globsec, Raytheon, Reporteri Fără Frontiere, Bill And Melinda Gates Foundation, Clinton Global Initiative, Fundația pentru o Societate Deschisă, Aspen Strategy Group, Departamentul de Stat al SUA etc.

articolul original.

Europarlamentar român, după ce Rusia a atacat cibernetic Parlamentul European: Acești teroriști fanatici trebuie opriți!

26 November 2022 at 20:21
image

Liderul Partidului Mișcarea Populară, europarlamentarul Eugen Tomac, a avut o ieșire dură la adresa Rusiei lui Vladimir Putin.

După ce Parlamentul European a declarat Rusia stat care susține terorismul, un grup pro-Kremlin a atacat cibernetic site-ul PE.

În acest context, Eugen Tomac a declarat că „acești teroriști fanatici trebuie opriți”.

„Rusia nu se dezminte, imediat ce am votat rezoluția prin care am declarat-o drept stat care susține terorismul, pentru a confirma noul statut a și atacat cibernetic Parlamentul European. Acești teroriști fanatici trebuie opriți!”, a spus Tomac.

articolul original.

Rusia, declarată de Parlamentul European sponsor al terorismului. Și acum, ce urmează?

24 November 2022 at 07:11
image

Parlamentul European declară Rusia „sponsor al terorismului", în timp ce Putin lansează noi atacuri asupra Ucrainei, titrează Politico

”Declarația Parlamentului European este simbolică, dar solicită noi sancțiuni și o izolare suplimentară a Rusiei.

În timp ce unele state europene precum Estonia, Letonia, Lituania și Polonia au adăugat deja Rusia pe lista lor națională de state teroriste, SUA s-au abținut de la o astfel de mișcare”.

Le Parisien observă că "Apelul lui Volodimir Zelenski și-a găsit deja ecou, ​​în special, în parlamentele Estoniei, Lituaniei și Letoniei, precum și la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, care în octombrie a invitat cele 46 de țări ale organizației să declare regimul rus drept terorist".

Grupul Wagner, în vizor

Euronews transmite că, în versiunea finală, europarlamentarii acuză armata rusă și împuterniciții săi că au comis o listă lungă de crime, cum ar fi uciderea a „mii" de civili și a „sute" de copii, atacuri asupra infrastructurii esențiale, execuții sumare, răpiri, violuri, hărțuiri, torturi, detenții în masă și deportări forțate.

Potrivit EU Observer, europarlamentarii au cerut statelor membre să includă organizația paramilitară rusă Grupul Wagner, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut sub numele de „Kadyroviții", și alte grupuri armate finanțate de Rusia pe lista teroristă a UE.

Până acum, SUA nu au denumit Rusia drept stat terorist, chiar dacă ambele camere ale Congresului SUA l-au îndemnat pe secretarul de stat Anthony Blinken să facă acest lucru. În prezent, SUA numesc Coreea de Nord, Cuba, Iran și Siria drept sponsori de stat ai terorismului.

Dar, deși aceasta este o „rezoluție neobligatorie" și, prin urmare, în principal simbolică, ea „ar putea permite UE să-și lărgească spectrul sancțiunilor împotriva Rusiei", este de părere The Guardian :

"Acestea ar putea să vizeze sfera politică, legislativă, militară și executivă a Rusiei. Deputații au cerut, de asemenea, excluderea Rusiei din Consiliul de Securitate al ONU".

Consecințe politice

Dar ce înseamnă această nominalizare? – întreabă și Deutsche Welle :

"Totul depinde de jurisdicție. În Statele Unite, există un instrument juridic specific care enumeră statele care au oferit în mod repetat sprijin pentru actele de terorism internațional.

Includerea înseamnă restricții privind ajutorul extern, interzicerea exportului de echipamente de apărare către astfel de guverne, controale asupra exporturilor de tehnologie cu potențială utilizare militară și constrângeri financiare.

În mod crucial, are și implicații pentru imunitatea suverană a Rusiei în instanțele din SUA. Canada are, de asemenea, un instrument similar care condamnă „susținătorii de stat ai terorismului".

În schimb, Uniunea Europeană nu are în prezent o listă centralizată de „state sponsori ai terorismului" și nici un instrument echivalent.

În esență, nu vor exista consecințe juridice dure și rapide. Parlamentul European are o influență limitată în politica externă, care rămâne sub controlul celor 27 de state membre”.

Iar The Moscow Times informează că purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a reacționat scriind pe Telegram: „Propun recunoașterea Parlamentului European ca sponsor al idioților".

Alte medii ruse pro-Kremlin s-au străduit să sublinieze că rezoluția nu are niciun efect juridic.

articolul original.

Parlamentul European acuză FIFA de corupție generalizată și cere reformarea instituției. CM în Qatar a afectat integritatea fotbalului mondial

24 November 2022 at 19:50
image

Parlamentul European a adoptat joi o rezoluție privind situația drepturilor omului în Qatar, în care acuză FIFA de corupție „generalizată, sistemică și adânc înrădăcinată” și spun că prin atribuirea Cupei Mondiale de fotbal Qatarului, FIFA a afectat grav imaginea și integritatea fotbalului mondial.

De asemenea, Parlamentul European îndeamnă țările UE, în special cele cu ligi naționale mari de fotbal, cum ar fi Germania, Franța, Italia și Spania, să exercite presiuni asupra UEFA și FIFA pentru a reforma fundamental FIFA.

În rezoluție, eurodeputații subliniază că Qatar a câștigat procesul de selecție pentru organizarea Cupei Mondiale FIFA pe fondul unor acuzații credibile de luare de mită și corupție și deplâng decesul și vătămarea a mii de lucrători migranți, cei mai mulți din sectorul construcțiilor care a ajutat țara să se pregătească pentru turneu, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

Descriind corupția din cadrul FIFA ca fiind „generalizată, sistemică și adânc înrădăcinată”, eurodeputații arată că procesul de atribuire a Cupei Mondiale de fotbal Qatarului în 2010 nu a fost transparent și nu a fost supus unei evaluări responsabile a riscurilor. Și subliniază că astfel, FIFA a afectat grav imaginea și integritatea fotbalului mondial.

În context, Parlamentul European îndeamnă țările UE - în special cele cu ligi naționale mari de fotbal, cum ar fi Germania, Franța, Italia și Spania -, să exercite presiuni asupra UEFA și FIFA pentru a reforma fundamental FIFA.

O astfel de reformă, susține Parlamentul European, ar trebui să includă introducerea unor proceduri democratice și transparente de atribuire a Cupelor Mondiale de fotbal și punerea în aplicare strictă a criteriilor privind drepturile omului și sustenabilitatea pentru țările gazdă.

Pentru a proteja sportivii și fanii și pentru a pune capăt așa-numitului „sportswashing” (îmbunătățirea reputației prin sport), evenimentele sportive internaționale nu ar trebui să fie acordate țărilor în care sunt încălcate drepturile fundamentale ale omului și în care predomină violența sistematică bazată pe gen.

Toate victimele pregătirilor pentru Cupa Mondială ar trebui despăgubite

Parlamentul European mai cere ca toate victimele pregătirilor pentru Cupa Mondială din Qatar să fie despăgubite și FIFA să contribuie la acest demers.

Având în vedere că peste 2 milioane de cetățeni străini reprezintă aproximativ 94% din forța de muncă a țării, rezoluția salută faptul că, potrivit Organizației Internaționale a Muncii, guvernul Qatarului a rambursat 320 de milioane de dolari victimelor abuzurilor salariale prin intermediul așa-numitului „Fond de asistență și asigurare al lucrătorilor”.

Cu toate acestea, eurodeputații arată că mulți lucrători din Qatar și familiile lor au fost excluși din domeniul său de aplicare și solicită extinderea fondului pentru a-i include toți cei afectați de la începutul lucrărilor legate de Cupa Mondială FIFA, acoperind, de asemenea, decesele lucrătorilor și alte încălcări ale drepturilor omului.

De asemenea, europarlamentarii solicită FIFA să contribuie la un program cuprinzător de indemnizare a familiilor lucrătorilor, drept compensație pentru condițiile de muncă la care au fost supuși.

Este nevoie de investigații complete

În final, Parlamentul European cere investigații complete asupra deceselor lucrătorilor migranți din Qatar și despăgubirea familiilor în cazurile în care lucrătorii au decedat ca urmare a condițiilor lor de muncă.

De asemenea, deputații condamnă abuzurile comise de autoritățile țării asupra comunității LGBTQ+. Aceasta includ utilizarea legilor interne care permit ca persoanele LGBTQ+ să fie reținute provizoriu fără a fi acuzate sau judecate timp de până la șase luni.

Rezoluția îndeamnă, de asemenea, Qatarul să consolideze măsurile privind egalitatea de gen, inclusiv prin abolirea completă a tutelei asupra femeilor, intensificându-și, în același timp, eforturile de realizare a unei reprezentări echitabile a femeilor pe piața oficială a muncii.

Pentru mai multe detalii, rezoluția va fi disponibilă integral aici.

articolul original.

Grupul Wagner a trimis un baros pătat cu sânge Parlamentului European (Video)

24 November 2022 at 11:45
image

Liderul renumitului grup de mercenari Wagner, care are legături cu Kremlinul, a declarat că a trimis un baros pătat cu sânge Parlamentului European, ca o amintire întunecată a uciderii îngrozitoare a unui luptător.

Gestul amenințător al lui Evgheni Prigojin a venit în timp ce Parlamentul European se pregătea să condamne Wagner într-o rezoluție fără caracter obligatoriu, după ce a calificat Rusia drept „sponsor al terorismului”, scrie Moscow Times.

Firma Concord a lui Prigojin a spus că a discutat despre votul anticipat al Parlamentului UE cu comandanții grupului Wagner și a decis să răspundă cu ceea ce Prigojin a descris drept o „valiză informativă”.

Miercuri a apărut o înregistrare video în care un asociat al lui Prigojin apare ținând o cutie de vioară care conținea un baros cu inscripția „PMC Wagner” și pete artificiale de sânge pe mâner.

Евгений Пригожин передал в Европарламент «окровавленную» кувалду с гравировкой логотипа ЧВК «Вагнер»

«Подарок» в скрипичном футляре привез юрист Пригожина Игорь Елисеев из Петербурга и передал ее блогерам, которые якобы должны отправить инструмент в Европу. pic.twitter.com/AeHGOHqSYz

— SOTA (@Sota_Vision)
November 24, 2022

Arma este o aluzie la un alt videoclip care a apărut luna aceasta, în care un presupus dezertor Wagner a fost lovit cu un baros după ce a fost recapturat.

Prigojin a lăudat inițial uciderea luptătorului, dar mai târziu a negat implicarea grupului Wagner, dând vina pe serviciile secrete ale SUA fără a furniza dovezi.

Barosul a fost dat unui grup de bloggeri militari pro-război pe care presa rusă l-a asociat anterior cu așa-numita „fermă de troli” a lui Prigojin.

„Valiza informativă care urmează să fie trimisă Parlamentului European a fost predată unui reprezentant al Cyber ​​Front Z”, a spus Concord, într-o scurtă declarație pe rețelele sociale.

Cyber ​​Front Z a apărut în aplicația de mesagerie Telegram în primele zile ale invaziei Ucrainei de către Rusia, cu o campanie de recrutare de specialiști și designeri IT, precum și „comentatori de rețele sociale” și „spammeri”. În prezent, se mândrește cu peste 100.000 de abonați pe canalul său pro-război.

Organizația pentru drepturile prizonierilor, Gulagu.net, a identificat persoana care a fost filmată în timp ce prezenta cazul ca fiind avocatul Wagner din Sankt Petersburg, Igor Yeliseyev.

Parlamentul UE va vota joi o rezoluție de condamnare a „crimelor odioase” comise de Wagner și va îndemna Rusia să-și retragă membrii din estul Ucrainei și din Crimeea anexată.

Site-ul web al Parlamentului European a fost lovit de un atac cibernetic, revendicat de hackerii pro-ruși, miercuri, la scurt timp după rezoluția prin care desemna Rusia drept stat „sponsor al terorismului”.

Comisarul rus pentru drepturile omului a declarat că este verificată autenticitatea înregistrării video în care se vede cum dezertorul Wagner, care fusese deținut înainte de a fi recrutat, este ucis.

Prigojin a fost filmat recrutând personal prizonieri din toată Rusia pentru a se alătura grupului Wagner pentru a lupta în Ucraina.

În septembrie, el a recunoscut că a fondat Wagner în 2014, după ce ani de zile a negat legăturile cu organizația de mercenari.

articolul original.

Site-ul Parlamentului European, atacat cibernetic după ce Rusia a fost declarată „stat terorist”. Roberta Metsola: „Un grup pro-Kremlin a revendicat atacul sofisticat”

23 November 2022 at 15:49
image

Parlamentul European a fost ținta unui atac cibernetic la doar câteva ore după ce a declarat Rusia „stat sponsor al terorismului”. Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a declarat că site-ul este în continuare blocat, iar un grup de hackeri pro-Kremlin au revendicat atacul.

UPDATE 19:38 Roberta Metsola, despre atacul cibernetic asupra site-ului Parlamentului European

„Atacul cibernetic este unul sofisticat. O grupare pro-Kremlin a revendicat atacul. Experții noștri în IT luptă împotriva hackerilor. Toate acestea după ce am proclamat Rusia stat terorist. Răspunsul meu față de atac: Slava Ukraini”, a scris Roberta Metsola pe Twitter.

The @Europarl_EN is under a sophisticated cyberattack. A pro-Kremlin group has claimed responsibility.

Our IT experts are pushing back against it & protecting our systems.

This, after we proclaimed Russia as a State-sponsor of terrorism.

My response: #SlavaUkraini

— Roberta Metsola (@EP_President) November 23, 2022

Știre inițială

Purtătorul de cuvânt al Parlamentului European, Jaume Duch, a spus că website-ul instituției a picat în urma unui atac cibernetic de tip DDOS.

„Site-ul Parlamentului European nu funcționează momentan din cauza unui atac cibernetic de tip DDOS. Echipele tehnice ale Parlamentului European lucrează susținut pentru a remedia problema cât se poate de repede”, a scris Jaume Duch pe Twitter.

🚨The availability of @Europarl_EN website is currently impacted from outside due to high levels of external network traffic.
This traffic is related to a DDOS attack (Distributed Denial of Service) event.
EP teams are working to resolve this issue as quickly as possible.

— Jaume Duch (@jduch) November 23, 2022

Sursa foto: Unsplash / RoonZ nl

Citește și: Maia Sandu, despre pana de curent din Republica Moldova: „Rusia a lăsat Moldova pe întuneric” | AUDIO

articolul original.

Parlamentul European declară Rusia drept stat care sponsorizează terorismul

23 November 2022 at 13:59
image

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi „pentru”, 58 „împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi „recurge la mijloace teroriste”.

Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă „Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de „Kadîroviţi”, precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor.

Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare. 

articolul original.

Parlamentul European declară Rusia drept stat care sponsorizează terorismul

23 November 2022 at 11:45
By: -
image

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi ”pentru”, 58 ”împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.

Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război.

În lumina acestui fapt, europarlamentarii recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi "recurge la mijloace teroriste".

Ce înseamnă asta

Întrucât în prezent UE nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă.

Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă ''Grupul Wagner'', Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de ''Kadîroviţi'', precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor.

Parlamentul European solicită UE să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

Se solicită al nouălea pachet de sancţiuni

Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca:

  • relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse,
  • contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut,
  • instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

articolul original.

PE declară Rusia stat care sponsorizează terorismul

23 November 2022 at 12:14
By: (R.C.)

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a declarat Rusia drept stat care sponsorizează terorismul, indică un comunicat al PE difuzat miercuri.

Eurodeputaţii au adoptat, cu 494 voturi ”pentru”, 58 ”împotrivă” şi 44 abţineri, o rezoluţie legată de ultimele evoluţii din războiul brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Documentul subliniază că atacurile şi atrocităţile deliberate comise de forţele ruse şi reprezentanţii acestora împotriva civililor din Ucraina, distrugerea infrastructurii civile şi alte încălcări grave ale dreptului internaţional şi umanitar constituie acte de terorism şi crime de război. În lumina acestui fapt, ei recunosc Rusia ca stat care sponsorizează terorismul şi „recurge la mijloace teroriste”.

Întrucât în prezent Uniunea Europeană nu poate desemna oficial un stat drept sponsor al terorismului, Parlamentul European le solicită UE şi statelor sale membre să elaboreze un cadru juridic adecvat şi să ia în considerare adăugarea Rusiei pe o astfel de listă. Acest lucru ar duce la o serie de măsuri restrictive semnificative împotriva Moscovei şi ar avea implicaţii restrictive profunde pentru relaţiile UE cu Rusia.

Între timp, eurodeputaţii solicită Consiliului să includă organizaţia paramilitară rusă ”Grupul Wagner”, Regimentul 141 Special Motorizat, cunoscut şi sub numele de ”Kadîroviţi”, precum şi alte grupări armate, miliţii şi interpuşi finanţaţi de Rusia, pe lista UE a teroriştilor.

Parlamentul European solicită Uniunii Europene să izoleze şi mai mult Rusia la nivel internaţional, inclusiv în ceea ce priveşte apartenenţa Rusiei la organizaţii şi organisme internaţionale, cum ar fi Consiliul de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite. Eurodeputaţii doresc, de asemenea, ca relaţiile diplomatice cu Rusia să fie reduse, contactele UE cu reprezentanţii oficiali ruşi să fie menţinute la nivelul minim absolut, iar instituţiile din UE afiliate statului rus ce răspândesc propaganda de stat în întreaga lume să fie închise şi interzise.

În contextul escaladării actelor de terorism ale Kremlinului împotriva civililor ucraineni, rezoluţia PE solicită statelor membre să finalizeze rapid lucrările privind un al nouălea pachet de sancţiuni împotriva Moscovei.

Eurodeputaţii mai doresc ca ţările UE să prevină, să investigheze şi să urmărească penal orice eludare a sancţiunilor existente şi, împreună cu Comisia Europeană, să ia în considerare posibile măsuri împotriva ţărilor care încearcă să ajute Rusia să eludeze măsurile restrictive puse deja în aplicare.

articolul original.

Comisia Europeană, despre ridicarea MCV-ului pentru România: Obiectivele de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător

22 November 2022 at 14:45
image

Comisia Europeană a adoptat marți, 22 noiembrie 2022, cel mai recent raport ce privește măsurile luate de România pentru a-și îndeplini angajamentele în contextul reformei sistemului judiciar, dar și măsurile luate pentru lupta împotriva corupției în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare – MCV. Raportul expune un bilanț al progreselor înregistrate în ceea ce privește recomandările restante și îndeplinirea obiectivelor de referință din cadrul MCV, de la raportul din iunie 2021. Decizia finală în acest context se află în mâinile Consiliul European.

„Raportul ia act în mod pozitiv de eforturile semnificative depuse de România pentru a aplica toate recomandările prin noi acte legislative, politici și instrumente de consolidae a sistemului judiciar și de combatere a corupției.

Comisia concluzionează că progresele înregistrate de România sunt suficiente pentru a îndeplini angajamentele asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare la momentul aderării sale la Uniunea Europeană; toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

De asemenea, evaluarea ia în considerare și evoluția statului de drept în Uniunea Europeană, în special angajamentul deplin al României în ciclul de raportare privind statul de drept.

De acum înainte, Comisia nu va mai monitoriza sau raporta cu privire la România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dar monitorizarea va continua în cadrul ciclului anual privind statul de drept – The Rule of Law”, transmite Comisia Europeană.

Progresele realizate în contextul reformei statului de drept și lupta împotriva corupției

„Printre reformele importante se numără legile Justiției adoptate recent și o nouă strategie de dezvoltare a sistemului judiciar. De asemenea, Comisia ia act de angajamentul României de alua în considerare, în cea mai mare măsură, avizul Comisiei de la Veneția cu privire la legile Justiției și, în general, în cazul în care sunt necesare acțiuni suplimentare.

În ceea ce privește lupta împotriva corupției, instituțiile statului își unesc forțele pentru a aplica o nouă strategie națională anti-corupție – pentru anii 2021 și 2022 a existat un bilanț pozitiv în ceea ce privește eficacitatea investigării și sancționării corupției la nivel înalt.

Parlamentul a îmbunătățit procedura ce privește ridicarea imunității politice, iar instituțiile românești responsabile de aplicarea normelor privind integritatea și conflictele de interese – precum și de gestionarea și recuperarea bunurilor infracționale – au funcționat în mod eficient.

România înregistrează progrese rapide în ceea ce privește revizuirea Codurilor Penale, precum și consolidarea cadrului său de integritate. Finalizrea acestor reforme importante reprezintă etape importante în cadrul Planului de Redresare și Reziliență al româniei, iar Comisia va continua să coopereze cu românia pentru ca acestea să fie realizate cu succes, în conformitate cu legislația Uniunii Europene, dar și cu standardele internaționale anticorupție.

Este important pentru Romnia să-și continue eforturile în mod consecvent pentru a transpune în legislație concretă angjamentele rămase în raport, în cadrul ciclului anual al Raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law Report”, se arată în comunicatul transmis de Comisia Europeană.

Etapele următoare

„Aplicarea efectivă a angajamentelor asumate de România și continuarea în ritm pozitiv a reformelor asigură faptul că progresele înregistrate sunt durabile și ireversibile, permițând încheierea cu succes a Mecanismului de Cooperare și Monitorizare.

Înainte de a lua o decizie finală, Comisia va lua în considerare observațiile Consiliului, precum și observațiile realizate de Parlamentul European. Comisia Europeană va reveni asupra acestei chestiuni – atât în cazul Bulgariei, cât și în cazul României – lunile următoare.

Ciclul anual al raportului privind Statul de Drept – The Rule of Law – va permite Comisiei să monitorizeze punerea în aplicare a multor reforme convenite, cum ar fi noul regim în urma desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din cadrul sistemului Judiciar – SIIJ, punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești de către administrația publică, impactul viitoarei revizuiri a legislației penale asupra eficacității luptei împotriva corupției și evoluția cadrului de integritate și aplicarea acestuia, inclusiv de către Parlament.

Acest lucru va face parte din monitorizarea sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției, doi dintre pilonii de bază ai rapoartelor. Unele dintre aceste aspecte au făcut deja obiectul unor recomandări în ultimul raport privind statul de drept și, la fel ca în cazul tuturor statelor membre, vor face parte din procesul de monitorizare întreprins de Comisie în urma recomandărilor.

Obiectivele României în cadrul mecanismului de Redresare și de Reziliență, precum și alte oportunități de asistență în cadrul altor programe relevante ale Uniunii Europene, în special Instrumentul de asistență tehnică, vor contribui, de asemenea, la asigurarea faptului că reformele în curs de desfășurare, cum ar fi cele referitoare la Codurile Penale, acoperă lacunele existente în legislație și consolidează eficacitatea luptei împotriva corupției”, transmite Comisia Europeană.

Background

„Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) a fost instituit în momentul aderării României la Uniunea Europeană, în 2007, ca o măsură tranzitorie pentru a facilita eforturile continue ale României de reformare a sistemului judiciar și de intensificare a luptei împotriva corupției.

Acesta reprezintă un angajament comun al României și al Uniunii Europene. În conformitate cu decizia de instituire a mecanismului și după cum au subliniat Consiliul și Curtea de Justiție a Uniunii Europene, MCV se încheie atunci când toate obiectivele de referință aplicabile României sunt îndeplinite în mod satisfăcător.

În cadrul MCV, începând din 2007, se desfășoară activități de încurajare și de monitorizare a procesului de reformă, pe baza obiectivelor de referință. În ianuarie 2017, Comisia a întreprins o evaluare cuprinzătoare a progreselor înregistrate în cei zece ani de funcționare a mecanismului, care a oferit o imagine clară a progreselor semnificative înregistrate.

Comisia a prezentat 12 recomandări specifice care, dacă vor fi îndeplinite în mod ireversibil, ar fi suficiente pentru a pune capăt procesului MCV. De atunci, Comisia a efectuat alte 4 evaluări ale progreselor înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor. Rapoartele din perioada 2017-2019 au fost caracterizate de o diminuare a impulsului de reformă și a fost necesară formularea a 8 recomandări suplimentare.

În raportul din iunie 2021, Comisia a reușit să marcheze progrese substanțiale în ceea ce privește toate obiectivele de referință ale MCV. Comisia a remarcat un impuls puternic reînnoit pentru a reforma și a repara regresul din perioada 2017-2019, multe recomandări fiind pe cale de a fi îndeplinite dacă progresele rămân constante.

De atunci, au fost luate noi măsuri pozitive, cum se detaliază în raportul din 2022, care a concluzionat că România a înregistrat progrese suficiente în îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător.

Un MCV a fost instituit, de asemenea, la aderarea Bulgariei la Uniunea Europeană în 2007, pentru a monitoriza progresele înregistrate în domeniile reformei judiciare, corupției și criminalității organizate.

Raportul MCV din octombrie 2019 a concluzionat că Bulgaria a îndeplinit în mod satisfăcător restul recomandărilor MCV, că Bulgaria a înregistrat progrese suficiente în ceea ce privește îndeplinirea angajamentelor asumate la momentul aderării sale la Uniunea Europeană și că toate obiectivele de referință pot fi încheiate în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu mai este monitorizată și nici nu mai face obiectul unor rapoarte în cadrul MCV, fiind monitorizată în cadrul ciclului anual privind statul de drept și, mai concret, în raportul anual al Comisiei privind statul de drept – The Rule of Law”, a conchis Comisia Europeană.

Sursa foto: Shutterstock

Citește și: Surse: Comisia Europeană cere ridicarea MCV pentru România

articolul original.

Ioan Stan: PSD a reușit o victorie foarte importantă în Parlamentul European, care va ajuta nu doar România, ci toate statele europene afectate de războiul din Ucraina

12 November 2022 at 08:40
image

Președintele social democraților suceveni, senatorul Ioan Stan, a anunțat că PSD a reușit o victorie foarte importantă în Parlamentul European, care va ajuta nu doar România, ci toate statele europene afectate de războiul din Ucraina. Ioan Stan a arătat că aprobarea amendamentului europarlamentarilor PSD Dan Nica și Victor Negrescu va permite României să solicite modificarea tuturor aberațiilor puse în PNRR, de către USR și de ministrul PNL Virgil Popescu.

„Mecanismul, în formula ajustată, prevede că dacă anumite ținte sau jaloane nu pot fi atinse din cauza conflictului din Ucraina, atunci statul membru poate solicita Comisiei Europene, modificarea sau chiar înlocuirea țintelor respective.

În această situație, țara noastră poate solicita înlăturarea pragului de 9,4% în PIB, care îngheța pensiile pentru următorii 50 ani dar și amânarea închiderii unor capacități energetice, în contextul crizei energetice și inflației provocate de războiul din Ucraina”, a spus Ioan Stan.

Acesta a prezentat textul amendamentului europarlamentarilor PSD aprobat de Parlamentul European:

„În cazul în care planul de redresare și rezistență, inclusiv anumite jaloane și ținte relevante, nu mai este realizabil, parțial sau total, de statul membru în cauză din cauza circumstanțelor obiective, inclusiv criza provocată de agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei sau în cazul în care trebuie luate măsuri pentru combaterea acestei crize, statul membru în cauză poate propune Comisiei amendarea sau înlocuirea deciziilor Consiliului de implementare referitoare la art. 20 (1) și (3). În acest scop, statul membru poate propune un plan de redresare și reziliență modificat sau unul nou. Statele membre pot solicita sprijin tehnic pentru pregătirea unei astfel de propuneri în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic.”

„În mod evident, singurii nemulțumiți de această victorie pentru România sunt chiar autorii sau susținătorii celor care au inclus în PNRR-ul nostru condiționalități contrare intereselor naționale”, a încheiat liderul PSD Suceava.

articolul original.

Ursula von der Leyen, îngrijorată în legătură cu rezervele de gaz ale Uniunii Europene pentru iarna 2023-2024

9 November 2022 at 20:16
image

Uniunea Europeană riscă să nu reușească să-și asigure suficient rezerve de gaz pentru iarna 2023-2024, a declarat miercuri Ursula von der Leyen. Într-un discurs susţinut în faţa Parlamentului European la Bruxelles, aceasta a susținut că obţinerea resurselor de energie pentru iarna anului viitor „va fi chiar mai dificilă” decât în 2022.

UE a făcut eforturi pentru a înlocui importurile de energie și gaz rusesc, după invadarea Ucrainei, în ideea de a pune capăt unei dependențe de mulți ani.

De asemenea, Moscova a oprit între timp livrările către blocul comunitar, percepute drept un gest de răzbunare pentru sancţiunile occidentale impuse Rusiei pentru invadarea Ucrainei.

Mai mult, a invocat lucrări de mentenanță la gazoductul Nord Stream 1 și a solicitat plata în ruble pentru livările de gaz, înainte ca acest gazoduct și Nord Stream 2 să fie afectate de exploziile încă neelucidate.

Președinta Comisiei Europene a avertizat că o tăiere completă a aprovizionării cu gaz rusesc a UE, un deficit în aprovizionarea globală cu gaz natural lichefiat (GNL) şi cererea în creştere de GNL datorită refacerii economice a Asiei ar putea face ca blocul comunitar să-şi rateze ţintele de umplere a depozitelor înainte de iarna viitoare.

Ursula von der Leyen a precizat că trebuie să se acţioneze cât mai repede, făcând referire la noile atribuţii de urgenţă propuse pentru a aproba mai repede proiectele de energie regenerabilă pentru a atenua potențialele probleme de aprovizionare.

Von der Leyen a subliniat, de asemenea, importanţa susţinerii industriei europene în contextul preţurilor în creştere ale energiei, făcând referire la decizia Comisiei Europene de a relaxa regulile stricte privind ajutoarele de stat pentru a ajuta companiile sub presiune.

Agenția Internațională a Energiei, avertisment la adresa europenilor

Un avertisment similar a transmis recent şi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE).

Aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei sistări complete a livrărilor din Rusia, și totodată, ca urmare a creșterii economice a Chinei ce ar urma să absoarbă o mare parte din GNL, potrivit estimărilor AIE.

Astfel încât, depozitele europene de gaze ar fi umplute numai la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent.

„«Perna» oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, avertizează AIE.

Producţia mondială de GNL ar putea să crească, dar cu numai aproximativ 20 de miliarde de metri cubi.

Deci, dacă importurile chineze vor reveni în 2023 la nivelul din anul 2021 vor absorbi cea mai mare parte din această creştere, mai estimează analiza AIE.

Odată cu relaxarea preţurilor gazului toamna aceasta şi cererea limitată de vremea blândă, „există riscul unui exces de încredere care se insinuează pe tema aprovizionării cu gaz a Europei. Or, nu am ajuns încă la capătul durerilor”, a mai avertizat Fatih Birol, potrivit Digi24.ro.

Amyra Garey a absolvit Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea București, secția Filologie, limbile - ucraineană-rusă. Pasionată de poezie și scriere, a câștigat concursuri literare, lucrând alături de scriitorul ucrainean citeste mai mult
articolul original.

Suntem tot mai aproape! Bogdan Aurescu a vorbit cu omologul său suedez despre aderarea României la spațiul Schengen

8 November 2022 at 14:15
image

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marți, 8 noiembrie 2022, o convorbire telefonică cu ministrul suedez al afacerilor externe, Tobias Billström, în contextul preluării recente de către demnitarul suedez a acestui portofoliu.

În debutul convorbirii, desfășurată într-o atmosferă foarte deschisă, ministrul Bogdan Aurescu l-a felicitat, din nou, pe omologul suedez pentru preluarea funcției de ministru al afacerilor externe și a exprimat întreaga disponibilitate de colaborare strânsă cu acesta în promovarea obiectivelor comune, atât în planul relațiilor bilaterale, cât și în raport cu agenda regională, europeană și euroatlantică.

La rândul său, ministrul suedez de externe a felicitat România pentru rolul-cheie avut în ansamblul acțiunilor UE în favoarea Ucrainei, în special pentru sprijinul multidimensional acordat Ucrainei de către țara noastră. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu a prezentat succint măsurile adoptate de România pe toate palierele relevante, inclusiv pentru facilitarea intrării în țară a peste 2,78 milioane de refugiați din Ucraina și a tranzitului prin țara noastră a peste 6,5 milioane de tone de cereale ucrainene.

În ceea ce privește extinderea NATO, ministrul suedez de externe a mulțumit în mod deosebit ministrului Aurescu pentru sprijinul activ acordat procesului de aderare la NATO a Suediei (și Finlandei) de către România și personal de către ministrul român de externe. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea deplină și activă din partea României pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare a Suediei la NATO, apreciind rolul pe care Suedia îl asumă deja în beneficiul Alianței, inclusiv în ceea ce privește participarea la misiunile NATO și interoperabilitatea cu aliații. A arătat că România va continua demersurile de susținere a aderării Suediei la NATO. De asemenea, s-a referit la importanța reuniunii miniștrilor de externe ai NATO, pe care o va găzdui la București la finalul lunii noiembrie 2022, și la care Suedia este invitată.

Cei doi demnitari au subliniat importanța unei coordonări strânse, mai ales având în vedere dinamica complexă generată de agresiunea Federației Ruse în Ucraina și implicațiile pe care aceasta le generează în plan european și internațional.

În context, ministrul Bogdan Aurescu a dat asigurări omologului suedez privind sprijinul deplin al României pentru obiectivele și buna desfășurare a mandatului viitoarei Președinții suedeze a Consiliului UE, care va debuta la 1 ianuarie 2023, un mandat extrem de complex inclusiv prin prisma efectelor deosebite ale evoluțiilor recente de securitate în conexiune cu agresiunea rusă împotriva Ucrainei.

Totodată, ministrul român de externe a reconfirmat interesul pentru o cooperare tot mai strânsă cu Suedia în raport cu dosarele legate de Vecinătatea Estică a UE, în care această țară este tradițional implicată. A apreciat importanța identificării unor soluții consistente la nivelul UE pentru revitalizarea și adaptarea Parteneriatului Estic la noile realități, susținând o abordare constructivă care să răspundă așteptărilor crescute ale partenerilor. Cei doi demnitari au agreat importanța unui schimb de opinii cuprinzător pe aceste teme la nivelul Consiliului UE, ministrul de externe suedez apreciind inițiativele și efortul României în acest dosar și fiind de acord ca Suedia și România să coopereze apropiat în perioada imediat următoare.

Dialogul dintre cei doi miniștri de externe a abordat totodată, la inițiativa părții române, dosarul aderării României la Spațiul Schengen, ministrul Aurescu prezentând stadiul procesului de aderare și demersurile aferente, inclusiv rezultatele pozitive ale vizitei voluntare derulate în România în luna octombrie 2022. În acest context, a mulțumit omologului său, care a salutat toate eforturile României în acest dosar, pentru susținerea acordată de partea suedeză pentru adoptarea rezoluției recente a Parlamentului European pe subiect.

Cei doi demnitari au convenit menținerea unui dialog activ și constant pe toate subiectele de interes comun în perioada următoare.

articolul original.

Partidul REPER a prezentat și la Arad strategiile prin care vrea să ajungă la guvernare. „Nu cu partidele extremiste!”

2 November 2022 at 12:09

După ce sâmbătă trecută a fost lansat manifestul politic la București, conducerea noului partid REPER a pornit într-un turneu prin țară prin care dorește să facă cunoscute strategiile, planurile și propunerile pentru viitor. Caravana a poposit și la Arad, miercuri, 2 noiembrie.

Deși REPER a fost înfințat în urma plecării lui Dacian Cioloș din USR PLUS,  acesta este doar membru, partidul fiind condus de europarlamentarii Dragoș Pîslaru și Ramona Strugariu. Pîslaru a fost prezent la întâlnirea de la Arad, acompaniat de Daniel Toda (deputat de Timiș, care a părăsit USR și s-a alăturat partidului) și de Andrei Tătar (fost membru USR PLUS Arad). Încă de la început, Dragoș Pîslaru a explicat că partidul își dorește o abordare proeuropeană, însă echilibrată, „de centru”, departe de scandaluri și blamări, axată pe competențe profesionale, subliniind o delimitare clară de USR și AUR, pe care deși le consideră la poluri opuse, le numește pe ambele „partide extremiste”. Totodată, prin prisma că la Arad am recunoscut chipuri din partidul PLUS, copreședintele REPER ne-a specificat că noul partid nu este un „PLUS 2”, chiar dacă nu întoarce spatele acestei „moșteniri”. O consideră doar un prilej de a învăța din greșelile trecute și de a profita de experiența acumulată pentru o performanță mai bună pe viitor. Ținta principală: ajungerea la guvernare, chiar dacă se conștientizează că în primă fază nu va fi realizată ca partid unic, ci va fi nevoie cel mai probabil de o coaliție, însă una făcută cu atenție, fără a uita imporanța oamenilor competenți.

La ora actuală, sondajul Sociopol plasează REPER la 4%, la doar câteva luni de la lansare, iar speranța este ca la primăvară să treacă pragul electoral.

„Suntem cel mai proeuropean partid din România”

„REPER este un partid de centru, liberal, care are ca scop în perioada următoare scoaterea românilor din sărăcie, pe de-o parte. Avem ca scop că vom scoate un milion de români din sărăcie, noi vrem să terminăm cu realitatea aceasta a celor două Românii și să putem într-adevăr să ne asumăm un scop de comunicate și de a putea reface podurile dintre diversele segmente din societate. Iar al doilea lucru este că nu poți să faci aceste lucruri și să ai resurse sociale dacă nu creezi valoare. Economia României nu mai poate fi o economie bazată pe salarii mici, în care se exportă produse neprelucrate, ci trebuie să creezi valoarea în România. Nu în ultimul rând, foarte important, tot proiectul REPER este legat de Europa. Noi credem cu tărie că cele 80 miliarde pe care le primim de la UE, reformele pe care le are UE în acest moment, legate de digitalizare, de tranziție verde, de autonomia strategică, sunt benefice pentru România. Suntem cel mai proeuropean partid din România și credem cu adevărat că destinul României este un destin european. Nu așteptăm ca Bruxelles să ne zică ce să facem, ci pur și simplu contribuim ca români, cu identitatea noastră, la demersul mai larg european”, a spus Dragoș Pîslaru, adăugând că REPER face parte din grupul Renew Europe care activează în Parlamentul European.

„Înțelegem importanța de a face majorități și nu mai credem, spre deosebire de ce s-a întâmplat în perioada trecută, că ar trebui să ne lamentăm că lumea nu ne lasă să facem, sau că toți ne bat. Am depășit acest moment, credem că vom putea arăta, în ciuda faptului că nu suntem la guvernare, că putem livra direct lucruri la nivel european, care au un impact direct asupra vieții românilor. Aici dau două exemple concrete: în Parlamentul European, cu mâna mea am negociat garanția pentru copii, care vine tocmai ca să scoată copiii din România din sărăcie, România fiind pe primul loc în Europa în materie de sărăcie în rândul copiilor, și – în același timp – acum negociez planul Repower EU, care este o anexă la PNRR care se va adăuga și care va avea măsuri de sprijin direct pentru populație, la nivel de gospodărie, pentru ca lumea să-și facă investiții în eficiență energetică: izolare de casă, pompe de căldură, schimbare de electrocasnice mari sau să devină prosumator. Până la urmă, cea mai bună cale să nu mai fi dependent de stat și de companiile de energie e să-ți produci singur energia…”, a mai spus Pîslaru.

„Profesionalizarea politicii în România”

Acesta a mai explicat că acum se face închegarea echipelor, iar adeziunea la partid se va face pe baza unui interviu prealabil, prin care să se poarte discuții cu privire la pregătirea profesională a fiecăruia, despre domeniile de interes, în vederea îndrumării fiecăruia pe direcții clare, care vor fi stabilite prin Institutul partidului. Acest institut are la bază ideea de „profesionalizarea politicii în România” și va oferi posibilitatea fiecăruia de a se pregăti mai departe profesional pe zona de politică. „Suntem mai tocilari decât alții și vrem în primul rând să avem o calitate de politici publice bune și evident un discurs politic care să se bazeze pe fond, pe substanță și nu numai pe – îmi cer scuze de cuvinte – gargară ieftină”, a declarat Dragoș Pîslaru. De asemenea, a subliniat și că REPER va încuraja implicarea activă a cât mai mulți tineri în politică.

Aradul, în viziunea REPER

În legătură cu viziunea REPER față de Arad, este considerată în primul rând necesară o colaborare apropiată cu Timișoara, cele două municipii având oportunitatea să devină un pol economic extrem de puternic, dacă își lasă „rivalitățile” deoparte.

„La ora actuală, există deja o echipă formată la Timișoara, Aradul are o șansă foarte mare de a se cupla la partea pozitivă pe care o avem la Timișoara și a își găsi propria identitate economică și socială. Cred că avem de a face aici în zona Arad – Timișoara de o aglomerație care ar putea să dea un model bun pentru întreaga economie și societate românească. Asta înseamnă că n-ar mai trebui să gândim neapărat în granițe administrativ- teritoriale care sunt până la urmă convenționale și mai degrabă să avem un pol real de creștere care să transforme vecinătatea aceasta cu zona de vest și poate chiar cu Serbia, care are și ea potențiale avantaje pentru noi dacă le jucăm bine. Este o conurbație cu foarte mare potențial și dacă jucăm cu atenție avantajele particulare ale comunității arădene, cât și cele la pachet, în zona mai largă a Banatului, am putea avea un model care a avut rol de far călăuzitor în România de atâtea ori, prin inovare, prin avangardă, dar care acum a rămas un pic într-o umbră față de alte comunități, de pildă rivalitatea cu Clujul, ca să dau un exemplu foarte bun”, a explicat Pîslaru.

Despre această necesitate a unui parteneriat Arad – Timișoara, dar și despre importanța calității locurilor de muncă și nu a cantității a mai vorbit și deputatul de Timiș Daniel Toda:

„Fiind deputat de Timiș, eu am o viziune mai strict legată de județul Timiș, dar îi susțin și pe colegii de la REPER Arad. Este important să avem conexiunea cu mediul de afaceri de aici, de la Arad, așa cum îl avem și în Timiș, pentru că zona aceasta ar trebui să conlucreze, nu să fie separat teritorială. Știu foarte mulți antreprenori din Arad care vin la Timișoara și muncesc și acolo, la fel – angajați din Timișoara care lucrează în Arad. Avem un hub tehnologic și logistic destul de mare, suntem conectați la Europa prin autostradă, sunt niște puncte foarte importante pe care le are zona aceasta de vest și cred că, împreună cu proiectele europene, putem să aducem un plus valoare zonei. Am vorbit despre smart cities în întâlnirile noastre, despre partea de conducere autonomă care poate să ia amploare, avem în zonă multe firme care sunt din zona auto care susțin zona și e un pol de creștere și cred că toate acestea pot să aducă mai multe locuri de muncă în zonă. Nu neapărat locuri de muncă multe, ci cu valoare adăugată, care sunt plătite bine, pentru că asta este cu adevărat important ca o zonă să crească. Nu trebuie neapărat multe locuri de muncă, la kilogram, deși sunt importante, trebuie ca ele să fie și bine plătite ca să creștem nivelul de viață a oamenilor”, a spus Toda.

articolul original.

Consiliul UE a stabilit calendarul pentru decizia de aderare a României la Schengen

1 November 2022 at 09:52
image

Consiliul UE, condus în a doua jumătate a anului 2022 de Cehia, a stabilit calendarul privind decizia de aderare la Schengen pentru România, Bulgaria şi Croaţia. Votul de extindere a spațiului Schengen, după a patra rezoluție pentru aderarea României, a fost  susținut de majoritatea eurodeputaților pe 18 octombrie 2022.

Din 2011, Comisia Europeană şi-a arătat interesul pentru aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul Schengen, considerând că toate cele trei state au îndeplinit condiţiile necesare aderării.

Calendarul pentru decizia de aderare a României. Când va avea loc votul decisiv

Potrivit calendarului, doue reuniuni europene vor fi în luna noiembrie, iar votul decisiv va avea loc pe 9 decembrie în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI)

Vor fi două reuniuni europene în luna noiembrie, iar votul decisiv va avea loc pe 9 decembrie în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Printr-o postare pe facebook, eurodeputatul USR Vlad Gheorghe a spus că a primit de la preşedinţia Cehiei şi a Consiliului UE calendarul pentru decizia de aderare a României, Bulgariei şi Croaţiei la spaţiul unic european, dar şi felicitări cu privire la reuşita vizitelor de verificare privind condiţiile Schengen din România

„Pe 9 noiembrie, preşedinţia cehă a Consiliului UE va informa Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi (COREPER) despre aceste vizite şi rezultatele pozitive – cele din România ne privesc direct, mai ales că din 2011 numai rezultate pozitive avem, dar nu suntem încă în Schengen. Vă amintesc că Olanda ceruse aceste noi vizite, pentru ”informaţii actualizate” despre modul în care România îndeplineşte condiţiile de aderare. COREPER va primi raportul acestor vizite la întâlnirea din noiembrie”, explică Vlad Gheorghe.

Pe 15 noiembrie, concluziile vor fi prezentate şi la întâlnirea de pregătire a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne.

„Pe 8 şi 9 decembrie se reuneşte Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne şi vom avea o decizie privind aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen. România merită să fie în Schengen, îndeplinim toate condiţiile impuse tuturor celorlalte state membre şi românii au stat de-ajuns la cozi prin Europa”, a menţionat europarlamentarul USR.

Aderarea României la Schengen, susţinută de majoritatea europarlamentarilor

Pe 18 octombrie 2022, parlamentarii europeni s-au reunit la Strasbourg pentru a vota extinderea spațiului Schengen, după a patra rezoluție pentru aderarea României. Majoritatea eurodeputaţilor au îndemnat statele membre să recunoască că Bulgaria şi România îndeplinesc criteriile Schengen și că aceste două state ar trebui admise în spaţiul de liberă circulaţie. Parlamentul European a transmis că rezoluția nu are caracter legislativ.

Ulterior, pe 26 octombrie 2022, experţii Comisiei Europene şi ai statelor membre UE, au prezentat Grupului de lucru pentru chestiuni Schengen, la Bruxelles, concluziile și raportul misiunii de evaluare Schengen din România şi Bulgaria.

Spaţiul Schengen este o politică adoptată a Uniunii Europene prin care statele membre elimină toate tipurile de control la frontierele reciproce. În prezent, toate statele membre al UE, cu excepţia Bulgariei, Croaţiei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spaţiul Schengen.

În urma calendarului pentru decizia de aderare a României, urmează ultimul pas – votul decisiv, care va avea loc pe 9 decembrie 2022. Preşedinţia cehă a Consiliului Uniunii Europene speră să obţină o decizie în unanimitate în favoarea admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul comunitar de liberă circulaţie Schengen în luna decembrie.

articolul original.

Cu corupția-n brațe spre Schengen

1 November 2022 at 06:28

Dacă tot am trecut peste una dintre cele mai urâte manipulări comise de presa noastră în ultima vreme – neurmată de vreo sancțiune pentru cei care au provocat-o, deci am trecut cu bine, cum s-ar zice – putem uita de Elon Musk cel ne-venit și să ne ocupăm de probleme cu adevărat serioase. Cum ar fi mult dorita aderare la spațiul Schengen, respectiv mult hulita opoziție a Olandei față de această aderare.

Înainte de toate însă, se cuvine să amintim că România, ca stat membru al UE, face parte din acest spațiu, apartenență consemnată în actele de aderare la UE, doar că, deocamdată controalele de la frontierele noastre nu au fost ridicate (este vorba despre frontierele din interiorul UE, nu de cele pe care le avem cu țări care nu fac parte din Uniune). Or, intrarea cu drepturi depline în „clubul” Schengen tocmai asta înseamnă: eliminarea controalelor vamale, atât pentru persoane, cât și pentru mărfuri (desigur, între anumite limite, pentru că nu se pune problema să nu se poată face verificări în situații care vizează ordinea și siguranța, de exemplu, dar nu-i cazul să insistăm cu amănunte. Irlanda este singura țară membră a UE care nu face parte din spațiul Schengen, chiar dacă, spre exemplu, participă la cooperarea polițienească Schengen și la cooperarea judiciară în materie penală.


Sursa: europarl.europa.eu

Ar fi, cred, de prisos să amintim despre întreaga cursă a României spre Schengen și despre obstacolele pe care le-a avut de trecut. Toate acestea sunt bine cunoscute, pentru că au fost folosite, după cum le dictau interesele, de toate partidele ce s-au perindat la putere în România, fiecare trăgând, oarecum firesc, spuza pe tura proprie. Doar că, iată, când să ne vedem cu sacii-n căruța pornită spre Schengen, apare Olanda, de fapt, Țările de Jos.

Nu mă pot obișnui să spun sau să scriu Țările de Jos în loc de Olanda. Pur și simplu mi se pare că nu sună bine în limba română. Țările de Jos este singura țară din Uniunea Europeană care se opune intrării României în spațiul Schengen… Cum adică, Țările de Jos ESTE…? Nici Țările de Jos SUNT nu-i corect de vreme ce este vorba de o singură țară – vorbim despre singurul stat european constituent al Regatului Țărilor de Jos, celelalte fiind Aruba, Curaçao și Saint Maarten din Caraibe. Așadar, nu-i corect nicicum cu Țările de Jos și sper să nu fiu prea aspru criticat că voi spune în continuare Olanda. Ca-n fotbal unde, oficial, este voie să spui Olanda, nu Țările de Jos.

Sigur, nu-i în regulă nici că Olanda este singura țară din UE care se opune aderării României la spațiul de libertate, securitate și justiție, cunoscut după denumirea localității luxembrugheze în care au fost semnate atât Acordul cât și Convenția privitoare la libera circulație, adică Schengen. Da, puteau fi mai multe – nici Germania, Austria sau Franța nu ne-au vrut pe la începuturi –, dar uite că a rămas Olanda, singură, dar fermă. Nici măcar după votul covârșitor din Parlamentul European de adoptare a Rezoluției prin care Consiliul Uniunii este „îndemnat să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia sa privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria și în România până la sfârșitul anului 2022, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre la începutul anului 2023”, Olanda nu a cedat, exprimându-și în continuare neîncrederea că România chiar este pregătită pentru a face acest pas. Mai exact, Olanda nu este convinsă că România chiar este un stat de drept, în accepțiunea europeană a ideii, fapt, de altfel, recunoscut și de organismele UE, de vreme ce încă nu am scăpat de Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV).

Pe de altă parte însă, Comisia Europeană (a nu se confunda cu Consiliul European!) respinge condiționarea intrării în Schengen de MCV, precizare care explică mult trâmbițata îndeplinire a criteriilor. În realitate, noi nu îndeplinim cel puțin unul dintre criteriile care definesc spațiul Schengen ca fiind al libertății, securității și justiției. Deci, JUSTIȚIEI! Or, aici se oprește puterea de înțelegere și de acceptare a Olandei, fără să fi intrat însă în amănunte și explicații, nici măcar cu ocazia neașteptatei vizite al premierului Mark Rutte în România. Surprinzătoare a fost și acceptarea invitației făcute de Guvernul nostru, în condițiile în care totul părea o mascaradă de târg sătesc, un fel de tentativă de a-l îmbuna pe premierul Rutte cu peisaje și tradiții populare – asta, ca să nu mai vorbim despre penibilul contract pentru navele alea de pompieri, pe care toată lumea normală l-a văzut ca pe o mită mascată. Dar, dacă tot a venit, a dat mâna cu cei câțiva soldați oșandezi încartiruiți în România, după care a spus, aproape în clar, că deocamdată, nu. Cu siguranță însă, Rutte, ca și ceilalți decidenți olandezi știu foarte bine cât de „independentă” este Justiția în România, cât de ușor scapă traficanții de țigări, de exemplu sau, tot ca exemplu, cât de greu este în România să condamni un politician de soi. Și-atunci, cum să-și dorească un astfel de coleg de bancă în „clubul” Schengen? Sigur, au și ei problemele lor cu contrabanda, mai ales de droguri și poate tocmai de aia nu prea mai au chef de „concurență”.

Evident, marea majoritate a românilor își doresc intrarea României în spațiul Schengen, chiar și cei care nu înțeleg și nici nu-i interesează beneficiile acestei intrări. Mai ales că, pentru a stârni un val de emoții, politicienii noștri au bătut multă monedă pe libertatea de circulație a persoanelor și mai puțin pe circulația mărfurilor, pe securitatea granițelor, pe justiție. Or, cum spuneam, tocmai aici este marea noastră problemă, la mărfuri, la vămi, la justiție… Și toate pleacă de la „seriozitatea” clasei politice. Am greși dacă am considera-o incompetentă. Dimpotrivă. Ca să pui în funcțiune și să întreții un întreg sistem de ocolire a interesului public în favoarea interesului personal sau de grup, nu poți fi idiot. Ca să faci față, ani de zile, presiunii extraordinare exercitate de UE, de exemplu pentru reformarea și eliberarea Justiției din ghearele intereselor politice, nu poți fi incompetent. A, desigur, idioții și, în general incompetenții fac parte din acest joc, dar numai ca slujbași ai celor care dețin hățurile decizionale – politic, servicii.

Înainte de recentul vot favorabil din Parlamentul European, mașinăria de propagandă și manipulare a fost pusă în funcțiune, dar nu pentru a anunța vizita celui mai bogat om al planetei în România, cum s-a întâmplat în weekendul cu schimbarea orei, ci pentru a demoniza Olanda. Care, avea interese ascunse în spatele refuzului de a accepta intrarea Româniaiei în Schengen, de natură economică.


Portul Constanța s-ar lupta cu cel din Rotterdam, dar nu poate din cauza… vagoanelor ruginite
Sursa: hotnews.ro

Am auzit destule despre cauzele ascunse ale îndărătniciei olandeze, toate ducând spre portul Constanța, cel apărat cu vitejie de imaculații oameni de stat ai României, demnitari cinstiți și serioși care au rezistat eroic tentației de a ceda administrarea portului hrăpăreților capitaliști olandezi. Am auzit de asemenea și despre marele pericol pe care portul Constanța l-ar reprezenta pentru „amărâtul” ăla de port Rotterdam și alte neghiobii conspiraționiste. Să fim serioși. Constanța nu poate fi o amenințare pentru Rotterdam. Cel puțin nu în prezent, dar nici într-un viitor cât de cât previzibil. Spre exemplu, volumul de mărfuri în conteinere ce-a trecut prin portul Rotterdam în 2021 a fost de 450 de milioane de tone. În acest timp, prin portul „concurent” Constanța au trecut 18 milioane de tone, adică de 25 de ori mai puțin. Concurență serioasă, nu-i așa?

Problema olandeză nu are neapărat legătură cu portul Constanța, ci cu vămile române, în general, cu faptul că România este cel mai mare „importator” de mărfuri contrafăcute pentru Europa, că suntem fruntași la contrabanda cu țigări, că în general suntem fruntași la corupție sau, altfel spus, că nu prea suntem de încredere pentru a ni se preda cheile graniței UE.

Și, vorbind despre portul Constanța și încredere, să ne amintim că nu mult după votul din Parlamentul European, parlamentarii români au modificat condițiile de numire a membrilor în Consiliul de administrație a portului Constanța, eliminând condiția experienței în transporturi navale sau în domeniul portuar. Asta, ca să poată fi numit orice politruc în C.A. Și-atunci, cum poți avea încredere în astfel de decidenți?

Desigur, România ar merita să intre în spațiul Schengen. Dar, în egală măsură, ar merita să fie condusă de o altă clasă politică. Până la urmă vom fi acceptați, cu drepturi depline, în „clubul” Schengen, mai ales că, de bine, de rău, mare parte din granițe ne sunt apărate de NATO, în special de americani. De altfel, este foarte posibil ca războiul din Ucraina vecină să fi nivelat puțin drumul nostru spre acel club de elită.

Rămânem, totuși, cu o mare problemă pe cap: politicienii. Ce facem cu ei până intrăm în Schengen, dar mai ales după aceea? O speranță încă mai avem în Laura Codruța…

articolul original.

Președinta Parlamentului European, alături de țara noastră: Locul României este în Schengen

26 October 2022 at 13:30
Sursa foto: Twitter

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit miercuri, la Bruxelles, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu care a discutat despre aderarea României la Spațiul Schengen, răspunsul Uniunii Europene la războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, dar și despre securitatea energetică. După întâlnire, Roberta Metsola a postat un mesaj pe Twitter, în care a spus că „locul României este în Schengen”.

„Nu mai e timp de pierdut. Locul României este în Schengen”, a scris Roberta Metsola pe Twitter, după întâlnirea cu premierul Nicolae Ciucă. Ea a postat mai multe fotografii, inclusiv una în care cei doi oficiali se îmbrățișează, alături de mesajul: „Împreună cu prim-ministrul României Nicolae Ciucă, garanția sprijinului Parlamentului European pentru acces imediat (în Spațiul Schengen – n.r.). Mulțumesc României pentru suportul continuu față de nevoile energetice ale Moldovei”.

Nicolae Ciucă i-a mulțumit președintei PE pentru sprijinul forului european față de obiectivul României de a adera la Spațiul Schengen până la finele anului. „Rezoluția adoptată recent de Parlamentul European recunoaște pe deplin așteptările legitime ale României privind aderarea la Spațiul Schengen, ceea ce ne dă încredere că acțiunile consistente asumate de România privind aplicarea standardelor acquis-ului Schengen oferă baza solidă pentru adoptarea rapidă a unei decizii politice favorabile”, a declarat premierul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat al guvernului.

Premierul a reconfirmat totodată interesul comun pentru consolidarea unității de acțiune și a coeziunii Uniunii în fața provocărilor actuale. „În acest context, premierul Nicolae Ionel-Ciucă și-a exprimat aprecierea deosebită față de acțiunea consistentă a Parlamentului European și față de viziunea pragmatică a președintei Roberta Metsola în favoarea unui răspuns rapid și ferm al Uniunii în fața războiului Rusiei din Ucraina”, se mai arată în comunicat. Cei doi au vorbit, de asemenea, și despre consolidarea sprijinului Uniunii Europene și al statelor membre pentru avansul Ucrainei și al Republicii Moldova în pregătirea pentru aderare la UE, „conform opțiunii lor strategice europene și în spiritul statutului lor de țări candidate”, scrie Digi24.ro.

Citește și: Ciolacu: În conturile României şi implicit ale fermierilor români au intrat 2,57 miliarde euro 

articolul original.

Echipa de robotică Neves de la „Petru Rareș” invitată la Parlamentul European

26 October 2022 at 08:29
image

Câștigători ai medaliei de aur la competiția de robotică organizată de Societatea Națională Spațială a Americii NSSA, cei 11 elevi ai echipei Neves de la Colegiul Național „Petru Rareș” vizitează Parlamentul European. Invitația pentru perioada 25-26 octombrie vine din partea europarlamentarului Vlad Marius Botoș (USR), care dorește să premieze performanțele liceenilor la competiții internaționale. Alături de echipa Neves de la Piatra-Neamț au fost invitați la Bruxelles și echipa Delta Force a elevilor de la Liceul Național de Informatică Arad, ca recompensă pentru câștigarea titlului de campioni mondiali la competiția de la Houston, din primăvară. Mai multe informații despre performanța obținută de echipajul Neves de la Colegiul Național „Petru Rareș” puteți citi aici.

Vizita de două zile la Bruxelles este oferită gratuit acestor elevi. „Am ținut să-i invit la Parlamentul European, să vadă cum funcționează politica la nivel european și cum ar trebui să funcționeze la nivel național și local în România. Acești copii deosebiți de inteligenți ar trebui să fie viitorul nostru, al României, dar pentru aceasta trebuie să ne implicăm toți să reformăm țara noastră așa încât să le putem oferi oportunități pentru a rămâne în România. Am fost ales să fac treabă și una dintre sarcinile pe care mi le-am asumat este să recunosc și să promovez excelența!”, declară Vlad Marius Botoș, care a mai făcut astfel de invitații, printre care și un grup de persoane cu dizabilități, pentru a prezenta politica și modul de lucru din instituțiile europene.

C.I.

articolul original.
❌